Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·6 aprilie 2001
Camera Deputaților · MO 50/2001 · 2001-04-06
Intervenþii ale domnilor deputaþi: Ñ Damian Brudaºca Ð intervenþie intitulatã: ”Salvaþi ºcoala româneascãÒ!; Ñ Adrian Moisoiu Ð recurs la memoria istoriei Ð Unirea Basarabiei cu Patria-Mamã; Ñ ªtefan Baban Ð declaraþie pe tema: ”Bãncile populare încã ame- ninþã stabilitatea pieþei bancare româneºtiÒ; Ñ Becsek-Garda Dezideriu Coloman Ð pledoarie pentru susþinerea producãtorilor agricoli cu gospodãrii mici; Ñ Puiu Haºotti Ð rememorarea ”evenimentului astral care a însemnat Unirea Basarabiei cu Patria-MumãÒ; Ñ Radu Ciuceanu Ð intervenþie cu titlul: ”Ultima diversiuneÒ; Ñ Doru Dumitru Palade Ð prezentarea câtorva aspecte legate de domeniul cercetãrii ºtiinþifice; Ñ Mihaela Ionescu Ð declaraþie intitulatã: ”Opriþi odatã terorismul dosarelor Securitãþii!Ò.
Informare cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Biroul perma- nent al Camerei Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente în termenele stabilite.
Aprobarea unei modificãri în componenþa comisiei de mediere la proiectul de Lege privind pensiile militare de stat
· other · respins
· other · informare
· Dezbatere proiect de lege
· other
Aprobarea unor modificãri în componenþa unor comisii permanente ale Camerei Deputaþilor.
· final vote batch
145 de discursuri
Bunã dimineaþa!
ªi, cu acordul dumneavoastrã, sã începem prima parte a ºedinþei de astãzi.
Dau cuvântul domnului Damian Brudaºca.
Se pregãteºte domnul Adrian Moisoiu.
## Domnule preºedinte,
## Domnilor colegi,
Voi încerca sã mã refer astãzi la un subiect extrem de delicat Ñ acela al situaþiei ºcolii.
Intervenþia mea poate fi intitulatã: ”Salvaþi ºcoala româneascã!Ò
Cei care se referã la dezastrul social-economic ce s-a abãtut ºi se menþine asupra României au aproape exclusiv în vedere, pe de o parte, sãrãcia ºi privaþiunile vieþii de zi cu zi, iar, pe de altã parte, lipsa de perspectivã a redresãrii unitãþilor de producþie, a unitãþilor prestatoare de servicii ºi aºa mai departe, nestãpânirea inflaþiei ºi blocajul financiar.
Puþini mai sunt cei care sesizeazã efectele pustiitoare ale acestei situaþii asupra culturii, sãnãtãþii ºi ºcolii. Cu foarte puþine excepþii, cele trei domenii vitale pentru orice popor au beneficiat arareori de atenþia guvernanþilor, dar niciodatã atât de puþin ca dupã 1989.
Cu toate reformele ºi invenþiile draconice ale unora prea grãbiþi sã imite modele de aiurea, sacrificând mai ales în domeniul învãþãmântului o moºtenire valoroasã, confirmatã de foarte numeroasele premii obþinute la competiþii de prestigiu internaþional, ºcoala româneascã este astãzi într-o situaþie cu totul deosebitã.
Recunoscându-ºi indirect propria nereuºitã, fostul Guvern al P.D.S.R. a trecut în 1995 ºcolile ºi grãdiniþele din subordinea ministerului de resort în administraþia primãriilor. Cu alte cuvinte, le-a condamnat cu cinism la distrugere lentã, având în vedere situaþia financiarã precarã în care se aflã mai ales primãriile din comune ºi oraºele mici.
Nici în marile oraºe lucrurile nu stau cu mult mai bine, în fiecare an devenind o sarcinã tot mai grea gãsirea resurselor financiare pentru reparaþii curente minime care sã permitã reînceperea noului an ºcolar.
La nivelul comunelor lucrurile se agraveazã pe zi ce trece. Tot mai numeroase sunt cazurile de localuri de ºcoalã care ameninþã sã se prãbuºeascã peste elevi ºi cadrele lor didactice.
Deþin în acest sens cifre ºi date cutremurãtoare din unele localitãþi ale judeþului Cluj. Dacã ar trebui sã-ºi facã datoria, doar în judeþul Cluj organele sanitare ar trebui sã închidã peste 65% din ºcolile din mediul rural care nu întrunesc condiþii minime de funcþionare. Nu sunt fonduri nici la nivel local, nici judeþean pentru reparaþii evaluate deja la câteva mii de miliarde de lei. Nu mai poate fi vorba de fonduri pentru construirea de noi unitãþi ºcolare.
În judeþul Cluj, ultima ºcoalã s-a dat în folosinþã în anul 1989. De mulþi ani se încearcã fãrã succes sã se finalizeze o ºcoalã cu 24 de sãli de clasã în Cartierul ”Între lacuriÒ din municipiul Cluj-Napoca. Mai sunt nece-
sare 34 de miliarde de lei, sumã pe care consiliul local nu o poate asigura, cu toate eforturile fãcute.
Mai dramaticã este situaþia ºcolii generale din oraºul Huedin. Aici, lucrãrile au început în 1992, iar în 1996 au fost sistate din lipsã de fonduri, deºi mai trebuia fãcute doar câteva finisaje. Pe lângã degradãri, la ºcoala generalã din Huedin se constatã ºi frecvente furturi de materiale de construcþie, obiecte de tâmplãrie, obiecte sanitare ºi instalaþii electrice.
Mã rezum doar la aceste douã exemple, deºi nu existã absolut nici o localitate de pe raza judeþului Cluj unde problema ºcolii sã fie satisfãcãtor rezolvatã. Am în vedere reparaþiile curente; deci nu poate fi vorba despre minime dotãri cu echipamente ºi tehnicã modernã.
Din acest punct de vedere, cred cã nu greºesc afirmând cã Puterea din România nu a conºtientizat încã rolul extraordinar ce revine ºcolii pentru viitorul ei. Neglijând ºcoala ºi nefãcând nimic pentru tinerii absolvenþi obligaþi sã se bãjeneascã prin þãri strãine, condamnaþi, domnilor guvernanþi, pe termen lung þara la sãrãcie, mizerie ºi înapoiere.
De aceea, vã cer, domnule prim-ministru, sã nu mai umiliþi ºcoala ºi sã compromiteþi ºansele þãrii de a depãºi starea de marasm în care aþi adus-o.
Vã mulþumesc pentru atenþie.
Are cuvântul domnul Adrian Moisoiu. Se pregãteºte domnul ªtefan Baban.
Domnule preºedinte,
Doamnelor ºi domnilor,
”Din Basarabia vã scriu,/Dulci fraþi de dincolo de Prut,/Vã scriu cum pot ºi prea târziu,/Mi-e dor de voi ºi vã sãrutÒ.
Sunt versurile poetului român nãscut în Basarabia, cuvânt cu 4 a, Grigore Vieru!
Astãzi, 27 martie, este o zi sfântã, fiindcã astãzi, în urmã cu 83 de ani, dupã 106 ani de robie, de opresiune ºi rusificare, Basarabia se întorcea la Patria-Mamã din proprie voinþã.
”În numele poporului Basarabiei, Sfatul Þãrii declarã: Republica Democraticã Moldoveneascã (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunãre, Marea Neagrã ºi vechile graniþe cu Austria, ruptã de Rusia o sutã de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric ºi a dreptului de neam, pe baza principiului cã noroadele singure sã-ºi hotãrascã soarta lor, de azi înainte ºi pentru totdeauna se uneºte cu RomâniaÒ. Este un fragment din istorica Declaraþie de Unire datã la 27 martie /9 aprilie 1918 de cãtre Sfatul Þãrii al Republicii Democratice Moldoveneºti ºi votatã de 86 de deputaþi, 3 împotrivã, iar 36 s-au abþinut (adicã deputaþii ucraineni, evrei, bulgari ºi germani).
A fost un moment deosebit, fiindcã, dacã pe plan intern integrarea s-a produs fãrã probleme, pe plan extern rusofilii s-au opus vehement unirii. Au fost necesare eforturi deosebite pânã când în Nota Consiliului Suprem al Conferinþei de Pace de la Paris din 1920 sã se consemneze: ”Dupã ce s-au luat în consideraþie aspiraþiile de ansamblu ale populaþiei basarabene, caracterul moldovenesc al acelei provincii din punct de vedere geografic ºi etnologic, precum ºi argumentele economice ºi istorice, principalele puteri aliate se pronunþã pentru aceste motive în favoarea reunirii Basarabiei cu România, reunire care a fost formal proclamatã de cãtre reprezentanþii BasarabieiÒ.
Ca urmare, delegaþii Franþei, Imperiului Britanic, Italiei ºi Japoniei, la 28 octombrie 1920 au semnat la Paris Tratatul de recunoaºtere a Unirii Basarabiei cu România.
Similitudinea situaþiei cu cea a unei alte provincii româneºti Ð Transilvania Ð ne obligã sã observãm cã ruºii niciodatã nu au semnat ºi recunoscut acest tratat, ca ºi ungurii Ñ Tratatul de la Trianon. Aspiraþiile lor revanºarde au fost încununate de succes, 22 de ani mai târziu, în 1940.
Vã mulþumesc. Are cuvântul domnul ªtefan Baban. Se pregãteºte domnul Becsek-Garda Dezideriu.
Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Declaraþia mea politicã de astãzi se intituleazã ”Bãncile populare încã ameninþã stabilitatea pieþei bancare româneºtiÒ.
Întâmplãtor sau nu, presa ºi Televiziunea de astãzi Ð culmea este! Ð tot cu acelaºi subiect ºi-au început emisiunea azi-dimineaþã.
Cu doar câþiva ani în urmã se nãºtea o nouã industrie financiarã: bãncile populare. Pânã în octombrie Õ96, când a fost promulgatã Legea nr. 109, prin care sunt legiferate cooperativele de credit bãnci populare, acest gen de instituþii se numeau ”cooperative de creditÒ, potrivit Decretului-lege privind cooperaþia de consum ºi de credite din 1990. Vine însã Legea nr. 109/1996, în care, în ciuda Legii bancare nr. 33/1991, unde este interzisã expres folosirea cuvântului ”bancãÒ, noile cooperative se numesc ”cooperative de credit-bãnci populareÒ. Atât a trebuit! În foarte scurt timp au apãrut numai bãnci populare: Banca Popularã de Dezvoltare, Banca Popularã ”FurnicaÒ, Banca Popularã Românã etc.
Povestea dureazã ºi dupã apariþia unei noi legi bancare Ñ nr. 58/1998 Ñ, unde iar se precizeazã interzicerea folosirii cuvântului ”bancãÒ de cãtre orice persoanã care nu are autorizaþie de la B.N.R.
În finalul noii Legi bancare este prevãzut timid cã se va adopta în mod corespunzãtor legislaþia referitoare la cooperativele de credit. Nu s-a adoptat pânã în iunie 2000 când, prin Ordonanþa de Guvern nr. 97/2000, din denumirea lor dispare cuvântul ”bancãÒ. Astfel cã, doar în 3 ani ºi jumãtate, þara a fost împânzitã de ”cooperative de creditÒ sau ”bãnci populareÒ. Acestea au început cu sârg sã atragã depuneri de la mici deponenþi, beneficiind de o reglementare foarte evazivã. Aceste entitãþi s-au dezvoltat haotic, devenind tot mai evident faptul cã multe dintre acestea nu mai puteau garanta depozitele clienþilor. De altfel, au început sã aparã falimente, probleme ºi iatã cã abia în ceasul al 12-lea apare o nouã reglementare care încearcã sã facã o nouã ordine pe aceastã piaþã. Apar o parte din ordine, urmãtoarele fãcându-se încã aºteptate.
O primã fazã de reorganizare a bãncilor populare s-a încheiat. Urmeazã partea cea mai grea din autorizarea activitãþii, activitate pentru care noua lege este generoasã cu termenele pânã la care trebuie finalizatã aceastã acþiune. Sã sperãm cã aceastã generozitate nu-i va costa pe români economiile de o viaþã.
## Vã mulþumesc.
Are cuvântul domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu. Se pregãteºte domnul Puiu Haºotti.
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
În cadrul Programului de guvernare se specificã susþinerea de cãtre stat a campaniei de primãvarã pentru anul 2001, susþinerea tuturor formelor de exploataþie agri- colã, indiferent de proprietatea agricolã, ºi sprijinirea producãtorilor agricoli Ñ cu prioritate a celor ce realizeazã producþie destinatã pieþei.
Am sperat în veridicitatea promisiunilor formulate în Programul de guvernare. Am crezut cã Guvernul Nãstase vrea cu adevãrat susþinerea campaniei de primãvarã. Ordonanþa de urgenþã nr. 30 din 2001 reprezintã însã o discriminare pentru micile gospodãrii individuale care nu beneficiazã de acel ajutor minim financiar acordat de stat.
Majoritatea producãtorilor agricoli sunt organizaþi în gospodãrii mici individuale. În zonele de deal ºi de munte se practicã o agriculturã multifuncþionalã, pe suprafeþe mici, suprafeþe destinate diferitelor tipuri de culturi, care poate sã nu depãºeascã limita criticã stabilitã, de un hectar. Întrucât nu existã în ordonanþa în cauzã nici o referire ca posibilitatea cumulãrii suprafeþelor propuse, acceptabile subvenþionãrii, metodologia de aplicare trebuie sã prevadã în mod categoric posibilitatea, obligativitatea cumulãrii suprafeþelor cultivate în mod corespunzãtor.
Gospodãriile de mãrimi mai mici, dar cele care îºi cultivã proprietãþile ºi aplicã tehnologii adecvate de producþie chiar prin utilizarea mijloacelor ºi tehnicilor cotate drept depãºite, dar cu rezultate acceptabile, credem cã meritã sã fie în atenþia oficialitãþilor legislative ºi executive.
Propunem, deci, aprobarea cumulãrii suprafeþelor cultivate pe gospodãrie ºi aplicarea subvenþiei în mod comasat pentru tipurile de culturi specificate la alin.a), b), c) ale art.2 din ordonanþã.
Orice mãsurã discriminativã a gospodãriilor mici vizavi de exploataþii mari, zise performante, ceea ce înseamnã poate performanþe tehnologice, dar nicidecum economicofinanciare, ar avea ca urmare pierderea credibilitãþii în guvernare ºi agravarea contradicþiilor interne, ºi aºa destul de accentuate, ale pieþei ºi producþiei agroalimentare. Vã mulþumesc pentru atenþie.
Vã mulþumesc ºi eu. Domnul deputat Puiu Haºotti. Se pregãteºte domnul deputat Ciuceanu.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor,
ªi eu doresc sã rememorãm astãzi evenimentul astral care a însemnat Unirea Basarabiei cu Patria-Mumã.
Înainte de aceasta, însã, aº vrea sã vã reamintesc cã în aceste zile se împlinesc 1900 de ani de la declanºarea primului rãzboi daco-roman, care a reprezentat semnarea certificatului de naºtere al poporului român ºi se mai împlinesc 180 de ani de la declanºarea Revoluþiei lui Tudor Vladimirescu.
Iatã trei evenimente desfãºurate în aceste zile, care aratã cã în acest colþ de lume s-a fãurit istorie ºi s-a fãurit istorie importantã.
Întorcându-mã acum la Unirea Basarabiei, pe care o aniversãm astãzi, aº începe prin a-l parafraza pe Nicolae Bãlcescu, ºi cred cã se poate spune în acest sens cu toatã certitudinea cã primul rãzboi mondial nu a fost pentru români decât ocazia mult aºteptatã pentru ca ei sã-ºi înfãptuiascã unitatea de stat ºi naþionalã.
În privinþa Basarabiei, denumire care ea însãºi ar merita o discuþie aparte, întrucât este aproape de prisos sã reamintesc, sub acest nume nu se cuprinde nimic altceva decât partea de rãsãrit a strãbunei noastre Moldove, avându-i în frunte cândva pe un Alexandru cel
Bun, ªtefan cel Mare sau Petru Rareº. Faptele sunt bine cunoscute.
Rãpitã în 1812 de Imperiul þarist ºi supusã în cursul unei nemiloase stãpâniri strãine, de 106 ani, unui amplu proces de deznaþionalizare, Basarabia avea sã fie, în condiþiile specifice de la sfârºitul primului rãzboi mondial, cu acele bulversante rãsturnãri social-politice petrecute în Europa Centralã ºi Rãsãriteanã, prima fiicã întoarsã în marea familie a românilor.
Din nefericire, mã grãbesc sã adaug, Basarabia avea sã fie ºi primul teritoriu românesc pierdut în vara teribilã a lui 1940, an în care, dupã numai douã decenii ºi ceva, construcþia naþional-statalã numitã ”România MareÒ s-a prãbuºit în împrejurãri interne ºi internaþionale de un rar dramatism.
Pentru cum s-a produs actul de Unire, voi recurge la scrisul unui reprezentant de frunte al istoriografiei româneºti interbelice, el însuºi unul dintre acei bãrbaþi care, înainte de a scrie, a fãcut istorie. Este vorba de Ion Nistor, autorul unei admirabile istorii a Basarabiei: ”Dorinþa aceasta, a Unirii Basarabiei cu Patria-Mamã, se dovedi a fi a þãrii întregi ºi de aceea Sfatul Þãrii, întrunit în ºedinþa solemnã în ziua de 27 martie 1918, în sala festivã a Liceului al III-lea din Chiºinãu, votã Unirea Basarabiei cu Regatul României.
Vã mulþumesc ºi eu.
Are cuvântul domnul deputat Radu Ciuceanu. Se pregãteºte domnul Doru Dumitru Palade.
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor colegi,
Sunt ºi eu alãturi în aceastã zi de raliere a noastrã, de simþãmânt naþional faþã de fraþii noºtri de peste Prut.
Ca istoric, mã simt legat ºi felicit pe colegii mei care au pomenit de crezul nostru, crezul veºnic, care nu va fi niciodatã ºtirbit din conºtiinþa românilor.
Interpelarea mea de astãzi se referã la o problemã care a fost îndelung mediatizatã. Este adresatã Ministerului Justiþiei, în atenþia doamnei ministru Rodica Stãnoiu. Are ca titlu: ”Ultima diversiuneÒ.
E îndeobºte cunoscut cã singurul mare partid al suflãrii româneºti este Biserica Ortodoxã Românã. Alãturi de ea sunt marile confesiuni ce în România îºi gãsesc o libertate de expresie deplinã, pe mãsura aderenþei credincioºilor.
Acest mare partid al Bisericii nu este înscris la nici un tribunal. El nu poate nici sã câºtige, dar nici sã piardã scrutinuri electorale, pentru cã este temelia de-a pururi a poporului român. El este prezent, însã, în prezent printrun procent copleºitor de 92%, care face în inimile noastre cea mai puternicã forþã spiritualã ºi, de ce nu, ºi politicã, atunci când ar trebui sã constate cã partidele ºi oamenii politici o iau de multe ori razna.
Biserica este prima instituþie a þãrii, deci singura speranþã pe care o mai avem, fiindcã ea trebuie sã reprezinte legãtura noastrã cu divinitatea eternã. Ea se confruntã cu însãºi existenþa istoricã a neamului românesc, a avut tãria ºi Dumnezeu ne-a ajutat ca în fruntea ei sã se afirme conducãtori care au reuºit sã o fereascã de desfiinþare ºi nimicire.
Mi se pare un truism sã-l pomenesc aici pe acel Patriarh Justinian Marina, popã de þarã oltean, care a izbutit sã înºele cele mai rafinate minþi ale NKVD, salvând nava Bisericii de la pieire. Ca sã nu mai vorbim de succesorul sãu, Justin Moisescu, care a plãtit cu viaþã opoziþia sa fermã la distrugerea ctitoriei mavrocordine, Mânãstirea Vãcãreºti.
Dupã 1990 s-a crezut cã Biserica Ortodoxã Românã va intra în apele liniºtite ale menirii sale. Din când în când, însã, se vedeau ºi se auzeau trupe de ºoc ce, în timpul sfintelor slujbe, vocifereau în defavoarea Întâiuluistãtãtor al Bisericii. Nimeni însã nu le-a dat importanþã ºi, încetul cu încetul, glasurile lor au dispãrut înecate în masa covârºitoare a credincioºilor.
Vã mulþumesc.
Îl invit la microfon pe domnul deputat Doru Dumitru Palade. Se pregãteºte doamna Mihaela Ionescu.
## Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi,
Sigur, faþã de declaraþiile anterioare, în aceastã zi plinã de istorie, eu, fiind reprezentantul unei ºtiinþe aplicate, cobor puþin la problemele actuale ale þãrii, tot ale þãrii, ºi aº dori sã prezint câteva aspecte legate de domeniul cercetãrii ºtiinþifice.
De peste un deceniu, România a suportat diverse experimente privind cea mai eficientã ºi scurtã cale cãtre o economie de piaþã stabilã, care sã o situeze pe o poziþie cât mai apropiatã, mãcar faþã de þãrile din partea a doua a plutonului Uniunii Europene.
În toate aceste experimente, majoritatea nereuºite, unele neterminate, cercetarea ºtiinþificã ºi dezvoltarea tehnologicã au fost proclamate ca domeniu prioritar ºi determinant al dezvoltãrii economice, factor hotãrâtor al progresului societãþii.
Nu a existat partid de la putere sau din opoziþie care sã nu declare, care de care mai patetic, importanþa acestui domeniu pentru þarã, pentru societate, pentru dezvoltarea economicã. Nu vreau sã amintesc aici intenþiile frumoase ale diverselor formaþiuni politice care declarã cercetarea ca domeniu prioritar, inclusiv Constituþia României. Sigur, un buget de finanþare publicã a cer- cetãrii ºtiinþifice, redus la un nivel de 0,1-0,2% din P.I.B. aºa cum a fost în perioada 1997-2000, poate pune în discuþie dacã mai existã sau nu acest domeniu. Dar, chiar în perioada pânã în 1996, când bugetul asigura niveluri comparabile cu vecinii sau chiar cu þãrile Uniunii Europene, nu aceasta a fost cauza principalã a erodãrii potenþialului românesc de dezvoltare tehnologicã. Principala cauzã a fost degradarea economicã, lipsa comenzilor pentru potenþialul propriu al dezvoltãrii tehnologice, dispariþia unor sectoare de activitate, degradarea activitãþii agenþilor economici productivi ºi dezinteresul acestora pentru progresul tehnologic au fãcut ca mulþi specialiºti români din institute renumite sã ia calea strãinãtãþii sau, ºi mai mult, sã schimbe profilul de activitate pentru alte domenii mai avantajoase.
O datã cu dispariþia regimului de tristã amintire al lui Emil Constantinescu, comunitatea ºtiinþificã româneascã se aºtepta ca noul Guvern sã fi creat din nou un Minister al Cercetãrii ªtiinþifice, legat în special de dezvoltarea tehnologicã a economiei, obiectiv promis în campania electoralã de liderii P.D.S.R. Chiar domnul prim-ministru Adrian Nãstase, în alocuþiunea rostitã pe 19 noiembrie 2000, cu prilejul _Zilei cercetãtorului ºi proiectantului,_ a arãtat acest lucru. Iatã cã, în formula noului Cabinet, apare cea mai nefericitã alegere Ð legarea cercetãrii de un minister al educaþiei, prin care ºtiinþa tehnologiei, a progresului tehnic este la remorca procesului educaþional, aflat ºi acesta într-o crizã cronicã.
Vã mulþumesc ºi eu.
ªi o invit pe doamna deputat Mihaela Ionescu la microfon.
Domnule vicepreºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Aº dori ca intervenþia mea de astãzi, ca declaraþia mea sã poarte numele de: ”Opriþi odatã terorismul dosarelor Securitãþii!Ò
Declaraþia mea se alãturã celei fãcute de colegul Ciuceanu ºi vine în clarificarea zoaielor care se aruncã acum asupra Preafericitului Patriarh.
Asistãm, în ultimele zile, la o infectare a vieþii sprituale româneºti cu viruºi urât mirositori, proveniþi din nou de la C.N.S.A.S., din aºa-zisele documente care s-ar fi aflat în arhiva S.R.I., unde se pare cã orice persoanã fãrã frica lui Dumnezeu, fãrã discernãmânt sau mãcar autocenzurã, poate copia acte ºi apoi ”pac cu ele la gazeteÒ. Acesta este oare rolul unui istoric? Ð cãci istoric îºi zice cel ce
o face. Dacã nu s-a putut face celebru prin cercetãri, prin comunicãri, descoperiri arheologice, în schimb poate sã facã publice, în Postul Paºtelui anului de graþie 2001, zoaiele ce au stat ascunse în dosarele ticluite de Securitatea din 1949. Nu ºtim dacã este adevãrat ºi nu ne intereseazã dacã dosarele ticluite de fosta Securitate sunt adevãrate. Dacã am crede cã sunt adevãrate, am crede cã ºi Securitatea a avut dreptate. ªtim cã pentru a evita repetarea unor asemenea situaþii s-a fãcut o revoluþie, au murit oameni ºi a curs multã, multã cernealã.
Nu ºtim de ce a trebuit ca Întâistãtãtorul Bisericii Ortodoxe, ajuns la o vârstã venerabilã ºi care este un simbol al unitãþii Bisericii Ortodoxe, sã fie astfel încercat. Nu ºtim de ce, atunci când însãºi Biserica Ortodoxã Românã ºi-a învins propriile orgolii ºi a ales calea toleranþei, a înþelegerii ºi a iubirii, unindu-se în jurul Patriarhului pentru ceea ce reprezintã acesta pentru Biserica Românã, Sfintele Sãrbãtori ale Paºtelui sã fie astfel întinate. Nu ºtim de ce acelaºi venerabil Preafericit Patriarh al românilor a trebuit sã fie supus la vârsta Preafericirii Sale la o nouã umilinþã care l-a îndemnat sã vinã sã vorbeascã în faþa miilor de oameni adunaþi duminica aceasta la Catedrala Sfântului Spiridon, de BunaVestire, cu ocazia ceremoniei alegerii episcopului vicar al Bucureºtiului, în persoana Preasfinþiei Sale Sebastian Ialomiþeanul. Cu aceastã ocazie, Preafericitul Patriarh, mulþumind pentru ”pãrtãºiaÒ intelectualilor ºi credincioºilor care au fost alãturi de durerea ”pãstorului lorÒ a spus cât de mult l-au îndurerat aceste atacuri, considerându-le ”clipe de Golgotã înaintea ÎnvieriiÒ. Preafericitul a repetat cuvintele Mântuitorului: ”Necazuri veþi aveaÒ ºi de aceea a spus: ÒNu trebuie sã urâm, ci trebuie sã iertãmÒ. Frumoase vorbe ºi demne de urmat! Nu vom urî ºi vom ierta nimicnicia de a te duce la ziare (pentru câþi talanþi oare?) ºi sã dezvãlui un document despre care nu ºtii dacã este adevãrat sau este numai o fãcãturã din ºirul nesfârºit al celor ce se ticluiau în epocã. Articolul din ziarul **Libertatea** prezintã ºi pãrerile istoricului Dan Troncotã ºi ale ziaristului Dan Ceacâr, primul studiind cele 8 dosare personale ale lui Teoctist ºi ”neremarcând referiri la asemenea lucruri ºi situaþiiÒ.
Da. Vã mulþumesc ºi eu.
Vã mulþumesc ºi dumneavoastrã pentru colaborare. Ne reîntâlnim la orele 10,00 pentru o primã ºedinþã de vot. PAUZÃ
DUPÃ PAUZÃ
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Vã rog insistent sã intraþi în salã pentru a putea începe ºedinþa destinatã votului final. Rog ºefii grupurilor parlamentare sã-ºi invite colegii în salã ºi chestorii, de asemenea, sã-ºi facã meseria.
Stimaþi colegi,
Declar ºedinþa deschisã anunþându-vã cã din totalul celor 345 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa ºi sunt prezenþi 288 de deputaþi. Absenþi 57 de deputaþi, participã la alte acþiuni parlamentare 7 deputaþi.
În ordinea de zi a ºedinþei de astãzi, pe care am amânat-o din lipsã de cvorum joia trecutã, figureazã votul final pentru legile prevãzute în anexã, respectiv cele 27 de proiecte de legi.
V-aº ruga însã, în prealabil, sã-mi permiteþi câteva chestiuni organizatorice, sã vã anunþ înregistrarea la Biroul permanent al Camerei a proiectului de Lege privind accesul la informaþiile de interes public, primit de la Guvern. Cu acest proiect a fost sesizatã, în fond, Comisia pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã, iar pentru avize, Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.
Termen de depunere a raportului Ñ 2 aprilie 2001. Proiectul urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã ºi urmeazã a fi conexat cu propunerea legislativã având aceeaºi tematicã.
Vã rog, de asemenea, sã-mi permiteþi sã vã
Vot · Amânat
Intervenþii ale domnilor deputaþi: Ñ Damian Brudaºca Ð intervenþie intitulatã: ”Salvaþi ºcoala româneascãÒ!; Ñ Adrian Moisoiu Ð recurs la memoria istoriei Ð Unirea Basarabiei cu Patria-Mamã; Ñ ªtefan Baban Ð declaraþie pe tema: ”Bãncile populare încã ame- ninþã stabilitatea pieþei bancare româneºtiÒ; Ñ Becsek-Garda Dezideriu Coloman Ð pledoarie pentru susþinerea producãtorilor agricoli cu gospodãrii mici; Ñ Puiu Haºotti Ð rememorarea ”evenimentului astral care a însemnat Unirea Basarabiei cu Patria-MumãÒ; Ñ Radu Ciuceanu Ð intervenþie cu titlul: ”Ultima diversiuneÒ; Ñ Doru Dumitru Palade Ð prezentarea câtorva aspecte legate de domeniul cercetãrii ºtiinþifice; Ñ Mihaela Ionescu Ð declaraþie intitulatã: ”Opriþi odatã terorismul dosarelor Securitãþii!Ò.
## **Doamna Monica Octavia Musca:**
Stimaþi colegi, Domnule preºedinte,
La ora actualã, în comisia sesizatã pe fond, Comisia de culturã, arte ºi mijloace de informare în masã, existã proiectul Legii liberului acces la informaþiile de interes public. El a intrat în dezbateri ºi a parcurs câteva arti-
cole. Pe toatã durata procedurilor regulamentare, acest proiect de lege a întâmpinat mai multe obstrucþionãri, leaº spune, dacã îmi permiteþi, foarte neacademic ”tãlpiÒ, exact ca în fotbal, de la comisie pânã la ministru, ºi aceste obstrucþionãri au fost ºi neregulamentare ºi neconstituþionale. Cum ar fi: retragerea, cererea de retragere a proiectului de lege din comisie, de cãtre preºedintele Comisiei de culturã; pe urmã, s-a cerut retragerea la Biroul permanent al Camerei Deputaþilor, S-a ajuns pânã la solicitarea expresã, înaintatã comisiei, de ministrul informaþiilor Vasile Dâncu sã se dea, _nota bene_ , un aviz negativ proiectului, ceea ce înseamnã amestecul puterilor în stat. Cred cã dacã domnul Vasile Dâncu ar fi citit regulamentul ºi Constituþia, n-ar mai fi fãcut asemenea greºeli. ªi cititul nu doare.
În repetate rânduri, direct, am avut întâlniri cu domnul Vasile Dâncu ºi cu reprezentanþii ministerului sau, indirect, prin intermediul mass-media, am cerut ºi am întins o mânã pentru colaborare cu acest minister pe acest proiect de lege.
Într-o înþelegere expresã a P.N.L. cu Adrian Nãstase, domnul premier a promis sprijin atât la conferinþa de presã care a urmat întâlnirii, sprijin acestui proiect de lege, cât ºi cu ocazia votului, dacã vã aduceþi aminte, la Legea secretului de stat în Camerele reunite.
Eu constat la ora actualã cã, deºi proiectul a fost depus în ianuarie, la începutul lui ianuarie, proiectul liberal, deºi pe 14 martie a intrat în comisie ºi raportul trebuie prezentat mâine, pe 28 martie, la Comisia pentru culturã s-a amânat discutarea astãzi a acestui raport pânã dupã-amiazã, ca sã se împingã cât mai mult. Este încã o obstrucþionare Ð a patra.
Nu pot decât sã trag urmãtoarele concluzii: 1) membrii P.D.S.R.-ului din Parlament nu respectã înþelegerile ºi declaraþiile pe care le face premierul Adrian Nãstase; 2) pentru P.D.S.R., interesul public este pe ultimul loc, având în vedere cã obstrucþioneazã un proiect de lege care exact acest lucru face, se ocupã de interesul public. Deci, pentru P.D.S.R., cetãþeanul trece pe locul ”ɺpeÒ ºi celelalte interese pe primul loc; 3) nu cred cã în politicã sau în sport, dacã cineva vrea sã ajungã la finiº trebuie ca toþi ceilalþi sã fie stopaþi, þinuþi de haine, ca sã ajungã altul la finiº dacã n-a fost în stare sã ajungã la timp.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Da, este dreptul doamnei deputat sã facã aceste declaraþii. Eu sper cã, din partea comisiei sesizate în fond cu ambele proiecte, va exista preocuparea pentru a scoate din cele douã propuneri legislative o lege bunã ºi atunci sper cã ºi distinsa doamnã deputatã va fi mulþumitã.
Trecem la prezentarea proiectelor de legi supuse votului final de astãzi. Vã reamintesc cã aceastã ºedinþã a fost amânatã din ziua de joi, încât v-aº ruga sã aveþi mãcar acum rãbdarea pentru a parcurge lista legilor supuse votului dumneavoastrã.
Pe primul loc este proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 60/2000 privind reglementarea activitãþilor din sectorul gazelor naturale.
10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 50/6.IV.2001
Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
La punctul 2, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 44/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 60/2000 privind reglementarea activitãþilor din sectorul gazelor naturale. Vã reamintesc, comisia a propus respingerea acestei ordonanþe.
Cine este pentru propunerea de respingere? Vã rog sã vã exprimaþi votul! Vã mulþumesc.
Voturi împotrivã? Nu sunt.
Abþineri? O abþinere.
Cu o abþinere, a fost votatã propunerea de respingere. La punctul 3, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 300/2000 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 41/2000 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Autoritãþii Naþionale de Reglementare în domeniul Gazelor Naturale (A.N.R.G.N.) ºi a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 29/1998 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Autoritãþii Naþionale de Reglementare în domeniul Energiei (A.N.R.E.), aprobatã prin Legea nr. 99/2000.
Cine este pentru acest proiect de lege? Vã mulþumesc.
Dacã sunt voturi împotrivã? Nu sunt.
Abþineri? Nu sunt. Unanimitate.
La punctul 4, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 249/2000 privind constituirea ºi utilizarea Fondului special pentru produse petroliere.
Vã rog sã vã exprimaþi încã o datã votul!
Din cei 288 de deputaþi prezenþi în salã ºi-au exprimat votul pozitiv 224 ºi împotrivã 64 de voturi.
Cu 224 de voturi pentru ºi 64 împotrivã, raportul de mediere a fost adoptat.
La punctul 7, proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 18/1999 privind trecerea Biroului Român de Metrologie Legalã din subordinea Guvernului în subordinea Ministerului Industriei ºi Comerþului.
Vã reamintesc, la punctul 7, la propunerea comisiei, se solicitã respingerea proiectului de lege adoptat de Senat.
Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? 3 voturi împotrivã.
Cu 285 voturi pentru ºi 3 voturi împotrivã a fost adoptatã propunerea de respingere a proiectului de lege adoptat de Senat.
La punctul 8, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 209/1999 privind scutirea de la plata taxelor vamale, a suprataxei vamale ºi T.V.A. a unor cantitãþi de gaze naturale provenite din import.
Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? O abþinere.
Cu majoritate de voturi s-a aprobat.
La punctul 9, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 204/2000 pentru modificarea art.8 din Legea nr. 111/1996 privind desfãºurarea în siguranþã a activitãþilor nucleare.
Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Un vot contra.
Cu 287 de voturi pentru, un vot contra, s-a aprobat. La punctul 10, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 68/2000 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 64/1997 privind înfiinþarea Agenþiei Naþionale pentru Dezvoltarea ºi Implementarea Programelor de Reconstrucþie a Zonelor Miniere.
Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri?
Cu o abþinere, s-a adoptat acest proiect de lege. Stimaþi colegi,
Eu mã exprim destul de clar ºi destul de puternic. Nu se aude pentru cã nu pãstraþi liniºtea în salã. V-aº ruga respectuos, stimaþi colegi, mãcar în timpul votului sã pãstraþi liniºtea pentru cã, uitaþi-vã, sunt colegi de-ai noºtri dezavantajaþi pentru cã doresc sã-ºi exprime un vot împotrivã sau o abþinere ºi nu pot pentru cã nu pot urmãri votul.
## Domnule preºedinte,
Am înþeles cã este o modificare a programului de lucru ºi a ordinii de zi. Practic, Comitetul ordinii de zi nu s-a întrunit sã hotãrascã. Birourile permanente ale celor douã Camere nu pot sã hotãrascã pentru Camera Deputaþilor. Dar, dacã au hotãrât aºa ceva, au putut s-o facã numai pentru plenul celor douã Camere reunite. Or, nu se poate, dacã e vorba de programul Camerei Deputaþilor, numai Comitetul ordinii de zi poate sã hotãrascã ºi nu biroul.
## Stimate coleg,
ªedinþa Camerei Deputaþilor în care ne aflãm acum funcþioneazã dupã principiile potrivit cãrora programul este stabilit de Comitetul ordinii de zi. Noi, în continuare, ne aflãm sub imperiul Regulamentului ºedinþelor comune ale celor douã Camere, începând de mâine, ºi vreau sã vã spun cã din partea grupurilor parlamentare, inclusiv cu Grupul parlamentar P.N.L., cu care am avut o discuþie, nu au fost asemenea obiecþii.
## Domnule preºedinte,
Eu nu am sesizat ca dumneavoastrã sã fi venit sus la Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal sã discutãm treaba asta. Dacã s-a discutat cu cineva din grup, e cu totul altceva. Comitetul ordinii de zi este format din liderii grupurilor parlamentar. Deci, este cu totul altceva.
Cât priveºte situaþia cã aþi discutat ºi cã suntem sub imperiul birourilor reunite sau a celor douã Camere, dacã este acest punct de vedere susþinut de dumneavoastrã, trebuia sã convocaþi plenul celor douã Camere, sã supuneþi votului ordinea de zi ºi programul celor douã Camere cu privire la buget. N-aþi fãcut-o! Art. 45 ºi art. 47 din regulamentul comun spun urmãtorul lucru: cele 5 zile, aºa cum am spus-o ºi ieri, sunt date de la Dumnezeu. Cum dumneavoastrã aþi fãcut regulamentul respectiv, cele 5 zile trebuie respectate pentru cã atunci dumneavoastrã eraþi Dumnezeul.
Sã lãsãm cele 5 zile lui Dumnezeu. Nu am pus niciodatã în discuþie cele 5 zile înlãuntrul cãrora curg amendamentele, dar pentru evitarea oricãror discuþii, în
continuare, eu rog ºefii grupurilor parlamentare sã se reuneascã pentru a elimina aceastã disputã.
Domnule Hrebenciuc,
V-aº ruga sã vã reuniþi cât timp noi ne desfãºurãm ºedinþa în plen pentru a elimina disputa cu privire la programul Camerei ºi-l vom anunþa la sfârºitul ºedinþei. Domnul Sassu.
Poftiþi!
În condiþiile acestea, eu vã cer un sfert de orã de consultãri între grupurile parlamentare, înainte de întâlnirea Comitetului ordinii de zi.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Pauzã, 15 zile. Pardon, 15 minute!
M-am gândit cã e nevoie de o pauzã mai lungã.
PAUZÃ *
## * * DUPÃ PAUZÃ
Vã rog sã vã ocupaþi locurile ºi rog Comisia pentru industrii ºi Comisia pentru buget sã îºi ia locurile cuvenite aici, în dreapta, pentru a susþine proiectul Legii pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 118/1996.
Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Vã rog sã vã reluaþi locurile în salã!
Continuãm ordinea de zi cu dezbaterea proiectului de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 118/1996 privind constituirea ºi utilizarea Fondului special al drumurilor publice.
Dau cuvântul domnului Miron Mitrea pentru a prezenta acest proiect de lege.
Îmi cer scuze, domnule ministru! Vãd cã s-a aprobat procedura de urgenþã.
**Domnul Miron-Tudor Mitrea** _Ñ ministrul lucrãrilor publice, transporturilor ºi locuinþei_ **:**
Da. E-n regulã.
Reprezentantul Comisiei pentru industrii sã propunã timpii de dezbatere.
Domnul preºedinte Antal.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Propun 15 minute pentru dezbateri ºi 3 minute pentru intervenþii, pentru cã în raportul celor douã comisii sunt câteva amendamente respinse.
Vã mulþumesc.
Aþi ascultat aceastã propunere. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri?
În unanimitate s-a aprobat aceastã modalitate de dezbatere.
Vã rog sã urmãriþi, în consecinþã, proiectul de lege paralel cu raportul comun al Comisiei pentru buget ºi Comisiei pentru industrii, care v-a fost difuzat. Asupra titlului proiectului de lege, comisia nu formuleazã nici un fel de amendamente.
Dacã dumneavoastrã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.
Asupra art.I din proiectul de lege dacã aveþi observaþii sau obiecþiuni? Comisia nu a avut.
Votat în unanimitate.
Asupra art.II, vã rog sã urmãriþi amendamentul comisiei cuprins în raportul comun, punctul 1. Dacã aveþi obiecþiuni la acest amendament?
Poftiþi, domnule deputat!
Bunã ziua, domnule preºedinte!
Bunã ziua, stimaþi colegi!
Referitor la art.II, eu, împreunã cu colega mea, doamna Boagiu, am fãcut un amendament deoarece, prin ceea ce se prevede în proiectul de lege, se produce un grav prejudiciu financiar pentru transportul feroviar, naval ºi în special pentru agriculturã, deoarece apare imperativ obligaþia acestora de a plãti combustibilul incluzând ºi taxa de drum, fapt care înseamnã costuri cu peste 40% mai mari decât sunt la ora actualã ºi, numai la agriculturã, fãcând o socotealã pentru necesarul de combustibil care va fi consumat în acest an, înseamnã un supliment de 2000 ºi ceva de miliarde de lei.
Sigur cã, în acest articol, se prevede cã va fi restituitã suma. Nu se prevede în ce condiþii se restituie suma; se referã în special la persoanele fizice. Vã daþi seama cã persoanã fizicã înseamnã un simplu agricultor care ar trebui sã gãseascã o formulã foarte birocraticã de a deconta aceste sume ºi sunt convins cã va fi ºi foarte greu ºi o mare parte din sumele care sunt utilizate pentru achiziþionarea de motorinã nu vor putea fi recuperate. Motiv pentru care eu am solicitat ºi am prezentat ºi celor douã comisii reunite un amendament în care Ñ se modificã, este adevãrat, vechea lege, care nu prevedea nici o exclusivitate privind taxa de drum Ñ am prevãzut ca persoanele fizice sau juridice care utilizeazã carburanþi auto în domeniul transportului feroviar, naval, agriculturii ºi apãrãrii naþionale nu vor achita taxa de drum, conform art.4.
Deci, vã rog sã luaþi act de acest lucru, dacã nu, în mod cert, se vor crea mari probleme, mai ales cã vã rog sã vedeþi cã la ultimul articol se spune cã vor apãrea norme în 30 de zile dupã modificare. În 30 de zile legea va apãrea întâi, îºi va face efectele, va trebui sã plãtim aceastã sumã suplimentarã, iar returnarea acestei sume nu ºtim în ce condiþii se va face.
Vã mai spun un lucru: faptul cã, din datele pe care le deþinem noi, PETROM are la ora actualã o datorie faþã de Ministerul Transporturilor de peste 4.500 de miliarde de lei ºi vã întreb: în condiþia în care cei care vor fi nevoiþi sã cumpere acest combustibil prin PETROM, vor achita aceastã taxã de drum, PETROM-ul nu va returna banii Ministerului Transporturilor ºi Lucrãrilor Publice, cum ne vom recupera aceºti bani? Fapt pentru care vã rog sã luaþi act, fiindcã se creeazã o mare problemã, iar în special pentru agriculturã, fiþi convinºi cã nu se vor reîntoarce banii, în special pentru persoanele fizice. Fapt pentru care vã rog sã luaþi act de amendamentul pe care l-am propus ºi sã-l acceptaþi în felul în care l-am propus.
Domnule ministru, Aveþi cuvântul!
E vorba de un amendament care a fost respins la comisie cu privire la punctul 2 din art.1. Domnul deputat a intervenit cu întârziere, dupã ce s-a votat.
Vã ascult, domnule vicepreºedinte.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi, Domnule preºedinte,
Aº ruga sã respectãm procedurile parlamentare. La amendamente respinse, invitaþi comisia ºi nu ministrul. Ministrul nu are intervenþie la amendament respins. Vã mulþumesc.
## Domnul Sassu.
Vã rog sã observaþi toþi cã, dupã ce s-a votat art.1, inclusiv cu punctul 2, s-au provocat aceste discuþii. Aveþi cuvântul, domnule Sassu!
## Domnule preºedinte,
Acest raport n-a fost distribuit anterior. A fost distribuit doar unora din salã ºi marea majoritate a noastrã nu avem acest raport, drept pentru care sunt în imposibilitatea de a urmãri aceste lucruri.
Vã rog frumos sã cereþi sã fie distribuit raportul înainte de a continua dezbaterile, la toatã lumea, pentru cã efectiv nu se poate lucra. În salã s-a distribuit la unii. Nu toatã lumea are acest raport.
S-a distribuit la cei prezenþi, dar eu rog _staff_ -ul tehnic sã mai facã încã o distribuire pentru cei care n-au fost în momentul respectiv în salã.
Da. Mai existã încã o intervenþie de procedurã. Douã.
## Domnule preºedinte,
Eu cred cã , în spiritul celor spuse de domnul deputat Sassu, trebuie sã revenim un pic în ceea ce priveºte votul vizavi de art.I, pentru cã lumea, vã rog frumos sã mã scuzaþi, dar nu prea a înþeles cã la acest art.I se aflã majoritatea amendamentelor respinse. Nu putem sã trecem aºa în fugã, e mai mult decât în fugã peste art.I, unde se aflã 4-5 amendamente respinse vizând punctul 2, art.5 din proiectul de lege.
Eu cred cã ar fi bine sã aibã toatã lumea sau majoritatea, cel puþin, un exemplar din noul raport fãcut astãzi ºi sã discutãm conform timpului aprobat de cãtre plen pentru fiecare amendament respins.
## Stimaþi colegi,
Am impresia cã distinºii noºtri colegi nu sunt atenþi nici când votãm repartizarea timpilor de dezbatere, nici când vã întreb dacã sunt obiecþiuni la art.I. Dar ca sã nu lungim vorba, sã susþinã fiecare amendamentul care a fost respins.
Comisia, cu privire la primul amendament care a fost susþinut de colegul nostru de la P.D.
Domnule preºedinte,
Urmarea adresei Biroului permanent al Camerei Deputaþilor nr. 25 din 26 martie, s-a solicitat celor douã comisii, industrii ºi buget-finanþe, sã întocmeascã un raport comun pentru Ordonanþa de urgenþã nr. 74/2000 ºi proiectul de Lege nr. 189/2001 referitor la modificãrile asupra Legii nr. 118/1996 privind constituirea ºi utilizarea Fondului special al drumului.
În acest sens, comisiile reunite au hotãrât cã, faþã de materialul primit iniþial, raportul iniþial, sã aprobe amendamentele propuse de deputata Aura Vasile, la art.2, care constã în modificarea termenului de 60 de zile în 30 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, urmând ca Ministerul Finanþelor Publice ºi Ministerul Lucrãrilor Publice sã actualizeze Normele metodologice privind constituirea ºi utilizarea Fondului special al drumurilor publice.
Motivarea acestui termen de micºorare de la 60 la 30 de zile este pentru urgentarea intrãrii în aplicare a acestei legi.
Din toate amendamentele propuse, mai apare o singurã modificare faþã de raportul înaintat iniþial, la art.5 alineat nou, propus de domnii deputaþi çkos Birtalan ºi R—bert R‡duly, în care dânºii propun ca restituirea sã se facã în termen de cel mult 30 de zile de la data solicitãrii restituirii. Comisia nu ºi-a însuºit acest amendament, întrucât nu se justificã. Se motiveazã respingerea deoarece persoanele fizice ºi juridice la care se face referire sunt interesate sã-ºi recupereze respectivele sume într-un timp cât mai scurt; deci poate sã fie în 5-10 sau 15-20 de zile.
Acestea sunt modificãrile aduse faþã de raportul iniþial al celor douã comisii. Vã mulþumesc.
Vã rog, domnule deputat.
Domnul deputat Haºotti mai are o problemã de procedurã.
## Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi,
Poate nu înþeleg eu bine, dar raportul care ne-a fost înaintat acum celor prezenþi, de cineva din personalul tehnic, aratã la pagina a 2-a, la amendamente respinse, cã în cursul dezbaterii în comisii urmãtoarele amendamente nu au fost acceptate. Iar apoi, pe coloana din mijloc se spune: amendamentul propus; autorul; text adoptat de comisie.
Eu cred cã trebuie sã aºteptãm sã se îndeplineascã o chestiune absolut logicã ºi proceduralã ºi sã avem un raport corect. Trebuie fãcut un raport corect pentru cã ori e textul respins, ori e textul adoptat. Noi nu mai ºtim nimic aici.
Domnule preºedinte al Comisiei pentru industrii, Vã rog sã oferiþi explicaþiile cuvenite.
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor colegi,
Are dreptate domnul deputat Haºotti. S-a strecurat o greºealã. Trebuia trecut acolo ”neadoptate de comisieÒ. Ne cerem scuzele de rigoare pentru cã, mai sus, acolo, scrie foarte clar cã sunt amendamente care nu au fost acceptate. Deci, este o greºealã de redactare. Ne cerem
scuze ºi vã rugãm sã continuãm dezbaterea. Dar încã o datã aº dori sã anunþ plenul cã, faþã de raportul iniþial care v-a fost difuzat, existã aceste douã modificãri care sunt prezentate, discutate ºi agreate de cele douã comisii. Deci, la art. II, în loc de ”60 de zileÒ, ”30 de zileÒ ºi la art. 3, articolul nou, care exista ºi în raportul iniþial.
În afarã de aceste douã modificãri, celelalte amendamente sunt respinse, exact aºa cum au fost respinse de Comisia de buget, finanþe ºi bãnci în raportul iniþial, pe care îl aveþi dumneavoastrã, care v-a fost difuzat. Vã mulþumesc.
Domnul Sassu.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Þin sã spun cã nu avem raportul, nici perfect, nici imperfect; în continuare, nu ºtim ce sã votãm. Înþeleg cã reprezentanþii comisiei ne-au povestit ce scrie în raport; noi nu-l avem.
ªi în al doilea rând, din cunoºtinþa mea, dezbaterea se face pe articole ºi nu pe o povestire a reprezentanþilor comisiei, despre ce au argumentat ei ºi ce au acceptat ºi ce n-au acceptat.
Deci, trebuia punctul de vedere al comisiei clar despre acest amendament, nu l-am înþeles care este, ne-a spus ceva despre niºte amendamente care vor apare ulterior ºi spun, în continuare, nu avem raportul decât unii dintre noi ºi nu putem lucra pe un astfel de raport.
Eu vã mulþumesc, dar sã ºtiþi cã în salã mai sunt încã câteva sute de oameni sau o sutã de oameni care n-au primit raportul.
Domnul vicepreºedinte Duvãz.
## Domnule preºedinte,
Domnule ministru ºi stimaþi colegi,
Dacã raportul conþine confuzii, este firesc sã decidem returnarea la comisie a raportului, pentru ca acesta sã fie pus în mod coerent la punct ºi sã-l putem ºi urmãri în dezbaterile noastre. Deci vã propun returnarea raportului, pentru coerenþã. Dacã sunt greºeli de redactare, ele duc la interpretãri greºite. Nu putem sã lucrãm pe un asemenea raport.
Vã mulþumesc.
Preºedintele comisiei, domnul Antal, apoi domnul ministru Gaspar ºi domnul R‡duly.
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor colegi,
Cu scuzele de rigoare, dar în replicã la cele spuse de domnul Sassu, trebuie sã vã spun cã reprezentanþii dumneavoastrã au participat la toate dezbaterile care au avut loc, în comisii ºi în comisiile reunite, ºi cunosc foarte bine problema, ºi-au susþinut amendamentele, au amendamentele aici ºi în acest raport ºi în celelalte rapoarte care v-au fost difuzate, deci în cunoºtinþã de cauzã s-a dispus acest proiect de lege.
Ca atare, vã rugãm sã trecem la dezbaterea în continuare pe articole ºi la votul final al acestei legi. Vã mulþumesc.
Domnul ministru Gaspar.
## Stimaþi colegi,
Mã adresez plenului în calitate de deputat ºi nu de ministru pentru relaþia cu Parlamentul ºi v-aº ruga, totuºi, sã citim textele din regulament în legãturã cu modul în care se pun în discuþie amendamentele.
La art. 110, care este în cadrul Secþiunii ”Procedura de urgenþãÒ se spune urmãtorul lucru: ”La discutarea fiecãrui articol la care s-au fãcut amendamente se aplicã prevederile art. 100. În timpul dezbaterilor nu pot fi prezentate amendamenteÒ.
Dacã mergem la art. 100 o sã vedeþi cã textul se referã numai la amendamentele admise. Amendamentele respinse sunt tratate la art. 101, care spune în felul urmãtor: ”În cursul dezbaterilor, deputaþii, Guvernul sau grupurile parlamentare pot pune în discuþie amendamentele respinse de comisia sesizatã în fond sau amendamentele depuse la comisie, în conformitate cu prevederile prezentului regulament, dar care nu figureazã în raportul acesteiaÒ. Ne gãsim în cazul unei proceduri de urgenþã, unde normele sunt imperative ºi, deci, trebuie tratate ca atare. Deci, nu mai puteþi pune în discuþie, domnule preºedinte, amendamentele care au fost respinse.
Cred cã este de acord ºi colegul meu, Ghiorghiof, în legãturã cu aceastã interpretare. Textul este foarte clar, trimiterea este corectã la art. 100.
Poftiþi, domnule Gheorghiof!
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Distinsul meu coleg a fãcut citirea art. 101, în care, într-adevãr, se face o trimitere, spune cã: ”În cursul dezbaterii, deputaþii, Guvernul, pot pune în discuþie amendamentele respinseÒ. ”Pot puneÒ nu înseamnã cã nu se mai pun. Cel puþin, eu aºa înþeleg. S-ar putea ca distinsul meu coleg sã fi tradus pentru U.D.M.R., dar pentru noi nu.
M‡rton çrp‡d-Francisc
#81683## Domnule preºedinte,
Eu cred cã este o logicã fireascã, oricum am interpreta regulamentul. În ordinea fireascã a amendamentelor respinse sau admise se supun discuþiei. Dacã cineva care a avut amendament nu-ºi doreºte sã-ºi susþinã amendamentul, este altã problemã. κi susþine aici amendamentul. Cel care este împotrivã de la comisie o combate, noi votãm ºi mergem mai departe. Dacã s-ar fi procedat ca atare, de mult am fi trecut de votarea legii.
Domnul Sassu.
Vedeþi cã am depãºit timpul afectat dezbaterii.
Acestea sunt chestiuni procedurale ºi sunt în afara dezbaterilor; n-am depãºit deocamdatã.
## Domnule preºedinte,
În intervenþia mea am spus cã atunci când se dezbate un articol în plen ºi nu în comisii este nevoie de Ð aºa cum scrie în regulament Ð punctul de vedere al
comisiei faþã de respectivul amendament sau respectivul text din raport, indiferent dacã reprezentanþii unui grup parlamentar au fost sau n-au fost în comisie, au avut sau n-au avut puncte de vedere.
Eu repet la acest microfon, din partea comisiei, eu n-am înþeles care este punctul de vedere al comisiei faþã de amendamentul prezentat de colegul nostru Mircea Toader. N-am înþeles! Ni s-a spus ceva despre niºte amendamente care, deocamdatã, nu le-am discutat, dar despre acest amendament nu s-a spus: se acceptã sau nu se acceptã? Este o chestiune care trebuie spusã foarte clar. ªi care este motivaþia pentru care nu a fost acceptat. Aceasta scrie în regulament, aceasta trebuie sã primim din partea comisiei.
Vã mulþumesc.
## Stimaþi colegi,
Vã propun sã îmbinãm rigoarea regulamentarã cu buna dispoziþie de acum ºi sã fim constructivi. Deci s-a fãcut un amendament care a fost respins, comisia a propus menþinerea soluþiei de respingere ºi dau cuvântul, potrivit regulamentului, ºi reprezentantului Guvernului sã-ºi spunã pãrerea cu privire la acest amendament care a fost respins.
A cerut domnul R‡duly o intervenþie pe procedurã. Sã-i dãm cuvântul ca sã nu se simtã discriminat.
Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte ºi domnilor colegi,
Intervin pentru cã, scuzaþi expresia, mã simt cu musca pe cãciulã.
Luni am fost la ºedinþa comitetului ordinii de zi, împreunã cu Biroul permanent, ºi am încercat sã rezolvãm problema aceasta cu Legea 118 ºi cele trei modificãri cu care Camera Deputaþilor este sesizatã.
Am gãsit aceastã soluþie ca astãzi de dimineaþã, foarte de dimineaþã, cele douã comisii, buget Ð finanþe, respectiv industrii, sã aibã o ºedinþã comunã ºi sã tranºeze toate cele 3 proiecte de lege ca sã clarificãm acestea o datã pentru totdeauna.
_Staff_ -ul tehnic din partea celor douã comisii a fãcut foarte rapid raportul comun ºi îmi cer scuze pentru situaþia creatã, în nume personal, sunt într-adevãr una, douã greºeli de dactilografiere în raport. Însã, raportul cuprinde toate amendamentele care au fost dezbãtute astãzi în ºedinþa comunã ºi, deci, în fond este un raport corect.
În ceea ce priveºte problema domnului deputat Sassu, dânsul are într-adevãr dreptate, nu s-a prezentat încã de la acest microfon varianta comisiei, motivarea respingerii. Trebuie sã vinã reprezentantul unei comisii ºi sã citeascã exact motivarea care este ºi în raport.
Mai are o ultimã intervenþie de procedurã domnul deputat Anton.
Rog comisia sã pregãteascã un rãspuns exact la acest obiect.
Aveþi cuvântul, domnule deputat!
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,
Am arãtat într-o intervenþie anterioarã acest viciu pe care eu cel puþin îl consider o premierã. Pe de o parte se spune cã amendamentele nu au fost acceptate, pe de altã parte, în rubrica din mijloc se spune cã amendamentele au fost acceptate.
Domnul deputat Bogdan Niculescu-Duvãz, procedural, a venit la microfon, tot aºa cum vin ºi eu acum, ºi a solicitat retrimiterea raportului la comisie, pentru a ni se înainta un raport corect, iar singura posibilitate regulamentarã la aceastã propunere pe care a fãcut-o colegul nostru, domnul deputat Duvãz, este sã supuneþi la vot retrimiterea la comisie.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Ca sã fim foarte operativi,
Vot · Respins
Intervenþii ale domnilor deputaþi: Ñ Damian Brudaºca Ð intervenþie intitulatã: ”Salvaþi ºcoala româneascãÒ!; Ñ Adrian Moisoiu Ð recurs la memoria istoriei Ð Unirea Basarabiei cu Patria-Mamã; Ñ ªtefan Baban Ð declaraþie pe tema: ”Bãncile populare încã ame- ninþã stabilitatea pieþei bancare româneºtiÒ; Ñ Becsek-Garda Dezideriu Coloman Ð pledoarie pentru susþinerea producãtorilor agricoli cu gospodãrii mici; Ñ Puiu Haºotti Ð rememorarea ”evenimentului astral care a însemnat Unirea Basarabiei cu Patria-MumãÒ; Ñ Radu Ciuceanu Ð intervenþie cu titlul: ”Ultima diversiuneÒ; Ñ Doru Dumitru Palade Ð prezentarea câtorva aspecte legate de domeniul cercetãrii ºtiinþifice; Ñ Mihaela Ionescu Ð declaraþie intitulatã: ”Opriþi odatã terorismul dosarelor Securitãþii!Ò.
Cine este împotriva trimiterii raportului la comisie? 87 de voturi împotrivã.
A fost respinsã propunerea.
Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a ...
Voci din salã
#86312Abþineri?
Cine se abþine? Scuzaþi-mã! Cu 4 abþineri. Deci, tot acelaºi scor rãmâne; a fost respinsã propunerea de a se restitui la comisie.
## Domnule ministru Mitrea,
Vã rog sã vã pronunþaþi cu privire la amendamentul propus de cãtre domnul deputat Mircea Toader ºi doamna deputat Anca Boagiu.
## Mulþumesc, domnule preºedinte.
De fapt, acest articol este unul dintre cele mai importante care ne-a fãcut pe noi sã propunem modificarea legii ºi, dupã cum observaþi, Legea nr. 118 este prima oarã modificatã printr-o propunere legislativã ºi nu printr-o ordonanþã de urgenþã, cã ar fi fost mai tentant, dar, sigur, din respect pentru Parlament am hotãrât sã mergem cu o asemenea metodã.
Existã douã probleme: una, cu care toatã lumea a fost de acord, aceea de a clarifica care este cuantumul datorat pentru Fondul special al drumurilor ºi a doua este modul în care aceºti bani se strâng.
Analiza fãcutã pe anul 2000 ne aratã, în mare, urmãtorul lucru: motorina ºi benzina, carburantul auto produs în România, dacã ar fi fost impozitat corect pentru fondul drumurilor ar fi trebuit sã aducã la fondul drumurilor în jur de 11.000 miliarde. Datoritã faptului cã fondul drumului a beneficiat anul trecut de o sumã sub 5.000 de miliarde, ne-am întrebat unde s-au dus aceºti bani ºi am constatat cã existã extrem de multe firme, majoritatea firme-fantomã, care preiau motorinã din sistem, pe bazã de declaraþie pe proprie rãspundere. Aceste firme, în momentul controlului fãcut de Ministerul Transporturilor nu mai existã, deci nu mai are de unde recupera banii. Sunt firme constituite special pentru aceastã operaþie.
Mai mult, am constatat cã firme importante din România, mai ales de transport cãlãtori urban, folosesc motorinã cu un preþ mai mic, deci cumpãrã motorina cu un preþ mai mic decât preþul livrat de rafinãrie, la care s-ar fi adãugat toate accizele ºi toate impozitele, lucru care ne-a dus cu gândul, bineînþeles, la faptul cã moto-
rina ajunge, ºi benzina, carburantul auto, ar fi folositã fãrã sã plãteascã taxele noastre de drum.
Sunt de acord cu domnul deputat Toader, cã nu au existat probleme deosebite pentru transportul naval pe Dunãre ºi nu existã indicii cã în aceastã zonã s-ar fi produs fraudã. În schimb, în ceea ce priveºte carburantul pentru agriculturã, putem afirma cã mai puþin de jumãtate din cel care nu plãteºte taxa drumurilor ajunge în agriculturã, iar o bunã parte din lucrãrile agricole se fac cu carburant pentru care se plãteºte taxa drumului, diferenþa, majoritatea intrând în buzunarul unor oameni de afaceri. Sigur, nu este problema mea sã gãsesc care sunt aceºtia, ci a procuraturii.
Aº dori sã intervin într-o problemã de procedurã. Domnule preºedinte,
Vreau sã-i mulþumesc domnului ministru cã are...
Am rugãmintea sã aºteptaþi sã vã dau întâi cuvântul. A cerut cuvântul domnul deputat Sassu pentru o problemã de procedurã.
## Domnule preºedinte,
Vreau sã-i mulþumesc domnului ministru Mitrea cã a trimis acest proiect de lege ºi are încredere cã Parlamentul va putea vota o astfel de lege ºi din respect nu l-am întrerupt, ba suntem de acord sã-ºi punã ºi comisia punctul de vedere, pentru cã în continuare nu a motivat respingerea, dar vã atrag atenþia cã suntem în pauzã ºi sã întrerupem ºedinþa dupã punctul de vedere al comisiei.
Este o chestiune votatã de Comitetul ordinii de zi, acesta este programul, la ora 14,00 ne vedem. Vã mulþumesc.
Exista o cutumã, stimate domnule deputat, ca atunci când suntem la vot sã realizãm votul, mãcar pentru acest amendament, ºi dupã aceea pauzã.
Domnul preºedinte al Comisiei pentru industrii.
## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,
Îmi pare rãu cã nu este domnul preºedinte Georgescu, colegul meu care a condus cu abilitate lucrãrile de azi-dimineaþã, fiind comisia avizatã pe fond, dar eu, dacã-mi permiteþi, o sã citesc motivarea exact din raport, pe care o aveþi ºi dumneavoastrã ºi probabil cã aceasta a fost discuþia pânã acum ºi acolo scrie exact, textual, mai concis decât cum s-a exprimat domnul ministru ºi v-a explicat cauzele care au dus la neacceptarea amendamentului ºi aici scrie textual: ”Acest amendament a fost respins pentru a înlãtura eventualele abuzuri constatate cu ocazia aplicãrii prezentei legi, în vechea formãÒ.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Stimaþi colegi,
Vã aduc aminte cã am votat o duratã de timp la intervenþiile pe amendamente, care a expirat de mult. Deci aþi aflat susþinerea amendamentului, aþi aflat punctul de vedere al Guvernului ºi al comisiei.
Vot · Respins
Intervenþii ale domnilor deputaþi: Ñ Damian Brudaºca Ð intervenþie intitulatã: ”Salvaþi ºcoala româneascãÒ!; Ñ Adrian Moisoiu Ð recurs la memoria istoriei Ð Unirea Basarabiei cu Patria-Mamã; Ñ ªtefan Baban Ð declaraþie pe tema: ”Bãncile populare încã ame- ninþã stabilitatea pieþei bancare româneºtiÒ; Ñ Becsek-Garda Dezideriu Coloman Ð pledoarie pentru susþinerea producãtorilor agricoli cu gospodãrii mici; Ñ Puiu Haºotti Ð rememorarea ”evenimentului astral care a însemnat Unirea Basarabiei cu Patria-MumãÒ; Ñ Radu Ciuceanu Ð intervenþie cu titlul: ”Ultima diversiuneÒ; Ñ Doru Dumitru Palade Ð prezentarea câtorva aspecte legate de domeniul cercetãrii ºtiinþifice; Ñ Mihaela Ionescu Ð declaraþie intitulatã: ”Opriþi odatã terorismul dosarelor Securitãþii!Ò.
Cine este împotriva amendamentului?
Stimaþi colegi din Partidul Naþional Liberal,
Daþi-ne voie sã numãrãm ºi voturile acestea, cum noi v-am respectat ºi le-am numãrat de douã ori pe ale dumneavoastrã ºi am mai adãugat douã.
81 de voturi împotrivã. Deci amendamentul a fost respins.
Daþi-ne voie sã ne încadrãm în pauza solicitatã de dumneavoastrã.
Pentru cã am depãºit cu 5 minute, la ora 14,15 vom relua lucrãrile.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Stimaþi colegi,
Vã rog sã vã reluaþi locurile în salã sã putem începe ºedinþa. Pânã mai vin domnii deputaþi în salã, v-aº ruga sã-mi permiteþi sã vã
Vot · Amânat
Intervenþii ale domnilor deputaþi: Ñ Damian Brudaºca Ð intervenþie intitulatã: ”Salvaþi ºcoala româneascãÒ!; Ñ Adrian Moisoiu Ð recurs la memoria istoriei Ð Unirea Basarabiei cu Patria-Mamã; Ñ ªtefan Baban Ð declaraþie pe tema: ”Bãncile populare încã ame- ninþã stabilitatea pieþei bancare româneºtiÒ; Ñ Becsek-Garda Dezideriu Coloman Ð pledoarie pentru susþinerea producãtorilor agricoli cu gospodãrii mici; Ñ Puiu Haºotti Ð rememorarea ”evenimentului astral care a însemnat Unirea Basarabiei cu Patria-MumãÒ; Ñ Radu Ciuceanu Ð intervenþie cu titlul: ”Ultima diversiuneÒ; Ñ Doru Dumitru Palade Ð prezentarea câtorva aspecte legate de domeniul cercetãrii ºtiinþifice; Ñ Mihaela Ionescu Ð declaraþie intitulatã: ”Opriþi odatã terorismul dosarelor Securitãþii!Ò.
privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Agenþiei Naþionale pentru Ocupare Profesionalã, precum ºi a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii: Dobrescu Smaranda, Todoran Pavel ºi Iliescu Valentin-Adrian Ð P.D.S.R., Apostolescu Maria ºi Enescu Nicolae Ð P.R.M., Barbu Gheorghe Ð P.D., Bšndi Gyšngyike Ð U.D.M.R.
- Cine este pentru? Mulþumesc.
- Împotrivã dacã sunt?
- Abþineri?
Unanimitate.
V-aº ruga sã mai fiþi de acord cu schimbarea doamnei Eugenia Moldoveanu din comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunãtãþirea sistemului de finanþare a programelor ºi proiectelor culturale ºi din comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 79/1998 privind organizarea ºi funcþionarea Fondului cultural naþional, deoarece nu poate participa, cu domnul deputat Eugen Nicolicea.
- Cine este pentru? Mulþumesc.
- Voturi împotrivã dacã sunt?
- Abþineri?
Unanimitate.
Vã reamintesc, comisia nu a început încã activitatea, mâine îºi începe activitatea.
- Vã mulþumesc.
- Trecem în continuare la dezbaterea proiectului de lege
- pe care l-am început.
- La punctul 2, art. 5, amendament al domnului depu-
- tat çkos Birtalan. Vi-l susþineþi?
- Vã rog!
## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Continuând dezbaterile noastre legate de punctul 2, care încearcã acest regim special pentru domeniile menþionate aici: feroviar, naval, agriculturã, apãrare naþionalã, mecanismului de restituire a sumelor, întrucât nu a trecut propunerea formulatã de colegii de la Partidul Democrat, cred cã mãcar problema cea mai sensibilã dintre aceste domenii, ºi anume agricultura, trebuie sã rãmânã în sistemul actual, care se practicã, ºi anume, ca cei care utilizeazã carburanþi decât pentru lucrãrile agricole, în scopul agriculturii, în general, sã nu plãteascã preþul carburantului, inclusiv cota, de data aceasta, unicã.
Cu alte cuvinte, subsemnatul am propus eliminarea cuvântului ”agriculturãÒ din textul iniþiat de cãtre Guvern. Aceasta v-aº ruga sã supuneþi votului Camerei Deputaþilor.
Mulþumesc. Din partea comisiei?
O clipã, doamna deputat Afrãsinei are o problemã de procedurã.
Mulþumesc, domnule preºedinte.
Procedura mea se referã la art. 111 din regulament. Având în vedere cã au expirat cele 15 minute care s-au alocat pentru dezbatere, cerute ºi aprobate de plenul Camerei Deputaþilor, vã rugãm sã aplicaþi alineatul nr. 2, care spune cã în situaþia în care timpul prevãzut la alin. 1 s-a epuizat, dezbaterea se încheie ºi preºedintele Camerei Deputaþilor supune votului fiecare amendament cuprins în raportul comisiei sesizate în fond ºi fiecare articol amendat, dupã care se va proceda la votarea finalã.
Aºadar, domnule preºedinte, timpul alocat pentru dezbateri a expirat. Vã rog sã supuneþi votului doar articolele ºi apoi votul final.
Vã mulþumesc.
acest domeniu, al agriculturii. Nu mã refer la cei care lucreazã pãmântul, ci la cei care, pe proprie rãspundere Ð ºi veþi constata, dacã vã veþi uita pe listele de firme, cum m-am uitat ºi eu, cã cele mai multe dintre cele care cumpãrã motorinã sunt din marile oraºe ºi municipii Ñ cumpãrã motorinã pentru agriculturã, dar care niciodatã nu mai ajunge în agriculturã, iar taxa de drumuri este pierdutã.
Vom pune la punct un sistem, împreunã cu comisiile, pentru cã normele am de gând sã le pun de acord împreunã cu dumneavoastrã, aºa cum ne-am înþeles, astfel încât sã scurtãm cât mai mult timpii ºi sã fim siguri cã pierdem cât mai puþini bani din taxa de drumuri.
Vã rog sã fiþi de acord cu comisia ºi sã respingem acest amendament.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Mulþumesc.
Vot · Amânat
Intervenþii ale domnilor deputaþi: Ñ Damian Brudaºca Ð intervenþie intitulatã: ”Salvaþi ºcoala româneascãÒ!; Ñ Adrian Moisoiu Ð recurs la memoria istoriei Ð Unirea Basarabiei cu Patria-Mamã; Ñ ªtefan Baban Ð declaraþie pe tema: ”Bãncile populare încã ame- ninþã stabilitatea pieþei bancare româneºtiÒ; Ñ Becsek-Garda Dezideriu Coloman Ð pledoarie pentru susþinerea producãtorilor agricoli cu gospodãrii mici; Ñ Puiu Haºotti Ð rememorarea ”evenimentului astral care a însemnat Unirea Basarabiei cu Patria-MumãÒ; Ñ Radu Ciuceanu Ð intervenþie cu titlul: ”Ultima diversiuneÒ; Ñ Doru Dumitru Palade Ð prezentarea câtorva aspecte legate de domeniul cercetãrii ºtiinþifice; Ñ Mihaela Ionescu Ð declaraþie intitulatã: ”Opriþi odatã terorismul dosarelor Securitãþii!Ò.
Domnul deputat Sassu, tot problemã de procedurã.
Îmi pare rãu, dar am spus ºi mai devreme: timpul acordat dezbaterilor pe procedurã nu face parte din dezbaterea proiectului de lege, respectiv, dupã cum am cronometrat noi, au trecut vreo 7 minute, mai sunt încã 8, aºa cã vã rog frumos sã mergem mai departe pe procedura normalã.
## **Doamna Viorica Afrãsinei** _(din salã):_
S-au cerut 15 minute pentru total dezbatere, pentru întregul proiect!
Rog comisia sã aducã aminte plenului câte minute s-au votat în total ºi câte pe fiecare articol.
Au fost acordate 15 minute pe total, câte 3 minute de intervenþie. Oricum, punctul de vedere al Comisiilor reunite pentru buget-finanþe ºi industrii ºi servicii este pentru respingerea amendamentului propus la acest alineat de domnul deputat çkos Birtalan, tocmai din considerentele care sunt introduse în aceastã motivare: pentru tratarea unitarã a tuturor beneficiarilor la restituirea sumelor.
Am înþeles. Oricum, mãcar pentru a ne încadra de acum înainte în termen, fiind de acord cã nu s-ar putea cronometra intervenþiile de procedurã, eu l-aº ruga ºi pe domnul Sassu, care a fãcut propunerea, sã cronometreze ºi dânsul alãturi de noi 8 minute de aici înainte.
Îi dau cuvântul domnului ministru Mitrea, pentru a se pronunþa cu privire la amendamentul domnului çkos Birtalan.
## Mulþumesc, domnule preºedinte.
Domnul çkos Birtalan sigur cã abordeazã o problemã extrem de sensibilã; de fapt, frauda cea mai mare pe domeniul neplãþii taxei de drumuri se produce tocmai în
Îmi cer mii de scuze, domnule preºedinte, dar este vorba de o chestiune de procedurã, care are întâietate în raport de orice altã chestiune supusã dezbaterii. Noi, Grupul parlamentar P.D.S.R., aºteptãm decizia dumneavoastrã cu privire la moþiunea invocatã. Nu putem, pentru raþionalizarea dezbaterilor, continua altfel, decât în raport de ceea ce dumneavoastrã constataþi cu privire la moþiunea de procedurã.
Mulþumesc.
Stimate domnule preºedinte al Comisiei juridice, Nu v-aþi pronunþat ºi dumneavoastrã asupra contraargumentãrii domnului Sassu, care spune cã intervenþiile de procedurã nu se cronometreazã. Deci, v-aº ruga sã vã pronunþaþi ºi asupra acestei chestiuni, ca sã ºtim ce votãm.
Doamnã deputat Afrãsinei, Mai insistaþi?
## **Doamna Viorica Afrãsinei** _(din salã):_
Nu mai insistãm.
Haideþi sã fim constructivi ºi înþelegãtori faþã de colegii noºtri; nu am fost atât de riguroºi în cronometrarea timpului.
Cine este pentru amendamentul domnului çkos Birtalan? 53 voturi pentru. Împotrivã? 63 voturi împotrivã.
Deci, amendamentul a fost respins.
Voci din salã
#101095ªi abþinerile?
## Abþineri? 3 abþineri.
Cu 3 abþineri ºi 63 voturi împotrivã, a fost respins amendamentul domnului Birtalan.
Tot la art. 5 este ºi amendamentul domnului Adriean Videanu. Dacã vi-l menþineþi?
Domnule preºedinte, Domnul ministru,
## Stimaþi colegi,
Sensul amendamentului meu este acela cã sunt foarte multe alte domenii care utilizeazã în procesul de producþie carburanþi auto, fãrã a utiliza accesul pe drumurile publice. Unul dintre acestea este ºi domeniul minier, pentru care ºtim cu toþii (ºi aº da un singur exemplu, Compania Naþionalã a Huilei), care are o serie întreagã de utilaje în carierã de suprafaþã ºi care nu utilizeazã drumurile publice. Argumentaþia respingerii articolului este absolut insuficientã, ca sã nu spun altfel, pentru cã toate acele utilaje din carierã utilizeazã combustibili auto ºi nimic altceva.
Pentru a nu conduce la confuzii extensia la alte domenii, m-aº rezerva numai la sectorul minier, dacã acest lucru rezolvã problema iniþiatorului.
Mulþumesc.
Mulþumesc. Din partea comisiei?
Comisiile reunite au respins acest amendament, considerând cã extinderea propusã la alte domenii decât cele specificate ar duce la confuzii în aplicare, iar Guvernul a stabilit niºte prioritãþi, pe care vrea sã le punã în aplicare.
Domnul ministru Mitrea este de acord cu comisia. Vã rog sã vã pronunþaþi cu privire la amendamentul domnului Adriean Videanu.
Cine este pentru? 53 voturi pentru, exact cât data trecutã.
Nu se poate, pentru cã au votat mai mulþi de la P.R.M.!
Împotriva amendamentului? 62 voturi au fost împotrivã. Abþineri? Douã abþineri.
Cu 53 voturi pentru, 62 împotrivã ºi douã abþineri, amendamentul a fost respins.
Urmãtorul amendament este al domnilor deputaþi Birtalan çkos ºi R‡duly R—bert.
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor,
Având în vedere cã a rãmas textul iniþial, propus de cãtre iniþiator, am avea rugãmintea, atât faþã de acesta, cât ºi faþã de dumneavoastrã, sã introducem un element deosebit de important în acest mecanism de restituire, ºi anume legarea restituirii de un termen. Pentru aceasta, am formulat o completare a art. 5, în sensul cã: ”Restituirea se va face în termen de cel mult 30 de zile de la data solicitãrii restituiriiÒ. Credem cã prin acest mecanism s-ar completa, într-adevãr, posibilitatea de recuperare a sumelor achitate de cãtre cei enumeraþi, domeniile: feroviar, naval, agriculturã ºi apãrare naþionalã.
Iniþiatorul?
## Domnule preºedinte,
În principiu, cu stabilirea unui termen de returnare suntem de acord, am discutat ºi cu comisia sã acceptãm o perioadã de 60 de zile, nu de 30 de zile.
Am înþeles. Comisia?
Comisia este de acord cu punctul de vedere al iniþiatorului, deci propunem ºi noi 60 de zile. Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc.
Vã ascult, domnule Sassu, cu o problemã de procedurã.
## **Domnul Alexandru Sassu:**
Conform regulamentului, în plen nu se pot face amendamente, deci rãmânem pe 30 de zile, amendament care se aprobã sau respinge.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Stimaþi colegi,
Sunt nevoit sã-i dau dreptate domnului deputat Sassu.
Vot · Amânat
Intervenþii ale domnilor deputaþi: Ñ Damian Brudaºca Ð intervenþie intitulatã: ”Salvaþi ºcoala româneascãÒ!; Ñ Adrian Moisoiu Ð recurs la memoria istoriei Ð Unirea Basarabiei cu Patria-Mamã; Ñ ªtefan Baban Ð declaraþie pe tema: ”Bãncile populare încã ame- ninþã stabilitatea pieþei bancare româneºtiÒ; Ñ Becsek-Garda Dezideriu Coloman Ð pledoarie pentru susþinerea producãtorilor agricoli cu gospodãrii mici; Ñ Puiu Haºotti Ð rememorarea ”evenimentului astral care a însemnat Unirea Basarabiei cu Patria-MumãÒ; Ñ Radu Ciuceanu Ð intervenþie cu titlul: ”Ultima diversiuneÒ; Ñ Doru Dumitru Palade Ð prezentarea câtorva aspecte legate de domeniul cercetãrii ºtiinþifice; Ñ Mihaela Ionescu Ð declaraþie intitulatã: ”Opriþi odatã terorismul dosarelor Securitãþii!Ò.
Dacã sunt voturi împotrivã? Abþineri?
În unanimitate, s-a adoptat amendamentul domnului Birtalan çkos.
Vã rog sã constataþi, dupã cele mai largi aprecieri de ceas, cã ºi cele 8 minute au trecut ºi, în continuare, va trebui sã dãm aplicabilitate prevederilor regulamentare. Aºa cã încheiem dezbaterile ºi supunem la vot art. I, în formularea comisiei.
## **Domnul Andrei Ioan Chiliman** _(din salã):_
Sunt ºi amendamente respinse!
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Nu, nu, nu! Se
Vot · Amânat
Intervenþii ale domnilor deputaþi: Ñ Damian Brudaºca Ð intervenþie intitulatã: ”Salvaþi ºcoala româneascãÒ!; Ñ Adrian Moisoiu Ð recurs la memoria istoriei Ð Unirea Basarabiei cu Patria-Mamã; Ñ ªtefan Baban Ð declaraþie pe tema: ”Bãncile populare încã ame- ninþã stabilitatea pieþei bancare româneºtiÒ; Ñ Becsek-Garda Dezideriu Coloman Ð pledoarie pentru susþinerea producãtorilor agricoli cu gospodãrii mici; Ñ Puiu Haºotti Ð rememorarea ”evenimentului astral care a însemnat Unirea Basarabiei cu Patria-MumãÒ; Ñ Radu Ciuceanu Ð intervenþie cu titlul: ”Ultima diversiuneÒ; Ñ Doru Dumitru Palade Ð prezentarea câtorva aspecte legate de domeniul cercetãrii ºtiinþifice; Ñ Mihaela Ionescu Ð declaraþie intitulatã: ”Opriþi odatã terorismul dosarelor Securitãþii!Ò.
Decât sã avem dezbateri inutile pe o temã regulamentarã, vã supun la vot punct cu punct ºi amendamentele respinse ºi, pe urmã, celelalte.
Deci, la amendamentul cu privire la art. 9, propus de domnii deputaþi Anca Boagiu ºi Mircea Toader, cine este pentru?
România Mare, votaþi!
Vã rog, nu se admit campanii electorale în timpul votului!
Voci din partea PRM
#106196Decât de la tribunã!
P.R.M.-ul este în opoziþie! Sunt 75 de voturi, am numãrat ºi noi!
66 de voturi.
Împotrivã? Constat cã U.D.M.R.-ul nu voteazã nici aºa, nici aºa...
U.D.M.R.-ul se abþine!
Stimaþi colegi,
Nu întrerupeþi, vã rog, numãrarea voturilor!
## **Deputaþi din partea P.N.L. ºi P.D.:**
53 de voturi împotrivã! Stroe, numãrã bine!
Colegii dumneavoastrã au votat pentru, nu puteau sã voteze ºi împotrivã.
Stimaþi colegi din dreapta, Cine este împotriva amendamentului?
România Mare a votat de douã ori!
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Cu 79 de voturi împotrivã, 66 pentru ºi o abþinere, s-a respins ºi acest amendament.
Mai sunt amendamente respinse? Vã ascult, domnule deputat!
## Domnule preºedinte,
Vã rog frumos sã repuneþi la vot, pentru cã, aºa cum au ieºit lucrurile, nu sunt corecte. Deci, vã rog încã o datã sã repuneþi la vot amendamentul, pentru cã au fost colegi de ai noºtri care au votat de douã ori.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Stimaþi colegi,
Repet, decât sã ne pierdem vremea în dispute inutile cu privire la numãrare,
Vot · Respins
Intervenþii ale domnilor deputaþi: Ñ Damian Brudaºca Ð intervenþie intitulatã: ”Salvaþi ºcoala româneascãÒ!; Ñ Adrian Moisoiu Ð recurs la memoria istoriei Ð Unirea Basarabiei cu Patria-Mamã; Ñ ªtefan Baban Ð declaraþie pe tema: ”Bãncile populare încã ame- ninþã stabilitatea pieþei bancare româneºtiÒ; Ñ Becsek-Garda Dezideriu Coloman Ð pledoarie pentru susþinerea producãtorilor agricoli cu gospodãrii mici; Ñ Puiu Haºotti Ð rememorarea ”evenimentului astral care a însemnat Unirea Basarabiei cu Patria-MumãÒ; Ñ Radu Ciuceanu Ð intervenþie cu titlul: ”Ultima diversiuneÒ; Ñ Doru Dumitru Palade Ð prezentarea câtorva aspecte legate de domeniul cercetãrii ºtiinþifice; Ñ Mihaela Ionescu Ð declaraþie intitulatã: ”Opriþi odatã terorismul dosarelor Securitãþii!Ò.
Cine este împotrivã?
Stimaþi colegi din dreapta,
Haideþi, aºa cum v-am respectat noi, respectaþi ºi dumneavoastrã votul de dincoace! 78 de voturi împotrivã.
Abþineri? Nici o abþinere.
Amendamentul a fost respins.
Nici cu douã abþineri nu se schimbã lucrurile. Notaþi ºi cele douã abþineri, vã rog!
Mai este un amendament, al domnului deputat R—bert R‡duly.
## **Doamna Viorica Afrãsinei** _(din salã):_
Domnule preºedinte, Sã votãm, nu mai discutãm!
Timpul se cronometreazã!
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Nu, îl votãm, domnule R‡duly. Deci, am trecut la vot, nu se mai comenteazã! A trecut de mult ”timpul ghilotinãÒ!
Aºadar,
Vot · Amânat
Intervenþii ale domnilor deputaþi: Ñ Damian Brudaºca Ð intervenþie intitulatã: ”Salvaþi ºcoala româneascãÒ!; Ñ Adrian Moisoiu Ð recurs la memoria istoriei Ð Unirea Basarabiei cu Patria-Mamã; Ñ ªtefan Baban Ð declaraþie pe tema: ”Bãncile populare încã ame- ninþã stabilitatea pieþei bancare româneºtiÒ; Ñ Becsek-Garda Dezideriu Coloman Ð pledoarie pentru susþinerea producãtorilor agricoli cu gospodãrii mici; Ñ Puiu Haºotti Ð rememorarea ”evenimentului astral care a însemnat Unirea Basarabiei cu Patria-MumãÒ; Ñ Radu Ciuceanu Ð intervenþie cu titlul: ”Ultima diversiuneÒ; Ñ Doru Dumitru Palade Ð prezentarea câtorva aspecte legate de domeniul cercetãrii ºtiinþifice; Ñ Mihaela Ionescu Ð declaraþie intitulatã: ”Opriþi odatã terorismul dosarelor Securitãþii!Ò.
Vã rog frumos, este amendamentul acesta, domnule preºedinte! Îl aveþi ºi dumneavoastrã!
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Deci, este vorba de amendamentul domnilor deputaþi Antal Istv‡n ºi Birtalan çkos cu privire la art. 9, cel care repartizeazã Fondul special pe 60% pentru drumurile naþionale ºi 40% pentru drumurile judeþene.
Cine este pentru?
Stimaþi colegi,
Constat flagrante încãlcãri ale regulamentului ºi de la o stare de amuzament treceþi la o stare de haos! 60 de voturi pentru.
- Împotrivã? 78 de voturi împotrivã. Abþineri? 4 abþineri.
60 de voturi pentru, 78 împotrivã ºi 4 abþineri... Amendamentul a fost respins.
Urmãtorul amendament este al domnului R—bert R‡duly, care renunþã la el.
Urmãtorul amendament este al domnilor deputaþi Liviu Negoiþã, Emil Boc, Cornel Bãdoiu, tot cu privire la Fondul special, cu aceeaºi repartizare ca în amendamentul domnilor deputaþi Birtalan çkos ºi Antal Istv‡n, care a fost respins.
Cine este pentru? 50 voturi pentru. Împotrivã? 81 de voturi împotrivã. Abþineri?
Deci, amendamentul s-a respins cu majoritate de voturi.
Ultimul amendament este tot cu privire la art. 9, care propune o altã repartizare: 65%-35%, ºi a fost formulat de domnii deputaþi Viorel Coifan, Victor Dobre, Nini Sãpunaru.
Cine este pentru? 55 voturi pentru. Împotrivã? 84 voturi împotrivã. Amendamentele au fost respinse. Supun din nou votului dumneavoastrã art. I. Cine este pentru? 105 voturi.
S-a adoptat.
Art.II, potrivit amendamentului din raportul comun. Cine este pentru? 103 voturi pentru. Voturi împotrivã? 3 voturi împotrivã. Abþineri? 10 abþineri. Deci, cu 103 voturi pentru, 3 contra ºi 10 abþineri, s-a
adoptat art.II, în formularea amendamentului comisiei.
- Art.III, nou introdus de cãtre comisie.
Cine este pentru? 105 voturi pentru. Împotrivã? Nici un vot împotrivã. Abþineri? 5 abþineri.
Cu 105 voturi pentru ºi 5 abþineri a fost adoptat art.III
nou.
Deci, am parcurs cuprinsul legii. Urmeazã votul final.
## **Domnul Puiu Haºotti** _(din salã):_
Procedurã!
Domnule Haºotti,
Aveþi o propunere de verificare a cvorumului, înþeleg. Vã rog!
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. În numele Grupului parlamentar al P.N.L., vã rog sã verificaþi cvorumul.
Da.
Doamna deputat Afrãsinei.
ªi noi suntem de acord cu verificarea cvorumului prin apel nominal.
Vã mulþumesc.
Bun. Vã mulþumesc.
Supun aprobãrii dumneavoastrã procedura votului nominal.
Cine este pentru? Vã rog sã numãraþi voturile. 96 de voturi pentru. Împotrivã? Un vot împotrivã.
Abþineri? 7 abþineri.
Cu 96 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 7 abþineri, s-a votat procedura prin vot nominal.
Aici suntem pe procedurã de vot, nu la vot final. Ceea ce am supus la vot a fost apel ºi vot prin apel.
Rog secretarul de ºedinþã sã înceapã apelul nominal, inclusiv votul, citind numele deputatului, pronunþându-se ºi prezenþa ºi votul Ð pentru sau împotrivã. La acest fel de vot nu se poate vota cu abþinere, ci numai pentru sau contra.
## **Domnul Radu Stroe:**
|**Domnul Radu Stroe:**|| |---|---| |Abiþei Ludovic<br>Afrãsinei Viorica|pentru<br>pentru| |Albu Gheorghe|absent| |Ana Gheorghe|pentru| |Anastasescu Olga-Lucheria<br>Andea Petru|absentã<br>pentru| |Andrei Ioan|pentru| |Andrei Zeno|pentru| |Andronescu Ecaterina|absentã| |Antal Istv‡n|pentru| |Anton Marin|absent| |Antonescu George Crin Laurenþiu|absent| |Antonescu Niculae Napoleon|absent| |Apostolescu Maria|pentru| |Arghezi Mitzura Domnica|pentru|
|Ariton Gheorghe|absent| |---|---| |Armaº Iosif|absent| |Arnãutu Eugeniu|pentru| |Asztalos Ferenc<br>Baban ªtefan|pentru<br>pentru| |Babiaº Iohan-Peter|absent| |Babiuc Victor|absent| |Baciu Mihai|absent| |Bahrin Dorel|absent| |Baltã Mihai<br>Baltã Tudor|pentru<br>absent| |Bar Mihai|pentru| |Bara Radu-Liviu<br>Barbu Gheorghe|pentru<br>absent| |Bartoº Daniela<br>Bãdoiu Cornel<br>Bãlãeþ Miticã<br>Bãlãºoiu Amalia|absentã<br>pentru<br>pentru<br>pentru| |Bãncescu Ioan|pentru| |Bâldea Ioan<br>Becsek-Garda Dezideriu Coloman<br>Bentu Dumitru<br>Bercãroiu Victor|pentru<br>pentru<br>pentru<br>pentru| |Berceanu Radu Mircea|absent| |Bereczki Endre<br>Birtalan çkos<br>Bivolaru Ioan|pentru<br>pentru<br>absent| |Bleotu Vasile|pentru| |Boabeº Dumitru<br>Boagiu Anca Daniela<br>Boajã Minicã<br>Boc Emil|pentru<br>absentã<br>pentru<br>contra| |Bogea Angela|pentru| |Boiangiu Cornel<br>Bolcaº Augustin Lucian<br>Bšndi Gyšngyike<br>BorbŽly L‡szl—<br>Bozgã Ioan<br>Bran Vasile<br>Brînzan Ovidiu<br>Brudaºca Damian<br>Bucur Constantin|absent<br>absent<br>pentru<br>absent<br>pentru<br>contra<br>pentru<br>contra<br>contra| |Bucur Mircea<br>Buga Florea<br>Burnei Ion<br>Buruianã-Aprodu Daniela<br>Buzatu Dumitru<br>Buzea Cristian Valeriu|pentru<br>absent<br>pentru<br>absentã<br>pentru<br>absent| |Calcan Valentin Gigel<br>Canacheu Costicã|absent<br>absent| |Cazimir ªtefan<br>Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard|pentru<br>absent| |Cãºuneanu-Vlad Adrian|pentru| |Cerchez Metin|pentru| |Cherescu Pavel|pentru| |Chiliman Andrei-Ioan|absent| |Chiriþã Dumitru|pentru| |Ciontu Corneliu|absent| |Ciuceanu Radu|pentru| |Ciupercã Vasile Silvian|pentru| |Cîrstoiu Ion|absent| |Cladovan Teodor|contra| |Cliveti Minodora|pentru| |Coifan Viorel Gheorghe|absent| |Cojocaru Nicu|absent| |Crãciun Dorel Petru|pentru| |Creþ Nicoarã|pentru|
||
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Stimaþi colegi,
Vã anunþ rezultatul votului asupra proiectului de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr.118/1996: 186 de voturi pentru, 14 Ð împotrivã. Cu acest cvorum, a fost adoptatã legea.
Am fost de acord ultima oarã sã adoptãm acest proiect de lege împreunã cu proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr.74/2000 pentru modificarea art.9 din Legea nr.118/1996, proiect de lege adoptat de cãtre Senat, ºi cu propunere de adoptare a proiectului de lege de respingere.
Cine este pentru respingerea proiectului de Lege pentru modificarea art.9 din Legea nr.118/1996? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?
În unanimitate, deci cu 200 de voturi pentru. V-aº ruga sã-mi permiteþi sã luãm În dezbatere raportul comisiei de mediere cu privire la soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind pensiile militare de stat.
Voci din salã
#122367Timpul!
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Am convenit cu ºefii grupurilor parlamentare care constituie Comitetul ordinii de zi. Deci, luaþi votul ponderal al P.D.S.R., cu P.D.-ul ºi cu P.N.L.-ul.
De acord? Urmãriþi, vã rog, raportul care vi s-a difuzat.
La punctul 1 din raport, textul Camerei Deputaþilor. Deci nu se dezbate, nu se voteazã, dupã regulamentul nostru.
La punctul 2, cu privire la art.14, textul Camerei Deputaþilor. Nu se voteazã, nu se dezbate.
La punctul 3, text comun al comisiei de mediere. Dacã aveþi obiecþii? Nu aveþi.
Cine este pentru? Vã mulþumesc.
Voturi împotrivã dacã sunt? Nu sunt. Abþineri?
Unanimitate.
La punctul 4 din raport, cel cu privire la art.29, textul Camerei Deputaþilor. Nu se fac dezbateri, nu se voteazã.
La punctul 5, cu privire la art.33, textul Camerei Deputaþilor. Nu se fac dezbateri, nu se voteazã.
La punctul 6 din raport, tot textul Camerei Deputaþilor. Nu se fac dezbateri, nu se voteazã.
La punctul 7, punctul 8 ºi punctul 9 din raport.
Uitaþi-vã, comisia propune tot textele Camerei Deputaþilor. În consecinþã, nu se voteazã, nu se supun dezbaterii.
La punctul 10, punctul 11 ºi punctul 12, de asemenea, textul Camerei Deputaþilor. Potrivit regulamentului, nu se dezbate, nu se supune votului.
La punctul 13, punctul 14 ºi punctul 15, textele Camerei Deputaþilor. Nu se voteazã, nu se supune la vot.
La punctul 16 Ð ultimul Ñ de asemenea se propune textul Camerei Deputaþilor.
Vot · Amânat
Intervenþii ale domnilor deputaþi: Ñ Damian Brudaºca Ð intervenþie intitulatã: ”Salvaþi ºcoala româneascãÒ!; Ñ Adrian Moisoiu Ð recurs la memoria istoriei Ð Unirea Basarabiei cu Patria-Mamã; Ñ ªtefan Baban Ð declaraþie pe tema: ”Bãncile populare încã ame- ninþã stabilitatea pieþei bancare româneºtiÒ; Ñ Becsek-Garda Dezideriu Coloman Ð pledoarie pentru susþinerea producãtorilor agricoli cu gospodãrii mici; Ñ Puiu Haºotti Ð rememorarea ”evenimentului astral care a însemnat Unirea Basarabiei cu Patria-MumãÒ; Ñ Radu Ciuceanu Ð intervenþie cu titlul: ”Ultima diversiuneÒ; Ñ Doru Dumitru Palade Ð prezentarea câtorva aspecte legate de domeniul cercetãrii ºtiinþifice; Ñ Mihaela Ionescu Ð declaraþie intitulatã: ”Opriþi odatã terorismul dosarelor Securitãþii!Ò.
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR
#125234Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220Ð4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 50/6.IV.2001 conþine 24 de pagini.**
Preþul 17.736 lei
La 28 iunie 1940, Rusia ocupã Basarabia, pentru ca la 30 august 1940, Ungaria sã ocupe Transilvania de Nord. Dacã, însã, dupã rãzboi, Transilvania de Nord a fost reîntregitã în România, Basarabia nu a mai cunoscut aceastã reparaþie de drept.
Numai cei care au cunoscut refugiul anilor 1940-1944, pot sã-ºi imagineze ce au pãtimit ºi mai pãtimesc încã basarabenii. A fost lichidatã intelectualitatea, au fost comise crime inimaginabile, li s-a rãpit credinþa, li s-au tãiat turlele de la biserici, au fost fãcute deportãri, au fost colonizaþi ruºi ºi ucraineni, s-au creat întreprinderi noi la care, începând cu directorul ºi terminând cu portarul, erau angajaþi numai rusofoni, moldovenii gãsind locuri de muncã tocmai la rãsãrit de Munþii Urali, au fost schimbate nume de sate româneºti, s-a introdus alfabetul chirilic, în limbã s-au strecurat cuvinte ruseºti pentru a susþine cã limba moldoveneascã se deosebeºte de cea românã, ruºilor li s-a explicat cã Moldova a fost strãvechi pãmânt rusesc ºi câte ºi mai câte ...
Cât de bine ilustreazã toate acestea poetul Ion Valerian în versurile sale: ”Acolo unde râsul luminase cerul/În suflet cald de multul seceriº,/Pãgânii împlântarã fierul/ªi grâul fu luat în chiot din hambar/De fiecare bob o lacrimã de gospodar./Iar pâinea noastrã frãmântatã-n trudã/O hãpãi duºmanu-n sânge udã./ªi crucea de pe turla auritã/Pe inima lui Dumnezeu fu prãvãlitã./Ardeau troiþele pe la vãrsare/ªi-n noi murea un Crist pe cruce./În stepe, fraþii iar pornirã ºir/În vaier lung, pohodul na Sibir./ªi hohotul mongol pe câmp sãlta/Aiasta n-o putem uita!Ò
Familia mea Ð ºi ca ºi dânsa aproape un milion de basarabeni Ñ a cunoscut douã refugii ºi a lãsat acolo nu numai întreaga agonisealã, cât mai ales sufletul ºi pãmântul strãmoºesc! S-a refugiat în þarã, dar într-o Românie ce cunoºtea o transformare totalã dupã cel deal doilea rãzboi mondial. Doamne, ce greu a fost! A fi basarabean însemna a fi trãdãtor al ”comunismului biruitorÒ, fugar din marea Uniune Sovieticã. Majoritatea membrilor mai vârstnici din familiile noastre, bunicii ºi pãrinþii noºtri n-au mai putut sã se întoarcã în Basarabia, în aceastã lume!
Au trecut de atunci, din 1944, peste 56 de ani, dar în ochii basarabenilor ºi astãzi mijesc lacrimi atunci când aud versurile lui Grigore Vieru: ”Toatã lumea are neam/Numai eu pe nimeni n-am/Dorule, ... dorule .../Am un neam, da-i peste Prut/M-a strigat ori mi-a pãrut/Dorule, ... dorule .../Doamne-ai întregit cuvântul/Ce-l doinesc,/Întregeºte ºi pãmântul RomânescÒ.
Sperãm, însã, cã într-o zi, pe care o dorim cât mai apropiatã, Europa sã se convingã cã adevãratul loc al Basarabiei este lângã România, Patria-Mamã, acolo unde a aºezat-o istoria, aºa cum o cere dreptatea ºi adevãrul. Bãtãlia pentru Basarabia este astãzi cea mai grea din întreaga istorie a Neamului! Vom avea noi, Parlamentul de astãzi, bucuria, cinstea ºi onoarea sã ratificãm Unirea?
Sã ne ajute Dumnezeu!
Vã mulþumesc.
În numele poporului Basarabiei, Sfatul Þãrii declarã: Republica Democraticã Moldoveneascã, în hotarele sale dintre Prut, Nistru, Dunãre ºi Marea Neagrã, în vechile graniþe cu Austria, ruptã de Rusia acum o sutã ºi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric ºi a dreptului de neam, în baza principiului ca noroadele singure sã-ºi hotãrascã soarta lor, de azi înainte ºi pentru totdeauna se uneºte cu Mama sa, RomâniaÒ.
Declaraþia a fost cititã ºi de un coleg de al meu Ñ, este Declaraþia de independenþã.
Dupã citire, Declaraþia a fost adusã la vot ºi, aºa cum se ºtie, fu primitã cu 86 de voturi pentru, 3 contra ºi 36 de abþineri.
Rezultatul votului fu adus la cunoºtinþa primului-ministru al României, Alexandru Marghiloman, care, intrând în sala de ºedinþe, ceru cuvântul pentru a face urmãtoarea declaraþie: ”Domnilor deputaþi, în numele poporului român ºi în numele regelui României, cu mândrie iau act de declaraþia Domniilor voastre pentru Unire ºi declar cã Basarabia este acum unitã pe vecie cu România, ca una ºi nedespãrþitã. În aceste clipe neuitate, sã ne închinãm în faþa geniului rasei noastre care, dupã o despãrþire de un veac întreg, gãseºte singur calea fireascã care sã-l aducã la mântuire, calea fireascã arãtatã de istorie. Sã ne închinãm înaintea conducãtorilor acestei þãri care, fãrã gând de mãrire, din conducãtori s-au fãcut slujitorii modeºti ai neamului lorÒ.
Acelaºi Ion Nistor, sub impresia covârºitoare a acestui mare eveniment istoric ºi ca unul ce fusese martor, cum el însuºi precizeazã, în acea memorabilã ºedinþã a Sfatului Þãrii scria: ”Actul Unirii din 27 martie rãmâne încrestat cu litere de aur în letopiseþele neamului românesc. Pentru a putea gãsi în istoria românã un act de însemnãtate politicã ºi naþionalã a acelui 27 martie, trebuie sã ne întoarcem cu gândul la multe veacuri înapoi pânã în zilele bãtrâne ale lui Alexandru cel Bun, care, cu spada în mânã, alungase pe tãtari peste Nistru ºi aºezase hotarele Moldovei de-a lungul strãvechiului TirasÒ. ## Doamnelor ºi domnilor,
Dincolo de indiscutabila ºi nepreþuita lecþie atât a Unirii Basarabiei cu România, cât ºi a desãvârºirii României Mari prin Unirea Bucovinei ºi apoi a Transilvaniei ºi Banatului cu Patria-Mamã, în toamnaiarna aceluiaºi an, 1918, cred cu tãrie cã noi, în primul rând oamenii politici ai acestei þãri, aflaþi la putere sau în opoziþie, trebuie sã meditãm profund la cauzele erodãrii ºi în final ale prãbuºirii României Mari, Românie Mare care, sã fim sinceri, în condiþiile excepþionale ale anului 1940, s-a nãruit aproape peste noapte, acea Românie Mare care atunci a rãmas, s-ar putea spune, un soi de paradis pierdut al românilor. Pentru cât timp? Iatã o întrebare la care o naþiune întreagã are a rãspunde într-o Europã, într-o viitoare Europã unitã a naþiunilor prospere, democratice ºi unite.
Dacã am fost vrednici de România Mare în 1918, cred cã nimic nu ne împiedicã sã lucrãm temeinic ºi paºnic pentru a o redobândi într-un viitor previzibil. Vã mulþumesc.
Acum, însã, s-a petrecut un lucru de o gravitate excepþionalã, ceea ce mass-media numeºte un atac ticãlos împotriva B.O.R. ºi ne determinã sã gândim cã activitatea Bisericii Ortodoxe Române este monitorizatã ºi lovitã.
Oare, cele 2.000 de biserici care s-au ridicat de isnoavã ºi cele 6.000 reparate dupã 1990 supãrã pe cineva?
Existã, oare, cercuri interne sau forþe externe care sunt interesate în subminarea celui mai puternic reazem al statului român?
Am convingerea nestrãmutatã în existenþa celor mai bune relaþii, legate dupã vizita Sanctitãþii Sale Papa Paul Ioan al II-lea la Bucureºti, între Biserica Universalã ºi Ortodoxia Românã. Cu atât mai mult cu cât ne leagã ºirul lung al martirilor pe care ºi una ºi alta i-au oferit lui Hristos în timpul regimului comunist.
ªi iarãºi credem în continuare cã nici o minte lucidã ºi sãnãtoasã, creºtinã, n-ar putea ca în aceste sãptãmâni ce ne despart de marea jertfã a Mântuitorului pe Cruce ºi a Învierii Sale sã pãlmuiascã obrazul Bisericii atacând Întâistãtãtorul sãu fãrã a nu fi declarat iresponsabil.
De aceea, folosindu-mã de dreptul de intervenþie pe care-l am în Parlamentul României, propun ca Ministerul Public sã se autosesizeze, sancþionând conform legilor în vigoare pe cei ce atenteazã premeditat la cea dintâi instituþie spiritualã a neamului nostru.
Vã mulþumesc.
Din experienþa pe care o am ca om care am lucrat întreaga viaþã în domeniul cercetãrii tehnologice, declar cã aceastã soluþie a pus în stare de repaos întregul potenþial tehnico-ºtiinþific românesc, cel care mai subzistã, nemaiexistând nici un fel de acþiune a Cabinetului actual vizând obiective de cercetare, la care sã se mobilizeze acest domeniu. De aceea, în programul Partidului România Mare, pe lângã asigurarea unui buget care sã punã cercetarea ºtiinþificã româneascã pe o linie competitivã, existã tot ca obiectiv prioritar crearea unui organism distinct al administraþiei publice centrale care sã gestioneze dezvoltarea economicã purtãtoare de progres tehnologic ºi unde sã renascã cu adevãrat ºtiinþa în slujba directã a economiei.
Doresc ca aceastã declaraþie sã serveascã ºi strategia actualului Cabinet.
Vã mulþumesc.
ªtim, de aceea, cã o atare controversã, cãci este o controversã, din moment ce existã cel puþin douã pãreri diferite, n-ar fi existat dacã în þara noastrã, în care foametea împinge mamele sã-ºi maltrateze copiii care urlã dupã mâncare, în care bãtrânii nu au bani ºi nici speranþe de bani pentru medicamente ºi în care existenþa gropilor din pavaj este disimulatã de perdeaua de fum a campaniei de schingiuire a câinilor flãmânzi, deci dacã în þara noastrã nu ar exista C.N.S.A.S-ul, acest organism care plãteºte din banii publici salarii de peste 20 de milioane, nu pentru aflarea unui aºa-zis adevãr, care oricum n-ar þine de foame ºi nici loc de pâine, ci pentru a crea noi posibilitãþi de ºantaj, se pare, ºi de alterare a vieþii politice româneºti. Politicieni din partidele istorice, foºti deþinuþi politici, oameni de culturã renumiþi ºi acum, ºi Preafericitul Patriarh sunt mãscãriþi, aºa cum nici fosta Securitate n-a îndrãznit sã o facã. O datã, de douã ori, de zece ori, dar nu în Postul Paºtelui! Cercetarea acestor dosare este mai periculoasã decât folosirea unei bombe atomice în plin Manhattan de cãtre teroriºti.
Opriþi odatã terorismul dosarelor Securitãþii!
Ele nu dau pâine ºi nu dau libertate, ci numai dezbinã, asmut oamenii contra oamenilor, menþin active abcesele care infecteazã viaþa politicã româneascã. Vã mulþumesc.
Din acest moment, din punctul meu de vedere, orice colaborare cu P.D.S.R. este exclusã. Este o declaraþie personalã. Nu-i vorba de acest proiect, este o declaraþie personalã politicã pe care o fac acum. Dacã P.D.S.R.-ul nu ºtie sã-ºi þinã cuvântul dat, nici prin propriul lui primministru, înseamnã cã nu avem ce discuta.
Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?
Unanimitate.
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 276/2000 privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a unor cantitãþi de combustibil pentru societatea comercialã TERMOELECTRICA Ñ S.A.
Cine este pentru? Vã mulþumesc.
Voturi împotrivã? Nu sunt.
Abþineri? Nu sunt. Unanimitate.
La punctul 6, raportul comisiei de mediere la proiectul Legii serviciilor publice de gospodãrie comunalã.
Vã reamintesc, suntem în prezenþa unei legi cu caracter organic.
Cine este pentru raportul comisiei de mediere? Vã mulþumesc.
Voturi împotrivã? 5 voturi contra.
Abþineri?
La punctul 11, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 203/2000 privind participarea României în anul 2000 la programul de acþiune comunitarã ”TineretÒ ºi plata contribuþiei financiare la acest program.
Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Unanimitate.
La punctul 12, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 80/2000 privind admiterea cu taxã în învãþãmântul preuniversitar de stat, în licee, ºcoli profesionale ºi ºcoli de ucenici, peste cifra de ºcolarizare pentru care se asigurã finanþarea de la bugetul de stat.
Se propune respingerea acestei ordonanþe. Cine este pentru aceastã soluþie? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Stimaþi colegi,
Vedeþi cã unii au votat pentru. Nu-i mai determinaþi sã-ºi schimbe soluþia.
Cu 278 voturi pentru, 14 contra, s-a adoptat propunerea de respingere a ordonanþei.
La punctul 13 se propune, de asemenea, respingerea ordonanþei, deci, pe ordinea de zi este proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 91/2000 privind organizarea sistemului naþional de formare a personalului din învãþãmântul preuniversitar. Se propune respingerea ordonanþei. Cine este pentru? Mulþumesc. ## Voturi împotrivã?
Cu 272 voturi pentru, 16 împotrivã, s-a adoptat propunerea de respingere a ordonanþei.
La punctul 14, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 126/2000 privind finanþarea organizãrii ºi desfãºurãrii concursului naþional de ocupare a posturilor didactice vacante din învãþãmântul preuniversitar de stat în anul ºcolar 20002001.
Se propune respingerea ordonanþei.
Cine este pentru aceastã propunere? Mulþumesc. Voturi împotrivã?
Stimaþi colegi,
Vã rog eu frumos, exprimaþi-vã votul o datã, cã le exprimaþi în cascadã, când terminãm de numãrat mai adãugaþi încã patru. Vã rog eu frumos!
Cu 268 voturi pentru, 20 împotrivã, s-a adoptat propunerea de respingere a ordonanþei.
La punctul 15, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 62/2000 privind echivalãri ale examenului de capacitate pentru promoþiile anterioare anului 1999.
Cine este pentru acest proiect de lege?
Vã rog frumos, îmi permiteþi sã mai citesc încã o datã textul pentru cã se pare cã microfonul nu funcþioneazã bine: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 62/2000 privind echivalãri ale examenului de capacitate pentru promoþiile anterioare anului 1999. Cine este pentru? Mulþumesc.
Voturi împotrivã?
Abþineri? O abþinere.
Cu o abþinere, s-a adoptat ºi acest proiect de lege.
La punctul 16, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 115/2000 privind parteneriatul social în educaþie ºi formarea profesionalã iniþialã.
Se propune respingerea acestei ordonanþe.
Cine este pentru aceastã propunere? Mulþumesc. Voturi împotrivã?
Cu 275 voturi pentru, 12 contra, s-a adoptat propunerea de respingere a acestei ordonanþe.
La punctul 17, proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii 50/1991 privind autorizarea executãrii construcþiilor ºi unele mãsuri pentru realizarea locuinþelor, lege cu caracter organic.
Cine este pentru? Vã mulþumesc.
Voturi împotrivã? Un vot împotrivã.
Abþineri? Douã abþineri.
Cu 285 voturi pentru, un vot împotrivã ºi douã abþineri, s-a adoptat acest proiect de lege.
La punctul 18, raportul comisiei de mediere la proiectul Legii fondului piscicol, pescuitului ºi acvaculturii. Vã amintesc, este o lege cu caracter organic.
Cine este pentru? Mulþumesc.
Voturi împotrivã? Nu sunt.
Abþineri? Nu sunt.
În unanimitate a fost adoptat acest raport al comisiei de mediere.
La punctul 19, raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind Legea voluntariatului.
- Cine este pentru? Mulþumesc.
- Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Unanimitate.
La punctul 20, raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 279/2000 privind aprobarea surselor de platã pentru achitarea de cãtre Ministerul Finanþelor a obligaþiilor
financiare asumate de Banca Generalã de Credit ºi Promovare Ð BANKCOOP Ð, ce decurg din Acordul de împrumut dintre România ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare pentru finanþarea Proiectului de dezvoltare industrialã, în valoare de 120 milioane dolari S.U.A., semnat la Washington, la 21 martie 1995. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
La punctul 21, raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 271/2000 privind regimul activitãþilor de transport, comercializare ºi recuperare a þiþeiului, gazolinei, condensatului ºi etanului lichid. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Nu sunt. Unanimitate.
La punctul 22, raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 84/1998 privind constituirea Fondului de susþinere a bibliotecilor din învãþãmânt.
Cine este pentru? Mulþumesc.
Voturi împotrivã dacã sunt? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Unanimitate.
La punctul 23, raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 39/1999 privind unele mãsuri pentru susþinerea programului de restructrurare prin garantarea unui credit la Societatea Comercialã ROMAN S.A. Braºov.
Cine este pentru? Mulþumesc.
Voturi împotrivã dacã sunt? 3 voturi împotrivã. Cu 285 voturi pentru, 3 împotrivã, a fost adoptat acest raport al comisiei de mediere.
La punctul 24, raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 36/1998 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea.
Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Douã abþineri.
- Cu 286 voturi pentru, douã abþineri, s-a adoptat rapor-
- tul de mediere.
La nr. 25, raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 47/1998 privind constituirea ºi utilizarea Fondului special al aviaþiei civile.
Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Unanimitate.
La punctul 26, proiectul de Lege privind extrãdarea. Vã reamintesc cã este un proiect important în procesul de armonizare a reglementãrilor noastre cu reglementãrile Uniunii Europene.
Cine este pentru? Mulþumesc.
- Voturi împotrivã dacã sunt? Abþineri? Unanimitate.
La punctul 27, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 98/1999 privind protecþia socialã a persoanelor ale cãror contracte individuale de muncã vor fi desfãcute ca urmare a concedierilor colective; lege cu caracter organic.
Cine este pentru? Mulþumesc.
12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 50/6.IV.2001
Dacã sunt voturi împotrivã?
Abþineri?
Adoptat în unanimitate.
Vã mulþumesc.
Cu aceasta, lista ºedinþei de vot a fost epuizatã.
Trecem în continuare la urmãtoarele proiecte care sunt înscrise pe ordinea de zi. Pentru cã s-ar putea ca sala sã înregistreze o prezenþã mai subþire, vã anunþ cã, în urma ºedinþei comune a Birourilor permanente ale celor douã Camere, programul în urmãtoarele zile, exceptând ziua de astãzi, care se va derula potrivit programului anunþat, se va desfãºura în comisii. Joi vor avea loc ºedinþe comune ale Comisiilor de buget, finanþe ºi ale celorlalte comisii permanente care urmeazã sã întocmeascã avize ºi, în continuare, programul se va desfãºura exclusiv în comisii.
Da, poftiþi, domnule deputat!
Vã mulþumesc.
De aceea, nu suntem de acord în continuare cu acest sistem pe proprie rãspundere. Suntem conºtienþi cã îngreunãm pentru oamenii cinstiþi modul de accesare la aceastã facilitate de a nu plãti taxa drumurilor, dar este singura soluþie pe care am gãsit-o pentru a pune capãt sau a diminua jaful care s-a produs ºi se produce în continuare în acest domeniu, motiv pentru care vã rog sã nu acceptaþi acest amendament.
Vã mulþumesc.
## 22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 50/6.IV.2001
|Cristea Marin|pentru|Kelemen Hunor|pentru| |---|---|---|---| |Criºan Emil|pentru|Kerekes K‡roly|absent| |Dan Matei-Agathon|absent|K—nya-Hamar S‡ndor|pentru| |Daraban Aurel|pentru|Kov‡cs Csaba-Tiberiu|pentru| |Dinu Gheorghe|pentru|Kov‡cs Zolt‡n|pentru| |Dobre Traian|pentru|Lari-Iorga Leonida|absentã| |Dobre Victor Paul|absent|Lazãr Maria|pentru| |Dobrescu Smaranda|pentru|Lãpãdat ªtefan|pentru| |Dolãnescu Ion|pentru|Lãpuºan Alexandru|pentru| |Dorian Dorel|absent|Leonãchescu Nicolae|pentru| |Dorneanu Valer|pentru|Lepãdatu Lucia-Cornelia|pentru| |Dragomir Dumitru|absent|Lepºa Sorin Victor|absent| |Dragoº Liviu Iuliu|absent|Loghin Irina|pentru| |Dragu Gheorghe|absent|Luchian Ion|absent| |Drãgãnescu Ovidiu-Virgil|absent|Magheru Paul|pentru| |Dreþcanu Doina Micºunica|absentã|Maior Lazãr Dorin|pentru| |Dumitrescu Cristian-Sorin|absent|Makkai Grigore|pentru| |Dumitriu Carmen|pentru|Man Mircea|absent| |Duþu Constantin|absent|Manolescu Oana|absentã| |Duþu Gheorghe|absent|Marcu Gheorghe|absent| |Enescu Nicolae|contra|Mardari Ludovic|contra| |Erdei Dol—czki Istv‡n|pentru|Marin Gheorghe|pentru| |Eserghep Gelil<br>Fâcã Mihail|absent<br>pentru|Marineci Ionel<br>M‡rton çrp‡d-Francisc|pentru<br>pentru| |Firczak Gheorghe|pentru|Mãlaimare Mihai Adrian|pentru| |Florea Ana|pentru|Mãrãcineanu Adrian|pentru| |Florescu Ion|absent|Mândrea-Muraru Mihaela|pentru| |Florescu Nicolae-Doru|absent|Mândroviceanu Vasile|absent| |Fotopolos Sotiris|absent|Mera Alexandru-Liviu|absent| |Frunzãverde Sorin|absent|Merce Ilie|pentru| |Gaspar Acsinte|absent|Meºca Sever|pentru| |Georgescu Filip|absent|Miclea Ioan|pentru| |Georgescu Florin|absent|Micula Cãtãlin|absent| |Gheorghe Valeriu|absent|Mihalachi Vasile|pentru| |Gheorghiof Titu-Nicolae|contra|Mihãilescu Petru-ªerban|absent| |Gheorghiþã Manuela|absentã|Mincu Iulian|pentru| |Gheorghiu Adrian|pentru|Mircea Costache|contra| |Gheorghiu Viorel|pentru|Mirciov Petru|pentru| |Gingãraº Georgiu|absent|Miron Vasile|pentru| |Giuglea ªtefan|pentru|Mitrea Miron-Tudor|pentru| |Godja Petru|absent|Mitu Dumitru Octavian|absent| |Grãdinaru Nicolae|pentru|Miþaru Anton|pentru| |Grigoraº Neculai|absent|Mînzînã Ion|absent| |Gubandru Aurel|pentru|Mocioalcã Ion|absent| |Gvozdenovici Slavomir|pentru|Mocioi Ion|pentru| |Haºotti Puiu|contra|Mogoº Ion|absent| |Hogea Vlad-Gabriel|pentru|Mohora Tudor|pentru| |Holtea Iancu|pentru|Moisescu George Dumitru|pentru| |Hrebenciuc Viorel|absent|Moisoiu Adrian|pentru| |Ianculescu Marian|pentru|Moiº Vãsãlie|pentru| |Ifrim Mircea|pentru|Moldovan Carmen-Ileana|pentru| |Ignat Miron|absent|Moldovan Petre|pentru| |Ilie Aurel Constantin|absent|Moldoveanu Eugenia|pentru| |Iliescu Valentin-Adrian|pentru|Moraru Constantin Florentin|absent| |Ionel Adrian|pentru|Motoc Marian Adrian|pentru| |Ionescu Anton|absent|Musca Monica Octavia|absentã| |Ionescu Costel Marian|pentru|Muºetescu Ovidiu Tiberiu|absent| |Ionescu Dan|absent|Naidin Petre|pentru| |Ionescu Daniel|pentru|Nan Nicolae|absent| |Ionescu Mihaela|absentã|Nassar Rodica|pentru| |Ionescu Rãzvan|pentru|Naum Liana-Elena|pentru| |Ionescu Smaranda|pentru|Nãdejde Vlad-George|absent| |Iordache Florin|pentru|Nãstase Adrian|absent| |Iriza Scarlat|absent|Nãstase Ioan Mihai|pentru| |Ivãnescu Paula Maria|absentã|Neacºu Ilie|pentru| |Jipa Florina Ruxandra|pentru|Neagu Ion|pentru| |Kelemen Atilla-BŽla-Ladislau|absent|Neagu Victor|absent| |Neamþu Horia-Ion|absent|Saulea Dãnuþ|pentru| |---|---|---|---| |Neamþu Tiberiu-Paul|pentru|Savu Vasile Ioan|absent| |Nechifor Cristian|pentru|Sãpunaru Nini|absent| |Negoiþã Gheorghe-Liviu|absent|Sârbu Marian|absent| |Nica Dan|absent|Sbârcea Tiberiu Sergius|pentru| |Nicolae Ion<br>Nicolãescu Gheorghe-Eugen|absent<br>absent|Selagea Constantin<br>Sersea Nicolae|pentru<br>pentru| |Nicolescu Mihai<br>Nicolicea Eugen|pentru<br>pentru|Severin Adrian<br>Simedru Dan Coriolan|pentru<br>absent| |Niculescu Constantin<br>Niculescu-Duvãz Bogdan Nicolae<br>Nistor Vasile<br>Niþã Constantin<br>Oltean Ioan<br>Olteanu Ionel<br>Oltei Ion<br>Onisei Ioan|pentru<br>absent<br>absent<br>pentru<br>absent<br>pentru<br>pentru<br>absent|Sireþeanu Mihail<br>Sonea Ioan<br>Spiridon Nicu<br>Stan Ioan<br>Stan Ion<br>Stana-Ileana Ionescu<br>Stanciu Anghel<br>Stanciu Zisu|pentru<br>pentru<br>pentru<br>pentru<br>pentru<br>pentru<br>absent<br>absent| |Palade Doru Dumitru|pentru|Stãnescu Alexandru-Octavi|absent| |Pambuccian Varujan<br>Paºcu Ioan Mircea<br>Pataki Iulia<br>Patriciu Dinu<br>Pãun Nicolae<br>Pãduroiu Valentin<br>Pãºcuþ ªtefan<br>PŽcsi Francisc<br>Pereº Alexandru<br>Petrescu Ovidiu Cameliu<br>Petruº Octavian Constantin<br>Pleºa Eugen Lucian<br>Pop Napoleon<br>Podgorean Radu<br>Popa Constanþa<br>Popa Cornel<br>Popa Virgil<br>Popescu-Bejat ªtefan-Marian<br>Popescu Gheorghe<br>Popescu Grigore Dorin<br>Popescu Ioan-Dan<br>Popescu Kanty Cãtãlin<br>Popescu-Tãriceanu Cãlin<br>Popescu Virgil<br>Posea Petre<br>Predicã Vasile|absent<br>absent<br>pentru<br>absent<br>absent<br>pentru<br>contra<br>pentru<br>absent<br>pentru<br>pentru<br>pentru<br>absent<br>pentru<br>absentã<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>pentru<br>pentru<br>absent|Stãniºoarã Mihai<br>Stoian Mircea<br>Stoica Valeriu<br>Stroe Radu<br>Stuparu Timotei<br>Suciu Vasile<br>Suditu Gheorghe<br>SzŽkely Ervin-Zolt‡n<br>Szil‡gyi Zsolt<br>ªnaider Paul<br>ªtefan Ion<br>ªtefãnescu Codrin<br>ªtefãnoiu Luca<br>ªtirbeþ Cornel<br>Tam‡s S‡ndor<br>Tãrâþã Culiþã<br>Târpescu Pavel<br>Tcaciuc ªtefan<br>Teculescu Constantin<br>Timiº Ioan<br>Toader Mircea Nicu<br>Todoran Pavel<br>Tokay Gheorghe<br>Tor— Tiberiu<br>Tudor Marcu|absent<br>contra<br>absent<br>contra<br>pentru<br>pentru<br>pentru<br>pentru<br>pentru<br>absent<br>pentru<br>pentru<br>pentru<br>absent<br>pentru<br>absent<br>pentru<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>pentru<br>absent<br>pentru<br>absent| |Pribeanu Gheorghe<br>Priboi Ristea<br>Purceld Octavian-Mircea|contra<br>pentru<br>contra|Tudose Mihai<br>Tunaru Raj<br>Þibulcã Alexandru|pentru<br>pentru<br>pentru| |Puºcaº Vasile<br>Puwak Hildegard-Carola<br>Puzdrea Dumitru|absent<br>absentã<br>absent|Þocu Iulian-Costel<br>Varga Attila<br>Vasile Aurelia|absent<br>pentru<br>pentru| |Radan Mihai<br>R‡duly R—bert-K‡lm‡n<br>Raicu Romeo-Marius|pentru<br>pentru<br>absent|Vasilescu Lia-Olguþa<br>Vasilescu Nicolae<br>Vasilescu Valentin|pentru<br>pentru<br>pentru| |Rasovan Dan Grigore|absent|Vekov Carol Ioan|pentru| |Rãdoi Ion|pentru|Verbina Dan|pentru| |Rãdulescu Grigore Emil|absent|Vida Iuliu|pentru| |Roºculeþ Gheorghe|pentru|Videanu Adriean|absent| |Rus Emil|pentru|Viºinescu Marinache|pentru| |Rus Ioan|pentru|Voicu Mãdãlin|absent| |Ruºanu Dan-Radu|absent|Voinea Florea|absent| |Sadici Octavian|pentru|Winkler Iuliu|pentru| |Sali Negiat|pentru|Wittstock Eberhard-Wolfgang|pentru| |Sandache Cristian|pentru|Zãvoian Ioan Dorel|pentru| |Sandu Alecu|absent|Zgonea Valeriu ªtefan|absent| |Sandu Ion Florentin|absent|