Adrian Moisoiu

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor,

”Din Basarabia vã scriu,/Dulci fraþi de dincolo de Prut,/Vã scriu cum pot ºi prea târziu,/Mi-e dor de voi ºi vã sãrutÒ.

Sunt versurile poetului român nãscut în Basarabia, cuvânt cu 4 a, Grigore Vieru!

Astãzi, 27 martie, este o zi sfântã, fiindcã astãzi, în urmã cu 83 de ani, dupã 106 ani de robie, de opresiune ºi rusificare, Basarabia se întorcea la Patria-Mamã din proprie voinþã.

”În numele poporului Basarabiei, Sfatul Þãrii declarã: Republica Democraticã Moldoveneascã (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunãre, Marea Neagrã ºi vechile graniþe cu Austria, ruptã de Rusia o sutã de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric ºi a dreptului de neam, pe baza principiului cã noroadele singure sã-ºi hotãrascã soarta lor, de azi înainte ºi pentru totdeauna se uneºte cu RomâniaÒ. Este un fragment din istorica Declaraþie de Unire datã la 27 martie /9 aprilie 1918 de cãtre Sfatul Þãrii al Republicii Democratice Moldoveneºti ºi votatã de 86 de deputaþi, 3 împotrivã, iar 36 s-au abþinut (adicã deputaþii ucraineni, evrei, bulgari ºi germani).

A fost un moment deosebit, fiindcã, dacã pe plan intern integrarea s-a produs fãrã probleme, pe plan extern rusofilii s-au opus vehement unirii. Au fost necesare eforturi deosebite pânã când în Nota Consiliului Suprem al Conferinþei de Pace de la Paris din 1920 sã se consemneze: ”Dupã ce s-au luat în consideraþie aspiraþiile de ansamblu ale populaþiei basarabene, caracterul moldovenesc al acelei provincii din punct de vedere geografic ºi etnologic, precum ºi argumentele economice ºi istorice, principalele puteri aliate se pronunþã pentru aceste motive în favoarea reunirii Basarabiei cu România, reunire care a fost formal proclamatã de cãtre reprezentanþii BasarabieiÒ.

Ca urmare, delegaþii Franþei, Imperiului Britanic, Italiei ºi Japoniei, la 28 octombrie 1920 au semnat la Paris Tratatul de recunoaºtere a Unirii Basarabiei cu România.

Similitudinea situaþiei cu cea a unei alte provincii româneºti Ð Transilvania Ð ne obligã sã observãm cã ruºii niciodatã nu au semnat ºi recunoscut acest tratat, ca ºi ungurii Ñ Tratatul de la Trianon. Aspiraþiile lor revanºarde au fost încununate de succes, 22 de ani mai târziu, în 1940.

La 28 iunie 1940, Rusia ocupã Basarabia, pentru ca la 30 august 1940, Ungaria sã ocupe Transilvania de Nord. Dacã, însã, dupã rãzboi, Transilvania de Nord a fost reîntregitã în România, Basarabia nu a mai cunoscut aceastã reparaþie de drept.

Numai cei care au cunoscut refugiul anilor 1940-1944, pot sã-ºi imagineze ce au pãtimit ºi mai pãtimesc încã basarabenii. A fost lichidatã intelectualitatea, au fost comise crime inimaginabile, li s-a rãpit credinþa, li s-au tãiat turlele de la biserici, au fost fãcute deportãri, au fost colonizaþi ruºi ºi ucraineni, s-au creat întreprinderi noi la care, începând cu directorul ºi terminând cu portarul, erau angajaþi numai rusofoni, moldovenii gãsind locuri de muncã tocmai la rãsãrit de Munþii Urali, au fost schimbate nume de sate româneºti, s-a introdus alfabetul chirilic, în limbã s-au strecurat cuvinte ruseºti pentru a susþine cã limba moldoveneascã se deosebeºte de cea românã, ruºilor li s-a explicat cã Moldova a fost strãvechi pãmânt rusesc ºi câte ºi mai câte ...