Becsek-Garda Dezideriu Coloman

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Silvicultorii, cei mai înverºunaþi adversari ai retrocedãrii pãdurilor foºtilor proprietari, dupã ce, în cursul anului 2000, au contribuit la tãierea a circa o cincime din pãdurile care trebuia sã revinã populaþiei, conform Legii nr. 1 din 2000, acum, o datã cu venirea toamnei, încearcã sã introducã noi restricþii în defavoarea celor care aºteaptã de un deceniu reîmproprietãrirea lor. Unul dintre procedeele cele mai speculative reprezintã propunerile I.C.A.S.-ului spre exceptare de la restituire a unor noi aripi protejate cu pãduri destinate ocrotirii unor specii din fauna cinegeticã, cum ar fi cerbul carpatin, ursul brun, mistreþii ºi cocoºul de munte.

Prin aceastã reglementare, realizatã de domnul ministru Romicã Tomescu ºi de colaboratorii sãi, se încearcã deposedarea de terenurile cu vegetaþie forestierã a numeroºi cetãþeni, organe juridice ºi composesorate, obºti de moºneni, obºti de rãzeºi, fapt ce încalcã grosolan normele de drept din România, pentru cã este ilegal ca dupã promulgarea legii sã se introducã numai reglementãri prin care proprietarii sã fie deposedaþi de terenurile forestiere pentru care au aºteptat aproape un deceniu.

Este foarte ridicolã aceastã reglementare, pentru cã, conform Legii nr. 103 din 1996, cele trei fonduri de vânãtoare sunt în prezent gospodãrite de Regia Naþionalã a Pãdurilor ºi nici nu existã un plan de cedare a acestor fonduri, adicã pentru a fi scoase la licitaþie. Deci, întregul fond forestier, indiferent de natura proprietãþii, se va gospodãri ºi în viitor prin satisfacerea þelurilor cinegetice.

În acest context, este de neînþeles separarea ºi divizarea fondurilor de vânãtoare dupã natura rolului de protecþie, cât timp ambele au declarat acelaºi scop ºi se întrepãtrund între ele, iar vânatul ocrotit nu are o suprafaþã precis delimitatã în care se habiteazã. Exceptând cocoºul de munte, vânatul mare este în permanentã miºcare nu respectã încadrãrile în diferite funcþii de protecþie a arboretelor.

Populaþia interesatã în retrocedare nu are atitudine potrivnicã faþã de gospodãrirea fondurilor de vânãtoare în continuare de Regia Naþionalã a Pãdurilor. Ei au înþeles cã, conform Legii nr. 103, art. 16 alin. 3 ºi 4 vor beneficia mai mult astfel prin primirea cotei-pãrþi din profitul obþinut.

Organele silvice care vor administra în continuare patrimoniul forestier naþionalÉ