Constantin Florentin Moraru

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Interpelarea este adresatã doamnei Daniela Bartoº, ministrul sãnãtãþii ºi familiei, ºi domnului Eugeniu Þurlea, preºedintele Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate.

În iunie 2001 a fost adoptatã de cãtre Guvernul României Hotãrârea de Guvern nr. 561/2001 pentru aprobarea programelor de sãnãtate finanþate în anul 2001 din bugetul Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei ºi din bugetul fondului de asigurãri sociale de sãnãtate, iar în luna august a fost emis Ordinul preºedintelui Casei naþionale de asigurãri de sãnãtate nr. 450 privind organizarea ºi finanþarea programului de sãnãtate în anul 2001.

Nu mai prezint cronologic celelalte acte normative, dar vreau sã precizez definiþii ale termenilor utilizaþi în cuprinsul programelor de sãnãtate.

”ProgramÒ: Instrumentul prin care se realizeazã scopurile ºi obiectivele instituþiei, asigurând transformarea indicatorilor fizici în indicatori de eficienþã ºi, în final, în indicatori de rezultate, cu utilizarea în modul cel mai eficient a resurselor.

”Indicatori de rezultateÒ: Rezultatul final, impactul sau efectul unei acþiuni ori al unei politici legate direct de scop ºi obiective. Mãsoarã performanþele instituþiei, indicând gradul de îndeplinire a obiectivelor, precum ºi beneficiile publice derivate din acestea. Oferã posibilitatea luãrii de decizii asupra acþiunilor viitoare ale instituþiei.

”ScopÒ: Þel general spre care instituþia îºi direcþioneazã eforturile, în concordanþã cu mãsurile propuse prin Programul de guvernare ºi cu prioritãþile stabilite, în funcþie de condiþiile economice, financiare ºi sociale.

”ObiectiveÒ: Instrumente prin care instituþia îºi defineºte acþiunile pentru realizarea scopului propus. În formularea lor, accentul se pune pe rezultatele activitãþii la finele unei perioade determinate.

Eu personal consider, ca medic ºi profesionist, cã aceste mãsuri nu îºi vor atinge scopul ºi obiectivul propus, iar indicatorii de rezultate vor demonstra cã beneficiul public va fi minim, de fapt, în defavoarea imaginii instituþiilor sus-menþionate. ªi voi exemplifica aceste afirmaþii cu un exemplu.

Prin Hotãrârea de Guvern nr. 561 se alocã pentru prevenþia în diabetologie ºi în alte boli de nutriþie, adulþi ºi copii, în speþã, diabetul zaharat, 655 de miliarde de lei. Bani proveniþi din bugetul de stat Ð 50 de miliarde ºi din bugetul fondului asigurãrilor de sãnãtate Ð 605 miliarde de lei. Bani insuficienþi, dacã stãm sã analizãm faptul cã numãrul bolnavilor trataþi de diabet depãºea 250 de mii, cu un cost mediu pe pacient tratat de 2,3 milioane de lei. La art. 9 alin. 2 din Hotãrârea de Guvern nr. 561 se stabilea: Medicamentele ce se acordã în ambulatoriu, în cadrul programelor de sãnãtate, se asigurã prin farmaciile aparþinând unitãþilor sanitare prin care se deruleazã aceste programeÒ. Ordinul nr. 547/7 septembrie 2001 al Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei introduce termenul de ”farmacii cu circuit închis, care asigurã asistenþa cu produse farmaceutice ºi cu alte produse de uz uman bolnavilor internaþi în unitãþile sanitare, spitale, sanatorii ale Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, ale altor ministere cu reþea sanitarã proprie ºi ale altor instituþii sau asociaþii, precum ºi bolnavilor care beneficiazã de tratament în abulatoriu pentru bolile cronice prevãzute în programele de sãnãtate.