Vasile Ion

Notã pentru exercitarea de cãtre parlamentari a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale asupra urmãtoarelor legi, depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 al. 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale: Ñ proiectul Legii privind contul general de execuþie a bugetului de stat pe anul 1995; Ñ proiectul Legii privind contul de execuþie a bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 1995; Ñ propunere legislativã privind societãþile de asigurare ºi suprave- gherea asigurãrilor; Ñ Lege pentru aprobarea contului general anual de execuþie a buge- tului asigurãrilor sociale de stat aferent anului 1996; Ñ proiectul Legii privind sistemul naþional de decoraþii al României; Ñ proiectul Legii privind stabilirea ºi sancþionarea contravenþiilor sil- vice; Ñ proiectul Legii privind aprobarea contului anual general de execuþie a bugetului de stat, a conturilor anuale de execuþie a bugetelor fon- durilor speciale ºi a contului general anual al datoriei publice aferente anului 1997; Ñ proiectul Legii pentru aprobarea contului general anual de execuþie a bugetului de stat, a conturilor anuale de execuþie a bugetelor fon- durilor speciale ºi a contului general anual al datoriei publice, afe- rente anului 1996;

1.262 cuvinte

Discurs

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senator,

Prezenta declaraþie politicã este determinatã de recenta decizie a Alianþei Civice de a se implica în alegerile din acest an, fãcând campanie electoralã în sprijinul partidelor de centru-dreapta.

În faþa aderenþei masive a populaþiei la P.D.S.R., asistãm Ñ iatã! Ñ la o contraofensivã a puterii, care îºi anexeazã unele componente ale societãþii civile. Acest partizanat politic demonstreazã, fãrã echivoc, cã cei ce patroneazã acþiunile Alianþei Civice au intrat într-o derutã totalã ºi de aceea vor sã transforme o organizaþie a societãþii civile în supervizorul listelor electorale.

În perioada postdecembristã, ca urmare a drumului deschis de revoluþie, eforturile de constituire ºi dezvoltare a unei societãþi civile au dus la clarificarea rolului componentelor societãþii civile în democratizarea sistemului politic. Alianþa Civicã nu se mulþumeºte cu acest rol ºi vrea sã fie vârful de lance al unei coaliþii de dreapta, îndreptat, în principal, împotriva Partidului Democraþiei Sociale din România. Aceste atacuri fac parte din strategia Alianþei Civice de a blama sindicatele, etichetate ca antireformiste, partidele cu prizã la populaþie Ñ acuzate cã

sunt populiste Ñ sau alte componente importante ale societãþii civile, cum este biserica, ai cãrei capi ºi slujitori sunt culpabilizaþi.

Liderii Alianþei Civice sunt conºtienþi de nemulþumirea realã ºi profundã a populaþiei, a societãþii româneºti faþã de prestaþia celor aflaþi la putere din noiembrie 1996 ºi pânã în prezent. Starea de spirit a populaþiei este proastã, nivelul de trai scade ºi, ceea ce este cel mai grav, a dispãrut ºi speranþa cã acest ultim an al guvernãrii profund antipopulare ar putea aduce o ameliorare a situaþiei, mai ales cã nici fondurile promise de Uniunea Europeanã nu mai vin în cursul acestui an.

Perspectiva pierderii viitoarelor alegeri de cãtre actuala coaliþie este tot mai clarã. Partidele aflate la putere sunt în degringoladã, coaliþia guvernamentalã scârþâie din toate încheieturile. Nu întâmplãtor apare în acest moment intervenþia Alianþei Civice care, lansând o ofertã de colaborare partidelor de dreapta, vrea sã fie recunoscutã drept un colac salvator pentru nava fãrã busolã ºi fãrã cârmaci a dreptei, cãci este evident faptul cã acum, cu puþin timp înaintea alegerilor, coaliþia guvernamentalã de centrudreapta este ca ”TitaniculÒ care ia apã ºi este pe cale sã se scufunde. Alianþa Civicã sperã ca populaþia, dezamãgitã de mincinosul ºi înºelãtorul ”Contract cu RomâniaÒ, trâmbiþat în cursul campaniei electorale din 1996, sã fie, din nou, pãcãlitã cu acest program, care mimeazã o falsã rigoare moralã, ºi sã o facã sã cadã din nou în capcanã ca în 1996.

Sunt bine cunoscute pretenþiile Alianþei Civice ºi ale Grupului de Dialog Social, cã doar ele sunt campioane ale democraþiei, iar restul organizaþiilor societãþii civile nu numai cã nu s-ar constitui în factori ai democraþiei, ci ar fi adoptat ºi promovat valori ºi idealuri contrare democraþiei. La fel de bine cunoscutã este adversitatea intelectualilor de la Alianþa Civicã împotriva populismului, adversitate care vine din reflexe etilist-dogmatice ale unei intelectualitãþi care, multã vreme, înainte de 1989, a fost ancoratã la stânga extremã a spectrului politic. Cazul cel mai elocvent, asupra cãruia voi reveni, este al liderei Alianþei Civice, poeta Ana Blandiana. Cã doamnei Ana Blandiana ºi Alianþei Civice nu îi sunt strãine metodele comuniste, stau mãrturie recentele normative de cadre pe care intenþioneazã sã le implementeze în viaþa politicã. Faptul cã aceste componente ale societãþii civile nu sunt deloc campioanele democraþiei este dovedit ºi de scandalul din interiorul G.D.S., dezvãluirile lui Gabriel Andreescu demascând transformarea revistei ”22Ò în organul de presã al Preºedintelui Emil Constantinescu. La rândul sãu, prin recentul program anunþat, Alianþa Civicã demonstreazã cã, pentru ea, principiile democraþiei sunt, în practicã, vorbe goale. Cum sã interpretãm condiþiile impuse de Alianþa Civicã, ºi anume cã va sprijini partidele de dreapta care îndeplinesc întocmai criteriile stabilite de doamna Ana Blandiana ºi numai dacã dovedesc o concordanþã între practica politicã ºi programele Alianþei Civice? De când o componentã a societãþii civile stabileºte norme obligatorii pentru alte componente ale aceleiaºi societãþi civile, partidele politice?

În contextul ședinței