Stenogramă plen

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Declar deschisã ºedinþa de astãzi, marþi, 10 octombrie 2000, a Camerei Deputaþilor, prima parte, cea destinatã intervenþiilor, în care s-au înscris o serie de colegi. O sã vã rog sã respectaþi cu rigurozitate cele 3 minute regulamentare.

Îi dau cuvântul domnului deputat Vasile Stan. Se pregãteºte domnul deputat ªtefan Baban. Este aici? Da.

În cazul în care n-o sã fie dânsul, o sã fie domnul deputat Lazãr Lãdariu, care este aici.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

În numele meu ºi al unor colegi din diferite formaþiuni politice, rog Biroul permanent sã cearã Comisiei de buget-finanþe finalizarea raportului la Ordonanþa Guvernului nr. 73 din 1999 privind impozitul pe venit. Cer acest lucru deoarece aceastã ordonanþã deja a generat mari nemulþumiri prin prevederea ca sã fie impozitate pensiile ºi diferite interpretãri generate de necunoscãtori din Ministerul de Finanþe.

Fac precizarea cã afirmaþiile Ministerului Muncii cã doar 80.000 de pensionari sunt supuºi acestei impozitãri... impozitarea pensiilor care ajunge la sume care pot fi luate în seamã Ñ eu mã îndoiesc de aceastã cifrã ºi zic cã este mult mai mare din cei 6 milioane de pensionari.

A doua chestiune este cã Ministerul de Finanþe dã interpretãri greºite privind impozitarea sumelor care se plãtesc pentru cazarea parlamentarilor în Hotelul Bucureºti sau în imobilele din Capitalã. Aceastã cazare nu este, aºa cum se interpreteazã, asiguratã numai pentru luni, marþi ºi miercuri sau pentru cele nouã luni, în afarã de ianuarie, iulie ºi august, când parlamentarii sunt în vacanþã.

Un director necunoscãtor din Ministerul Finanþelor, semnând o adresã de rãspuns la o adresã a Senatului, face aceastã precizare cã vor trebui impozitate sumele pentru zilele de joi, vineri, sâmbãtã, duminicã, pentru ianuarie, iulie ºi august. Îi spun necunoscãtor pentru cã, conform Legii nr. 53/1991, un articol spune clar cã va trebui asiguratã cazarea parlamentarilor pe timpul mandatului. Deci nu se spune în Legea nr. 53, în articolul respectiv, care n-a fost abrogat prin Ordonanþa 73/1999, cã cazarea se asigurã numai pentru luni, marþi ºi miercuri. ªi, ca sã lãmurim aceste nedumeriri ºi aceste inconsecvenþe, rog încã o datã Biroul permanent sã cearã Comisiei de buget, finanþe sã finalizeze raportul la ordonanþa respectivã.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat ªtefan Baban. Se pregãteºte domnul deputat Lazãr Lãdariu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor depitaþi,

”România, performerã în topul corupþiei mondiale.Ò

Suntem a 22-a þarã coruptã din lume, dupã ce cu zece-cincisprezece ani în urmã, statisticienii nici nu ne bãgau în seamã. Nu atât pentru cã am aparþinut lumii comuniste, cãreia nu-i era deloc strãin acest fenomen, ci pentru faptul fundamental cã se manifesta în proporþii mai reduse decât astãzi.

Locul 22 pe lista neagrã l-am obþinut fãrã eforturi, pentru cã la înfiinþarea ºi consolidarea actualelor reþele mafiote au contribuit unele organisme guvernamentale, în fruntea cãrora exceleazã F.P.S.-ul. Aici, în zona privatizãrii sau concesionãrii, s-au comis pânã acum cele mai mari fraude. Urmeazã comerþul ilegal de alcool, eludarea regimului vamal, comerþul cu petrol ºi cu produse agroalimentare.

Ce este mai grav este dimensiunea pe care a luat-o corupþia în aparatul administrativ din instituþiile publice. Practic, nu poþi obþine astãzi nici cea mai micã aprobare la o primãrie sau circumscripþie financiarã fãrã sã dai mitã. Ce fac organismele noastre statale pentru a stopa ºi stârpi acest flagel? Rapoarte informative, prezentãri de date statistice ºi prea puþini vinovaþi trimiºi în instanþã ºi judecãþi pentru adevãratele lor fapte.

În concluzie, mai nimic sau tergiversãri care mai de care mai ridicole. În acest timp, mafia continuã sã-ºi vadã de treburile ei, subjugând în unele cazuri sectoare întregi. Fapt este cã astãzi economia subteranã în România atinge aproape 40% din P.I.B., iar aceastã economie cuprinde în ea un numãr impresionant de oameni puºi sã apere ordinea economicã ºi juridicã a þãrii.

Actele de corupþie la nivel naþional se înmulþesc pe zi ce trece, iar dezvãluirea lor aratã limpede implicarea puterii politice ºi administrative. Cazul F.N.I., privatizarea sau concesionarea fostelor I.A.S.-uri, vânzarea flotei româneºti, devalizarea celor mai renumite bãnci din România aratã cum cele mai importante instituþii ale statului au fost compromise.

Nici nu mai ºtii astãzi ce este falsificat ºi ce este original în produsele oferite de comerþul românesc ºi nici nu mai poþi spune exact cine se face vinovat de aceastã

Domnul deputat Lazãr Lãdariu. Se pregãteºte domnul deputat Garda Dezideriu Coloman.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Am fost chemat sãptãmâna trecutã de câþiva intelectuali români sã mã conving asupra unor realitãþi, de mine prea bine ºtiute, de prin cele douã judeþe, Harghita ºi Covasna, ºi m-am convins a mia oarã cã pe aceste pãmânturi strãmoºeºti din inima þãrii, pentru care în ultima vreme gazetarii ardeleni folosesc deja cuvântul ”enclavãÒ, ai senzaþia, dupã tot ceea ce este scris ºi vorbit, cã te afli undeva prin pusta ungarã.

În ceea ce priveºte limba românã, de mult ea nu mai este în acele locuri acasã stãpânã. De acolo pe unde Armata Românã este consideratã de irendentiºti ”forþã de ocupaþieÒ, de unde Poliþia ºi Jandarmeria României nu au dreptul, dupã ei, sã-ºi construiascã nici mãcar o cazarmã, de unde înãlþarea unei troici ortodoxe este luatã drept ofensã, de unde exponatele Muzeului Carpaþilor Rãsãriteni sunt împrãºtiate prin subsoluri, trezindu-se în posturã de vechil pe propria moºie, primarul Albert Almos uitã cã municipiul Sfântul Gheorghe nu-i un sat fãrã câini. De fapt, pentru isprãvile lui este cunoscut cale de ºapte poºte, precum calul cel breaz.

Conform prevederilor art. 20 lit. i) ºi 28 alin. 1 din Legea nr. 69/1991 privind administraþia publicã localã, prin Hotãrârea nr. 76 din 25 august 2000, Consiliul local Sfântul Gheorghe hotãrãºte organizarea, la data de 26 septembrie anul curent, a concursului pentru ocuparea postului de director al Teatrului ”Andrei MureºanuÒ din localitate. Se aprobã caietul de sarcini, este întocmit chiar regulamentul de organizare ºi de desfãºurare a concursului, este mandatatã comisia de examinare a candidaþilor. Concursul însã nu mai are loc. Motivul? Aºa vrea Almos Albert! Aºa se face cã în timp ce pentru celãlalt teatru, cel maghiar, ”Tamasi AronÒ, concursul se organizeazã ºi nimeni nu are nimic de obiectat. Teatrul ”Andrei MureºanuÒ continuã dupã un an ºi douã luni sã rãmânã fãrã director. Urmarea: imposibilitatea unei desfãºurãri normale a activitãþii unei instituþii de culturã pânã mai ieri doar cu premii obþinute la festivaluri internaþionale, recunoscutã pentru turneele din Germania, Belgia, Ungaria, din alte þãri ale Europei, prin participanþii numeroºi din Suedia, Japonia, Franþa, Elveþia, Belgia, Germania, Ungaria, Moldova la festivalul de teatru ”AtelierÒ.

Domnul deputat Garda Dezideriu Coloman. Se pregãteºte domnul deputat Dan-Emanoil Barbaresso.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Silvicultorii, cei mai înverºunaþi adversari ai retrocedãrii pãdurilor foºtilor proprietari, dupã ce, în cursul anului 2000, au contribuit la tãierea a circa o cincime din pãdurile care trebuia sã revinã populaþiei, conform Legii nr. 1 din 2000, acum, o datã cu venirea toamnei, încearcã sã introducã noi restricþii în defavoarea celor care aºteaptã de un deceniu reîmproprietãrirea lor. Unul dintre procedeele cele mai speculative reprezintã propunerile I.C.A.S.-ului spre exceptare de la restituire a unor noi aripi protejate cu pãduri destinate ocrotirii unor specii din fauna cinegeticã, cum ar fi cerbul carpatin, ursul brun, mistreþii ºi cocoºul de munte.

Prin aceastã reglementare, realizatã de domnul ministru Romicã Tomescu ºi de colaboratorii sãi, se încearcã deposedarea de terenurile cu vegetaþie forestierã a numeroºi cetãþeni, organe juridice ºi composesorate, obºti de moºneni, obºti de rãzeºi, fapt ce încalcã grosolan normele de drept din România, pentru cã este ilegal ca dupã promulgarea legii sã se introducã numai reglementãri prin care proprietarii sã fie deposedaþi de terenurile forestiere pentru care au aºteptat aproape un deceniu.

Este foarte ridicolã aceastã reglementare, pentru cã, conform Legii nr. 103 din 1996, cele trei fonduri de vânãtoare sunt în prezent gospodãrite de Regia Naþionalã a Pãdurilor ºi nici nu existã un plan de cedare a acestor fonduri, adicã pentru a fi scoase la licitaþie. Deci, întregul fond forestier, indiferent de natura proprietãþii, se va gospodãri ºi în viitor prin satisfacerea þelurilor cinegetice.

În acest context, este de neînþeles separarea ºi divizarea fondurilor de vânãtoare dupã natura rolului de protecþie, cât timp ambele au declarat acelaºi scop ºi se întrepãtrund între ele, iar vânatul ocrotit nu are o suprafaþã precis delimitatã în care se habiteazã. Exceptând cocoºul de munte, vânatul mare este în permanentã miºcare nu respectã încadrãrile în diferite funcþii de protecþie a arboretelor.

Populaþia interesatã în retrocedare nu are atitudine potrivnicã faþã de gospodãrirea fondurilor de vânãtoare în continuare de Regia Naþionalã a Pãdurilor. Ei au înþeles cã, conform Legii nr. 103, art. 16 alin. 3 ºi 4 vor beneficia mai mult astfel prin primirea cotei-pãrþi din profitul obþinut.

Timpul, domnule deputat!

Încã o propoziþie încã.

Ésunt obligaþi sã-ºi respecte prevederile amenajamentelor întocmite. Deci este un nonsens exceptarea acestor pãduri de la retrocedare.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Dan-Emanoil Barbaresso. Se pregãteºte domnul deputat Dan Coriolan Simedru. Aveþi cuvântul, domnule deputat.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

P.D.S.R.-ul se confruntã cu o gravã crizã de cadre. Cum altfel ne-am putea explica includerea în staff-ul electoral al domnului Ion Iliescu a unui om care este deja cu un picior în groapã. E greu de înþeles cât de puþinã compasiune pot arãta liderii P.D.S.R.-ului faþã de grelele suferinþe ale unui slujitor credincios al partidului. Gheorghe Pascu a fost numit din nou trezorier al campaniei electorale al lui Ion Iliescu. La cei 63 de ani ai sãi, Gheorghe Pascu este extrem de obosit ºi bolnav. Mai grav încã. Gheorghe Pascu este bolnav cu capul.

În urmã cu câteva luni, trezorierul P.D.S.R-ului era internat la spitalul ”Sfântul IonÒ cu diagnosticul hipertensiune arterialã ºi accident vascular acut cerebral. Unul dintre medicii care îl tratau spunea atunci: ”Pacientul este într-o stare în care nu poate fi deranjatÒ. O asemenea situaþie este desigur de naturã sã ne îngrijoreze. Ca orice creºtin adevãrat, am încercat un sentiment de milã faþã de starea sãnãtãþii lui Gheorghe Pascu. La urma urmei, ce importanþã mai avea cã Gheorghe Pascu fusese convocat tocmai în acele zile de magistraþi în faþa Comisiei rogatorii. Ce dacã Adrian Costea livrase, la sfârºitul lunii mai 1996, pe adresa lui Pascu, un milion de materiale electorale pentru campania lui Ion Iliescu. Pe cine mai interesa cã aducerea în þarã a acestor materiale se fãcuse ilegal, eludându-se plata taxelor vamale. Ce mai conta cã magistraþi ai unui stat strãin anchetau în þara noastrã ilegalitãþi comise de cei care guvernaserã România?!

Cui îi mai pãsa de contrabanda cu afiºe electorale, evaziunea fiscalã, de încãlcarea Legii electorale, de spãlarea banilor în strãinãtate? Nimeni nu putea fi atât de lipsit de omenie încât sã cheme în faþa instanþei un bãtrân aflat în pericol de moarte, care fusese internat de urgenþã în spital.

P.D.S.R.-ul rãmâne însã indiferent la suferinþele oamenilor sãi. Când vine vorba de campanie electorale, sãnãtatea membrilor P.D.S.R. trece pe planul al doilea. Ar trebui sã vã gândiþi, domnilor din P.D.S.R., la viaþa grea al lui Gheorghe Pascu. Ar trebui sã ºtiþi cã problemele sale nu sunt de ieri, de azi. Gheorghe Pascu a intrat în politicã în 1960. Doi ani mai târziu, termina ºcoala de partid. Dupã o scurtã perioadã de încadrare la Comitetul raional UTM ”23 AugustÒ era transferat la U.T.C. Bucureºti. Partidul avea nevoie de oameni devotaþi, simpli ºi muncitori.

Domnul deputat, timpul!

## Imediat, 10 secunde.

Pe de altã parte, nimeni nu poate garanta cã mintea lui Gheorghe Pascu este ºi va rãmâne limpede. Sãnãtatea ºubredã ºi vârsta Domniei sale ridicã mari semne de întrebare. Nu ne-ar mira de loc ca venerabilul Gheorghe Pascu sã uite pur ºi simplu modul în care a fost finanþatã campania lui Ion Iliescu din 2000. Sau poate acesta e chiar motivul numirii sale în funcþia de trezorier.

”Sã-l punem pe PascuÒ, ºi-au spus liderii P.D.S.R.-ului. ”E bãtrân ºi bolnav. Sau moare, sau uitã.Ò

Domnul deputat Dan Coriolan Simedru. Se pregãteºte domnul deputat Vetiºanu. E aici? Nu.

Domnul deputat Octavian Bot, care este aici.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Sunt nevoit sã iau poziþie faþã de o acþiune antieuropeanã ºi antinaþionalã produsã de Agenþia Naþionalã pentru Dezvoltare Regionalã, care a elaborat un proiect de Ordonanþã de urgenþã pentru modificarea Legii nr. 151 din 1998 privind dezvoltarea regionalã în România, prin care se propun schimbãri ale actualului cadru instituþional referitor la dezvoltarea regionalã din România.

Principalul obiectiv al acestui proiect de ordonanþã de urgenþã este centralizarea iniþiativelor de dezvoltare regionalã din România prin crearea în fiecare regiune a unei direcþii generale de dezvoltare regionalã ca structurã subordonatã Agenþiei Naþionale pentru Dezvoltare Regionalã.

Aceste direcþii urmeazã sã preia atribuþiile actualelor agenþii pentru dezvoltare regionalã care, în condiþiile cadrului legislativ existent, conform cu deciziile Comisiei europene sunt create ca organisme neguvernamentale a cãror activitate este coordonatã de cãtre reprezentanþii administraþiei publice locale prin consiliile de dezvoltare regionalã. Aceastã intenþie contravine principiului subsidiaritãþii ºi continuãrii procesului de descentralizare ºi este în dezacord cu tratatele ºi regulamentele Uniunii Europene la care România a aderat.

Totodatã, având în vedere necesitatea întãririi autonomiei locale ºi faptul cã programul PHARE a alocat surse financiare ºi efort în formarea agenþiilor pentru dezvoltarea regionalã, iar alte programe se aflã în derulare sau în curs de a fi contractate, o schimbare în acest moment a pãrþilor contractante va implica modificãri în memorandumul de finanþare pe 1998 ºi 2000 ºii chiar pierderea fondurilor aprobate.

Acest demers de modificare constituie un motiv de îngrijorare pentru Comisia Europeanã, care a fost exprimat prin scrisoarea adresatã ministerului afacerilor externe al României din 5.X.2000, considerându-l ca o redefinire pripitã a statutului ºi rolului agenþiilor pentru dezvoltare regionalã prin care existã posibilitatea slãbirii acestor instituþiii, subminându-le capacitatea de a gestiona programul PHARE pe 2000.

În aceste condiþii, se considerã în acea scrisoare neavenitã posibilitatea ca autoritãþile române sã considere corespunzãtoare adaptarea noii legislaþii în domeniu, fãrã consultarea ºi schimbul de pãreri cu Comisia Europeanã.

Domnul deputat Bot Octavian. Se pregãteºte domnul deputat Mihai Nicolescu.

## Domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Uniunea Forþelor de Dreapta s-a numãrat printre partidele care au condamnat regimul Miloºevici din Iugoslavia, susþinând hotãrârea României de a se alãtura forþelor NATO. La vremea respectivã, când toate þãrile occidentale, þãri cu democraþii consolidate ºi verificate de-a lungul anilor, luau atitudine împotriva naþionalism-comunismului instaurat de Miloºevici, în totalã discordanþã cu opinia lumii civilizate, P.D.S.R., în frunte cu Ion Iliescu, alãturi de Partidul România Mare, în frunte cu Corneliu Vadim Tudor, îl apãrau pe dictatorul Miloºevici.

Motivul invocat ca argument Ñ susþinerea popularã de care s-ar bucura acesta ºi, în consecinþã, indiferent ce s-ar întâmpla în Iugoslavia, organismele internaþionale ar trebui sã închidã ochii. Susþinerea popularã de care se fãcea atâta caz nu era altceva decât frica insuflatã oamenilor prin metode specifice regimurilor totalitare, metode familiare de altfel domnului Ion Iliescu.

Am putea spune de fapt cã presupusa ºi invocata încredere de care se bucura Miloºevici era similarã cu cea de care se bucura Ceauºescu în România. Ceea ce s-a întâmplat în Iugoslavia aratã limpede cã poporul sârb s-a lepãdat de Miloºevici. Evenimentele petrecute aici în ultimele zile, când Miloºevici a fost pãrãsit de toatã lumea, inclusiv de armatã ºi poliþie, vin sã confirme justeþea opþiunii pe care a avut-o România în problema N.A.T.O. Ñ Miloºevici.

Îmi permit sã pun o întrebare, evident retoricã, prilej de meditaþie pentru cei care-l susþin pe Ion Iliescu pentru încã un mandat de Preºedinte al României. În ce situaþie s-ar afla azi România faþã de Occident în raport cu realitatea din Iugoslavia dacã Ion Iliescu ar fi fost Preºedintele României în momentul când trebuia sã se decidã sprijinirea forþelor N.A.T.O.?

Evident, acum am fi singuri împotriva tuturor. Ne putem aºadar imagina ce s-ar întâmpla dacã România ar fi condusã din nou de Ion Iliescu.

Domnul deputat Mihai Nicolescu. Se pregãteºte domnul deputat Nicolae Popa. Este aici? Nu.

Vasile Vetiºanu. Se pregãteºte domnul deputat Constantin Cotrutz. Este? Este.

Domnul deputat Nicolescu, aveþi cuvântul.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Este foarte interesant cã o serie de colegi din anumite partide sunt foarte îngrijoraþi de situaþia oamenilor din P.D.S.R. ºi chiar a partidului în sine.

Consider cã ar fi normal ca stimaþii noºtri colegi care sunt aºa de îngrijoraþi sã se preocupe în mod deosebit de rezolvarea problemelor din propriile partide, pentru cã nu sunt probleme în aceste partide de care trebuie sã se ocupe. ªi cred cã un astfel de tratament ar fi benefic pentru activitatea politicã din România, pentru situaþia pe care o avem astãzi în România.

Vã rog sã-mi permiteþi sã prezint declaraþia politicã intitulatã ”Un S.O.S. din partea institutelor de cercetare care sunt programate a fi vândute pe bandã rulantã de cãtre Fondul Proprietãþii de Stat.Ò

Orice naþiune care se respectã susþine în mod evident activitatea de cercetare ºi de învãþãmânt de toate gradele. Acestea au menirea de a forma cadre, de a revoluþiona ºi eficientiza economia prin progresul ºtiinþific ºi tehnic.

La noi, în aceastã perioadã de tranziþie spre economia de piaþã, problemele amintite par mai abstracte ºi mult mai dificil de realizat. De acestea, de foarte multe ori se ocupã persoane care nu au lucrat în domeniile respective ºi pe care nu le susþin suficient pentru reformã ºi funcþionare. De aici ºi foarte multe sincope ºi chiar demolãri ale unor structuri de rezistenþã a economiei naþionale.

Recent, salariaþii din cadrul Institutului de studii ºi proiectãri pentru îmbunãtãþiri funciare, membri ai sindicatului liber din institut, organizaþie sindicalã afiliatã la Federaþia sindicatelor lucrãrilor din cercetare-proiectare din România, din cadrul Confederaþiei C.N.S.R.L. Frãþia, aduc la cunoºtinþã unele aspecte din activitatea institutului, precum ºi intenþia F.P.S.-ului de a vinde totul cât mai repede, deci ºi acest institut, fãrã sã þinã cont de importanþa strategicã a acestuia. Institutul are în obiectivul de activitate, ca specific de bazã, executarea lucrãrilor de cercetare, dezvoltare, proiectare în domeniul agriculturii, studii ºi proiecte în domeniul îmbunãtãþirilor funciare, amenajãrii teritoriului dezvoltãrii rurale, alimentãrilor cu apã, protecþiei mediului. În arhiva ºi fondul de date din cadrul institutului se regãsesc informaþii deosebit de importante privind teritoriul României, din punct de vedere topografic, geodezic, geotehnic, hidrologic, hidrogeologic, pedologic ºi care, în cea mai mare parte, au un caracter secret, militar ºi de stat.

Domnul deputat Constantin Cotrutz. Se pregãteºte domnul deputat Mihai Vitcu. Aveþi cuvântul!

Mulþumesc. Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Scandalul ”medicilor pe bandã rulantãÒ este încã în prim planul presei. Descoperit tardiv ºi nu de cãtre autoritãþile române competente, cazul poate avea consecinþe incalculabile asupra învãþãmântului românesc în general, într-o perioadã când oficialii Ministerului Educaþiei se tot bat cu pumnul în piept, arãtându-ºi realizãrile reformei.

Cu toate încercãrile unora ºi altora de a arunca vina asupra universitãþii ieºene, for academic cu o îndelungatã ºi fructuoasã tradiþie, vina este, atât din punct de vedere juridic, cât ºi moral, a rectorului Universitãþii Ecologice, Dolphi Drimer, în solidar cu M.E.N. În toate analizele dedicate cazului, se uitã sã se menþioneze faptul cã Universitatea de medicinã ºi farmacie ”Grete PopaÒ din Iaºi nu avea competenþa (profesorii nu sunt detectivi) necesarã de a verifica vreun dosar al licenþiabililor, din moment ce profesorul Drimer a garantat pentru ei ºi ministerul i-a arondat la Iaºi.

Graba cu care M.E.N.-ul a depus plângere penalã împotriva unor cadre universitare este cel puþin suspectã ºi oferã argumente în plus celor care susþin cã la mijloc nu este decât un scandal politic, iar a incrimina întreg corpul profesoral de la Iaºi doar pentru cã s-a solidarizat cu rectorul Carol Stanciu denotã o tacticã nefericitã. Cine dacã nu ministerul de profil, în orice domeniu am discuta, poartã rãspunderea unor fapte juridice în care sunt implicaþi cetãþeni din propriul stat în relaþii cu strãinii?

Rechizitoriul Parchetului Curþii Supreme reþine, în atenþia rectorului ºi decanului de la Universitatea de medicinã ºi farmacie ”Grete PopaÒ din Iaºi fapte cum nici celui mai înrãit escroc nu i se pot imputa! Fals intelectual, uz de fals, fals în declaraþii, abuz în serviciu contra intereselor publice, abuz în serviciu în formã calificatã, neglijenþã în serviciu. Dincolo de faptul cã ultimele douã infracþiuni nu pot fi sãvârºite în acelaºi timp, deoarece sub raportul laturii subiective una prezintã intenþia directã, iar cealaltã culpa, nu este clar, nici mãcar pentru cel mai agramat student de drept, cum s-au încadrat faptele învinuiþilor în dispoziþiile Codului penal. Forþarea aceasta este mai degrabã bombasticã decât obiectivã ºi profesionistã, iar un proces corect ºi imparþial va avea darul de a scoate adevãrul la ivealã.

Domnul deputat Mihai Vitcu. Se pregãteºte domnul deputat Petru Bejinariu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Daþi-mi voie ca, înaintea prezentãrii declaraþiei politice cu privire la cadrul legislativ deteriorat de actuala putere, sã exprim un punct de vedere cu privire la o secvenþã din meciul ItaliaÐRomânia.

Nu-i prima datã când de la aceastã tribunã parlamentarã au fost fãcute observaþii critice la adresa Televiziunii naþionale Ð Canalul 1. Alãturi de mulþi alþii, care ºi-au exprimat nemulþumirea faþã de ”profesionalismulÒ unor oameni de televiziune, mã asociez astãzi ºi eu.

Voi aminti o singurã secvenþã, ce a prefaþat meciul ItaliaÐRomâniei ºi care a accentuat gustul amar al unei înfrângeri ruºinoase. Atunci când echipele au intrat pe teren ºi când intonarea Imnului de stat al României urma a fi ascultatã de milioane de telespectatori, exact atunci, crainicul Televiziunii române, Ionel Stoica, anunþa grãbit cã urmeazã 2 minute ºi jumãtate de publicitate, eliminând cu bunã ºtiinþã aceastã secvenþã, ce creeazã o anumitã stare de spirit. Nu comentez un asemenea demers, las la latitudinea opiniei publice sã judece profesionalismul ºi, mai ales, patriotismul unor oameni ai Televiziunii naþionale române.

ªi, acum, intervenþia mea asupra cadrului legislativ deteriorat din România de astãzi.

Dintr-un proverb vechi cu origini arabe am reþinut cã ”În þara în care ºeicul doarme, conduce cãmilaÒ. Parafrazând acest proverb, aº spune cã în þara, în care conduce Guvernul, Parlamentul se vede nevoit sã joace bâza! ªi cine dã în mintea copiilor, se prosteºte! Nu din propria iniþiativã, cât, mai ales, din cauza Guvernului, care obligã Parlamentul sã piardã timpul cu tot felul de greºeli grave, promovate prin ordonanþe de urgenþã, ordonanþe emise cu sutele de actualul executiv naþional, compus din C.D.R. Ñ astãzi, C.D.R. 2000 Ñ, P.N.L., P.D., U.D.M.R.

ªi dumneavoastrã?!

Nu suntem încã de la guvernare, domnilor! O sã fim... ºi n-o sã conducem cu ordonanþe!

Dar câte anomalii nu cuprind aceste acte legislative scoase pe bandã rulantã ºi semnate de Victor Ciorbea, Radu Vasile sau Mugur Isãrescu... Asumarea rãspunderii Guvernului Ð ºi e o euforie a ordonanþelor de urgenþã! Ð a sufocat ºi viciat în acelaºi timp cadrul legislativ general. Pe ordinea de zi a Senatului ºi Camerei Deputaþilor se aflã în permanenþã la dezbateri ordonanþe de urgenþã, unele dintre ele sunt emise acum un an sau doi ºi multe nu respectã regimul constituþional dedicat acestor reglementãri. Ordonanþele guvernamentale, cu atât mai mult ordonanþele de urgenþã, ar trebui emise de Guvern doar în timpul vacanþelor parlamentare sau în unele situaþii limitã. Acest lucru s-ar putea întâmpla doar în baza unei legi speciale de abilitare emisã de Parlament, ulterior, aceste ordonanþe urmând a fi aprobate de Senat ºi Camera Deputaþilor.

În timpul Guvernãrii Vãcãroiu au fost emise Ð în 4 ani! a se reþine, domnilor! Ð 12 ordonanþe. Dintre acestea, 4 au fost impuse de rectificãrile bugetare anuale ºi 2 de alegerile locale ºi generale. În perioada 1996Ð2000, nici nu cred cã se mai pot numãra sutele ºi sutele de ordonanþe ºi ordonanþe de urgenþã furiºate pe sub masa Legislativului, ca al cincilea as al unui mãsluit joc de poker! De multe dintre aceste ordonanþe nici nu s-ar fi auzit, dacã opoziþia sau presa nu ar fi cerut lãmuriri asupra lor.

Accentuez în final faptul cã, volens nolens, parlamentarii actuali se regãsesc, în acest sfârºit de mandat, într-o ipostazã absolut ingratã Ð aceea de a mãtura niºte ordonanþe de urgenþã care deja ºi-au fãcut efectul ºi dintre care multe sunt desuete.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Petru Bejinariu. Se pregãteºte domnul deputat ªteolea.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Intitulez intervenþia de astãzi: ”Este învãþãmântul nostru superior particular o alternativã realã?Ò

Învãþãmântul din România are o mare ºi valoroasã tradiþie, bucurându-se încã de o bunã apreciere în Europa ºi în lume. Începând cu anul 1990, au început sã se organizeze universitãþile particulare, iniþial, pornind pe baza legii de înfiinþare a societãþilor comerciale. La aceastã datã, dupã 10 ani, 20 de universitãþi particulare ºi-au întocmit dosarele ºi le-au înaintat la Consiliul Naþional de Acreditare, urmând ca Parlamentului României sã voteze legea înfiinþãrii lor. Încã 49 de universitãþi, care au avizul de funcþionare, vor parcurge calea spre obþinerea legii de înfiinþare.

Recent, comisia de specialitate a Camerei Deputaþilor a audiat 19 rectori de universitãþi particulare pe aceastã temã, Universitatea Ecologicã din Bucureºti fiind amânatã de la audiere, din cauza iniþierii lanþului de falsuri în eliberarea diplomelor de medic stomatolog. Iatã doar trei constatãri:

1. În ultimii ani, în opinia nu numai a mea, asistãm la proliferarea învãþãmântului superior particular, învãþãmânt promovat atât la activ ºi sau numai pe motive economice. Astãzi, în Bucureºti, sunt în activitate 31 de universitãþi particulare, iar în fiecare judeþ cel puþin o universitate. Spunem ”proliferareÒ, deoarece facultãþile ºi specializãrile nu reflectã nici cerinþele societãþii româneºti actuale ºi nici în perspectivã. Existã în pregãtire, bunãoarã, un numãr exagerat de mare de juriºti ºi economiºti, aºa încât mai mult de jumãtate din aceºti absolvenþi nu vor putea, nici teoretic, sã fie absorbiþi de piaþa muncii. ªi mai spunem ”proliferareÒ, întrucât puþine au rãmas universitãþile care nu au filiale rãspândite în mai

toate oraºele þãrii. Probabil, urmeazã comunele mari. Este adevãrat cã, prin dezvoltarea bazei materiale, unele universitãþi au devenit o realã alternativã la învãþãmântul de stat ºi chiar mai mult.

2. Sunt ºi universitãþi ºi colegii particulare care nu vor deveni niciodatã o alternativã realã la învãþãmântul de stat. Multe colegii pentru institutori, de exemplu, cu un mod nou de organizare a concursului de admitere, fãrã probe pentru muzicã ºi dicþie, cu învãþãmânt doar sâmbãta ºi duminica, fãrã ºcoalã de aplicaþii ºi fãrã asistenþa psiho-pedagogicã competente, nu au cadrul corespunzãtor pentru formarea de învãþãtori. La un memoriu adresat Ministerului Educaþiei Naþionale, dupã ce mi se comunicã precum cum cã: ”Aspectele sesizate de dumneavoastrã în mare parte sunt adevãrateÒ, în final, se scrie: ”Absolvenþii acestor instituþii vor face faþã exigenþelor pe care le presupune munca de învãþãtor ºi educatorÒ.

Iatã cât de puþin cunoaºte domnul ministru Andrei Marga cum se formeazã acum învãþãtorii!

Domnul deputat Petru ªteolea.

ªi doresc sã ºtiu dacã au apãrut domnii deputaþi Vetiºanu sau Popa Nicolae. Nu. Deci, aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor;

Intervenþia mea de astãzi are un titlu: ”Imaginea cãderii economice ºi sociale în România. Exemplificare: judeþul HunedoaraÒ.

Este un fapt cunoscut, este un fapt certificat de o realitate tristã cã dupã 1996 judeþul Hunedoara a ajuns sã fie ”frunteaÒ cãderii economice la nivel naþional. Este starea la care l-a adus o politicã demolatoare dusã la nivel naþional de puterea actualã, cu o exemplificare clarã, concretã ºi dramaticã la nivel local în Hunedoara, putere actualã, care, la nivelul judeþului Hunedoara a fost, culmea, reprezentatã de Partidul Democrat Social Român ºi Partidul Democrat, partide a cãror programe politice, dupã câte cunosc, prevãd diminuarea ºomajului, ºi nu creºterea acestuia.

Singura valenþã a politicii de dezindustrializare forþatã din judeþul Hunedoara a fost disponibilizarea de personal. Ocupã, în momentul de faþã, judeþul Hunedoara, locul 1 în ceea ce însemnã rata ºomajului în România. Este un loc total neonorant! S-a schimbat harta economicã a judeþului, implicit, harta economicã a þãrii. Au fost închise mine de aur din zona Apusenilor, mine de cupru din zona Deva, mine de fier din zona Poiana Ruscãi ºi Boiþa Haþeg ºi, la fel, lucru arhicunoscut, mine de cãrbune din Valea Jiului. S-a închis fluxul primar (producþia de fontã) la Combinatul siderurgic Hunedoara, penultima uzinã cu acest specific de producþie aflatã în funcþiune la nivel naþional; semicocseria de la Combinatul siderurgic Cãlan Ð aici, lichidarea a ajuns sã fie de naturã fizicã: se vinde ºi se taie tot! La fier vechi! S-au scos din circulaþie cãi de comunicaþie Ð din 1997, calea feratã DevaÐBrad n-a mai fost pusã în funcþiune. S-a sistat programul demarat în 1995, de modernizare a drumurilor judeþene din Þara Moþilor. A cãzut industria de apãrare, la 6Ð8%, nivel de producþie, faþã de anii 1990Ð1991, la Uzina mecanicã Orãºtie. Programul de construcþii hidroenergetice pe râul Strei s-a redus la nivel de 10% faþã de anii 1990Ð1991. Agricultura se aflã în cãdere liberã Ð exemplificator, în ultimii 3 ani: pentru îmbunãtãþiri funciare, investiþii nu s-a acordat nici un leu! De fapt, este o pãrere larg împãrtãºitã în judeþul Hunedoara: se transpune aici acea acþiune demolatoare a anilor 1990Ð91, de lichidare a C.A.P.-urilor, dar translatatã la lichidarea unitãþilor industriale!

Pe lângã aceste fapte, a avut loc o destabilizare instituþionalã, a avut loc o marginalizare totalã a judeþului Hunedoara. Astfel: în domeniul de privatizare, judeþul Hunedoara þine de Filiala teritorialã Arad, subordonatã Sucursalei teritoriale Timiºoara; în domeniul silviculturii, al treilea judeþ ca suprafaþã forestierã în România, judeþul Hunedoara, þine de Inspecþia Silvicã Timiºoara; în domeniul gospodãriri apelor, fapt unic! judeþul Hunedoara þine de 3 centre Ð Oradea, Târgu Mureº ºi Craiova; în transportul energiei electrice þine de Timiºoara; în dezvoltarea regionalã, þine de Timiºoara; în protecþia plantelor, þine de Alba Iulia; ºi, ultimul domeniu, ca decizie guvernamentalã, în ceea ce înseamnã îmbunãtãþirile funciare, a ajuns sâ þinã de centrul de la Sibiu.

Aceste lucruri creeazã, de fapt, o stare: cã judeþul Hunedoara este neglijat total! Am intervenit în diverse ipostaze ºi a fost datoria mea moralã ºi legalã, în calitate de deputat de Hunedoara, sã intervin la aceste decizii injuste. Am bãtut la uºi închise ale Guvernului, în fapt, la urechea surdã a celor trei Guverne de dupã 1996.

S-a manifestat în judeþul Hunedoara (fapt unic în România, dupã 1996) ºi o instabilitate de natura conducerii manageriale a judeþului, conducere politicã, de altfel: judeþul Hunedoara a avut nu mai mult de 4 prefecþi, 3 P.D.S.R. ºi unul P.N.Þ.C.D. (sperãm cã cel numit în urmã cu o sãptãmânã, sã fie ultimul) ºi 3 subprefecþi U.D.M.R.! Unul, recunosc, din motive obiective, Dumnezeu sã-l ierte! a trebuit sã plece...

Este o lipsã totalã de consideraþie ºi de interes pentru ceea ce înseamnã problemele judeþului Hunedoara. Este opinia populaþiei judeþului Hunedoara, este acea credinþã cã a avut loc o rãzbunare a actualei puteri în ceea ce înseamnã soarta acestui judeþ. A avut loc o rãzbunare, motivatã de miºcãrile sociale din 1990Ð91, din 1999 ale metalurgiºtilor, minerilor, ale constructorilor, ale energeticienilor. Mulþi cred cã în judeþ, dupã plecarea actualei puteri (sper!) va trebui instauratã starea de necesitate.

Sunt stãri de fapt care, logic, trebuie sã dea de gândit celor care au guvernat acolo, celor care au guvernat la Bucureºti. Cineva va trebui sã rãspundã! Mulþumesc.

Domnul deputat Vetiºanu a apãrut? Nu. Domnul deputat Nicolae Popa? Nici dânsul.

Deci, cu aceastã ultimã intervenþie, a domnului deputat ªteolea, s-a terminat prima parte a ºedinþei noastre. Rog liderii de grupuri sã asigure prezenþa în salã a tuturor care s-au semnat pe listele de prezenþã!

Stimaþi colegi,

Îi mai aºteptãm un pic pe cei doi secretari. Ca sã putem începe ºedinþa în mod regulamentar, rog sã fie anunþaþi de secretarele dânºilor, ca sã vinã în salã! Trebuia, practic, sã fie mai demult aici!

Nu putem începe ºedinþa fãrã secretari de ºedinþã! Regulamentul este foarte strict în aceastã chestiune! Pe urmã, vedem noi cum e cu cvorumul...

Suntem þinuþi de la începerea ºedinþei de lipsa secretarilor de ºedinþã! Am rugat de douã ori sã vinã în salã, acum am rugat sã fie chemaþi telefonic! Sã vedem pe unde sunt... Nu putem sã pornim ºedinþa încãlcând regulamentul nostru!

Domnul secretar Miclãuº este înlocuit astãzi de domnul deputat Acsinte Gaspar, ca secretar de ºedinþã, iar domnul deputat Ciontu, de domnul deputat Gherasim Gazi, care trebuie sã aparã.

Ca atare, putem începe ºedinþa noastrã.

Vã informez cã, din totalul celor 343 de deputaþi, ºi-au înregistrat prezenþa la lucrãri 226, 117 fiind absenþi. Din cei 117, 16 participã la alte acþiuni parlamentare, ºi anume 8 sunt membri ai Guvernului ºi 8 sunt în misiune în strãinãtate.

Cvorumul de lucru de astãzi este de 156, iar cvorumul prevãzut de art. 128 din regulamentul nostru este întrunit.

Intrãm în ordinea de zi ºi vom începe cu informarea cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Camera Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente.

Aici, ieri, discuþiile s-au oprit la propunerea legislativã privind finanþarea activitãþii partidelor politice ºi a campaniilor electorale, pentru care s-a solicitat procedura de urgenþã ºi, din câte am fost informat, s-a oprit din lipsã de cvorum, urmând ca aceastã cerere de procedurã de urgenþã sã fie supusã spre aprobare astãzi.

Deci vã supun spre aprobare cererea de procedurã de urgenþã cerutã de Grupul parlamentar P.N.L.

Vã rog sã reluaþi rapid apelul, dacã se poate, dar mi-e fricã sã nu scadã cvorumul. Poate ar fi mai bine sã motivaþi absenþele la masa aceasta, pentru cã în momentul de faþã suntem în cvorum ºi putem sã continuãm ºedinþa.

Vã rog sã nu pãrãsiþi sala, aºa cum avem obiceiul Ð venim la prezenþã ºi apoi dispãrem ºi iarãºi nu mai avem cvorum, cã mai facem un apel. Ca sã nu plecaþi de pomanã, nu de altceva.

Îi dau cuvântul pentru o chestiune de procedurã domnului deputat Puiu Haºotti. Aveþi cuvântul.

Vã rog frumos sã fiþi atenþi.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Nu este neapãrat o chestiune de procedurã. Este, dacã vreþi, o reluare a cererii Grupului parlamentar al P.N.L. pentru procedura de urgenþã. Dacã am avea o voinþã politicã, care nu a fost prezentã timp de 4 ani, eu cred cã am putea sã trecem aceastã lege în actualul Parlament. Dar, chiar dacã nu am avea aceastã lege politicã referitoare la finanþarea partidelor politice ºi a campaniilor electorale, legea ar putea sã-ºi facã efectele, sã spunem, imediat, dupã ce viitorul Parlament va fi constituit, ºi opinia publicã ar avea o imagine clarã, exactã, asupra felului în care s-au cheltuit sume în campania electoralã. Eu cred cã nu existã nici un motiv pentru nici unul dintre noi ºi nici un motiv pentru vreunul din partidele pe care le reprezentãm sã nu fim de acord cu procedura de urgenþã.

Cred cã în preajma campaniei electorale ar fi un semn de normalitate pe care l-am da cetãþenilor, societãþii civile. De aceea mã opresc aici.

Sunt foarte multe motive cuprinse în textul legii care ne îndeamnã sã solicitãm procedura de urgenþã, care ar face posibil ca, imediat dupã campania electoralã, opinia publicã sã fie informatã, sã aibã la dispoziþie tot ceea ce a cheltuit fiecare partid în campania electoralã ºi cum vor fi finanþate partidele politice începând de la sfârºitul acestui an.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Andrei-Ioan Chiliman:**

Da. Vã mulþumesc. Dezbaterile au fost ieri.

Îi dau cuvântul domnului deputat, vicepreºedinte, Lupu ºi pe urmã

Domnule preºedinte,

Întrucât ieri am condus ºedinþa de dezbateri, este firesc sã reluãm votul asupra cererii de procedurã de urgenþã, pentru cã votul s-a amânat pentru ziua de astãzi.

Noi, Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D., susþinem procedura de urgenþã pentru aceastã iniþiativã legislativã. Dacã existã voinþa politicã, textul poate fi adoptat în aceastã legislaturã, cu amendamentele care vor fi depuse în timp util la comisie ºi, cum am spus-o totdeauna, noi, P.N.Þ.C.D., suntem întru totul de acord ca fondurile consumate în campania electoralã sã fie foarte sever controlate dupã ceea ce s-a întâmplat la alegerile locale. Vã mulþumesc.

## **Domnul Andrei-Ioan Chiliman:**

Da. Vã mulþumesc.

Am rugãmintea sã vã ocupaþi locurile în salã, pentru ca sã

## **Domnul Ioan Gavra**

**:**

Are legãturã cu reforma economicã sau cu reforma liberalã?

## **Domnul Andrei-Ioan Chiliman:**

Sunt 60 voturi pentru. Voturi împotrivã?

**Domnul Ioan Gavra**

**:**

Insuficiente voturi pentru. Nu mai votãm...

Da. Din pãcate, este insuficient. Oricum am încerca sã facem...

Onoraþi colegi, Domnule Gavra, Vã rog foarte mult, pãstraþi-vã calmul ºi... Vã rog, aveþi cuvântul.

## **Domnul Puiu Haºotti:**

Mulþumesc Grupului parlamentar P.D.S.R. cã a arãtat..., _quod erat demonstrandum,_ în legãturã cu scandalul ”CosteaÒ.

Deci nu s-a adoptat procedura de urgenþã.

Va intra în procedurã normalã aceastã iniþiativã legislativã.

Da.

Doamna deputat Afrãsinei.

Chestiune de procedurã? De procedurã. Vã rog.

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

Vreau sã vã rog sã-mi permiteþi sã protestez la intervenþia fãcutã anterior de colegul deputat, pentru cã nici nu-ºi avea rostul ºi nici nu a fost o reacþie a noastrã. Considerãm, în continuare, cã totuºi aceastã lege nu era atât de urgentã ca sã fie votatã în procedurã de urgenþã, având în vedere celelalte..., atâtea rapoarte care le avem pe ordinea de zi. Ca atare, nici n-am proedat la un vot.

Deci, colegul nostru ar fi putut sã se abþinã în a face nu numai referiri la Grupul nostru parlamentar, dar chiar rãutãþi, de naturã sã-i întoarcem cu o replicã ºi sã-l întrebãm, eventual, dacã GELSOR-ul are legãturã cu Domnia sa.

## **Domnul Andrei-Ioan Chiliman:**

## Da. Bun

Deci înþeleg cã a fost un drept la replicã.

Trecem la componenþa comisiei de mediere pentru textele în redactãri diferite la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 207/1999 privind înfiinþarea Ministerului Funcþiei Publice: Viorica Afrãsinei, Dorin Chiriþã, Radu Mânea, Ion Cîrstoiu, Vasile Dãnilã, Tiberiu Kovaks Csaba, Viorel Burlacu.

Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Adoptat în unanimitate.

Trecem la raportul Comisiei pentru industrii ºi servicii referitor la ancheta cu privire la Societatea Naþionalã de Telecomunicaþii ROMTELECOM S.A. Aici noi am votat titlul hotãrârii, am votat art. 1.

La art. 2 s-a fãcut propunerea ca în text cuvântul ”recomandãÒ sã fie înlocuit cu ”solicitãÒ, cuvintele ”sã facã propuneriÒ sã fie înlocuite cu ”sã prezinte propuneriÒ ºi era vorba de un termen pe care-l propuseserã colegii, era un termen de 1 noiembrie ºi alt termen de 15 noiembrie. Rãmãsese sã votãm aici care sã fie termenul respectiv.

Deci, pentru termenul de 1 noiembrie s-a retras propunerea, rãmânând doar termenul de 15 noiembrie.

Doamna deputat Viorica Afrãsinei..., deci înlocuire la comisia de mediere. Vã rog sã propuneþi din partea Grupului parlamentar P.D.S.R. pe altcineva.

Aveþi cuvântul doamnã deputat Afrãsinei.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Aº vrea sã vã rog frumos ca, din partea Grupului parlamentar P.D.S.R., în locul domnului Chiriþã sã fie trecut domnul deputat Bara Liviu. Vã mulþumesc.

## Da. Vã mulþumesc.

Deci, Grupul parlamentar P.D.S.R. cere ca pentru Comisia de mediere, propusã adineauri, în locul domnului deputat Chiriþã sã fie domnul deputat Liviu Bara. Vã supun spre aprobare aceastã propunere.

Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Adoptat în unanimitate.

Deci, ne întoarcem la art. 2 al Hotãrârii privind ROMTELECOM-ul, cu privire la termenul propus Ð 15 noiembrie, completarea art. 2 cu acest termen.

Doriþi sã propuneþi alt termen?

Da. Aveþi cuvântul, domnule deputat.

## Domnule preºedinte,

În numele Grupului parlamentar P.D.S.R., ne retragem propunerea cu 15 noiembrie ºi suntem de acord cu propunerea..., termenul înaintat de comisie, ºi anume 15 februarie 2001.

## Deci, 15 februarie 2001.

Comisia ºtiu cã era de acord cu acest termen. Ca, atare, art. 2 va suna aºa: ”Camera Deputaþilor solicitã Guvernului ºi autoritãþilor publice cu competenþã în dome- niul analizat de comisie sã procedeze la revizuirea actelor normative care reglementeazã activitãþile din domeniul comunicaþiilor referitoare la stabilirea tarifelor ºi acordarea de licenþe ºi sã facã propuneri de modificare sau completare a acestora ºi sã prezinte propuneri de modificare sau completare a acestora pânã la data de 15 februarie 2001Ò. Înþeleg cã nu sunt alte intervenþii? Comisia este de acord.

Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? Nu sunt.

Cu un vot împotrivã, a fost adoptat art. 2.

Articolul 3. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? Nu sunt.

Cu un vot împotrivã ºi nici o abþinere, a fost adoptat. Articolul 4. Dacã sunt intervenþii? Domnule deputat Piþigoi, Vã rog sã poftiþi la microfon.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

La art. 4 alin. 2 este prevãzut un termen care, mã rog, alineatul sunã cam în felul urmãtor: ”Concluziile comisiei vor fi prezentate Camerei Deputaþilor pânã la data de 1 noiembrie 2000Ò.

Ca sã fim în concordanþã cu ce am propus mai înainte, nu putem sã dãm un rãspuns parþial la 15 februarie 2001 ºi un rãspuns final la 1 noiembrie.

Rugãm sã fiþi de acord dumneavoastrã ºi colegii din plenul Camerei Deputaþilor ca termenul înscris aici la concluziile comisiei sã fie în loc de 1 noiembrie 2000 Ð 15 februarie 2001.

Vã mulþumesc.

Deci înþeleg cã propunerea dumneavoastrã este de 15 februarie 2001.

Alte intervenþii? Nu sunt.

Atunci, vã supun spre aprobare art. 4, cu aceastã modificare.

Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Am însã o întrebare. Noi, aprobând aceastã hotãrâre, practic, trebuie sã prelungim durata de activitate a comisiei. Nu ºtiu dacã n-ar trebui introdus în text aceastã chestiune... Nu ºtiu dacã implicit. Sã nu aparã discuþii. Domnule Gaspar, Dumneavoastrã ce pãrere aveþi?

Domnule preºedinte, Dificultatea este de altã naturã.

Noi ºtim cã actuala Camerã a Deputaþilor, în componenþa ei, îºi va înceta mandatul o datã cu convocarea Camerei Deputaþilor care va fi aleasã în urma alegerilor.

Tocmai!

Deci, comisia, în componenþa care a fost instituitã prin Hotãrârea nr. 6, nu ºtim dacã vor mai fi aceiaºi parlamentari, dar la vremea respectivã, dupã ce se va consti-

tui Camera Deputaþilor în noua componenþã, rezultatã în urma alegerilor din 26 noiembrie, sigur cã se poate modifica printr-o hotãrâre ºi sã se stabileascã o altã componenþã a comisiei, care sã preia însã aceastã atribuþie pe care o prevede art. 4. Iar cât priveºte prelungirea, cred cã este implicatã pe durata cât funcþioneazã actuala Camerã a Deputaþilor. Adicã, o lãsãm aºa, urmând ca viitoarea Camerã a Deputaþilor sã aibã grija sã-ºi desemneze o comisie care sã se ocupe de aceste sarcini care sunt înscrise la art. 4.

Bun. Deci, nu avem de completat textul hotãrârii. Atunci, o sã ajungem, de fapt, la punctul de aprobare al întregii hotãrâri. Ca atare, v-o supun spre aprobare, în ansamblu.

Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Avem un vot împotrivã. Abþineri? Nu sunt. Adoptatã cu un vot împotrivã.

Continuãm cu raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind utilizarea eficientã a energiei. Lege cu caracter ordinar.

Comisia de mediere ne propune urmãtoarele texte: la nr. crt. 1, un text comun nou.

- Dacã sunt intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La nr. crt. 2, textul Senatului, propus în unanimitate. Intervenþii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Adoptat în unanimitate.

La nr. crt. 3 ºi ultim al raportului, tot textul Senatului, în unanimitate.

Intervenþii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Vã supun spre aprobare, prin vot deschis, cu mâna ridicatã, acest raport de mediere în ansamblul sãu. Este lege ordinarã.

Voturi pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Un vot împotrivã.

Abþineri? Nu sunt.

Deci, cu un vot împotrivã, nici o abþinere, a fost adoptat raportul de mediere.

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 144 pentru aprobarea contiuãrii finanþãrii activitãþilor de cercetare-dezvoltare, aplicaþii ºi inginerie tehnologicã aferente suportului tehnic naþional pentru domeniile energeticã-nuclearã din cadrul Regiei Autonome pentru Activitãþi Nucleare, precum ºi pentru aprobarea finanþãrii activitãþilor specifice cooperãrii internaþionale în domeniul de energeticã nuclearã. Ordonanþã de urgenþã.

Comisia sesizatã în fond Ð Comisia pentru industrie ºi servicii? Sper cã nu trebuie sã facem un apel nominal pentru comisie...

## Domnule deputat Piþigoi,

Faceþi parte din Comisia pentru industrie ºi servicii? Vã rog frumos, poftiþi atunci pe banca tehnicã a comisiilor. Suntem într-o procedurã de urgenþã. Rugãmintea mea este sã ne propuneþi timpii pentru intervenþiile pe articole, respectiv timpii pentru dezbaterea întregului proiect, conform art. 105 ºi 106 din regulamentul nostru.

Da. Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Propun, stimaþi colegi, 10 minute pentru întregul proiect de lege ºi un minut pentru fiecare articol.

## **Domnul Andrei-Ioan Chiliman:**

Da. Vã mulþumesc. Deci, un minut ºi 10 minute. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Adoptat în unanimitate.

Fiind în procedurã de urgenþã, trecem direct la dezbaterea proiectului de lege pe articole. Numai sã ajung ºi eu la text...

Deci, o sã începem cu textul ordonanþei. Titlul ordonanþei. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Articolul 1. Nu sunt intervenþii. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Articolul 2. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Articolul 3. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Articolul 4. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Articolul 5. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Articolul 6. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Articolul 7. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Adoptat în unanimitate. Ordonanþa de urgenþã în ansamblu.

## **Domnul Acsinte Gaspar**

**:**

Anexa la ordonanþã!

Poftim? Corect! Este o anexã. Anexa cu Lista activitãþilor de cercetare, dezvoltare, aplicaþii ºi inginerie tehnologicã etc.

Intervenþii? Înþeleg cã nu au fost amendamente respinse.

Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Ordonanþa de urgenþã în ansamblu. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Adoptat în unanimitate. Poftim? Este o abþinere? Cu o abþinere, a fost adoptatã. Trecem la textul legii Ð titlul legii. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Articolul unic al legii. Intervenþii? N-au fost la comisie. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Este o lege ordinarã, cu caracter ordinar. V-o supun spre aprobare, prin vot deschis, cu mâna ridicatã, în ansamblul ei.

Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? O abþinere. Adoptatã cu majoritatea voturilor. Nici un vot împotrivã, cu o abþinere.

Trecem la proiectul de Lege pentru ratificarea de cãtre România a Tratatului cu O.M.P.I. privind interpretãrile, execuþiile ºi fonogramele, adoptat la Geneva la 20 decembrie 1996.

Iniþiatorul?

Comisia sesizatã în fond Ð Comisia pentru culturã... Deci, din partea iniþiatorului, se susþine textul aºa cum a venit, Deci iniþiatorul susþine ca atare.

Comisia nu a avut la acest proiect de lege nici un fel de obiecþie.

Trecem la titlul legii.

Dacã sunt intervenþii? Deci nu sunt intervenþii la titlul legii.

Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Poftim? N-am înþeles... Domnule deputat Acsinte Gaspar, Aveþi cuvântul. La titlul legii, da? Vã rog...

Domnule preºedinte,

Dacã o sã observaþi, Decretul prin care Preºedintele României supune Parlamentului spre ratificare, titlul este urmãtorul: ”Se supune spre ratificare Parlamentului Tratatul O.M.P.I. privind interpretãrile, exerciþiile ºi fonogramele, adoptat la Geneva la 20 decembrie 1996Ò.

În titlu, ceea ce nu este, de altfel, nici în concordanþã cu articolul unic al legii, se spune: ”Se ratificã de cãtre RomâniaÒ.

Eu aº propune sã fie eliminatã sintagma ”... de cãtre RomâniaÒ ºi este numai ”... pentru ratificarea TratatuluiÒ ºi pe urmã vine: ”... Parlamentul ratificã TratatulÒ. În articolul unic, o sã vedeþi cã nu se mai face referire...

Ce voiam sã vã spun este urmãtorul lucru: s-a inversat hârtia..., deci Decretul prezidenþial, de la urmãtorul punct de pe ordinea de zi, s-au inversat Decretele între ele, în cele douã documente. Da. Este o chestiune de multiplicare.

Deci, aici este o chestiune de greºealã tehnicã, însã chestiunea cu ”... de cãtre RomâniaÒ... fac precizarea cã textul a fost deja aprobat de Senat. Deci comisia înþeleg cã e de acord cu eliminarea din text, din titlu a cuvintelor ”de cãtre RomâniaÒ.

Ca atare, vã resupun spre aprobare titlul, cu aceastã observaþie.

Voturi pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? În unanimitate adoptat. Articolul unic. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Este o lege care a fost adoptatã ca lege organicã la Senat ºi doresc sã ºtiu dacã aici sunt intervenþii, ca sã o supun spre aprobare în ansanblu. Deci singura chestiune care mai rãmâne sã o vedem este caracterul de lege ordinarã sau organicã. De la Senat a venit ca lege organicã.

Deci eu vã propun, totuºi, ca, dacã putem, sã rezolvãm chestiunea cu titlul printr-o notificare a colegilor de la Senat, s-o adoptãm în forma în care au adoptat-o ºi dânºii, ca lege organicã, ca sã nu aparã o mediere pe caracterul legii. Da?

Deci vã supun spre aprobare, prin vot deschis, cu mâna ridicatã, legea, în ansamblul ei, ca lege organicã. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Deci, în unanimitate, adoptat.

Trecem la urmãtoarea lege, ºi anume proiectul de Lege pentru ratificarea de cãtre România a Tratatului O.M.P.I. privind dreptul de autor, adoptat la Geneva la 20 decembrie 1996.

Iniþiatorul nu are nimic de adãugat.

Comisia, de asemenea. Doreºte doar..., cred cã e bine sã corelãm titlul legii în acelaºi sens: ”Lege pentru ratificareaÒ nu ”de cãtre RomâniaÒ, ci ”pentru ratificarea Tratatului O.M.P.I. privind...Ò exact ca la proiectul anterior.

Deci vã supun spre aprobare titlul legii în aceastã formã.

Voturi pentru? Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Este o iniþiativã legislativã mai veche, raport al comisiei mai vechi, iniþiatori Ð parlamentarii de Hunedoara ai Camerei Deputaþilor.

Este vorba de declararea ca oraº a comunei Geoagiu, care, ca numãr de locuitori, este cea mai mare din judeþul Hunedoara, comunã cu zestre edilitar gospodãreascã ce þine de aceastã clasificare. Din punct de vedere administrativ-teritorial, îndeplineºte, dupã cum a constatat la faþa locului Comisia noastrã de administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, condiþiile de a putea trece la aceasatã clasã superioarã de încadrare administrativ-teritorialã.

Istoric, dacã ne referim numai la termele romane de la Germisara Geoagiu-Bãi ºi la faptul cã aici fiinþeazã nu mai puþin de 5 culte religioase, 3 ºcoli, un liceu º.a.m.d., sunt condiþii, dupã pãrerea mea, îndeplinite pentru a da un curs pozitiv acestui proiect legislativ.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Dacã mai sunt alte intervenþii? Comisia, deci, nu. Atunci, vom lucra pe raportul comisiei. La nr. crt. 1, titlul legii. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La nr. crt. 2, al legii. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La nr. crt. 3, e art. 2 privind anexa. Intervenþii? Nu sunt. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Mai rãmâne ca sã vã supun spre aprobare aceastã lege, în ansamblul ei. Este o lege organicã. V-o supun spre aprobare prin vot deschis, cu mâna ridicatã.

Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? În unanimitate, adoptatã. Trecem la regulament.

Deci ieri s-a stabilit cã de la ora 11..., e ora 11,20, trecem la dezbaterea regulamentului. ªi aici, la regulament, dacã nu mã înºel, avem iniþiator, avem comisie...

Am sã rog pe preºedintele comisiei sã ne reaminteascã locul unde ne oprisem data trecutã, pentru ca sã putem continua dezbaterile.

Vã rog.

Procedural. Deci pânã când vedem ce se întâmplã cu votul, procedural, domnul deputat Lupu. Vã rog.

La ultima ºedinþã, a rãmas în discuþie ºi procedura de vot pe acest text mult discutat.

Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D. propune votul nominal, exact pe acest text.

Pe ce text propuneþi votul nominal?

Pe amendamentul domnului deputat Gaspar, care vrea sã facã 5 imunitãþi, în loc de una...

## **Domnul Andrei-Ioan Chiliman:**

Bun. Aceasta presupune sã se aprobe cererea dumneavoastrã. Eu nu am þinut minte de aceastã cerere a dumneavoastrã privind votul nominal pe aceastã problemã, dar, dacã doriþi, evident, o voi supune spre aprobare plenului.

Deci, vot nominal pentru acest articol, pentru acest alineat nou introdus. Vi-l supun spre aprobare. Dacã se aprobã, sigur cã trebuie sã trecem la el.

Cine este pentru vot nominal? Vã rog þineþi mâinile sus, ca sã putem... Sunt 41 de voturi pentru. Din pãcate, nu avem... Vã supun spre aprobare, prin vot deschis, cu mâna ridicatã, evident, în continuare, amendamentul domnului deputat Acsinte Gaspar.

Voturi pentru? Rugãmintea mea este sã þineþi mâinile ridicate, ca sã putem numãra corect. Deci sunt 44, este insuficient pentru a trece.

## **Domnul Acsinte Gaspar**

**:**

Suntem la dezbaterea regulamentului, nu putem sã dezbatem dacã avem...

Vã mulþumesc, domnule vicepreºedinte.

Deci am rãmas la dezbaterea propunerii venite din partea Grupului parlamentar al P.D.S.R., adicã de introducere a unui alin. 3 dupã alin. 2, la art. 176.

Dacã-mi permiteþi, am sã ºi dau citire propunerii: ”În cererea adresatã preºedintelui Camerei Deputaþilor, ministrul justiþiei va preciza ºi motiva pentru care din mãsurile prevãzute la art. 69 din Constituþie solicitã încuviinþarea acestoraÒ.

Vã mulþumesc.

Deci aici, la alineatul nou, dacã nu mã înºel, eram în procedura de vot.

Trebuie sã vedem acum dacã acest alineat nou va fi acceptat cu votul nostru. Deci permiteþi-mi sã vi-l supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vã rog, þineþi mâinile ridicate. Sã fiþi atenþi la ce discutãm...

Deci votãm propunerea de introducere a unui alineat nou.

Dacã-mi îngãduiþi procedural?

Aºa cum nu a trecut votul cu... Nu existã nici... Domnul deputat Gaspar.

Eu aceasta vreau sã vã spun: vã rog, uitaþi-vã în art. 74 alin. 1 din Constituþie sã vedeþi ce se spune despre modul în care se adoptã sau se modificã regulamentul.

Sunt absolut de acord cu dumneavoastrã, însã constatarea mea este cã nu avem cvorum. Eu constat cã noi nu suntem în cvorum în momentul de faþã. Deci atât propunerea cu votul, cât ºi propunerea aceasta supusã la vot. Suntem în situaþia de lipsã de cvorum.

Colegii noºtri au plecat bine mersi pe unde or fi plecat ºi iar ne-au lãsat aici în lipsã de cvorum. Secretarii de ºedinþã m-au informat cã în momentul de faþã, în salã, suntem 82 de oameni. Ca atare, amândouã voturile anterioare, pentru cã nu a ieºit nimeni, nu a intrat nimeni în salã, în momentul în care le-am supus, amândouã voturile anterioare s-au dat în lipsã de cvorum.

Îi dau cuvântul domnului deputat Vasile Lupu, care e iniþiatorul acestei modificãri.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Puþine ºanse sunt sã depãºim acest impas în legislatura în curs, dar încã mai meritã o încercare. Eu propun sã mai amânãm o datã, pentru ultima oarã, pentru marþea viitoare, la orele 11, sã avem ºi o întâlnire a grupurilor parlamentare, eventual, înainte de ºedinþa Biroului permanent de luni, iar noi, Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D., nu putem înþelege altceva decât cã cei care nu vor sã participe la dezbateri, indirect, nu doresc sã modifice acest text anacronic, periculos pentru democraþie, pentru legalitate în România.

Îngãduiþi, aºadar, domnule preºedinte ºi stimaþi colegi, sã amânãm aceastã dezbatere pentru marþea viitoare, cu condiþia ca luni, înainte de ºedinþa Biroului permanent, sã avem o întâlnire cu liderii grupurilor parlamentare, dacã se acceptã.

Rog liderii de grupuri sã dispunã mãsurile pe care le ºtiu dânºii pentru a-i aduce în salã pe colegi. Dau 5 minute pentru acest lucru, dupã care voi decide dacã mai facem un apel nominal sau nu.

Deci, pentru stenogramã, propunerea domnului deputat Vasile Lupu e acceptabilã, însã ce nu e acceptabil e faptul cã colegii noºtri deputaþi vin, semneazã, dar pleacã care încotro, nestând aici în salã.

PAUZÃ

## DUPÃ PAUZÃ

Secretarii de ºedinþã mã informeazã cã, în momentul de faþã, cvorumul e mai scãzut decât era acum 10 minute, ceea ce înseamnã cã liderii de grupuri nu mai au nici un fel de autoritate ºi, ca atare, voi suspenda ºedinþa pânã la ora 14, când continuãm.

PAUZÃ

## DUPÃ PAUZÃ

## **Domnul Andrei-Ioan Chiliman:**

## Onoraþi colegi,

O sã-i rog pe secretarii de ºedinþã sã vinã. Vã rog sã le daþi niºte telefoane acolo.

Am fost informat cã se reped cãtre salã cei doi secretari, aºa cã vom avea, în curând, toate celelalte, aºa cã eu zic sã trecem la dezbatera aceasta, pe care o tot prelungim de nu ºtiu când, la Legea privind organizarea ºi funcþionarea unitãþilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare ºi a Academiei de ªtiinþe Agricole ºi Silvice ”Gheorghe Ionescu-ªiºeºtiÒ.

Dacã nu mã înºel, aici rãmãsese, la ultima ºedinþã condusã, parcã, de domnul Lupu, domnul vicepreºedinte Lupu. La art. 17 s-a votatr alin. 1, s-a introdus ºi votat un alin. 2 nou ºi eram la ultimul alineat, alin. 2, care, renumerotat, evident, devine 3. ªi, dacã nu mã înºel, aici se oprise...

O sã rog pe domnul preºedinte Stanciu, de la microfon, sã ne explice dacã a fost vreo discuþie la acest alineat, pentru cã nu am condus eu ºi, dupã care, în prezenþa secretarilor,

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Dupã cum cunoaºteþi, data trecutã s-a introdus un alineat nou ºi s-a cãzut de acord ca anexele sã se voteze ca stucturã, iar suprafeþele sã fie ºterse din anexã ºi ele sã facã obiectul unei hotãrâri de guvern. Prin urmare, cele douã au fost votate: 17 alin. 1, 17 alin. 2 ºi anexele, fãrã suprafeþe. A rãmas ultimul alineat, alin. 3, dupã renumerotare, care nu a fãcut obiectul nici unei discuþii. ªi vã supunem rugãmintea noastrã de a aproba ºi acest ultim alineat, spre a încheia o dezbatere de circa 3 sãptãmâni.

## **Domnul Andrei-Ioan Chiliman:**

Deci, practic, alin. 3 nu are probleme.

Domnule preºedinte Stanciu, la alin. 2 acesta care devine 3, înþeleg cã nu avem nici un fel de amendamente, da? Bun.

Pe tehnicã legislativã e vreo problemã, domnule Popescu? Nu.

Atunci, vã supun spre aprobare alin. 2 devenit 3 al

art. 17, aºa cum este el redactat la nr. crt. 22 din raport.

- Voturi pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Nu sunt. Adoptat în unanimitate.

Acum art. 17, în ansamblu. Voturi pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

Acum, anexele înþeleg cã s-au votat în forma fãrã suprafeþe. Deci sunt aprobate ºi putem sã aprobãm în ansamblul ei legea. Vãd cã e trecutã aici lege cu caracter ordinar.

- Deci vã supun spre aprobare legea, ca lege ordinarã,

- prin vot deschis, cu mâna ridicatã, în ansamblul ei. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate. Adoptatã.

În fine, dupã câteva sãptãmâni de dezbateri, am reuºit sã adoptãm ºi acest proiect de lege.

Acum, rugãmintea mea este sã-l cãutãm ºi pe domnul secretar Miclãuº, ca sã trecem la propunerea legislativã privind reglementarea situaþiei juridice ºi a administrãrii patrimoniului fostei Uniuni a Tineretului Comunist (Modificarea ºi completarea Decretului-lege nr. 150/1990).

Bun. S-a aprobat dezbaterea în procedurã de urgenþã. Conform art. 105Ð106 din regulament, rog pe domnul preºedinte Stanciu sã facã propunerile de timpi pentru dezbaterea acestei iniþiative legislative.

Domnule preºedinte, propunem timpul total de o orã ºi jumãtate, iar pentru articol douã minute.

## **Domnul Andrei-Ioan Chiliman:**

Suntem în procedurã de urgenþã, aºa cã trecem la dezbatere.

Deci, douã minute ºi o orã ºi jumãtate pentru toatã legea. Vã supun spre aprobare timpii. Voturi pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Deci, în unanimitate adoptaþi timpii.

Trecem la dezbaterea direct pe articole. Vom lucra pe raportul comisiei, pentru cã este mai uºor, apare toatã iniþiativa acolo.

Deci, nr. crt. 1, titlul legii. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Suntem în procedurã de urgenþã. Cine a avut amendamente respinse poate sã intervinã. Vã rog, ridicaþi mâna sã vã vãd, dacã cumva sunt cazuri din acestea, sã vã vedem ºi sã nu rupem ritmul.

Nr. crt. 2, Titlul I Ð ”Dispoziþii generaleÒ. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Nr. crt. 3, art. 1. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Nr. crt. 4 ne trimite la nr. crt. 7 din raport pentru art. 2.

Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Deci, nr. crt. 4 este rezolvat.

Nr. crt. 5 ne trimite la art. 33. Îmi pare rãu cã trebuie sã vã chinui cu aceste treceri dintr-o parte în alta, care este pe pagina..., nu este nici paginat, în orice caz este la nr. crt. 44 din raport, pag. 18. A..., sunt sus paginate.

Deci, art. 3. Domnule deputat Stanciu, raportul este fãcut destul de complicat, aºa... cu trimiteri. Titlul I rãmâne numai cu douã articole?

**Domnul Anghel Stanciu**

**:** Rãmâne aºa cum am stabilit!

Deci, rãmâne cu douã articole. Titlul I, în ansamblu. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La nr. crt. 6, titlul II. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Tot aici, titlul capitolului I. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Nr. crt. 6 l-am bifat, nr. crt. 7 l-am bifat, nr. crt. 8 devine art. 3. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Nr. crt. 9, art. 4. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Nr. crt. 10, art. 5. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Nr. crt. 11, art. 6. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Nr. crt. 12, art. 7. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Nr. crt. 13, art. 8. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Nr. crt. 14, art. 9. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Nr. crt. 15, art. 10. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Fac precizarea aici cã dupã lit. k) sunt literele l), m) ºi n); în raport a apãrut de douã ori lit. k), deci, trebuie fãcutã o corecturã.

Nr. crt. 16, art. 11. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Nr. crt.17, art.12. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Nr. crt. 18, art. 13. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Nr. crt. 19, art. 14. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Nr. crt. 20, art. 15. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unimitate. Nr. crt. 21, art. 16. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Nr. crt. 22, art. 17. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Nr. crt. 23, art. 18. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Capitolul I de la titlul II, în ansamblu. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Titlul capitolului II, la nr. crt. 24. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 19, la nr. crt. 25. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 20, la nr. crt. 26. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Noi nu putem sã aprobãm într-o lege o anexã pe care o va întocmi Guvernul Ñ vedeþi ºi dumneavoastrã Ñ cu câteva termene, la 20 de zile dupã intrarea în vigoare a legii va face un inventar, ºi la 100 de zile Guvernul va întocmi o anexã ºi noi o aprobãm astãzi. Mai mult decât atât, anexa cu patrimoniul fostului UTC înainte de Revoluþie ºi, mai exact spus, în 1998, nu mai corespunde realitãþii. Multe clãdiri care erau trecute în patrimoniul UTC-ului, atunci funcþiona în ele, astãzi nu se mai regãsesc. În unele dintre ele sunt judecãtorii sau sunt primãrii sau alte instituþii publice care funcþioneazã.

Deci eu, aici, am avut un amendament pe care l-am depus la Comisia juridicã, pentru cã nu putem aproba un asemenea articol, ºi acest amendament suna în felul urmãtor: ”Patrimoniul care a aparþinut fostei Uniuni a Tineretului Comunist va fi inventariat, stabilit ºi atribuit Fundaþiei Naþionale pentru Tineret ºi fundaþiilor judeþene, prin hotãrâre de guvern, în termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legiÓ.

De ce este necesarã aceastã inventariere ºi aceastã atribuire, trecerea acestui patrimoniu la fundaþiile respective sã se facã prin hotãrâre de guvern? Sã dãm competenþã Guvernului, nu sã aprobãm o anexã care nu existã la ora actualã.

Mulþumesc.

## Bun.

Iniþiatorul este de acord?

De acord, 60 de zile.

## **Domnul Andrei-Ioan Chiliman:**

Bine. Deci, atunci, cum sunteþi de acord cu 60 de zile la alin. 2, cu propunerea domnului deputat Grãdinaru?! Eu vã sugerez urmãtorul lucru: sã... Poftim?

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

Alin. 2 ºi 3 nu mai au obiect.

## **Domnul Andrei-Ioan Chiliman:**

Pãi, alin. 2 ºi 3 se eliminã, în cazul acesta.

## **Domnul Nicolae Grãdinaru**

**:**

Rãmâne un singur alineat.

Deci, rãmâne un singur alineat la art. 65, pe care vi-l supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Adoptat. La nr. crt. 84, art. 66. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La nr. crt. 85, art. 67. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La nr. crt. 86, art. 68. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La nr. crt. 87, art. 69. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Titlul IV, în ansamblu. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Este o lege anorganicã. V-o supun spre aprobare, în

ansamblul ei, prin vot deschis, cu mâna ridicatã. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Adoptatã cu douã abþineri, nici un vot împotrivã. Domnul deputat Anghel Stanciu, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Astãzi, prin ceea ce dumneavoastrã aþi hotãrât, aþi pus în responsabilitatea tineretului un patrimoniu care le-a fost destinat. El îºi va cãpãta utilitatea specificã a investiþiei iniþiale prin voinþa dumneavoastrã ºi la iniþiativa unor colegi ai dumneavoastrã pe care vã rog sã-mi permiteþi sã-i citesc. Fac acest lucru, pentru cã de circa doi ani, împreunã cu cei trei experþi ai comisiei, respectiv Cristian Gaþu, Gheorghe Constantin ºi Mario Ruse, au lucrat la acest text de lege spre a cinsti, dacã îmi permiteþi, dupã 10 ani, prima lege destinatã tinerilor din România.

Iniþiatorii fac parte din toate grupurile parlamentare. Este vorba de domnul deputat Sorin Mihai Stãnescu Ñ P.N.L.; Andrei Gheorghe Ñ P.N.Þ.C.D.; Petre Moldovan Ñ P.S.D.R.; Vasile Mircea Cazacu Ñ independent; ªtefan Popa Ñ P.N.L.; Petre Naidin Ñ P.D.S.R.; Constantin Eremia Cotrutz Ñ P.D.S.R.; Ion Florentin Sandu Ñ P.D.S.R.; Vichentie Nicolaiciuc Ñ minoritãþi; Dan Palade Ñ P.N.Þ.C.D.; Nusfet ªaganai Ñ minoritãþi; R—bert K‡lman R‡duly Ñ U.D.M.R.; Zsolt Szilagyi Ñ U.D.M.R.; Gheorghe Secarã Ñ P.U.N.R.; Mihai Drecin Ñ P.U.N.R.; Becsek-Garda Dezideriu Coloman Ñ U.D.M.R.; Mariana Stoica Ñ P.D.ÐU.S.D.; Nicolae Vasilescu Ñ P.R.M. ºi, ultimul, cu voia dumneavoastrã, Anghel Stanciu Ñ P.R.M.

Cu credinþa cã astãzi am fãcut un lucru normal ºi firesc, de a restitui fundaþiilor judeþene pentru tineret ºi respectiv Fundaþiei Naþionale de Tineret, spre administrare, un patrimoniu în care sã-ºi dovedeascã capacitatea de manageri ºi respectiv de organizare, pentru tinerii care sunt în aceste fundaþii, vã mulþumesc în numele întregii comisii.

Vã mulþumim ºi noi.

Trecem la urmãtorul proiect de lege, ºi anume proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 36/2000 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 158/1999 privind regimul exporturilor ºi importurilor de produse strategice. Doresc sã ºtiu dacã de la Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, sesizatã în fond, este cineva aici.

Deci, din partea comisiei sesizate în fond îi dau cuvântul domnului deputat Moiceanu, ca sã ne propunã timpii.

Domnilor deputaþi,

La legea care urmeazã propun sã se discute 10 minute în general ºi câte un minut pentru fiecare intervenþie.

Bine, vã mulþumesc.

Deci, timpii propuºi din partea comisiei Ñ 10 minute ºi un minut.

Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

O sã începem cu textul ordonanþei, ºi anume titlul ordonanþei.

Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Este un preambul aici, care este modificat, formula introductivã îi spune, la nr. crt. 1, în raport.

Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. I. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. La art. II, la nr. crt. 2 din raport. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. III, textul iniþiatorului. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. IV, la nr. crt. 3 din raport. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate. Ordonanþa, în ansamblul ei. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Ne întoarcem acum la textul legii. Titlul legii. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La articolul unic al legii trebuie completarea respectivã, pentru cã s-au fãcut modificãri pe textul ordonanþei. Vi-l supun spre aprobare. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Este o lege ordinarã.

V-o supun spre aprobare în ansamblul ei prin vot deschis cu mâna ridicatã.

Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Adoptatã în unanimitate.

Continuãm cu urmãtorul proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 48/2000 de modificare a art. 40 al Ordonanþei de urgenþã nr. 158/1999 privind regimul importurilor ºi exporturilor de produse strategice.

Deci, suntem în procedurã simplã.

Iniþiatorul nu doreºte sã ia cuvântul.

Din partea comisiei, îi dau cuvântul domnului deputat Moiceanu.

Aveþi cuvântul.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a luat în discuþie Ordonanþa Guvernului nr. 48/2000 ºi a aprobat, prin majoritate de voturi, aplicarea acestei ordonanþe, în sensul cã se modificã art. 40 al ordonanþei de urgenþã în ceea ce priveºte importurile ºi exporturile de produse strategice, în ºedinþa din 25.V.2000, în forma prezentatã de lege.

De aceea, vã rugãm sã aprobaþi aceastã ordonanþã, aceastã modificare a ordonanþei, pentru ca, într-adevãr, sã-ºi poatã face efectul.

## **Domnul Andrei-Ioan Chiliman:**

Vã mulþumesc. O sã trecem pe textul ordonanþei. Titlul ordonanþei. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. I al ordonanþei. Nu sunt intervenþii. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. II al ordonanþei. Nu sunt intervenþii. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 137/19.X.2000

Unanimitate. Ordonanþa, în ansamblul ei. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Trecem pe textul legii acum. Titlul legii. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Articolul unic al legii. Nu sunt intervenþii. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Este o lege ordinarã. V-o supun spre aprobare în ansamblul ei, prin vot deschis, cu mâna ridicatã. Voturi pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Onoraþi colegi, De aici încolo, în ordinea noastrã de zi se aflã proiectele de lege legate de BANCOREX.

Având în vedere importanþa lor ºi celelalte discuþii care vor fi, eu vã propun sã sistãm ºedinþa noastrã aici ºi vom continua conform programului adoptat luni. Vã mulþumesc.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 137/19.X.2000 conþine 24 de pagini.**

Preþul 11.496 lei