Marþian Dan

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Sigur cã, þinând seama de relaþiile în diferite planuri dintre România ºi Turcia, acordul care este supus atenþiei noastre meritã evident, sã fie ratificat. Sunt lucruri importante, ºi reglementarea lor pe baza unor negocieri dintre cele douã þãri este bine venitã ºi trebuie susþinutã. Am, însã, o mare nedumerire. Acest acord a fost semnat la 18 aprilie 1996, deci au trecut mai bine de 4 ani de când el a fost semnat. Se prevede cã, dacã nici una dintre þãri nu denunþã, nu declanºeazã procedura de denunþare a lui, de renunþare la acest acord, dupã 5 ani el se prelungeºte în mod automat pentru încã 5 ani.

Întrebarea pe care vreau eu s-o pun, ºi care nu este o întrebare nouã, ci este una care are tangenþã cu modul în care lucreazã Ministerul de Externe ºi cu modul în care sunt gestionate problemele cu diferite þãri, este urmãtoarea: de ce a trebuit sã treacã 4 ani pânã când acest acord ajunge în Parlament ºi se cere ratificarea lui?

Mie mi se pare cã acest mod de a lucra ºi de a trata lucrurile, aceastã atitudine birocraticã, formalã, aceastã ruginã a indiferenþei sunt de rãu augur ºi trebuie o datã, la Ministerul de Externe, sã înceteze astfel de atitudini, dar, în orice caz, vreau rãspuns de ce se supune atât de târziu ratificãrii.