Ion Mînzînã

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor parlamentari, Domnilor miniºtri,

Analizarea unui proiect de buget, în cazul de faþã a proiectului Legii bugetului asigurãrilor sociale de stat, ne pune, de fiecare datã, în situaþia de a stabili dacã resursele bugetare alocate în vederea asigurãrii unui nivel corespunzãtor de protecþie socialã sunt în deplinã concordanþã cu aspiraþiile categoriilor sociale cãrora se adreseazã.

Într-o simplã normalitate, acest buget trebuie privit dincolo de fundamentul statistic, pentru cã de cele mai multe ori nivelurile indicatorilor bugetari ne îndepãrteazã dramatic de trãirile zilnice ale celor care aºteaptã din partea guvernanþilor soluþii capabile sã determine o reducere a sãrãciei, devenitã o constantã a societãþii româneºti.

Prezentat de Guvern ca un punct forte, proiectul bugetului asigurãrilor sociale de stat pentru anul 2003 a primit critici chiar din partea Preºedintelui României, care a declarat cã asistãm la un buget modest pentru protecþie socialã, deoarece nu numai cã nu se acordã mult, dar nu suntem capabili sã alocãm atât cât este necesar, pentru cã, din pãcate, una din problemele dominante a societãþii româneºti este sãrãcia ºi, chiar sãrãcia extremã.

Poziþia parþial pertinentã a Preºedintelui l-a determinat pe primul-ministru sã declare cã: ”Nu cred în sãrãcia extremã, pentru cã nimeni nu þine cont de economia subteranãÒ.

Declaraþia premierului surprinde din cel puþin douã motive. Primul motiv se referã la faptul cã deºi nu crede în sintagma ”sãrãcie extremãÒ, premierul stabilea ca prioritate în discursul de la ºedinþa comunã a Parlamentului de prezentare ºi susþinere a proiectului Legii bugetului de stat ºi a proiectului Legii bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2002 prevenirea ºi combaterea sãrãciei extreme, prin asigurarea mijloacelor de trai pentru familiile cu copii ºi persoanele care se aflã în situaþii de maximã dificultate.

Al doilea motiv, paradoxal, stabileºte o legãturã între sãrãcia extremã, de care ”se bucurãÒ o mare parte a populaþiei, ºi economia subteranã, în fapt, o dovadã de cinism, ºi nu rodul unei analize lucide.

Rezultã cã economia subteranã este strâns legatã de cei care se aflã la guvernare ºi cã Guvernul, deºi are la dispoziþie toate pârghiile necesare, susþine economia subteranã, ca instrument de pãcãlire a populaþiei cu privire la sfera de cuprindere a sãrãciei.

Acum câteva zile presa a publicat o listã a celor mai bogaþi oameni din România. Ne punem, firesc, urmãtoarele întrebãri:

1. Care sunt datoriile cãtre bugetul asigurãrilor sociale de stat pe care le au firmele acestor milionari în dolari?!