Stenogramă plen

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Declar deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã, din totalul celor 345 de deputaþi, ºi-au înregistrat prezenþa la lucrãri un numãr de 243, participã la alte acþiuni parlamentare un numãr de 20, iar 102 sunt absenþi.

Intrãm în ordinea de zi ºi vã prezint informarea cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Camera Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente.

La Biroul permanent al Camerei Deputaþilor au fost înregistrate urmãtoarele iniþiative legislative:

1. Ð Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 119/2001 privind unele mãsuri pentru privatizarea Societãþii Comerciale Combinatul Siderurgic ”SIDEXÒ Ñ S.A.Galaþi, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, Comisia juridicã de disciplinã ºi imunitãþi. Termenul de depunere a raportului: 15 octombrie 2001.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

2. Ð Propunerea legislativã privind protecþia copiilor în materia adopþiei internaþionale, iniþiatã de 5 deputaþi P.N.L. Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi; pentru avize: Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale ºi Comisia pentru sãnãtate ºi familie. Termenul de depunere a raportului: 23 noiembrie 2001.

3. Ð Propunerea legislativã privind modificarea ºi completarea Codului de procedurã penalã, a Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecãtoreascã a Legii nr. 56/1993 a Curþii Supreme de Justiþie ºi a Legii nr. 54/1993 pentru organizarea instanþelor ºi parchetelor militare, iniþiatã de 5 deputaþi P.N.L. Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi; pentru avize: Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale ºi Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã. Termenul de depunere a raportului: 23 noiembrie 2001.

În continuare, vã informez cã vã puteþi exercita dreptul de sesizare a Curþii Constituþionale asupra urmãtoarelor legiÉ în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ºi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaþilor în vederea exercitãrii de cãtre deputaþi a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale urmãtoarele legi:

Ñ Legea privind aprobarea Planului de amenajare a teritorului naþional, Secþiunea a 5-a Ñ ”Zone de risc naturalÒ;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 47/2000 privind stabilirea unor mãsuri de protecþie a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 9/2001 privind unele mãsuri în domeniul culturii ºi artei, cultelor, cinematografiei ºi dreptului de autor;

Ñ Legea pentru completarea art. 36 din Legea fondului funciar nr. 18/1991;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 50/2001 pentru prelungirea valabilitãþii Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 4/2001 privind scutirea de la plata drepturilor de import ºi a comisionului vamal pentru unele bunuri provenite din import;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 127/1999 privind instituirea unor mãsuri cu caracter fiscal ºi îmbunãtãþirea realizãrii ºi colectãrii veniturilor statului;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 147/1999 privind asociaþiile utilizatorilor de apã pentru irigaþii;

Ñ Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Regatului Suediei privind reglementarea pretenþiilor suedeze nesoluþionate, semnat la Bucureºti la 24 iunie 2001;

Ñ Legea pentru ratificarea Protocolului facultativ cu privire la implicarea copiilor în conflicte armate la Convenþia privind drepturile copilului, semnat la 6 septembrie 2000;

Ñ Legea pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 198/1999 privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apã;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 256/2000 privind aprobarea surselor de platã pentru achitarea de cãtre Ministerul Finanþelor a obligaþiilor financiare faþã de Banca Naþionalã a României rezultate din plata serviciului datoriei publice externe. Vã mulþumesc.

Intrãm în ordinea de zi ºi urmeazã sã luãm în dezbatere iniþiativele legislative aflate pe ordinea de zi.

La punctul 3 al ordinii de zi vã supun atenþiei raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 109/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 56/2000 privind reglementarea depozitãrii cerealelor ºi seminþelor oleaginoase, regimul certificatelor de depozit pentru acestea, precum ºi constituirea Fondului de garantare pentru certificatele de depozit.

## **Domnul Damian Brudaºca**

**:**

## Punctul 2, domnule preºedinte, am trecut peste el.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Iertaþi-mã, da, la punctul aflat la nr. 2, raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 27/2000 privind repartizarea profitului la Regia autonomã ”LOCATOÒ, cerem amânarea. A fost amânatã dezbaterea pentru cã nu a venit raportul care a fost cerut. În momentul în care vine raportul va intra în discuþie.

Trecem în continuare la textul privind Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 109/2000. La punctul 1 este textul Camerei Deputaþilor; la punctul 2, de asemenea, textul Camerei Deputaþilor; la punctul 3, textul Camerei Deputaþilor; la punctul 4, textul Camerei Deputaþilor; la punctul 5, de asemenea, textul Camerei Deputaþilor.

Supun raportul de mediere votului dumneavoastrã. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Unanimitate.

În continuare, la punctul 4 avem raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic ºi administrarea fondului forestier naþional, republicatã. Vã supun adoptãrii textele aprobate de comisia de mediere.

La punctul 1, textul Senatului.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Împotrivã? Mulþumesc.

La punctul 2, de asemenea, textul Senatului. O abþinere? Care este problema?

Acum, dupã vot, nu mai aveþi cum sã susþineþi. A, la punctul 2? Vã rog, da.

Când am trecut aceastã ordonanþã prin Camerã, am votat o variantã foarte bunã, aveþi textul în faþã: ”Pãdurile proprietate publicã aparþinând comunelor, oraºelor ºi municipiilor pot fi administrate atât de structuri silvice private, cât ºi de structuri silvice de stat.Ò În varianta Senatului a scos ”structura silvicã privatãÒ ºi ...Òvor fi administrate numai de cãtre structurile silvice de statÒ. Este o discriminare. La întrebarea pe care am pus-o nu a dat nici un rãspuns clar. Evident cã trebuie sã existe o competiþie între cele douã structuri: de stat ºi privatã ºi, din acest motiv, vã rog sã votaþi varianta Camerei Deputaþilor.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnule Ianculescu, vã rog.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Sigur, varianta Senatului era cea mai recomandabilã. Vin în faþa dumneavoastrã ºi vã readuc în memorie o lege din 1923, reþineþi, din 1923, perioada interbelicã, perioadã pe care noi o luãm ca etalon din punct de vedere al adevãratei democraþii. Este vorba de Legea pentru extinderea aplicaþiunii dispoziþiilor Codului silvic din 1910 Ð ºi Legea modificatoare a acestui cod, din 16 septembrie 1920, Ð în tot cuprinsul României, publicatã în Monitorul Oficial nr. 59 din 17 iulie 1923. Existã un articol unic, nu dau citire la tot articolul, voi da citire numai la alin. 2 în care se specificã urmãtoarele: ”Pãdurile composesoratelor, urbariariºtilorÒ Ð acestea sunt cele comunale Ð, ”foºtilor nobili ºi fideicomisurilor din vechiul Regat se vor administra de Casa pãdurilor întocmai ca pãdurile statului din vechiul Regat, însã venitul net anual se va pune la dispoziþiunea proprietarilor, conform drepturilor ce au fiecareÒ.

Observaþi, conform acestei legi din 1923, cã nu numai pãdurile comunale, dar ºi composesoratele din secuime ºi celelalte, ca ºi pãdurile de moºneni erau administrate de structura silvicã de stat, de Casa pãdurilor, ceea ce are corespondentul, în prezent, în Regia Naþionalã a Pãdurilor. Acest lucru a fost ºi în 1923.

Acum, Senatul a votat ca sã se facã o diferenþiere între pãdurile composesorale ºi de moºneni, care sã le permitã sã facã ºi structuri silvice proprii, dar în cazul

pãdurilor comunale, municipale ºi orãºeneºti, care sunt tot pãduri ale statului, nu este cazul sã se facã alte noi structuri silvice private, similare cu cele de stat, atâta timp cât avem structurile silvice existente. În accepþiunea Senatului, s-a prevãzut în textul de mediere respectiv ca administrarea acestor pãduri prin structurile silvice de stat sã se facã cu avizul consiliilor locale. Aceasta ce înseamnã? Înseamnã cã structurile silvice de stat administreazã pãdurile respective, iar comunitãþile locale beneficiazã de absolut totul din valorificarea produselor pãdurilor respective fie în naturã, ca lemn de foc pentru ºcoli, pentru spitale, fie ca lemn de construcþie pentru refacerea ºcolilor ºi a altor obiective ale unitãþilor locale, fie în bani. Deci varianta propusã dumneavoastrã spre adoptare este textul Senatului ºi o considerãm ca cea mai recomandabilã sã fie votatã.

Vã mulþumesc, domnule Ianculescu.

Domnul T‡mas S‡ndor, chiar mã gândeam cã nu apare deloc...

Vã mulþumesc, domnule preºedinte, cã aveþi grijã ºi de mine.

Întotdeauna am grijã de dumneavoastrã, domnule T‡mas, numai dumneavoastrã nu realizaþi treaba aceasta.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Aº vrea sã vã reamintesc cã acuma 3Ñ4 luni de zile, aici, în Camera Deputaþilor, am votat la aceastã iniþiativã legislativã o variantã a Camerei Deputaþilor care figureazã ºi în textul raportului comun al comisiei de mediere a Camerei Deputaþilor ºi Senatului.

Aº vrea sã îmi permiteþi sã vã reamintesc de ce am votat atunci. Pãdurile proprietate publicã aparþinând comunelor, oraºelor ºi municipiilor, precum ºi cele proprietate privatã indivizã aparþinând foºtilor composesori, moºneni ºi rãzeºi, precum ºi persoanelor aparþinând altor forme asociative, conform prevederilor legale, se administreazã de cãtre proprietari prin structurile silvice proprii similare cu cele ale statului sau, la cerere, prin structuri silvice de stat existente pe baza unor contracte convenite între pãrþi.

Aº vrea sã reamintesc, totodatã, cã atunci chiar eu am cerut o datã amânarea acestui articol la vot ºi dupã ce am amânat o zi votarea acestui articol, între timp, noi am cãzut de acord, împreunã cu Grupul P.D.S.R., Grupul P.N.L., Grupul P.D. ºi Grupul U.D.M.R. din Camera Deputaþilor. Chiar antevorbitorul meu, distinsul deputat, domnul IanculescuÉ aº putea sã citesc ºi din stenograma Camerei Deputaþilor, dar este destul de lung, aºa cã mã rezum la o succintã propoziþie, domnul deputat Ianculescu a susþinut chiar de la acest microfon varianta propusã de grupul nostru ºi dupã aceea susþinutã, dupã cum v-am spus, ºi de domnul Ianculescu, deci, de P.D.S.R. atunci, de P.D. ºi de P.N.L.

Deci, ce a însemnat acest articol ºi acest demers al nostru? Cum v-am citit, ”pãdurile proprietatea comunelor, oraºelor ºi municipiilorÒ, în varianta Camerei Deputaþilor, consiliile locale au dreptul de a decide dacã vor sã încheie contract cu ROMSILVA sau, eventual, vor sã încheie un contract cu structuri silvice privateÒ. Acesta nu este un _novum,_ deci nu am inventat noi, acesta a fost introdus în legislaþia româneascã de Ordonanþa nr. 96 din 1998 care, deja, a dat aceastã posibilitate. Era în cursÉ deci nu am inventat aºa ceva, ºi în curs de 3 ani de zile deja au trecut la validãri ale pãdurilor comunale, orãºeneºti ºi, desigur, unde era locul, ºi la încheiere de contracte.

Mulþumesc. Domnule Damian Brudaºca, vã rog.

## **Domnul Damian Brudaºca:**

## Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Am ascultat pledoariile fãcute de la acest microfon pe marginea articolului în discuþie ºi personal consider cã ar fi o eroare sã se dea curs propunerilor fãcute anterior de cãtre antevorbitor, în sensul cã eu apreciez ca extrem de exactã ºi potrivitã formularea care a fost adoptatã de Senat, având în vedere cã totuºi trãim într-un stat unitar, într-un stat în care încercãm sã stopãm tendinþele unora de a face din totul separatism ºi forme de aparheid. Deocamdatã, România este o structurã independentã, unitarã, naþionalã ºi, în consecinþã, nu trebuie sã dãm curs acestor forme care sunt extrem de periculoase pentru ideea unitãþii noastre naþional-statale.

De la aceastã aparent banalã situaþie, în care se pune problema unei simple administrãri a pãdurilor, se poate ajunge la un separatism foarte periculos, ca noi, cetãþenii acestei þãri, sã nu putem, în condiþiile în care ne-am gãsi într-o anumitã parte geograficã a þãrii, sã intrãm în pãduri absolut pentru agrement, pentru cã aceste pãduri sunt administrate de o manierã discreþionarã de persoane care doresc ºi din acest punct de vedere sã excludã ”cãprioarele care vorbesc limba românãÒ de ”cãprioarele care vorbesc alte limbiÒ.

În consecinþã, eu susþin ºi sunt convins cã ºi colegii mei din Partidul România Mare susþin varianta Senatului, mai mult decât atâta, regretãm faptul cã a fost scoasã din acest proiect precizarea respingerii sau neobligativitãþii solicitãrii aprobãrii structurilor locale pentru încheierea unor asemenea înþelegeri contractuale în ceea ce priveºte gestionarea pãdurilor de structurile silvice.

Apreciem cã ROMSILVA ºi-a dovedit profesionalismul, ºi-a dovedit competenþa, ºi-a dovedit buna-credinþã ºi, în consecinþã, credem cã ar fi singura îndreptãþitã sã asigure gestionarea pãdurilor acestei þãri. Improvizaþii, ama-

torisme periculoase ar putea conduce ca ºi aceastã bogãþie naturalã deosebit de importantã sã fie periclitatã, folositã fiind în scopuri antinaþionale.

Mulþumesc pentru atenþie.

Domnul Lãpuºan are cuvântul.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Sigur cã, în primul rând, noi trebuie sã þinem la deciziile noastre, ale Camerei Deputaþilor, pentru cã le-am luat noi, însã atunci când aceste decizii sunt ºi fundamentate ºi au la bazã niºte elemente de logicã, atunci trebuie sã þinem cu atât mai mult la deciziile respective. Vreau sã vã spun cã, în momentul acesta, în þara româneascã este o autoritate silvicã. Din pãcate, ea nu se manifestã ca o autoritate silvicã. În acelaºi timp, existã mediul economic, printre societãþile comerciale existã ºi aceastã fostã regie care este ROMSILVA, care nu este altceva sau nu ar trebui sã fie altceva decât un agent economic, reprezentantul statului în a gestiona pãdurile private.

## Stimaþi colegi,

Pãrerea mea este cã acest agent economic, chiar dacã este cel mai mare ºi este mai mare decât suma tuturor celorlalþi, este totuºi un agent economic. Nu cred cã trebuie ca sã facem o discriminare, chiar ºi pozitivã, ºi trebuie sã oferim posibilitatea administraþiilor locale de a încredinþa gestionarea fondului silvic care le aparþine unor agenþi economici abilitaþi de autoritatea silvicã ºi care sã reprezinte interesele localitãþii administraþiei respective. Dupã pãrerea mea, aceasta este o logicã, o logicã corectã, este o logicã europeanã, chiar dacã în anul 1923 în România erau alte situaþii. Erau alte situaþii pentru cã era 1923, acuma suntem în 2001 ºi cu ajutorul lui Dumnezeu vom ajunge în anul 2002 ºi în Uniunea Europeanã.

Cred cã sunt argumente suficiente pentru a adopta nediscriminatoriu, repet, nici mãcar pozitiv, o poziþie care sã permitã autoritãþilor administrative sã opteze pentru un agent abilitat de autoritatea silvicã naþionalã ºi care sã poatã sã gestioneze fondul silvic respectiv. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul Popescu-Bejat.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Sunt bucuros cã, în sfârºit, am ajuns la subiect. Este vorba, pur ºi simplu, de pãdurile comunale, deci pãdurile comunitãþilor locale, fie cã sunt ele comune, oraºe ºi municipii.

Am dezbãtut foarte mult aceastã problemã atât în comisia de specialitate, cât ºi în Camera Deputaþilor ºi am ajuns la o soluþie rezonabilã pe care vãd cã o salutã ºi distinsul reprezentant al partidului de guvernãmânt. Nu numai cã forma prezentatã de Senat nu este corectã, dar include acolo ºi o ambiguitate care ar face-o imposibil de aplicat, ºi anume se spune cã ”se administreazã de unitãþile de stat cu avizul consiliilor localeÒ. Vã întreb, dacã nu avem avizul consiliului local, ce facem? Deci eu pledez pentru formula adoptatã de Camera Deputaþilor, care este completã, care dã posibilitatea comunitãþilor sã-ºi aleagã varianta pe care o doreºte, fie sã facã contract cu ROMSILVA pentru administrarea pãdurilor respective, fie, în timp, când este pregãtitã autoritatea localã, sã-ºi facã structuri silvice proprii similare cu cele de stat. Vã mulþumesc foarte mult.

Domnule Ianculescu, drept la replicã, atât aveþi dreptul.

## **Domnul Marian Ianculescu:**

Domnule preºedinte, Distinºi colegi,

Vreau sã-i dau rãspunsul stimatului, distinsului meu coleg T‡mas S‡ndor. Între timp, am gãsit documentaþii ºi la nivel de Europa, am gãsit documentaþii ºi la nivel de România. Vreau sã vã spun urmãtorul lucru: în Franþa Oficiul Naþional al Pãdurilor administreazã pãdurile comunelor, oraºelor ºi municipiilor, urmând, indiferent de profitul realizat, chiar dacã este în pierdere, sã returneze comunitãþilor locale 30% din venituri, pentru cã 30% îl ia statul ºi 30% îl iau cei care administreazã. Deci, în condiþiile acestea, ºi dacã în Franþa, în Germania ºi în alte þãri s-a considerat cã aºa este bine, ca pãdurile sã fie administrate de structura silvicã de statÉ ºi am întrebat care este argumentul ºi mi-au spus urmãtorul argument care s-ar putea sã fie valabil ºi pentru noi. La fiecare 4 ani, când vin alegerile locale, desigur prind niºte primari pe postul de primar, pentru a-ºi asigura ºi a-ºi face campanie electoralã sunt în stare sã taie toatã pãdurea, indiferent, nu þine cont de nici o regulã, duce la fiecare casã câte o cãruþã cu lemne ºi în felul acesta îºi asigurã în continuare un nou mandat.

Procedând în aceastã manierã se alege praful de pãdurile României, în perspectiva timpului, dacã noi am vota varianta Camerei Deputaþilor. De aceea, cu dragoste faþã de pãdure, pentru toþi distinºii mei colegi din Parlamentul României, cunoscând ceea ce s-a întâmplat pânã în prezent în istorie, amintesc cã, datoritã dispariþiei pãdurilor pe suprafeþe întinse, asistãm la ora actualã la inundaþii catastrofale, asistãm la alunecãri de teren cu case cu tot, urmate de pierderi de vieþi omeneºti, asistãm la fenomene de secetã, care afecteazã securitatea alimentarã. Cãtre ce vrem sã îndreptãm aceastã þarã? Iatã, vin la dumneavoastrã ºi cu raþiune, sã votaþi varianta Camerei Deputaþilor, pentru cã este varianta care, cât de cât, oferã o protecþie a pãdurilor... iertaþi-mã, varianta Senatului, prin care se prevede, îmi cer scuze, deci vã rog sã votaþi varianta Senatului, care prevede ca pãdurile comunale sã fie administrate de structurile silvice de stat, cu avizul consiliilor locale, în sensul cã primãriile trebuie sã-ºi expunã pretenþiile faþã de beneficiul pe care sã-l ia de pe urma pãdurilor pe care le au în proprietate.

Vã mulþumesc ºi eu, domnule Ianculescu. Am un singur amendament la ceea ce aþi afirmat. Pânã acuma a fost un jaf cu pãdurile statului, fiind administrate de statÉ cã aceasta s-a întâmplat pânã acum.

Nu, domnule preºedinte, nu e. Domnule preºedinte,

ªtim ce s-a întâmplat dupã 1990. ªtim ce s-a întâmplat cu pãdurile retrocedate în maniera în care s-au retrocedat, indiferent de perioada de guvernare. Nu vrem sã mergem în continuare pe linia pe care s-a desfãºurat dupã Õ90 încoace.

Pânã în Õ90, vã spun eu cã ce a aparþinut statului nu a fost jaf în pãdurile statului ºi vã spun unde a fost jaful. Vreau sã vã spun cã de la 1829 au dispãrut 5 milioane de hectare din fondul forestier al þãrii.

Domnule Ianculescu, eu vã mulþumesc foarte mult.

Prin Legea agrarã din 1921 alte douã milioane de hectare de pãdure s-a ales praful de ele, transformându-le, în scopuri electorale, în pãºuni ºi în izlazuri comunale. Ceea ce vedem acum în toate zonele de dealuri, curg dealurile cu case cu tot. Ãsta este efectul faptului cã noi am avut o atitudine total nesãbuitã faþã de fondul forestier al þãrii.

Domnule Ianculescu, vã mulþumesc. Supun la vot varianta Camerei. Cine este pentru? Vã rog sã numãraþi.

Întâi varianta Senatului.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Da, vã rog, revin la chestiune.

Întâi, conform procedurii, o sã pun la vot varianta Senatului.

Cine este pentru?

Cine este împotrivã?

Cu 72 de voturi pentru ºi 100 împotrivã, varianta Senatului a fost respinsã.

Cine este pentru varianta Camerei? Cine este împotrivã? Abþineri?

Cu 103 voturi pentru, 47 împotrivã ºi 3 abþineri, a fost

adoptatã varianta Camerei.

Domnul Stanciu.

Stimaþi colegi,

Stimate domnule preºedinte de ºedinþã, Onorat prezidiu,

Mã bucur sã constat încã o datã cã astãzi aþi venit la lucru, ºi nu la putere. Totuºi, cred cã, înainte de a face acest demers, este bine, domnule preºedinte de ºedinþã, sã-i rugaþi pe distinºii dumneavoastrã colegi sã vã sugereze cã Regulamentul Camerei este obligatoriu pentru toþi.

Spun acest lucru pentru cã la art. 120 alin. 2 se precizeazã: ”Preºedintele Camerei îºi exprimã votul dupã cel al deputaþilor prezenþiÒ. Or, dumneavoastrã l-aþi exprimat anterior.

Vã rog sã luaþi act, cu tot respectul cuvenit, domnule preºedinte de ºedinþã, cã ceea ce este permis liderului de grup Hrebenciuc nu este permis preºedintelui de ºedinþã Hrebenciuc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Aþi spus ”preºedintele CamereiÒ, nu ”preºedintele de ºedinþãÒ, în art. 120.

Acolo scrie ”preºedintele CamereiÒ; eu sunt, deocamdatã, vicepreºedinte.

Vã mai spun încã o chestiune. Dacã doriþi sã intraþi în dialog, este nevoie sã coborâþi de acolo. Tot regulamentul spune.

Domnule Stanciu, am mai coborât la nivelul dumneavoastrã astãzi. Daþi-mi voie sã stau aici. Vã mulþumesc.

Rugãmintea mea este, apreciez spiritul dumneavoastrã de glumã, dar, sã înþelegem cã nu glumim cu regulamentul, pentru cã lucrurile mici sunt cele care, în final, determinã cursul lucrurilor mari.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Domnule Stanciu, declar cã am luat notã de observaþia dumneavoastrã ºi mã voi conforma în cele ce urmeazã.

Vã mulþumesc. În continuare, punctul 3.

Domnul Gheorghiof.

## Domnule preºedinte,

N-aº fi intervenit dacã regulamentul, despre care se vorbea anterior, nu ar fi literã de lege pentru noi. Dar, referitor la ceea ce s-a dat citire, alin. 2 al art. 120, îmi pare rãu cã unii colegi încearcã sã-l interpreteze, nu în forma în care cel care l-a redactat l-a înþeles ºi îl interpreteazã pe urmã. Pentru cã art. 120 spune ”în caz de paritate de voturi ÉÒ. Or, eu nu am înþeles ca dumneavoastrã exprimarea votului. Aþi spus cã existã paritate, repetãm votul ºi eu o sã mã exprim, aºa cum spune regulamentul, dupã ce deputaþii din Camerã ridicã mâinile ºi s-au exprimat.

Este la latitudinea preºedintelui ca, în caz de paritate, sã fie ultimul care voteazã, pentru cã atunci înseamnã cã votul preºedintelui este votul celui care dã greutatea într-o parte sau alta, în caz de paritate.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu, domnule Gheorghiof.

Trecem, în continuare, la punctul 3 al textului de mediere.

Cine este pentru textul Senatului?

Cine este împotrivã? Vã rog sã numãraþi. Abþineri?

Cu 36 de voturi împotrivã, nici o abþinere ºi 122 de voturi pentru, s-a aprobat punctul 3.

Cine este pentru punctul 4 Ð textul Senatului? Cine este pentru? Cine este împotrivã? Abþineri?

Cu 121 de voturi pentru, 31 împotrivã ºi o abþinere, a fost adoptat punctul 4.

Punctul 5. Este textul Camerei Deputaþilor, deci nu-l supunem la vot.

Punctul 6. Cine este pentru textul Senatului? Cine este împotrivã? Abþineri?

Cu 136 de voturi pentru, 9 împotrivã ºi 3 abþineri, a fost adoptat textul Senatului.

Punctul 7. Cine este pentru textul Senatului? Cine este împotrivã?

Am rugãmintea sã vã exercitaþi votul, totuºi, cei prezenþi în salã.

Abþineri?

Cu 142 de voturi pentru, 4 împotrivã ºi 3 abþineri, a fost adoptat punctul 7.

Punctul 8 Ð ultimul. Cine este pentru textul Senatului? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? 6 abþineri.

Cu 6 abþineri, un vot împotrivã ºi 152 de voturi pentru, a fost adoptat punctul 8.

Fiind lege organicã, dat fiind faptul cã s-a adoptat textul Senatului, supunem legea votului final de mâine.

În continuare, vã supun atenþiei raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind jurãmântul de credinþã faþã de þarã ºi popor al senatorilor ºi deputaþilor din Parlamentul României.

Vã supun atenþiei punctul 1.

Înainte de a-l supune la vot, domnul ªtefan Cazimir are o obiecþie.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Textul proiectului de lege care face obiectul medierii ºi a cãrui oportunitate se aflã mai presus de îndoialã Ñ reprezintã sinteza a trei propuneri legislative: una adoptatã de Camera Deputaþilor în legislatura precedentã; altele douã aparþinând unor senatori. Rezultatul obþinut vine sã confirme o veche zicãtoare: ”Copilul cu prea multe moaºe rãmâne cu buricul netãiatÒ.

Vã invit sã comparaþi, la poziþia 1 a raportului, formula de jurãmânt adoptatã de Camera Deputaþilor cu aceea adoptatã de Senat ºi pe care o propune ºi comisia de mediere. Las la aprecierea dumneavoastrã, stimaþi colegi, dacã textul Camerei Deputaþilor nu era totuºi preferabil, pentru raþiuni care þin de logicã ºi de lapidaritate. În varianta aleasã de comisie, verbul ”jurÒ se repetã de nu mai puþin de 4 ori Ð procedeu retoric banal ºi obositor ºi care aminteºte, celor cu memoria mai trainicã, jurãmântul lui Nicolae Ceauºescu.

Vã rog sã observaþi, de asemenea, prevederea de la alin. 2 al aceluiaºi art. 1: ”Jurãmântul de credinþã se poate depune ºi fãrã formula religioasã, aceasta putând fi înlocuitã cu formula ÇJur pe onoare ºi conºtiinþãÈ, care prefaþeazã jurãmântulÒ. Aici, lipsa de rigoare juridicã este bãtãtoare la ochi. Dacã jurãmântul se poate depune ºi fãrã formula religioasã, aceasta din urmã nu ”poate fi înlocuitãÒ, ci ”urmeazã a fi înlocuitãÒ, ”trebuie sã fie înlocuitãÒ. Este, deci, o normã imperativã, ºi nicidecum facultativã, cum lasã sã se înþeleagã textul propus de comisie.

Cât priveºte însãºi formula alternativã, hai s-o punem în aplicare ºi sã constatãm ce rezultã: ”Jur pe onoare ºi conºtiinþã credinþã Patriei mele Ð RomâniaÒ; aºadar, rimã interioarã: conºtiinþã Ð credinþã. Dacã doriþi un jurãmânt în versuri, sunt gata sã-l fabric în jumãtate de orã. Lãsând gluma la o parte, sã remarcãm totodatã cã, în varianta jurãmântului fãrã formula religioasã, onoarea este invocatã de douã ori: o datã la început Ð ”jur pe onoare ºi conºtiinþãÒ; a doua oarã la sfârºit - ”jur sã-mi îndeplinesc cu onoare ºi fidelitate mandatul încredinþat de poporÒ. Cu alte cuvinte, ”jur pe onoare sã-mi îndeplinesc cu onoare ÉÒ Asemenea stângãcii sunt inacceptabile într-un text ce se vrea impunãtor ºi solemn.

Domnul Dobre. Vã rog.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Aceastã Lege a jurãmântului de credinþã a fost votatã în aceastã salã la 7 mai 1998.

Aceastã lege nu s-a dorit sã fie trecutã pe niºte ambiþii, pe care nu le pot înþelege, dar, dacã li se face o analizã mai profundã, se poate ajunge la cauzele pentru care se încearcã sã se tergiverseze.

În aceste condiþii, ca autor al acestei legi, propun ºi vã rog sã votaþi varianta Senatului. Vã mulþumesc.

Domnul Buzatu.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Avem în faþa noastrã raportul de mediere, prin care comisia de mediere ne recomandã sã votãm textul Senatului.

Eu v-aº ruga, pe toþi care aveþi în faþã acest text, sã-l studiaþi cu mare atenþie, sã încercaþi sã faceþi o comparaþie, dacã mai cunoaºteþi asemenea texte ºi, dupã pãrerea mea, dacã vom face aceastã comparaþie, va trebui sã dãm dreptate domnului profesor Cazimir.

Vreau sã vã spun cã în ºedinþa Senatului din 4 septembrie 2001, în care s-a dezbãtut acest text, au fost aduse în dezbatere niºte argumente foarte serioase, care n-au avut însã succes acolo, dar s-ar putea sã aibã la noi, pentru cã la noi existã deja acea bazã, deci textul pe care domnul deputat Traian Dobre, într-un anumit fel, îl reneagã astãzi, dar care aparþine, de altfel, Domniei sale, ºi care este mult mai potrivit pentru un text de jurãmânt, care trebuie sã fie simplu, concis ºi plin de solemnitate. ªi, aºa cum spunea ºi domnul profesor Cazimir, poate cã este recomandabil sã fie un pic mai lipsit de poezie decât alte texte.

Iatã cum sunã, de exemplu, textul jurãmântului în Spania: depunerea jurãmântului este sub formã de întrebare Ð ”Juri sau promiþi sã respecþi Constituþia?Ò Ð ºi fie-

care rãspunde ”Da, jurÒ, sau ”Da, promitÒ, în funcþie de credinþa pe care o are fiecare.

Aº vrea sã vã mai aduc la cunoºtinþã cum sunã textul în Marea Britanie: ”Jur cu credinþã în Preaputernicul Dumnezeu cã voi fi credincios, cu adevãrat loial Maiestãþii sale, moºtenitorilor ºi succesorilor sãi, conform legii. Aºa sã-mi ajute Dumnezeu!Ò

Mai sunt ºi alte texte pe care le am la îndemânã. N-aº vrea sã vã citesc toate aceste texte, dar, din simpla citire a celor douã, veþi observa cã ele sunt mult mai apropiate de textul propus iniþial.

De aceea, ºi eu vã propun, stimaþi colegi, pentru a da posibilitatea sã avem un text serios ºi solemn, sã respingeþi varianta care v-a fost propusã de comisia de mediere.

Vã mulþumesc foarte mult, domnule preºedinte.

Supun la vot.

Domnul Buzatu a venit în numele Grupului parlamentar P.S.D.

Domnul general.

Deºi fac parte din acelaºi Grup P.S.D., am cu totul altã opinie decât colegul meu care a vorbit în numele Grupului P.S.D.

Domnilor, acest jurãmânt presupune o anume solemnitate. Prin repetarea cuvântului ”jurÒ, capãtã mai multã solemnitate acest moment, care trebuie sã ducã la crearea unei stãri de sinceritate deplinã din partea celui care depune jurãmântul.

În varianta Camerei, este o înºiruire de mai multe legãminte care, la un moment dat, se transformã într-o banalitate, aºa cã varianta Senatului mie mi se pare cã este cea mai justificatã ºi cea mai potrivitã. De aceea, vã rog sã votaþi varianta Senatului.

Vreau sã vã spun cã în comisia de mediere, din care am fãcut parte, toþi deputaþii, cu excepþia reprezentantului U.D.M.R., au votat pentru varianta Senatului. Vã mulþumesc.

Domnul Timiº.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

M-a indus în eroare varianta propusã de Senat Ð ”senatorii ºi deputaþiiÒ Ð ºi încep cu aceasta. Deci nu vreau sã încurc pe nimeni. Încep cu ultima observaþie pe care a fãcut-o domnul Cazimir, ºi anume faptul cã textul constituþional este ”deputaþii ºi senatoriiÒ. Pentru cã, deºi s-a încetãþenit în România ideea cã Senatul este Camera superioarã, aº vrea sã spun cã, deºi Senatul are ceva mai multe atribuþii decât Camera Deputaþilor Ñ numirea directorului S.R.I. ºi a Avocatului Poporului, atât are în plus Ð, în rest se considerã, din punct de vedere constituþional, cã cele douã Camere sunt egale. Dar Camera Deputaþilor, prin faptul cã are mai multe voturi, într-o viziune neoficialã sau, dacã vreþi, în viziunea Constituþiei, este pe primul loc, ºi nu pe al doilea loc. Deci formula corectã este ”deputaþii ºi senatoriiÒ, din textul pe care-l analizãm. Dupã aceea, o altã observaþie fãcutã de domnul profesor Cazimir este în legãturã cu cuvântul ”onoareÒ, pentru cei care depun jurãmântul pe onoare ºi credinþã. Acest cuvânt se repetã de douã ori în conþinutul aceluiaºi text.

O altã observaþie pe care o susþin, a domnului profesor Cazimir, este în ceea ce priveºte imperativitatea celei de a doua formule. Ea nu poate fi formulatã în felul acela: ”poateÒ, ”ar puteaÒ ºi aºa mai departe, ci, exact cum spune domnul profesor: ”urmând a fi înlocuitãÒ, sau ”trebuind a fi înlocuitãÒ.

La fel, nu cred cã ordinea în care sunt puse jurãmintele, înºiruirea jurãmintelor ar trebui sã înceapã cu ceea ce a propus Senatul. În primul rând, cred cã ar trebui sã înceapã cu respectarea mandatului de deputat sau senator, pentru cã acesta este mandatul pe care-l îndeplinim în primul rând aici, dupã aceea este Constituþia ºi legile þãrii ºi dupã aceea celelalte jurãminte. Ar trebui sã fie o ordine în funcþie de ordinea constituþionalã ºi de importanþa jurãmântului pe care-l facem.

De aceea, consider ºi eu, ca ºi ceilalþi, domnul Buzatu ºi domnul Cazimir, cã ar trebui sã reflectãm mai mult asupra acestui text, pentru cã în formula propusã de Senat, dacã nu se acceptã varianta Camerei Deputaþilor, el nu poate fi votat.

Vã mulþumesc. Supun la vot textul Senatului.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Împotrivã? Vã rog sã numãraþi voturile împotrivã. Abþineri?

Cu 49 de voturi pentru ºi 102 voturi împotrivã a fost respins textul Senatului.

Cine este pentru textul Camerei? Da. Vã mulþumesc.

Împotrivã? Abþineri?

Cu 119 voturi pentru, 32 voturi împotrivã, a fost adoptat textul Camerei.

Trecem la punctul 2. Cine este pentru textul Senatului? Da. Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

Pentru punctul 3. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Punctul 4. Cine este pentru textul Senatului? Vã mulþumesc.

Abþineri? Împotrivã? Unanimitate.

Punctul 5. Cine este pentru textul Senatului? Vã mulþumesc. Abþineri? Împotrivã? Unanimitate.

Lege organicã. Merge la votul final.

În continuare, vã supun atenþiei proiectul de Hotãrâre privind bugetul Camerei Deputaþilor pe anul 2002 ºi raportul Comisiei pentru buget.

Da. Vã rog, domnule Lãpuºan. Din partea iniþiatorului.

În conformitate cu legislaþia în vigoare, în urma aprobãrii de cãtre Biroul permanent al Camerei Deputaþilor, se supune spre aprobare bugetul Camerei Deputaþilor pe anul 2002 ºi estimãrile pentru anii 2003-2005.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor,

Am sã încerc, foarte concentrat, sã prezint proiectul de buget al Camerei Deputaþilor pentru anul 2002.

Totalul cheltuielilor se ridicã la 1.146.491 milioane, din care 9.577 de milioane sunt pentru activitatea Institutului Român pentru Drepturile Omului.

Structura cheltuielilor, repet, faþã de 1.146.491.000.000, care reprezintã, faþã de bugetul aprobat pe 2001, o creºtere de 17,6%. Cheltuielile de personal reprezintã 703.475.000.000. O creºtere de 23,5%. Cheltuielile materiale ºi servicii: 160 de miliarde, care reprezintã o creºtere de 10,1%. Transferuri: 16 milioane, o creºtere de 0,5%. Cheltuielile de capital: 283 de miliarde, care reprezintã o creºtere de 10%.

O remarcã: potrivit înþelegerii între cele douã Camere ale Parlamentului, în anul 2002 cotizaþiile ºi contribuþiile la organismele internaþionale, cu excepþia celei la Asociaþia secretarilor generali de parlamente, vor fi suportate în acest an din bugetul Senatului, ºi aceste cheltuieli se ridicã la cifra de 16 milioane de lei.

Celelalte cheltuieli pe structuri sunt prezentate în detalii în anexele prezente la prezentul proiect de buget.

- Domnule preºedinte, vã rog sã supuneþi dezbaterii ºi

- aprobãrii prezentul proiect de buget. Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc, domnule chestor Lãpuºan. Are cuvântul domnul Grigoraº, din partea Comisiei pentru buget, finanþe.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

În urma examinãrii proiectului de Hotãrâre privind bugetul Camerei Deputaþilor pe anul 2002 ºi estimãrile pentru anii 2003-2005, prin programul pentru asigurarea unei mai mari eficienþe a procesului legislativ, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune ca acest proiect de hotãrâre sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor, în forma prezentatã de iniþiator. Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc, domnule Grigoraº.

Dacã din partea grupurilor parlamentare sunt luãri de cuvânt?

Domnule BorbŽly, vã rog.

Domnule vicepreºedinte, Doamnelor ºi domnilor,

Cred cã este un lucru îmbucurãtor cã discutãm bugetul pe 2002 în data de 8 octombrie ºi trebuie sã felicitãm Executivul cã, în sfârºit, dupã 11 ani, conform Constituþiei, conform legilor în vigoare, probabil, ne va înainta acest buget în conformitate cu aceste legi. Deci cred cã este o noutate pentru noi, ºi trebuie sã punctãm acest lucru în mod pozitiv, ceea ce pentru noi poate fi ºi o autocriticã, ar fi trebuit sã analizãm acest buget.

Probabil cã deja la ora aceasta Executivul discutã de fapt bugetul pe 2002. Nu putem decât sã avem un control mai riguros, consider, în anul viitor, mai ales asupra unor sume în ceea ce priveºte investiþiile din Palatul Parlamentului, sã avem o discuþie mai pragmaticã cu Senatul, în ceea ce priveºte aceste cheltuieli, pentru cã unele din ele sunt legate de Camera superioarã a Parlamentului.

Consider cã în aceastã privinþã bugetul este echilibrat ºi respectã, în general, acele procente care sunt în legãturã cu inflaþia, cu celelalte elemente din cadrul bugetului de stat.

Consider, totodatã, un lucru pozitiv cã se face o estimare, tot pentru prima oarã, pentru perioada 2003-2005, ceea ce se încadreazã în bugetele multianuale care se discutã în þãrile care sunt membre ale Uniunii Europene.

Cu aceste considerente, Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare va vota pentru aprobarea acestui buget.

Mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Da. Vã mulþumesc. Dacã mai sunt ºi alte luãri de cuvânt din partea grupurilor parlamentare. Dacã nu, trecem la aprobarea hotãrârii.

Supun la vot titlul hotãrârii. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Abþineri? Împotrivã? Unanimitate.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Comisia a hotãrât, în ºedinþa din 25 septembrie, ca proiectul de lege sus-menþionat sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului în forma prezentatã de iniþiator, respectiv de Guvern. La adoptarea acestei hotãrâri s-a avut în vedere raportul ºi, respectiv, avizele Comisiei pentru politicã externã, Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi ºi, la fel, avizul Consiliului Legislativ. Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Da. Vã mulþumesc, domnule Florescu.

Dacã doreºte cineva sã ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Dacã nu,

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În ºedinþa din 25 septembrie 2001 Comisia a hotãrât ca proiectul de lege sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare în forma prezentatã.

Menþionãm cã reprezintã o extindere a schimburilor educaþionale ºi ºtiinþifice în Programul Fulbright. Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Da. Vã mulþumesc, domnule Andea.

Domnule preºedinte, mulþumesc.

Comisia noastrã a dezbãtut acest proiect de lege pentru ratificarea Memorandumului de înþelegere dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Turcia ºi propune Camerei Deputaþilor adoptarea acesteia în forma prezentatã de Guvern.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc, domnule R **‡** duly.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia a analizat acest proiect de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Regatului Maroc în data de 10 septembrie 2001 ºi propune plenului Camerei Deputaþilor adoptarea acesteia în forma prezentatã de Guvern.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc, domnule R‡duly.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, în ºedinþa din 25 septembrie anul curent, a adoptat proiectul de lege sus-menþionat ºi vã propune sã votaþi forma adoptatã de Senat în ºedinþa din 5 septembrie 2001.

La adoptarea acestei hotãrâri comisia a avut în vedere raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, raportul Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, precum ºi avizul Consiliului Legislativ.

Fac, de asemenea, menþiunea cã proiectul de lege se încadreazã sau are caracter de lege ordinarã. Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Da. Vã mulþumesc, domnule Florescu.

## **Domnul Andrei Popescu** Ñ _secretar de stat în Ministerul Integrãrii Europene_ **:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Ministerul Integrãrii Europene susþine, în aceastã searã, în faþa dumneavoastrã opt memorandumuri de finanþare negociate cu Uniunea Europeanã, toate legate de Programul ISPA, program înfiinþat de Consiliul European la Luxemburg, în decembrie 1997, pentru realizarea obiectivelor de modernizare a infrastructurilor de mediu ºi transporturi.

Îngãduiþi-mi, acum, doar sã subliniez cã în perioada 2000-2006 România beneficiazã prin acest instrument de circa 240 de milioane euro anual, cam 20% din fondurile

totale ISPA, situându-se pe al doilea loc între statele candidate din punct de vedere al alocãrii bugetare, dupã Polonia, ceea ce înseamnã cã România a prezentat programe credibile.

În legãturã cu acest proiect de lege, îngãduiþi-mi doar sã precizez cã, din totalul costului general de 59 milioane euro, finanþarea prin Programul ISPA în acest caz este de 44 de milioane euro.

Vã rugãm sã aprobaþi proiectul de lege ºi proiectele de lege urmãtoare Ð pentru cã nu voi mai interveni decât dacã voi fi solicitat Ð în forma adoptatã de Senat. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Nu vã mai solicitãm. Domnul Grigoraº.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a examinat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 17/2001 ºi a hotãrât ca acesta sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor în forma adoptatã de Senat.

Suntem în prezenþa unei legi ordinare. Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Da. Vã mulþumesc.

ªi asupra proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 21/2001, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci s-a pronunþat favorabil ºi propune ca el sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare penului Camerei în forma prezentatã de Senat.

Suntem, de asemenea, în prezenþa unei legi ordinare. Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Da. Vã mulþumesc.

În urma examinãrii proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 35/2001 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Portugheze privind ºederea temporarã în scopul angajãrii lucrãtorilor români pe teritoriul Republicii Portugheze, în ºedinþa din 25 septembrie 2001 Comisia de muncã a hotãrât ca proiectul de lege mai sus-menþionat sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare în forma prezentatã de iniþiator.

Suntem în faþa unei legi cu caracter ordinar.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc, doamna Dobrescu.

În urma examinãrii proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 36/2001 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Marelui Ducat de Luxemburg privind schimbul de stagiari, semnat la Luxemburg la 20 iulie 2001, în ºedinþa din 25 septembrie 2001 Comisia de muncã ºi protecþie socialã a hotãrât ca proiectul de lege mai sus menþionat sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare în forma prezentatã. Avem de-a face cu o lege cu caracter ordinar. Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc, doamna Dobrescu.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a examinat proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 43/2001 ºi a hotãrât ca el sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor în forma prezentatã de Senat. Suntem în prezenþa unei legi ordinare.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc, domnule Grigoraº.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a examinat proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 44/2001 ºi a hotãrât ca el sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor în forma prezentatã de Senat. Suntem, de asemenea, în prezenþa unei legi ordinare.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc, domnule Grigoraº.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În urma examinãrii proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 46/2001, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a hotãrât ca acesta sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor în forma prezentatã de Senat. Suntem în prezenþa unei legi ordinare.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Din partea Grupului P.R.M., domnul Brudaºca.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor colegi, Domnule ministru,

Eu n-am nimic împotriva adoptãrii acestei legi, am însã în legãturã cu formularea propriu-zisã, pentru cã aici apare o mixturã care nu prea se practicã în tehnica legislativã. Avem formularea ”Youth ºi CulturaÒ. Ori spunem ”Youth and CultureÒ, ori spunem ”tineretul ºi culturaÒ. Nu poate sã fie acest amestec, acest melanj între douã limbi.

În consecinþã, supun ori varianta englezeascã, sã mergem pe varianta iniþialã, ori varianta tradusã, respectiv ”tineretul ºi culturaÒ. Alegeþi dumneavoastrã forma care vã convine mai mult, dar eu aº zice cã pentru exactitate sã folosim forma din documentul iniþial, respectiv ”Youth and CultureÒ.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Deci iniþiatorul este de acord.

Supun titlul legii cu amendamentul propus de domnul Brudaºca.

16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/18.X.2001

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Deci, a rãmas ”Youth and CultureÒ.

De asemenea, ºi în textul legii trebuie fãcutã modificarea.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Mie nu-mi plac lucrurile fãcute pe picior, aºa cum s-a întâmplat adineauri, ºi drept urmare am cãzut într-o capcanã. Este vorba de o înºiruire la acest titlu de programe comunitare, printre care un program este ”YouthÒ ºi un alt program este ”CultureÒ sau cum vreþi sã-i spunem. Guvernul ºi-a permis urmãtoarea soluþie: în afarã de douã programe, n-a tradus titlurile. Deci la ”LIFE IIIÒ, la ”Leonardo da Vinci IIÒ, la ”Socrates IIÒ ºi aºa mai departe..., la ”FiscalisÒ au rãmas denumirile programelor aºa cum au fost, însã a mai fãcut... ºi-a permis sã prindã aici, sã traducã ”Al cincilea program-cadru în domeniul cercetãrii ºi dezvoltãrii tehnologiceÒ ºi ºi-a mai permis sã traducã încã un titlu ”Cultura 2000Ò.

Drept urmare, în nici un caz nu putem sã zicem ”Youth and CultureÒ, pentru cã este vorba de ”YouthÒ, un program ºi un alt program, ”CultureÒ ºi în al doilea rând nu vãd nici un motiv ca sã venim noi aici ºi sã schimbãm, dacã Guvernul în ordonanþã a venit ºi a pus aceste titluri.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Acum, dupã ce am votat, domnule R‡duly... Avem dreptul sã schimbãm mãcar titlul. Vã mulþumesc.

## **Domnul Damian Brudaºca**

**:**

Ca sã se vadã vigilenþa U.D.M.R.-ului.

ªi a P.R.M.-ului, în acelaºi timp. Sã o recunoaºtem. Supun atenþiei dumneavoastrã proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 47/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare PHARE dintre Guvernul României ºi Comisia Europeanã referitor la participarea României în anul 2001 la programele comuni-

tare: ”Întreprinderi mici ºi mijlociiÒ, ”Egalitatea ºanselor dintre femei ºi bãrbaþiÒ, ”Save IIÒ, ”Prevenirea SIDA ºi altor câteva boli contagioaseÒ Ð RO0009, semnat la Bucureºti la 29 decembrie 2000.

Domnule Popescu, o sã am rugãmintea, pe viitor, sã fiþi extrem de atent la titlurile acestor memorandumuri. Vã mulþumesc.

Domnul Grigoraº are cuvântul din partea comisiei.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a întocmit raport favorabil asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 47/2001 ºi propune dezbaterea ºi adoptarea acesteia în forma prezentatã de Senat. Suntem în prezenþa unei legi ordinare. Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

## Vã mulþumesc.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a examinat proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 48/2001 ºi a hotãrât ca el sã fie supus spre dezbatere ºi adoptare plenului Camerei Deputaþilor în forma prezentatã de Senat. Suntem în prezenþa unei legi ordinare.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Vã mulþumesc.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune examinarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 51/2000 ºi dezbaterea ºi adoptarea lui în forma prezentatã de Senat. Suntem în prezenþa unei legi ordinare.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Este vorba de o întrebare adresatã de un cetãþean din judeþul Cluj care a lucrat în structurile C.F.R.-ului ºi într-o societate afiliatã acestuia o perioadã de circa 26 de ani, este în prezent pensionar ºi problema pe care ºi-o punea, având în vedere încetarea emiteriiÉ dreptului de a obþine acele cãlãtorii gratuiteÉ întreba, având în vedere cã din 1998 nu a mai beneficiat de aceste carnete de cãlãtorie, dacã acum, la pensie, poate beneficia, dupã cei 26 de ani prestaþi în activitãþi în rândul C.F.R.ului, poate beneficia de carnetele respective. Dacã da, cãrei instituþii sã se adreseze pentru a beneficia de acest drept? Aceasta era întrebarea pe care am adresat-o ministerului de resort.

Mulþumesc.

Mulþumesc, domnule Brudaºca. Are cuvântul domnul Tudor Florescu, un minut.

## **Domnul Tudor Florescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei:_

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate domnule deputat,

Mulþumim pentru interesul acordat activitãþii ministerului nostru ºi vreau sã vã comunic urmãtoarele: Conform Ordonanþei Guvernului nr. 112/1999 art. 5 alin. 1 ”pensionarii ºi membrii lor de familie beneficiazã de cãlãtorii gratuite pe cãile ferate pe bazã de permise individuale dacã la data pensionãrii au o vechime în unitãþile de cale feratã de cel puþin 25 de ani bãrbaþii ºi 20 de ani femeile, dacã se pensioneazã din alte unitãþiÒ. ”Prin alte unitãþiÒ se înþeleg unitãþile desprinse prin reorganizarea Societãþii Naþionale a Cãilor Ferate Române, precum ºi unitãþile desprinse din fostul departament al Cãilor Ferate Române.

Dupã reorganizarea S.N.C.F.R.-ului prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 12/1998 ºi înfiinþarea prin Hotãrârea Guvernului nr. 584/1998 a Societãþii Naþionale C.F.R. Cãlãtori Ñ S.A., salariaþii unitãþilor respective primesc permise, contra cost, pe bazã de convenþii încheiate de C.F.R. Cãlãtori Ñ S.A. cu conducerea acestor unitãþi.

Prin Ordonanþa Guvernului nr. 112/1999 art. 12 au fost abrogate total sau parþial aceste acte normative, cu modificãrile lor ulterioare, precum ºi orice alte dispoziþii contrare prevederilor ordonanþei. Condiþia de vechime în unitãþile de cãi ferate a salariaþilor unitãþilor de construcþii cãi ferate se verificã pânã la data când respectivele unitãþi au ieºit din structura cãilor ferate, respectiv 29 martie 1991.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/18.X.2001

Deºi domnul Puºcaº a beneficiat de permise pânã la pensionare, în luna aprilie 2001, perioada de circa 10 ani, 1991Ñ2001, nu constituie vechime în unitãþi de cãi ferate.

Având în vedere cele de mai sus, deoarece vechimea lucratã în unitãþi de cãi ferate, verificatã pânã în anul 1991, când S.C.C.F. Cluj a ieºit din structura cãilor ferate, este de circa 17 ani, domnul Puºcaº Simion nu mai are dreptul de a beneficia de permise C.F.R. ca pensionar.

Vã mulþumesc, domnule Tudor Florescu.

Domnule Brudaºca, doriþi sã-i daþi un contrarãspuns sau nu? Vã puneþi de acord. Vã mulþumesc.

Cam acestea ar fi rãspunsurile.

Trecem la partea de interpelãri acum.

Domnul Rus Emil. Vã rog, pe scurt, domnule Rus, pentru fericirea ambelor pãrþi.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Am o interpelare adresatã domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor.

Prin Hotãrârea Guvernului nr. 637/1998 s-a constituit Societatea Naþionalã ”Cai de RasãÒ, care are 9 subunitãþi fãrã personalitate juridicã.

În anexa nr. 1, care cuprinde subunitãþile Societãþii Naþionale ”Cai de RasãÒ, ºi în anexa nr. 2 sunt nominalizate bunurile proprietate publicã ºi privatã ale statului aflate în administrarea acestei societãþi la data de 30 iunie 1999. La poziþia nr. 1 figureazã herghelia cu sediul în oraºul Beclean, judeþul Bistriþa-Nãsãud, cu o suprafaþã de 661 hectare, din care 626 hectare teren agricol ºi 35 hectare teren neagricol.

În baza Legii fondului funciar nr. 18/1991, modificatã prin Legea nr. 169/1997 ºi a Legii nr. 1/2000, la comisia localã Beclean au fost înregistrate un numãr de 449 de cereri ale cetãþenilor din localitãþile: Beclean, Coldãu, Figa, Rusu de Jos, Sãsarm, Agriº ºi Cociu care solicitã reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafeþele de teren pe care le au în actualul perimetru al Hergheliei Beclean.

Herghelia a fost înfiinþatã iniþial pe o suprafaþã de 250-300 hectare, iar diferenþa de teren pânã la 661 de hectare a fost comasatã de la cetãþeni din satele menþionate. În prezent, comisiile locale nu au posibilitatea restituirii în naturã a acestor terenuri, deoarece ele nu dispun de teren aflat în rezerva lor, iar primãriile nu dispun de teren aflat în domeniul privat al statului care sã poatã fi dat la cetãþeni.

Din aceste considerente, Primãria Beclean, cu adresa nr. 2.101 din 23 august 2000, a solicitat diminuarea suprafeþei pe care o deþine Herghelia ”Cai de RasãÒ Beclean, conform Hotãrârii Guvernului nr. 996/1999, de la 661 hectare la suprafaþa de 235 hectare, respectiv prin diminuarea cu 426 hectare, teren care reprezintã proprietatea celor 449 de cetãþeni din localitãþile menþionate.

Prefectura judeþului Bistriþa-Nãsãud, cu adresa nr. 901 din 30 octombrie 2000, în baza Hotãrârii nr. 798 din 27 octombrie 2000, adoptatã de Comisia judeþeanã pen-

Vã mulþumesc, domnule Rus. Nici un fel de problemã, nu, Doamne fereºte, numai sã o lãsaþi în scris, sã o dãm la minister.

Doamna Mona Musca, vã rog.

Mulþumesc frumos.

Este vorba de o interpelare adresatã domnului primministru Adrian Nãstase.

Problemele cu care se confruntã Combinatul Siderurgic Reºiþa au fost pe larg mediatizate ºi discutate. Ca parlamentar de Caraº-Severin sunt responsabilã, împreunã cu alþi reprezentanþi politici sau din administraþia localã ºi centralã, faþã de situaþia deosebit de grea din Reºiþa ºi din judeþul Caraº-Severin.

Vã amintesc cã în judeþul Caraº-Severin sunt ºi alte localitãþi cu mari probleme. Este suficient sã vorbesc despre Oþelul Roºu, Anina, Moldova Nouã.

În acest sens, am avut iniþiativa elaborãrii unei scrisori deschise, adresate dumneavoastrã, domnule prim-ministru, ºi semnatã de toate forþele politice din judeþ, care se referã la situaþia Combinatului Siderurgic, dar prezintã ºi soluþii alternative pentru revigorarea judeþului CaraºSeverin.

În aceastã scrisoare am propus ca sub patronajul dumneavoastrã, domnule prim-ministru, sã aibã loc o întâlnire între toþi parlamentarii de Caraº-Severin ºi toþi factorii responsabili locali ºi centrali, pentru a vã expune soluþiile alternative ºi pentru a încerca sã gãsim, în urma acestei discuþii, o cale pentru a opri degradarea situaþiei din Combinatul Siderurgic Reºiþa ºi, respectiv, din Reºiþa ºi din judeþul Caraº-Severin.

Cred cu tãrie în posibilitãþile de relansare a Combinatului Siderurgic Reºiþa. Acestea sunt bazate pe sursã energeticã proprie, pe profesionalismul dobândit în cei 230 de ani ca lider în domeniul producþiei, producþie cãutatã încã pe piaþa naþionalã ºi internaþionalã, ºi, nu în ultimul rând, pe seriozitatea unor oameni cum sunt bãnãþenii.

Din nefericire, Combinatul Siderurgic Reºiþa are nevoie ca de aer de investiþii, în primul rând, pentru turnarea continuã fãrã de care cuptoarele electrice de curând construite sunt inutile ºi, pe cale de consecinþã, preþul de cost necompetitiv.

Guvernul nu numai cã nu dispune de finanþe pentru investiþii, dar a pierdut ºi ocazia de a încheia înþelegerile la timpul cuvenit, imediat dupã alegerile din 2000, cu investitorul american. Acest lucru a generat reþinere ºi neîncredere din partea acestuia din urmã.

Am înþeles.

... C.N.S.L.R. ”FrãþiaÒ Ð preºedintele judeþean. Mulþumesc.

Mulþumesc, doamna Musca. Nu mã pot abþine sã nu spun cã admir cunoºtinþele dumneavoastrã de procedeu tehnologic ºi de turnare continuã.

Domnul Vekov K‡roly-J‡nos, vã rog.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor,

Interpelarea mea o adresez domnului ministru Octav Cozmâncã, ministrul administraþiei publice.

Inteprelarea priveºte, pe de o parte, raportul dintre principiile generale ale unei guvernãri care declarã cã ocroteºte valorile artistice ºi morale, pe de altã parte, modul de aplicare a Legii administraþiei publice locale de cãtre primari ºi forurile locale competente, inclusiv autoritãþile delegate ale puterii centrale în provincie.

În mod concret, doresc sã vorbesc despre cele ce se întâmplã la Cluj-Napoca de luni, de fapt, de ani de zileÉ provocarea unei pãrþi a populaþiei, anume a celei maghiare, ofensând voit valorile la care este ataºatã aceastã comunitate.

Este vorba de valori ce circumscriu identitatea naþionalã a comunitãþii naþionale maghiare din ºi din afarã de Cluj-Napoca, ataºamentul ei faþã de bisericã, cea catolicã, respectiv faþã de valorile culturale create de înaintaºi, acum toate cãlcate în picioare de primarul Clujului.

Este vorba despre acþiunile autorizate de acest primar de a fi desfãºurate în preajma Bisericii Catolice ”Sfântul MihaiÒ din Cluj-Napoca: festivalul berii, caruseluri, meciuri de baschet, concerte etc., toate, se pare, pentru a deranja activitatea acestei instituþii ºi de a provoca populaþia maghiarã a oraºului.

Vã mulþumesc foarte mult.

Vã mulþumesc ºi eu. Are cuvântul domnul Moraru.

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Interpelarea este adresatã doamnei Daniela Bartoº, ministrul sãnãtãþii ºi familiei, ºi domnului Eugeniu Þurlea, preºedintele Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate.

În iunie 2001 a fost adoptatã de cãtre Guvernul României Hotãrârea de Guvern nr. 561/2001 pentru aprobarea programelor de sãnãtate finanþate în anul 2001 din bugetul Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei ºi din bugetul fondului de asigurãri sociale de sãnãtate, iar în luna august a fost emis Ordinul preºedintelui Casei naþionale de asigurãri de sãnãtate nr. 450 privind organizarea ºi finanþarea programului de sãnãtate în anul 2001.

Nu mai prezint cronologic celelalte acte normative, dar vreau sã precizez definiþii ale termenilor utilizaþi în cuprinsul programelor de sãnãtate.

”ProgramÒ: Instrumentul prin care se realizeazã scopurile ºi obiectivele instituþiei, asigurând transformarea indicatorilor fizici în indicatori de eficienþã ºi, în final, în indicatori de rezultate, cu utilizarea în modul cel mai eficient a resurselor.

”Indicatori de rezultateÒ: Rezultatul final, impactul sau efectul unei acþiuni ori al unei politici legate direct de scop ºi obiective. Mãsoarã performanþele instituþiei, indicând gradul de îndeplinire a obiectivelor, precum ºi beneficiile publice derivate din acestea. Oferã posibilitatea luãrii de decizii asupra acþiunilor viitoare ale instituþiei.

”ScopÒ: Þel general spre care instituþia îºi direcþioneazã eforturile, în concordanþã cu mãsurile propuse prin Programul de guvernare ºi cu prioritãþile stabilite, în funcþie de condiþiile economice, financiare ºi sociale.

”ObiectiveÒ: Instrumente prin care instituþia îºi defineºte acþiunile pentru realizarea scopului propus. În formularea lor, accentul se pune pe rezultatele activitãþii la finele unei perioade determinate.

Eu personal consider, ca medic ºi profesionist, cã aceste mãsuri nu îºi vor atinge scopul ºi obiectivul propus, iar indicatorii de rezultate vor demonstra cã beneficiul public va fi minim, de fapt, în defavoarea imaginii instituþiilor sus-menþionate. ªi voi exemplifica aceste afirmaþii cu un exemplu.

Vã mulþumesc mult, domnule deputat.

Am rugãmintea, pentru toþi colegii care urmeazã, cu tot respectul pentru munca pe care o desfãºuraþi pentru a face aceste interpelãri, sã le faceþi pe scurt, pentru cã, în rest, le dãm la ministere ºi oricum sunt obligaþi sã analizeze foarte atent ceea ce faceþi dumneavoastrã.

Oricum, puteþi sã daþi la presã interpelarea, pentru cã ea se înregistreazã fãrã nici un fel de problemã. Domnul Moisescu George.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea este adresatã domnului Mihai Tãnãsescu, ministrul finanþelor publice.

Prin Legea nr. 326/2001 se prevede la art. 25 cã se aplicã penalitãþi de 0,15% pe zi la facturile neîncasate, dupã 30 de zile de la emiterea acestora de cãtre prestatorii de distribuþie apã, canal, termoficare. Prin Decizia nr. 57/11.10.1999 ANRE, prin contractul-cadru încheiat între furnizorii de energie electricã ºi regiile de apã, canal, termoficare, se aplicã penalitãþi de 0,3% pe zi, la facturile neachitate în termen de 10 zile.

Deci regiile de apã, canal, termoficare pot încasa penalitãþi de 0,15% pe zi numai dupã 30 de zile de la facturare, în schimb plãtesc penalitãþi duble, de 0,3% pe zi, numai dupã 10 zile de la facturare.

De asemenea, S.C. ”ElectricaÒ ºi S.C. ”DistrigazÒ beneficiazã ºi de prevederile Legii nr. 328/2001 prin care se acordã eºalonãri la platã de 5 ani, cu o perioadã de graþie de 6 luni, a obligaþiilor fiscale datorate ºi neachitate la bugetul de stat, precum ºi la scutirea de la .platã a majorãrii de întârziere ºi a penalitãþilor aferente acestora, calculate pânã la 31 martie 2001.

Vã interpelez, domnule ministru, dacã este legal sã se aplice penalitãþi diferite pentru aceeaºi prestaþie, ba, mai mult, o societate fiind chiar scutitã de anumite penalitãþi. Consider cã aceastã inginerie economicã poate conduce fie la creºterea preþurilor la apã, energie termicã ºi canalizare, fie la falimentarea regiilor prestatoare de servicii comunale.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule Moisescu.

Are cuvântul domnul Ionescu Nicolae.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Doresc sã-i fac o interpelare domnului Octav Cozmâncã, ministrul administraþiei publice. Obiectul interpelãrii este:

Solicit iniþierea unei anchete privind întreaga activitate a domnului Dragu Ionel, primar al comunei Mãldãrei, judeþul Vâlcea, unde m-am nãscut ºi eu. Informaþiile pe care le deþin din teritoriu ºi pe care vi le pot pune la dispoziþie impun de urgenþã implicarea dumneavoastrã, inclusiv a Parchetului Vâlcea, în soluþionarea acestei probleme.

Ca reprezentant în teritoriu al puterii administraþiei centrale, domnul Dragu Ionel a transferat o cantitate apreciabilã de þeavã pentru alimentarea cu apã potabilã, achiziþionatã din contribuþia benevolã a cetãþenilor din comunã, reprezentând o valoare cuprinsã între 150 de mii ºi 200 de mii de lei de persoanã, fãrã eliberarea, la vremea respectivã, a unor chitanþe pentru sumele încasate. Transferul a fost realizat în data de 6 octombrie 1998, pe baza unui simplu proces-verbal de custodie, fãrã aviz de expediere, cãtre firma S.C. ”TimbÒ Ñ S.R.L. Balº, care, ulterior, a pus în circulaþie acest bun de inventar în interes propriu al unitãþii menþionate, obþinând în aceastã manierã profituri ilicite.

Vã rog, domnule ministru, sã-mi transmiteþi în termenul legal prevãzut de lege rezultatul anchetei solicitate. Mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu. Domnul Anghel Stanciu.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Onorat prezidiu ºi stimatã adunare a Camerei Deputaþilor,

Obiectul interpelãrii noastre îl constituie, dupã pãrerea noastrã, abuzurile sãvârºite cu acordul Ministerului Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului, respectiv Inspectoratul de Protecþia Mediului Bucureºti, ºi al Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei ºi al Ministerului Administraþiei Publice, respectiv Primãria Municipiului Bucureºti, ºi care privesc Ferma agricolã a Institutului Agronomic Bucureºti, care, în 12 aprilie 2000, a devenit, prin contract de asociere în participaþiune cu Firma ”LoctrasÒ S.R.L., ulterior botezatã ”Bãneasa InvestÒ Ñ S.A., un loc de realizare a unui nou cartier de lux în Municipiul Bucureºti.

Considerãm cã pãmântul care a fost donat de Casa Regalã în 1929, în suprafaþã de 226 de ha, trebuie sã rãmânã în domeniul public al statului, cum specificã toate legile în vigoare, ºi nicidecum nu poate fi înstrãinat.

Cerem domnului prim-ministru sã-i sancþioneze drastic pe toþi cei care au întins mâna asupra patrimoniului public al statului. Ne rezervãm dreptul sã dezvoltãm interpelarea sãptãmâna viitoare.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule Anghel Stanciu. Are cuvântul domnul Brudaºca Damian, se pregãteºte domnul K—nya-Hamar S‡ndor.

Domnul Brudaºca era numãrul doi ºi l-am sãrit...

Eu vã mulþumesc cã m-aþi ”sãritÒ, mi-aþi dat posibilitatea sã admir...

Eu recunosc. Alþii care vã sar nu recunosc.

Mã rog, nu intrãm în polemicã, nu face obiectul interpelãrii mele care se adreseazã domnului Adrian Nãstase, prim-ministru al Guvernului României.

În toamna acestui an, printre mãsurile luate în primul rând pentru îmbunãtãþirea propriei imagini, Guvernul României a hotãrât ca, pentru a veni în sprijinul familiilor cu venituri mici, ca ºi al celor cu mulþi copii, sã ofere colete cu rechizite ºcolare. Valoarea oficial declaratã a unui astfel de colet a fost de 200 de mii de lei pentru fiecare elev din clasele I-VIII care întruneºte condiþiile impuse de Guvern.

Mai mulþi pãrinþi din municipiul Cluj-Napoca ºi din judeþul Cluj mi-au adus la cunoºtinþã cã valoarea realã a coletului oferit nu depãºeºte 60 pânã la 70 de mii de lei.

Cei în cauzã sunt de pãrere cã este posibil sã asistãm la o fraudã de mari proporþii, având în vedere diferenþa dintre valoarea realã ºi cea declaratã oficial a coletelor distribuite.

Considerând cã în calitate de deputat nu pot rãmâne indiferent faþã de semnalele primite, aº dori, domnule prim-ministru, sã elucidaþi aceastã situaþie. În acest sens, consider cã trebuie precizat dacã, într-adevãr, suma alocatã de Guvernul României a fost de 200 de mii de lei pentru fiecare elev sau ea a fost modificatã, fãrã ca acest lucru sã mai fie adus, în timp util, la cunoºtinþa opiniei publice.

Dacã suma a rãmas aceeaºi, atunci se impun explicaþii, în urma verificãrilor de rigoare, cine ºi unde a subtilizat diferenþa de bani? La Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, la inspectoratele ºcolare judeþene?

Nu lipsit de interes ar fi de ºtiut dacã dumneavoastrã, în calitate de prim-ministru ºi preºedinte al P.S.D., aveaþi cunoºtinþã de aceastã nouã inginerie financiarã? V-au mai semnalat astfel de cazuri serviciile speciale sau Ministerul de Interne?

Evident, domnule prim-ministru, formulând interpelarea de mai sus, nu fac decât sã exprim nedumeririle cetãþenilor ºi, nu în ultimul rând, sã vã semnalez cazuri, care, lãsate nerezolvate, aduc o umbrã de suspiciune asupra seriozitãþii demersurilor Guvernului, de combatere a fraudelor ºi corupþiei.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul K—nya-Hamar S‡ndor, se pregãteºte domnul Baban ªtefan.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã primului ministru al Guvernului României, domnului Adrian Nãstase, ºi se rezumã la urmãtorul obiect:

În Programul Guvernului se pune un accent deosebit pe realizarea unei stabilitãþi decizionale ºi legislative, pe asigurarea supremaþiei legii.

Cum explicã Guvernul faptul cã Poliþia din judeþul Cluj, cu sprijinul Inspectoratului General al Poliþiei, intervine ºi blocheazã aplicarea Legii administraþiei publice locale nr. 215/2001, vizavi de deciziile luate de consiliile locale ºi intenþiile primarilor abilitaþi?

Care este competenþa forþelor de ordine publicã, nereglementatã în textul legii, vizând domeniul ºi aplicabilitatea Legii administraþiei publice locale? Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule K—nya-Hamar.

Are cuvântul domnul Baban ªtefan, cu douã interpelãri.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Am sã încerc sã mã încadrez exact în timpul prevãzut.

Prima interpelare este adresatã domnului Dan Ioan Popescu, ministrul industriei ºi resurselor, se referã la mobila noastrã româneascã, în care lucreazã 200 de mii de români, mobilã care, cândva, fãcea faimã þãrii, ºi soli- cit Ministerului Industriei ºi Resurselor sã ne spunã cam ce gânduri are cu aceastã industrie, care va aduce valutã grea þãrii?

A doua interpelare este adresatã domnului ministru Marian Sârbu, Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, în legãturã cu înlocuirea convenþiilor actuale, civile, cu convenþii de prestãri servicii ºi solicit niºte detalii.

Depun actele la secretariat, pentru ministerele în cauzã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Are cuvântul domnul Popa Cornel.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Prezenta interpelare este adresatã doamnei Rodica Stãnoiu, ministrul justiþiei, de cãtre deputatul Valeriu Stoica ºi deputatul Cornel Popa, Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal.

În perioada 1996-2000, timp în care Partidul Naþional Liberal a participat la guvernare, una dintre prioritãþile formaþiunii noastre politice a fost reformarea justiþiei româneºti. Unul dintre elementele esenþiale pentru ca actul de justiþie sã se desfãºoare în condiþii adecvate este îmbunãtãþirea condiþiilor existente în sistemul juridic românesc atât la nivel conceptual, teoretic, cât ºi din punct de vedere material.

De asemenea, partidul nostru a dorit punerea în practicã, cât mai grabnicã, a unui principiu de bazã al societãþii democratice Ð facilitarea accesului cetãþeanului la justiþie. În timpul guvernãrii 1996-2000 ministrul justiþiei a alocat fonduri importante pentru finalizarea ºi construcþia unor clãdiri destinate actului de justiþie, fiind inaugurate, pe parcursul celor 4 ani, zeci de sedii noi sau îmbunãtãþite alte câteva zeci de judecãtorii din toatã þara.

Astfel, la sfârºitul anului 2000, au fost finalizate lucrãrile de construcþie la Judecãtoria din Salonta, judeþul Bihor. Inaugurarea cât mai grabnicã a acestui nou sediu ar fi fost de naturã sã uºureze viaþa de zi cu zi a locuitorilor acestui oraº ºi a celor din comunele învecinate.

Numai cã, deºi finalizarea unor lucrãri în interesul cetãþenilor nu trebuie sã se împiedice de culoarea politicã a unui Guvern, doamna Rodica Stãnoiu nu a considerat ca fiind o prioritate inaugurarea sediului Judecãtoriei din Salonta, ignorând trebuinþele cetãþenilor din aceastã zonã. Astfel, locuitorii oraºului Salonta sunt nevoiþi sã parcurgã zeci de kilometri pânã la Judecãtoria Oradea pentru a obþine un simplu aviz, ºtampilã sau decizie judecãtoreascã.

În aceste condiþii, ne întrebãm de cât timp mai are nevoie doamna ministru Rodica Stãnoiu pentru a inaugura un sediu care este finalizat, aºteptând doar numirea celor care vor împãrþi dreptatea în zonã?

Vã mulþumesc ºi aºtept rãspunsul verbal ºi scris.

Vã mulþumesc. Domnul Ionescu Marian.

Stimate domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Pentru cã suntem întârziaþi la ora aceasta, interpelãrile mele sunt foarte scurte ºi sunt adresate domnului ministru Dan Ioan Popescu, al industriei ºi resurselor.

Una priveºte condiþiile în care a fost vândut un activ de prelucrare ºi pregãtire a fierului vechi, Secþia Titu, din cadrul Combinatului de Oþeluri Speciale Târgoviºte în anul 1997, pentru cã acest activ a fost vândut, precum ar exista decapitarea unui organism viu, pot sã spun acest lucru ºi în calitate de specialist în metalurgie, de profesor la universitatea de metalurgie ºi de om politic.

A fost un act necugetat, fapt pentru care, la ora actualã, Combinatul de Oþeluri Speciale Târgoviºte suferã de fier vechi, deci au imense staþionãri de fier vechi, iar cel care l-a cumpãrat, având obligaþii deosebite sã livreze combinatului în continuare fier vechi, nu ºi-a respectat contractul. Turcul respectiv, care a cumpãrat acest combinat, livreazã la ora actualã, de atunci, în continuare, fier vechi la o oþelãrie de-a lui, în Turcia.

Astfel, îl rog pe ministrul Dan Ioan Popescu sã cerceteze ºi sã explice oportunitatea ºi legalitatea Ð cu toate cã nu s-a fãcut în aceastã perioadã Ð a acestei tranzacþii comerciale ºi mãsurile care se impun în situaþia nerespectãrii condiþiilor contractuale de cãtre cumpãrãtorul acestei secþii, cu precizarea responsabilitãþilor.

Acest lucru vine ºi în ajutorul actualei conduceri a Combinatului de Oþeluri Speciale, pentru a rezolva situaþia, pentru cã încã se mai poate.

A doua interpelare, tot domnului ministru Dan Ioan Popescu i se adreseazã, ºi se referã la faptul cã actuala Societate ”PetromÒ Ñ S.A., care este subordonatã Ministerului Industriei ºi Resurselor, are un punct de vedere deosebit, ºi anume cã activitãþile care se presteazã cãtre aceastã societate nu sunt decontate absolut deloc, deci nici prin conturile bancare ºi nici ca alte modalitãþi.

Astfel, eu solicit sã se explice ce modalitãþi de achitare a datoriilor existã la nivelul Companiei ”PetromÒ Ñ S.A., având în vedere cã, în prezent, este blocat chiar ºi mecanismul de platã prin compensãri cu produse petroliere. Relev faptul cã existã foarte multe întreprinderi în România care lucreazã actualmente pentru ”PetromÒ Ñ S.A., iar de circa 4 luni de zile este absolut blocat acest dialog comercial ºi de compensãri cu produse petroliere, conducând astfel, în continuare, ºi generând un blocaj financiar nemaipomenit în economia noastrã.

Îi mulþumesc ºi eu domnului Ionescu Marian. Domnul Boc Emil.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã domnului ministru Miron Mitrea, ministrul lucrãrilor publice, transporturilor ºi locuinþei, ºi are drept obiect interpretarea prevederilor Legii nr. 415/2001 cu privire la instalarea microcentralelor termice de apartament.

În conþinutul acestei legi adoptate de cãtre actualul Parlament se menþioneazã explicit faptul cã: ”Reparaþiile la instalaþiile interioare, la branºamentele ºi la racordãrile exterioare de orice fel aferente construcþiilor, precum ºi montarea aparatelor individuale de climatizare ºi/sau de contorizare a consumului de utilitãþi nu necesitã autorizaþie de construcþieÒ. În baza acestui text legal au existat douã dispoziþii contradictorii.

Pe de o parte, este o circularã transmisã în teritoriu de cãtre Ministerul Lucrãrilor Publice, care specificã, iarãºi expres, faptul cã atunci când este vorba de instalarea microcentralelor nu necesitã existenþa autorizaþiei de construcþie, iar, pe de altã parte, în 26 septembrie, la întâlnirea Asociaþiei municipiilor din România, secretarul de stat de la Ministerul Lucrãrilor Publice, Ileana Tureanu, a declarat cã respectiva circularã este ilegalã ºi nu se aplicã.

În aceste condiþii, existã cel puþin o confuzie la nivelul interpretãrii acestor prevederi legale, iar pe baza acestei confuzii unele administraþii locale, cum este cea din municipiul Cluj-Napoca, percep în continuare o taxã de 1% din valoarea centralei termice pentru eliberarea autorizaþiei de construcþie.

În aceste condiþii, solicitãm un punct de vedere oficial al Ministerului Lucrãrilor Publice cu privire la necesitatea sau nenecesitatea unui aviz în cazul instalãrii microcentralelor termice de apartament.

Vã mulþumesc. Solicit rãspuns oral ºi scris.

Vã mulþumesc, domnule Boc. Domnul Simedru.

Mulþumesc, domnule Simedru.

Are cuvântul domnul Lepãdat ªtefan. Cred cã vã dã premiu la P.R.M., pentru interpelãri...

Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnilor deputaþi,

Interpelarea este adresatã doamnei Ecaterina Andronescu, ministrul educaþiei ºi cercetãrii.

În programa ºcolarã de educaþie tehnologicã, aprobatã prin Ordinul ministrului nr. 4.236/23 august 1999, sunt prevãzute pentru învãþãmântul preuniversitar clasele V-VIII 11 module obligatorii, care pentru mediul rural sunt ineficiente. Solicit explicaþii dacã în atenþia Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii sunt preocupãri pentru introducerea modulului ”agriculturãÒ, având în vedere faptul cã în majoritatea ºcolilor din mediul rural existã cadre didactice cu studii universitare care au pe diplomã specializarea: ”biologie, ºtiinþe agricoleÒ.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule Lepãdat. Domnul Holtea Iancu.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº vrea sã fac ºi o precizare: sunt de la Grupul parlamentar naþional-liberal, sã nu se mai greºeascã în stenogramã altã datã, sã mã treacã fãrã voia mea la alte partide.

Au prognozat. E o premoniþie, nu ne bãgãm!

Dupã dumneavoastrã, domnule preºedinte de ºedinþã! Interpelarea este adresatã Ministerului Administraþiei Publice, domnului ministru Octav Cozmâncã, având în vedere cã se referã la aleºii locali.

Doresc sã aflu punctul de vedere al domnului ministru Octav Cozmâncã în legãturã cu incompatibilitãþile dintre calitatea de consilier judeþean sau local ºi cea de reprezentant al autoritãþii locale în consiliul de administraþie al societãþii comerciale la care acesta este acþionar unic, luând în considerare prevederile punctelor 7.1-7.2, coroborate cu punctul 2.12 din Hotãrârea de Guvern nr. 450/1999, ºi prevederile art. 1, respectiv 5 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 20/2001.

Menþionez cã, în diverse situaþii, autoritãþile administraþiei publice locale aplicã preferenþial prevederile celor douã acte normative, în funcþie de interes, creând confuzie ºi discriminare.

Având în vedere cã au apãrut consecinþe grave, pe care o sã le descriu la dezvoltarea interpelãrii, vã rog sã-mi precizaþi dacã, în opinia dumneavoastrã, Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 20/2001 abrogã punctele la care am fãcut referire din Hotãrârea Guvernului nr. 450/1999.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Interpelarea mea se adreseazã domnului Joiþa Tãnase, procurorul general al României, ºi doamnei ministru al justiþiei, Rodica Stãnoiu:

În ultima perioadã se manifestã, în mod frecvent, fenomenul cãmãtãriei. Unii cetãþeni dau bani, lei sau valutã, împrumut cu dobândã, dobânzi foarte mari, în baza unui act de mânã între cele douã pãrþi, semnat de 2 martori, de regulã.

Deoarece nu se þine nici o contabilitate, practicarea cãmãtãriei fiind ilegalã, având din start la bazã înºelãtoria ºi evaziunea fiscalã, cãmãtarii reuºesc cu ajutorul instanþelor judecãtoreºti sã deposedeze cetãþenii creduli ºi naivi de micile proprietãþi pe care le mai posedã, trezindu-se aruncaþi în stradã de cãtre executorii judecãtoreºti.

Chiar în momentul de faþã am doi cetãþeni din TurnuSeverin care sunt scoºi afarã din apartamente, au lucrurile pe scarã... ceea ce voi dezvolta în momentul în care mi se dã rãspunsul.

Mulþumesc mult, domnule Holtea.

Are cuvântul domnul Adrian Moisoiu. Scurt ºi la obiect. Sunteþi ultimul vorbitor din aceastã searã, domnule Moisoiu.

24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 145/18.X.2001

Mulþumesc, domnule preºedinte, ºi apreciez faptul cã observaþi.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Deplasându-mã în teritoriu ºi ajungând la limita judeþului Mureº cu judeþul Harghita am vizitat ºi oraºul Topliþa, unde am avut o întâlnire cu ”minoritariÒ din judeþul Harghita, adicã cu locuitorii români ai acelor plaiuri.

Având în vedere cã din 1996 nici un minoritar român din Harghita nu a mai fost ales parlamentar, mi s-a pus mie întrebarea ce este cu raportul...

Ba da, avem un minoritar român Ð domnul Cãºunean de la P.S.D.

Nu, dânsul este din Covasna.

Nu ºtiu, dar, în orice caz, nu din Harghita.

Ce este cu Raportul Harghita Ð Covasna? Ce a hotãrât Parlamentul dupã ce, în toamna anului 1991, l-a discutat? Deoarece la aceastã întrebare nu am putut da un rãspuns, la rândul meu, îl rog pe domnul prim-ministru Adrian Nãstase sã rãspundã Domnia sa la aceastã întrebare.

Vã rog sã-mi permiteþi sã dezvolt ºi sã motivez aceastã interpelare, conform Regulamentului Camerei Deputaþilor, în prezenþa Domniei sale.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc ºi eu, domnule Moisoiu. Declar închise lucrãrile ºedinþei de astãzi. Vã mulþumesc.

## **Domnul Viorel Hrebenciu:**

Domnul Valer Dorneanu, tot de la P.S.D.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti,

> cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78,

> E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 145/2001 conþine 24 de pagini.**

Preþul 17.736 lei