Constantin Florentin Moraru

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Voi face o declaraþie politicã privind învãþãmântul românesc.

La 1 octombrie, peste o jumãtate de milion de tineri aflaþi în impostaza de studenþi au ascultat discursurile oficialitãþilor ºi promisiunile inerente la început de an universitar.

La începutul anului universitar 2001 gãsim în România tot ceea ce nu gãsim într-o Europã civilizatã. Un învãþãmânt academic ce funcþioneazã dupã legea tejghelei, un sistem politic educaþional incoerent, zguduit de probleme financiare complexe ºi incompatibil cu cel european. Aceasta fiindcã România este þara unde funcþioneazã peste 100 de universitãþi particulare ºi de stat, create doar cu scopul de a bãga bani în buzunarele întreprinzãtorilor de piaþã universitarã, cu false competenþe, ce încalcã legislaþia muncii.

În România existã la ora actualã 42 de universitãþi de stat ºi 84 de universitãþi particulare, dar este la fel de adevãrat cã în România zilelor noastre sunt prea mulþi absolvenþi faþã de prea puþinele locuri de muncã, ºi aceasta nu din pricina universitãþilor, ci a contraperformanþelor realizate în sectorul economic.

Faptul cã nu sunt prea mulþi absolvenþi la modul absolut este reliefat de exodul permanent al celor cu studii superioare în afara graniþelor ºi aceasta în ciuda interesului naþional pe care îl reprezintã învãþãmântul în viziunea tuturor guvernãrilor postdecembriste.

Constituþia garanteazã dreptul la educaþie. A fi student înseamnã pentru cei care dispun de bani o simplã formalitate de a se putea înmatricula la o facultate, având singura obligaþie de a fi promovat examenul de bacalaureat.

Dupã admitere, singura preocupare o reprezintã obþinerea unei diplome, indiferent de domeniu, dat fiind faptul cã oricum piaþa muncii din România nu oferã un loc de muncã conform cu specializarea absolvitã. Categoria studenþilor deºtepþi, muncitori, dar sãraci lipiþi este pe care cale de dispariþie ºi când spun aceasta, mã refer la faptul cã nivelul de instruire preponderent în gospodãriile de þãrani 56% este primar ºi gimnazial. Absolvenþii din învãþãmântul liceal sau profesional reprezintã 25,2%, în timp ce absolvenþii de studii postliceale sau superioare sunt mai puþini de 1%.

Dacã un copil nevoiaº de þãran, de ºomer sau de intelectual este admis Ð ºi trebuie subliniat cã aceºtia merg doar la stat ºi, dacã se poate, pe locuri plãtite de la buget, în timpul facultãþii este imperios necesar sã-ºi gãseascã o slujbã pentru a-ºi achita tot felul de dãri, deºi în principiu el urmeazã un învãþãmânt superior susþinut financiar de stat. Recentele mãsuri luate de Guvern privind retragerea autorizaþiei de funcþionare provizorie a 14 universitãþi particulare, ca ºi ordonanþa privind acreditarea altora 8 sunt elemente definitorii pentru lipsa de coerenþã ºi substanþã în care se zbate învãþãmântul superior din România.

Din considerente umanitare faþã de studenþi, Guvernul ar admite transferul de la universitãþile desfiinþate la cele acreditate, astfel încât în România ar putea funcþiona 64 de universitãþi acreditate: 8 particulare ºi 56 de stat.