Stenogramă plen

Declar deschisã ºedinþa Senatului de astãzi, 13 mar-

tie.

Programul de lucru al zilei de astãzi Ñ lucrãri în plen pânã la ora 19,30.

Din totalul de 143 de senatori ºi-au înregistrat prezenþa pânã în acest moment un numãr de 102 colegi, opt domni senatori absenteazã motivat de la lucrãrile Senatului, trei sunt membri ai Guvernului, iar cinci colegi sunt plecaþi în delegaþie.

În ordinea de zi avem aprobarea programului de lucru al Senatului pentru întreaga sãptãmânã, declaraþii politice, program legislativ, întrebãri ºi interpelãri în prezenþa reprezentanþilor Executivului.

Dacã în legãturã cu programul de lucru aveþi de fãcut observaþii?

Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin

vot. ( _Tabela electronicã indicã 56 de voturi pentru._ ) Invit domnii senatori sã voteze!

( _Tabela electronicã indicã 69 de voturi pentru._ ) Invit domnii senatori în salã!

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra programului de lucru.

Dupã trei încercãri programul de lucru a fost adoptat cu 83 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere. În legãturã cu ordinea de zi, în primul rând, trebuie sã aprobãm programul de lucru al sãptãmânii. Biroul permanent vã propune pentru astãzi ºi mâine lucrãri în plen, pentru miercuri ºi joi, lucrãri în comisii; dupã cum cunoaºteþi, a fost depus proiectul de buget de stat ºi bugetul asigurãrilor sociale, iar miercuri ºi joi vom avea ºedinþe comune cu comisiile similare din Camera Deputaþilor.

Vã rog sã vã pronunþaþi asupra ordinii de zi. Vã rog sã votaþi.

Cu 75 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere, ordinea de zi a fost adoptatã.

Trecem la declaraþii politice.

Invit la cuvânt pe domnul senator Virgil Popa, reprezentantul Grupului parlamentar P.D.S.R.

Grupul parlamentar P.D.S.R. are la dispoziþie 23 de minute.

Domnul senator, aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Democraþiei Sociale din România este nevoit sã-ºi exprime, ºi pe aceastã cale, îngrijorarea în legãturã cu tendinþele tot mai insistente din partea reprezentanþilor actualei puteri de a tergiversa luarea unei decizii în legãturã cu calendarul desfãºurãrii alegerilor din acest an.

Partidul Democraþiei Sociale din România îºi manifestã disponibilitatea de a participa la o întâlnire cu reprezentanþii tuturor partidelor politice parlamentare, care sã stabileascã calendarul alegerilor pentru acest an. În acest sens, ne adresãm liderilor tuturor partidelor politice parlamentare pentru realizarea unei întâlniri, cât mai curând, deoarece ne aflãm la jumãtatea lunii martie ºi ne vedem obligaþi sã reamintim cã alegerile locale ar trebui sã se desfãºoare la începutul lunii iunie, iar cele parlamentare ºi prezidenþiale în toamna acestui an.

Dupã datele lansate de primul-ministru Mugur Isãrescu într-o declaraþie, alegerile locale ar trebuie sã aibã loc pe 4 iunie, iar cele parlamentare ºi prezidenþiale pe 5 noiembrie, în acest an.

Nici un argument adus de unii reprezentanþi ai actualei coaliþii Ñ ºi aici am în vedere în principal pe ministrul funcþiei publice, domnul Vlad Roºca Ñ cu privire la amânarea alegerilor nu are nici un suport real. Ne vedem obligaþi, de asemenea, sã vã reamintim cã tergiversãrile privind stabilirea calendarului electoral creeazã îngrijorãri atât la nivelul partidelor politice, cât ºi al populaþiei þãrii, în ceea ce priveºte respectarea principiilor fundamentale ale democraþiei, cât ºi ale Constituþiei ºi ale legilor þãrii.

Nu trebuie, de asemenea, deloc neglijat faptul cã procesul de integrare în Uniunea Europeanã ar putea suferi dacã se continuã alimentarea suspiciunilor pe plan intern ºi extern în ceea ce priveºte garanþia unor alegeri libere, corecte ºi la termen, conform prevederilor Constituþiei ºi ale legilor în vigoare.

Ne exprimãm convingerea cã semnalul pe care îl tragem în acest moment va fi tratat cu seriozitate ºi toþi cei îndrituiþi de lege vor da curs solicitãrii Partidului Democraþiei Sociale din România, pentru a demonstra cetãþenilor þãrii ºi celor de dincolo de graniþã cã nu existã nici un pericol care sã deterioreze climatul politic democratic din România.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnul senator Cãncescu Aristotel.

## Doamnelor ºi domnilor,

În legãturã cu acþiunile greviste ale sindicatelor din industria de apãrare, privind demersurile acestora din ultima perioadã, doresc sã declar urmãtoarele: am fost ºi suntem pentru respectarea legilor þãrii ºi a intereselor majore ale statului român. Susþinem strategia de restructurare a aeronauticii româneºti ºi suntem surprinºi cã aceasta nu se respectã chiar de cãtre iniþiatorul ei, Guvernul României. Este regretabil faptul cã procentul minim de contrapartidã Ñ achiziþionare de aeronave cu produse ºi servicii de reparaþii ºi întreþinere în domeniu, oferite de industria româneascã Ñ nu se respectã. Este o procedurã recunoscutã în comerþul internaþional, ca la importul de produse de tehnicã militarã ºi ale industriei aeronautice, nu numai strategice, o parte importantã sã se facã prin contrapartidã directã sau indirectã, astfel asigurându-se reducerea unor cheltuieli ale statului, accesul la tehnologii moderne, valorificarea capacitãþilor fizice ºi de resurse umane interne, inclusiv reducerea costurilor de menþinere a acestora.

Guvernul ar trebui sã se implice, în ansamblul sãu, în legãturile internaþionale. Este insuficient ºi neproductiv ca acela care face demersuri în acest sens sã fie numai ministrul industriei ºi comerþului. Aceste mãsuri pot transforma industria indigenã într-o industrie competitivã din punct de vedere al calitãþii, ceea ce ar permite inclusiv dotarea unor instituþii precum Poliþia, Jandarmeria, S.R.I.-ul ºi Ambulanþa cu tehnicã adecvatã. Astfel, s-ar reduce eforturile României pentru achiziþionarea de tehnicã strãinã.

Regretãm cã asistãm din nou... în aprobarea, interpretarea ºi executarea unor hotãrâri de guvern de cãtre unele ministere ale acestuia. Este nefiresc, ilegal ºi imoral ca Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale sã dimensioneze industria de apãrare, respectiv numãrul de angajaþi. De asemenea, este imoral ca Ministerul de Finanþe sã acorde facilitãþi unor ministere în funcþie de culoarea lor politicã, fãrã sã þinã cont de prioritãþile naþionale, de perspectiva mai apropiatã sau mai îndepãrtatã.

Domnul ministru Radu Berceanu a fãcut presiuni asupra premierului ºi Guvernului încã din anul trecut pentru prelungirea Legii nr. 78/1995, dar noi suspectãm cã actuala ”armonieÒ din actuala guvernare ºi faptul cã Ministerul Industriei ºi Comerþului aparþine P.D.-ului a dus la tergiversarea aprobãrii acestei legi.

Invit la tribunã reprezentantul grupului parlamentar P.N.Þ.C.D., domnul senator Ioan Moisin. Grupul parlamentar are 11 minute.

Aveþi cuvântul!

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Mai nou, se vehiculeazã prin Occident ºi a ajuns deja la noi ideea cã sistemul comunist nu a fost rãu în sine, ci doar rãu aplicat.

Întreb: de ce, atunci, nu l-au aplicat ºi în Occident?!

Cred cã nici nu mai meritã osteneala unui rãspuns, dar care este motivaþia bine ascunsã a acestei noi interpretãri?! Este una singurã Ñ ca sã nu se facã procesul comunismului nicãieri pe globul pãmântesc. ªi de ce sã nu se facã, de vreme ce a fost cel mai criminal sistem din istorie, statistic, de cel puþin patru ori mai criminal decât cel nazist, cãruia i s-a fãcut proces, cu surle ºi trâmbiþe! De ce sã nu i se facã ºi comunismului?!

Ei, aici este tot secretul! Ca sã nu iasã la ivealã în faþa popoarelor lumii cine sunt adevãraþii responsabili pentru aducerea bolºevismului la putere, iar pentru a ascunde aceastã rãspundere istoricã unii sunt gata sã meargã pânã la a-l readuce în practicã sub o formã sau alta, ca sã nu mai vorbim de structurile comuniste rãsãritene nostalgice care nu au renunþat formal la carnetul roºu de partid decât pentru cã au putut sã-l schimbe cu carnetul de cecuri bancare, mult mai profitabil, dar inima lor a rãmas tot sub formã de secerã ºi creierul lor tot ca un ciocan.

Ce s-a realizat la ei ºi la noi de un deceniu încoace?!

Doar atât! Structura mafiei de partid comunist a fost transformatã într-o structurã mafiotã economicã ºi cu tentacule politice, incomparabil mai bãnoasã, dezvoltatã cu alþii, excluºi anterior. Când vorbim de structuri mafiote comuniste sau actuale ne referim numai la profitorii încadraþi în ele, nu la cei care s-au lãsat amãgiþi sau au jucat rolul de masã de manevrã. Ceea ce s-a întâmplat în mare mãsurã la noi în ultimii 10 ani este expresia concentratã a degringoladei postcomuniste, generatã de fostele structuri comuniste repliate pe alte poziþii ºi sub alte mãºti, pentru care jefuirea economiei în dispreþul faþã de popor a ajuns scopul vieþii lor. S-a ajuns la acea burghezie a proletariatului despre care avertiza un corifeu al bolºevismului cã va fi vai de cei care vor avea parte de ea! Noi avem parte de ea în prezent.

Poporul este complet derutat, de vreme ce îºi doreºte în proporþie alarmantã un nou comunism care, prin mãsuri radicale, sã-l debaraseze de relele aduse de fostele structuri comuniste ºi actualele structuri cripto-mafioto-comunisto-securiste. Dar, majoritatea celor în care poporul ºi-ar pune nãdejdea în cazul alegerii unor structuri neocomuniste ar fi tot din rândurile fostelor structuri comuniste sau securiste, pentru cã toþi cei care nu au fãcut compromisuri cu comunismul au stat deoparte ºi nu s-ar implica nici astãzi într-un neocomunism. Astfel, poporul s-ar învârti în cerc vicios. Comunismul, sã fie limpede pentru toþi, a fost un regim bazat pe ateism, pe minciunã ºi pe teroare, urmãrind nu doar sclavia trupeascã a omului, ci ºi sclavia sufleteascã, adicã supunerea lui faþã de o doctrinã a necredinþei, alungarea lui Dumnezeu din sufletul omului. Comunismul a fost o ideologie profund satanicã. De aici au derivat toate relele lui, puhoiul de crime, enormul holocaust de circa 200 de milioane de oameni uciºi pe pãmânt pentru cã nu l-au dorit. Nu existã posibilitatea unei schimbãri în bine a comunismului, deoarece fundamentul sãu a fost ateist, iar ºansa sa de a se impune ºi a supravieþui a fost numai impunerea fricii prin teroare criminalã ºi a minciunii prin propagandã. Dacã poporul alunecã din nou spre comunism, dupã ce Dumnezeu l-a lãsat sã experimenteze ce tragedie înseamnã sã faci compromis cu duºmanii credinþei, va fi ºi ultima alunecare a acestui popor. De aceea, cer urmãtoarele:

2. Întrucât ceea ce a fãcut regimul comunist a fost un genocid fizic ºi spiritual, sã se facã procesul comunismului indiferent cã se aprobã sau nu legea anticomunistã, deoarece crima de genocid nu se prescrie. Sute de mii de români au fost victime ale barbariei comuniste ºi nu li s-a fãcut dreptate.

Invit la tribunã reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, domnul senator Mortun Alexandru.

Aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Din ce în ce mai des, mai ferm, omul de pe stradã, înºelat în aºteptãri, a ajuns sã punã sub semnul întrebãrii

valorile democraþiei în România. Deja 67% dintre români considerã cã sistemul comunist a fost bun, în fond.

La acest periculos fenomen, cea mai importantã contribuþie ºi-o aduc, din pãcate, unii politicieni, deprimanta lor succesiune de certuri ºi, nu în ultimul rând, politicianismul, care este profund steril atâta timp cât un vizibil progres economic în planul fiecãruia nu s-a produs.

În plus, clasa politicã, de prestaþia cãreia depinde, în fapt, salvarea þãrii, este perceputã ca ruptã de interesele imediate ale populaþiei pe care o reprezintã, deplin incapabilã sã-ºi depãºeascã interesele personale sau de partid pentru interesul naþional.

Lipsa de interes care întâmpinã orice eveniment politic dovedeºte cã nimeni nu mai crede astãzi în vorbe ºi discursuri. În acest moment, trãim cu toþii în România falimentul unui anumit mod de a face politicã, politica vorbelor ºi a promisiunilor fãrã acoperire.

## Doamnelor ºi domnilor,

Recent, un sondaj de opinie evidenþia faptul cã 70% dintre români, în opoziþie cu doar 8%, doresc o rapidã ºi fundamentalã schimbare a Legii electorale, a clasei politice, prin alegerea parlamentarilor prin candidaturã uninominalã. Cetãþenii României au pornit de la premisa cã nu democraþia în sine este de vinã pentru starea de crizã în care ne aflãm, ci incompetenþa unora din politicienii ajunºi la decizie pe baza unui vot pe listã sau datoritã redistribuirii votului.

Împãrtãºind aceleaºi idealuri, în urmã cu doi ani, atât eu, cât ºi un numãr important de senatori ºi deputaþi, am înaintat comisiilor juridice numeroase proiecte de lege care, într-o formã sau alta, cereau introducerea de urgenþã a candidaturii uninominale în alegerea Parlamentului. Cu toþii am fãcut aceste propuneri cu convingerea cã electoratul român doreºte sã voteze oameni în carne ºi oase, ºi nu ficþiuni politice ascunse în spatele unei liste de partid. Am fãcut-o cu speranþa cã viitorul parlamentar îºi va muta responsabilitatea votului ºi chiar prezenþa la acesta de la o ierarhie de partid cãtre cetãþenii pe care-i reprezintã. Am fãcut-o cu dorinþa de a oferi electoratului posibilitatea de a vota omul care face partidul în România, ºi nu invers.

Nu în ultimul rând, am dorit sã responsabilizãm viitorul parlamentar, astfel încât el, printr-o prestaþie exemplarã, sã înlãture inerþia sclerozant istericã care dominã politica actualã.

Din pãcate pentru prestigiul Parlamentului, formula sã votãm, în primul rând, omul a primit o loviturã chiar în Comisiile juridice ale celor douã Camere care, cu o majoritate zdrobitoare, s-au fãcut exponentele altor interese. Un astfel de gest este, din punctul meu de vedere, de o gravitate fãrã seamãn, cu atât mai mult cu cât, cel puþin în declaraþii, motivaþia respingerii ar fi: poporul român nu este pregãtit pentru un astfel de sistem de vot. Nu cred cã tocmai clasa politicã actualã a României este cea chematã sã acorde calificative de inteligenþã, de cunoºtinþe politice poporului român, care a ºtiut în decursul istoriei sale sã aleagã întotdeauna calea cea mai bunã pentru el ºi urmaºii lui.

Da, vã mulþumesc.

Invit la tribunã reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Ion Cârciumaru.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

În calitatea mea de preºedinte al Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport a Senatului ºi în numele Partidului România Mare, pe care-l reprezint, aº vrea sã analizãm, în urma comentariilor apãrute în presã pe marginea licitaþiei sistemului informatic al Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate ºi câºtigat, pânã la urmã, de firma COMPAQ, mai precis sucursala germanã a firmei-mame din S.U.A., în valoare de 120 milioane de dolari, sã vedem dacã nu cumva aceastã licitaþie, prin consecinþele pe care le-a provocat, a afectat sistemul siguranþei naþionale.

În mass-media s-a creat impresia cã licitaþia condusã de inginerul Valeriu Simion, din partea patronatului român, a fost trucatã, deoarece celelalte firme competitoare, Siemens Ñ Germania, Packard Ñ S.U.A., Helbit Ñ Israel, Intracom Ñ Grecia etc., au contestat licitaþia. Însuºi preºedintele Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate, profesor universitar doctor Alexandru Ciocâlteu, a protestat ºi el, reclamând vicii de procedurã. De altfel, când s-a votat în consiliul de administraþie, domnul preºedinte s-a abþinut de la vot.

Cu toate cã firma COMPAQ a oferit la licitaþie suma cea mai micã, comisionul însã, dacã-l putem numi aºa, a fost cel mai mare dintre ofertanþii licitaþiei, ºi anume 10% din valoarea licitaþiei. Dupã câte ºtim noi, un comision la o licitaþie poate fi pânã la maximum 1%, ºi nu 10%, cum s-a oferit, pentru cã aceastã sumã nu mai reprezintã comision, ci bani negri pentru partid.

Cum consideraþi dumneavoastrã faptul cã o firmã poate sã ofere un comision de 10%, în valoare de 12 milioane de dolari, plus un milion de dolari pentru Ministerul Finanþelor, care a ratificat aceastã licitaþie, ºi un plus de 470 de mii de dolari, bani de buzunar oferiþi persoanei care a intermediat aceastã licitaþie?!

Considerãm cã directorul general al Serviciului Român de Informaþii, domnul Costin Georgescu, are datoria sã se implice ºi sã cerceteze unde a ajuns aceastã sumã fabuloasã de 13,5 milioane de dolari, deoarece aceastã licitaþie veroasã afecteazã sistemul nostru naþional de apãrare.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã reprezentantul Grupului parlamentar P.U.N.R., domnul senator Victor Fuior. Aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte,

## Domnilor senatori,

Precizez de la început faptul cã mã gãsesc într-o situaþie pe care nu aº fi dorit-o, deoarece prin declaraþia mea politicã de astãzi trebuie sã-mi exprim dezacordul faþã de anumite poziþii ale Partidului Democrat, raportate la instituþia Senat.

Prima mea nemulþumire s-a datorat faptului cã, în opinia mea, renunþarea preºedintelui Partidului Democrat, domnul Petre Roman, la funcþia de Preºedinte al Senatului pentru o funcþie în Executiv reprezintã o dezavuare publicã a importanþei ºi prestigiului instituþiei Senat.

Nu aº fi fãcut publicã aceastã nemulþumire, dacã P.D. nu ar fi provocat-o pe cea de a doua, prin declaraþiile vicepreºedintelui P.D., domnul Traian Bãsescu, care afirma cã în Senat s-a furat de cãtre P.N.L. psotul de preºedinte al Senatului.

Dacã pentru mulþi poziþia preºedintelui Partidului Democrat Petre Roman de a renunþa la preºedinþia Senatului ºi a accede în Executiv intrã în sfera ocultã, pentru mine aceastã poziþie evidenþiazã în primul rând faptul cã în cadrul P.D.-ului primeazã interesele materiale faþã de cele morale, ceea ce constituie un lucru grav.

De aceea, adresându-mã lucidei dumneavoastrã înþelegeri, fãrã a mai face o respingere motivatã a poziþiei previzibile a P.D.-ului ºi fãrã a vã mai prezenta argumente ºi fapte în favoarea poziþiei mele, sunt sigur cã îmi veþi da dreptate.

În ceea ce priveºte exprimarea regretabilã a vicepreºedintelui Partidului Democrat, domnul Traian Bãsescu, atât ca formã, cât ºi ca conþinut, sunt sigur cã ºi dumneavoastrã, ca ºi mine, cunoscând realitatea, puteþi afirma cã preºedintele Senatului a fost ales în februarie 2000 în mod democratic, prin vot secret, cu votul majoritãþii senatorilor, din primul tur de scrutin, fãrã a prima presiunile politice. ## Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

În concluzie, consider cã prestigiul ºi importanþa instituþiei pe care o reprezentãm trebuie apãrate de noi toþi, cu maximã atenþie ºi responsabilitate, pentru a evita pe viitor atitudini ale preºedintelui Senatului similare poziþiei domnului Petre Roman ºi mai ales pentru a evita suspiciuni ºi contestãri ale modului corect ºi democratic în care s-a desfãºurat alegerea preºedintelui Senatului Ñ alegere la baza cãreia au stat exclusiv calitãþile, competenþa ºi prestigiul domnului preºedinte Mircea IonescuQuintus.

Vã mulþumim, domnule senator.

Invit la tribunã pe domnul senator Radu F. Alexandru, senator independent.

Aveþi cuvântul!

Din partea P.N.L.?!

Independent, am fãcut precizarea, vã rog! Vã rog, aveþi cuvântul!

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Când se va scrie istoria primului deceniu al României posttotalitare, am ferma convingere cã felul în care ne-au vãzut cei din afarã va fi identificat ca obstacolul în faþa cãruia noi, cei de azi, am trudit cel mai mult ºi în faþa cãruia, de cele mai multe ori, a trebuit sã ne recunoaºtem înfrânþi.

Nu subscriu, prin spusele mele, la opinia celor care au fãcut o fixaþie privind complotul împotriva României. Sunt prea conºtient de împlinirile noastre, de erorile noastre, de gafele noastre, ca sã uit adevãrul cã trãim într-o lume în care competitivitatea, în toate domeniile, este singurul criteriu de evaluare ºi de validare, dar asta nu mã poate, totuºi, împiedica sã nu observ cã au fost multe, parcã prea multe situaþii în care conjuncturi dintre cel mai favorabile þãrii, pe deplin meritate ºi greu plãtite, au fost spulberate peste noapte de accidente sub nici o formã de înþeles, dar cu efecte devastatoare.

Exemplele sunt numeroase, le cunoaºteþi cel puþin la fel de bine ca ºi mine, ºi dacã amintesc doar de TârguMureº ºi de Piaþa Universitãþii o fac pentru a marca începutul unei liste care se poate continua aproape de la sine.

Niciodatã n-au putut fi identificaþi vinovaþii. Niciodatã un om sau o instituþie, din þarã sau din strãinãtate, n-au putut fi aduºi în faþa opiniei publice ºi acuzaþi cã au acþionat împotriva intereselor naþionale ale României.

În funcþie de simpatiile sau de indiosincraziile noastre, de apartenenþa la un partid sau altul, ne-am mulþumit sã aruncãm cu vorbe împotriva unor rãufãcãtori rãmaºi ascunºi în ceaþã.

Astãzi, pentru prima oarã, indiferent de culoarea politicã ºi indiferent de cât de multe sunt punctele de vedere care ne apropie sau ne despart suntem în nefericita situaþie de a fi obligaþi sã ne pronunþãm împreunã asupra unor demersuri care au adus grave atingeri intereselor þãrii.

Faptele sunt cunoscute. Pentru a compromite activitatea curentã a ministrului apãrãrii, proaspãt demisionat din partidul condus de domnul Petre Roman, ministrul de externe al României, domnul Petre Roman, a intervenit în mod decisiv în anularea vizitei pe care ministrul olandez al apãrãrii urma s-o facã în þara noastrã.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Aþi utilizat 7 minute din cele 14 afectate domnilor senatori independenþi.

Invit la tribunã reprezentantul Grupului parlamentar P.D.S.R., domnul senator George Pruteanu. Grupul parlamentar mai are 21 de minute.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

## Stimaþi colegi,

Ascultându-l pe colegul Ioan Moisin, mã gândeam ce-ar fi dacã spusele sale ar fi putut fi ascultate de þara întreagã, în care cred cã s-ar fi gãsit câteva milioane de oameni care s-ar fi uitat la el cu ochii mari, ca la o fiinþã foarte ciudatã, pentru cã aceste milioane de oameni, de bine, de rãu, aveau un loc de muncã sigur ºi un salariu care sosea la timp în anii de dinainte de 1989. Dar nu acesta este subiectul intervenþiei mele de astãzi.

Subiectul acesta va atinge în egalã mãsurãÉ va fi cu un picior Ñ ca sã spun aºa Ñ în economic ºi cu un picior în cultural.

ªtiþi bine cã specialitatea mea nu este economicul ºi caut sã nu mã bag unde nu mã pricep ºi unde nu-mi fierbe oala, dar oala de care este vorba acum este o

oalã ºi a mea, ºi a multora dintre dumneavoastrã ºi mã tem cã fierbe de-i sar capacele.

Uitaþi despre ce este vorba: e vorba despre privatizare. Iarãºi, cu toatã modestia o spun, nu sunt un specialist în privatizare, deºi, înainte de a da, de exemplu, telefoanele grecilor, plãteam cu regularitate cam atât cât vorbeam Ñ 100.000, 150.000, 200.000 pe lunã Ñ. De când am dat telefoanele grecilor, nu scap fãrã 1 milion, deºi nu vorbesc mai mult ca înainte, dar, mã rog, trebuie sã te temi de greci ºi când îþi cumpãrã telefoanele!

Nici telefoanele nu sunt obiectul propriu-zis, la care abia acum ajung.

Obiectul intervenþiei mele îl constituie o privatizare cu ciuboþele foarte roºii, cusutã cu aþã foarte albã ºi foarte groasã, ºi anume privatizarea sau, mai exact spus, aºazisa privatizare a Editurii ”MinervaÒ.

Pentru cei dintre dumneavoastrã care nu ºtiu, amintesc cã Editura ”MinervaÒ este continuatoarea ”Editurii Fundaþiilor RegaleÒ, fundatã de regele Carol al II-lea ºi condusã glorios, fãrã nici o ironie, condusã cu mare sârg ºi cu mare eficacitate, chiar ºi economicã, de cãtre marele lingvist ºi scriitor Alexandru Rosetti, editurã care Ñ vorbesc de a Fundaþiilor Regale Ñ era rentabilã.

Editura ”MinervaÒ a continuat politica ”Editurii Fundaþiilor RegaleÒ, mai ales pe linia editãrii marilor clasici români, în serii ample, în serii academice, ca sã spun aºa, de 7Ð8Ð10 volume, serii, fireºte, necomerciale, care nu se bucurau de un succes de public, dar care constituiau o mândrie a patrimoniului cultural românesc.

## Vã mulþumesc.

Invit la tribunã reprezentantul Grupului parlamentar P.D., domnul senator Justin Tambozi. Grupul parlamentar mai are 9 minute.

Vã rog.

Domnule preºedinte Ioan Doru Tãrãcilã, Domnilor senatori,

În alocuþiunea mea de azi mã voi referi la câteva aspecte legate de integrarea europeanã a României din punct de vedere economic, ºtiinþific, cultural.

Cã þara noastrã a fost dintotdeauna în Europa ºi cã statul modern român s-a afirmat ca un factor de civilizaþie ºi stabilitate pe bãtrânul continent sunt fapte îndeobºte recunoscute. De aceea, nu voi face o evocare a contribuþiilor româneºti la zestrea de valori a Europei sau a lumii, a numeroaselor personalitãþi politice, ºtiinþifice, culturale ºi artistice care ne-au reprezentat în trecut ºi care reverbereazã încã spiritual în prezent.

Voi exemplifica doar cu faptul cã înainte de Primul Rãzboi Mondial România fãcea parte din Uniunea Monetarã Latinã, cã pe piaþa de acþiuni calitatea grâului românesc ridica cota leului cu câteva centime peste cea a francului elveþian, cã România a fost fondatoarea Societãþii Naþiunilor, alãturi de Franþa, sau cã exporturile româneºti din perioada interbelicã l-au determinat pe omul de culturã olandez Hendryk van Loon sã consacre þãrii noastre un capitol în lucrarea sa ”Geografia lumiiÒ intitulat ”România, þara grâului ºi a petroluluiÒ.

Dupã decembrie 1989, revenirea la democraþie ºi pluripartitism în þara noastrã a creat premisele reintegrãrii noastre în Europa ºi, iatã, au trecut 10 ani de tranziþie, adicã de la trecerea de la un sistem la altul, cerinþele

reformei impunând în continuare afirmarea economiei de piaþã ºi adaptarea economiei la parametrii europeni actuali ºi de perspectivã.

Cu toate dificultãþile ce rezultã din aceastã asumare, consider cã þara noastrã poate sã ajungã nu numai la echilibrarea balanþei sale de plãþi, ci ºi la o relansare economicã, cu condiþia ca factorii politici ºi partenerii sociali, oamenii de afaceri, managerii sã acþioneze coerent, în baza unei legislaþii clare ºi permisive stimulãrii producþiei ºi exporturilor româneºti, afirmãrii reale a unor ramuri considerate prioritare ºi eficiente.

Salutãm deci, eforturile premierului Mugur Isãrescu ºi ale echipei sale, în sensul creãrii posibilitãþilor unei relansãri economice, cerând totodatã mãsuri ferme de revigorare a unor ramuri altãdatã de succes.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Timpul alocat Grupului parlamentar al Partidului Democrat a expirat.

Invit la tribunã reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, domnul senator Constantin MŸller. 8 minute mai are grupul parlamentar.

Domnilor colegi,

Declaraþia mea de astãzi are în vedere o situaþie de excepþie, mi s-a pãrut mie, pe care vreau sã v-o aduc la cunoºtinþã, sã ºtiþi ºi dumneavoastrã ce se mai întâmplã prin economia noastrã de piaþã ºi sã încercãm, dacã putem, sã facem ceva, pentru cã lucruri ca cele pe care vi le relatez eu trebuie considerate inadmisibile sau sunt inadmisibile ºi trebuie tratate ca atare, eventual stârpite, dacã se poate. Mi se prezintã cu puþin timp în urmã un întreprinzãtor care îmi aduce la cunoºtinþã un fapt care mie mi s-a pãrut de domeniul absurdului, al incredibilului.

Zice: ”Domnule, am vrut sã mã fac ºi eu mic întreprinzãtor. Am cumpãrat un activ pe care am dat 320 milioane, cu tot cu T.V.A., un activ în care, printre altele, se afla instalat ºi curentul electric. Dupã ce am cumpãrat acest activ ºi mi-am fãcut societatea comercialã de rigoare, care m-a costat cu totul vreo 10 milioane, dupã ce mi-am luat toate autorizaþiile, pentru cã am vrut sã fac producþie ºi nimic altceva în acest activ pe care l-am cumpãrat Ñ vã daþi seama la 300 ºi ceva de milioane era o magherniþã Ñ m-am dus la CONEL ca sã-mi instalez curent electric, de fapt nu sã-mi instalez, sã fac transferul contractului de curent pe care l-a avut vechiul proprietar pe numele actualului proprietar ºi acolo mi s-a spus un lucru care m-a fãcut sã cad jos.Ò Zice: ”Ca sã vã încheiem contractulÒ fãrã nimic altceva, fãrã sã-i punã un ºurub, fãrã sã-i tragã o sârmã, fãrã sã înºurubeze un buºon, zice ”trebuie sã plãteºti 200 de milioane de lei.Ò

Zice: ”Cum, domnule, nu se poate, ce sã plãtesc 200 de milioane de lei?Ò Zice: ”200 de milioane de lei te costã dreptul de a consuma curent electricÒ.

Domnilor colegi, nu am crezut. ªi am verificat. Existã, într-adevãr, vreau sã vã zic, un act normativ care prevede cã un mic întreprinzãtor care vrea sã facã producþie sau orice vrea sã facã, dacã are o putere instalatã de 9 kW sau de 10, sau de 15, sau de 20 trebuie sã plãteascã o sumã începând cu 100 de milioane, care poate merge pânã la miliarde, pentru ca sã Ñ ce? Ñ sã obþinã dreptul de a consuma curent electric.

Am crezut Ñ am citit ordonanþa aceea, actul acela normativ Ñ cã i se dã în compensare, plãteºte în avans aceastã sumã, pentru ca sã fie asigurat CONEL-ul sau RENEL-ul sau cum Dumnezeu îi mai zice, cã nu mai ºtii, cu ”NEL-ulÒ acesta în coadã, câte mai sunt, am crezut cã aceastã sumã plãtitã anticipat i se deduce din consum. Nici vorbã, nu i se deduce nici un leu. Este numai dreptul de a consuma curent electric.

Cine a fãcut legea?

Vã mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar P.N.Þ.C.D. mai sunt înscriºi domnii senatori Zavici ºi Bãdiceanu. Grupul parlamentar mai are 4 minute. Care dintre dumneavoastrã opteazã?

Eu. O sã termin la timp.

Vã rog, dacã terminaþi, este foarte bine. Domnul senator Nistor Bãdiceanu, aveþi cuvântul!

Domnule preºedinte, voi fi scurt ºi cu un limbaj conform primei zile de post.

În vremuri trecute, împãraþii, regii, satrapii sau tiranii aveau în preajmã nebunul curþii, mãscãriciul sau bufonul, care se bucura de privilegiul de a putea spune orice, chiar ºi adevãruri supãrãtoare pentru unii dintre curteni sau chiar pentru ºeful suprem ºi arareori era pedepsit.

Dictatorii secolului nostru nu au acceptat sã li se spunã adevãrul nici mãcar sub masca expresiei ludice. Doar osanale îi erau permise chiar ºi bufonului ºi, astfel, s-a desãvârºit casta linguºitorilor de curte care îl proslãveau pe tiran în fel ºi chip, atribuindu-i calitãþi inexistente.

Bunãoarã, pânã nu demult, tiranii carpatini au fost ridicaþi la rang de genii în ale politicii sau ºtiinþei, dar spiritul lui Decembrie 1989 pãrea sã reducã la tãcere aceastã castã.

Dupã un scurt moment de liniºte, impus nu de conºtiinþã, ci de teama de a nu fi supus judecãþii publice, fostul bufon de curte ºi-a zis cã a îndurat prea multã umilinþã din partea celui pe care-l proslãvise, pe simbrie, de altfel, ºi a cãutat sã-ºi ia rãsplata pentru umilinþa înduratã.

Cel mai îndrãzneþ ºi-a rotunjit averile devenind mare magnat, pe spinarea statului, alþii ºi-au croit statutul de lideri de opinie, alþii au devenit chiar ºefi de partide ºi parlamentari, iar acum îºi spun cã totul ar merge de minune dacã Securitatea, alãturi de care s-au aflat, ºi-ar fi fãcut bine treaba.

Însã a cui e vina cã au supravieþuit atâþia deþinuþi politici? Directivele pe care le-a dat partidul erau clare: duºmanii poporului trebuiau sã piarã. Dacã la Sighet sau Râmnicu-Sãrat totul se desfãºurã conform planului, nimeni nu s-ar fi poticnit de un Coposu ori de un TicuDumitrescu, cel care se încãpãþâneazã sã îi deconspire colaboratorii, deci pe ei, foºtii simbriaºi de curte. Unii foºti potentaþi ai zilei încercau sã demobilizeze, în dorinþa de înavuþire a celor pe care fostul simbriaº de curte îi apãrã ºi în prezent, spunând cã nu mai este nimic de furat. Aceasta este prea de tot, dar nu este totul. Acum, angoasa lui sporeºte, spunând cã actuala putere, de groaza potenþialei reveniri a domnului Iliescu, a recurs la mijloace specifice unui sistem pe care ºi el l-a cultivat pânã nu de mult, punerea la cale a unei exterminãri, cu metode mult mai elaborate decât pe vremea sa, iar el gãseºte dovada în discursul Preºedintelui Constantinescu, din care putea deduce logic cã, de vreme ce s-au folosit cuvinte ca ”golanÒ, ”derbedeuÒ, ”netrebnicÒ, cuvinte de mult intrate în limbajul celui care a ajuns sã îl depersonalizeze, de fapt, pe fostul simbriaº, atunci, actuala putere nu se va da în lãturi de a recurge ºi la metode specifice, exersate de fostul regim totalitar, pe care el, simbriaºul, l-a proslãvit.

Da, vã mulþumesc.

Deci invit la tribunã pe reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Preda Florea. Mai aveþi 3 minute. Vã rog.

Rugãmintea este sã ne încadrãm în timp, pentru cã avem ºi program legislativ.

Vã rog, aveþi cuvântul!

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Dupã cum bine se ºtie, suveranitatea este un atribut incontestabil al statului, ca formã superioarã de organizare a unei naþiuni, iar România, ca naþiune puternic ancoratã prin elementele de bazã ale limbii, tradiþiei, religiei, delimitatã în cadrul unor graniþe stabilite de existenþã ºi istorie, prezintã ºi o puternicã trãsãturã, aceea de a fi printre primele popoare europene de peste 2000 de ani.

În acest rãstimp, aceastã existenþã a impus puternice tragedii umane ºi încleºtate rãzboaie ºi datoritã aºezãrii sale la rãscrucea perfidelor pofte ºi a intereselor marilor imperii. Pentru aceasta, poporul român îºi manifestã deplinul drept de stãpân independent ºi suveran. România a acceptat ºi acceptã diferitele alianþe impuse de evoluþia politico-economicã mondialã, dar, ca unitate etnicã în rândul celor mijlocii, a fost direct sau indirect afectatã de interesele marilor puteri.

În acest context, România a acceptat globala alianþã, fãrã alternative, dar cu presupusa respectare a dreptului popoarelor, în esenþã, drepturile omului la demnitate, la propria limbã ºi religie, la tradiþia milenarã ºi hotarele pãstrate prin aprige bãtãlii.

Iatã de ce suspectãm, cu strângere de inimã, declaraþia domnului Petre Roman, ministrul afacerilor externe al României, cã intrarea în Uniunea Europeanã presupune ºi un oarecare transfer de suveranitate. O asemenea declaraþie care afecteazã puternicul sentiment naþional al poporului român impune o realã ºi deloc demagogicã clarificare, prezenta declaraþie constituind ºi o interpelare în acest sens a domnului ministru Petre Roman.

Cum este ºi firesc ºi puternic susþinutã de opinia publicã, Poliþia Românã, sfidând Pactul RibbentropMolotov, acordã, în baza legislaþiei în vigoare, cetãþenia românã moldovenilor români de peste Prut, inclusiv celor ascendenþi de cetãþenie românã, respectiv cei nãscuþi în aceastã zonã dupã ocuparea teritoriului de cãtre Armata Roºie a fostului imperiu sovietic.

Ciudat, foarte ciudat!

Ceea ce, de asemenea, impune o clarificare responsabilã este faptul cã domnul ministru român de externe, Petre Roman, apreciazã cã situaþia politicã din Moldova, citez: ”...s-a agravat ºi cã nu ar fi cazul sã se dezvolte problema acordãrii cetãþeniei române moldovenilor de peste PrutÒ. În contrast cu aprecierile acestuia, domnul Petru Lucinski, preºedintele moldovean, le considerã nefondate, dar ºi nerealiste ºi antinaþionale, adãugãm noi, mai ales acum, când criza politicã de la Chiºinãu a fost depãºitã.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã pe domnul senator Ioan Ardelean, Grupul parlamentar al P.U.N.R. Trei minute, vã rog.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Declaraþia mea politicã se referã la faptul cã Munþii Apuseni riscã sã se transforme într-o zonã a dezastrelor ecologice.

Este bine cunoscut faptul cã Munþii Apuseni se aflã permanent într-o zonã asupra cãrora factorii naturali îºi revarsã din plin componentele sale distructive, îndeosebi precipitaþiile abundente, inundaþiile ºi alunecãrile de teren. Toate aceste calamitãþi naturale genereazã locuitorilor din zonã mari ºi numeroase pagube, evidente ºi în ultimele zile ale sãptãmânii trecute: 10, 11 ºi 12 martie 2000.

La toate acestea, în ultimii ani, s-a mai adãugat încã un factor distructiv, de naturã antropicã, cunoscut sub numele de poluare. Principalele surse poluante le reprezintã cele patru subunitãþi miniere din judeþ.

Într-un material oficial realizat de Direcþia de coordonare a serviciilor publice din cadrul Prefecturii Alba se precizeazã cã Exploatarea Minierã Baia de Arieº este o sursã de poluare a râului Arieº cu cianuri ºi metale: fier, mangan, cupru ºi zinc. Exploatarea Minierã Baia de Arieº nu are staþie de tratare a apelor reziduale. Acestea sunt evacuate direct în iazul de decantare Valea Sartãºului.

Limpedele evacuat în râul Arieº este tratat cu hipoclorit de sodiu, prin sistemul de neutralizare automatã. În cazul unei defecþiuni la instalaþia de neutralizare automatã a cianurilor sau al apariþiei unei fisuri la conducta de reciclare a leºiei cianurice, se poate produce poluarea râului Arieº. Un astfel de accident a avut loc în 1999, când, din cauza frigului, o conductã a cedat, iar leºia cianuricã a produs o poluare fãrã precedent în ultimii ani.

În cazul Exploatãrii Miniere Roºia Poieni, funcþionarea acestei mine constituie o sursã permanentã de poluare a râului Arieº cu metale grele ºi ape cu PH foarte acid. Exploatarea minierã nu dispune de staþie de epurare a apelor limpezite, evacuate din iazul de decantare Valea ªesei.

Probleme deosebit de periculoase ridicã ºi haldele de steril, cu conþinut de minereu sãrac în cupru, unde s-a declanºat fenomenul de leºiere bacterianã, care duce la

salubrizarea sterilului din halde. În consecinþã, aciditatea apelor are un puternic efect nociv. Acestea pot fisura toate conductele de transport al materialului steril ºi, implicit, pot sã producã atacarea coronamentului barajului ºi, respectiv, poluarea Arieºului.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã pe domnul senator Ion Vasile. Grupul parlamentar al P.D.S.R. mai are 17 minute.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senator,

Prezenta declaraþie politicã este determinatã de recenta decizie a Alianþei Civice de a se implica în alegerile din acest an, fãcând campanie electoralã în sprijinul partidelor de centru-dreapta.

În faþa aderenþei masive a populaþiei la P.D.S.R., asistãm Ñ iatã! Ñ la o contraofensivã a puterii, care îºi anexeazã unele componente ale societãþii civile. Acest partizanat politic demonstreazã, fãrã echivoc, cã cei ce patroneazã acþiunile Alianþei Civice au intrat într-o derutã totalã ºi de aceea vor sã transforme o organizaþie a societãþii civile în supervizorul listelor electorale.

În perioada postdecembristã, ca urmare a drumului deschis de revoluþie, eforturile de constituire ºi dezvoltare a unei societãþi civile au dus la clarificarea rolului componentelor societãþii civile în democratizarea sistemului politic. Alianþa Civicã nu se mulþumeºte cu acest rol ºi vrea sã fie vârful de lance al unei coaliþii de dreapta, îndreptat, în principal, împotriva Partidului Democraþiei Sociale din România. Aceste atacuri fac parte din strategia Alianþei Civice de a blama sindicatele, etichetate ca antireformiste, partidele cu prizã la populaþie Ñ acuzate cã

sunt populiste Ñ sau alte componente importante ale societãþii civile, cum este biserica, ai cãrei capi ºi slujitori sunt culpabilizaþi.

Liderii Alianþei Civice sunt conºtienþi de nemulþumirea realã ºi profundã a populaþiei, a societãþii româneºti faþã de prestaþia celor aflaþi la putere din noiembrie 1996 ºi pânã în prezent. Starea de spirit a populaþiei este proastã, nivelul de trai scade ºi, ceea ce este cel mai grav, a dispãrut ºi speranþa cã acest ultim an al guvernãrii profund antipopulare ar putea aduce o ameliorare a situaþiei, mai ales cã nici fondurile promise de Uniunea Europeanã nu mai vin în cursul acestui an.

Perspectiva pierderii viitoarelor alegeri de cãtre actuala coaliþie este tot mai clarã. Partidele aflate la putere sunt în degringoladã, coaliþia guvernamentalã scârþâie din toate încheieturile. Nu întâmplãtor apare în acest moment intervenþia Alianþei Civice care, lansând o ofertã de colaborare partidelor de dreapta, vrea sã fie recunoscutã drept un colac salvator pentru nava fãrã busolã ºi fãrã cârmaci a dreptei, cãci este evident faptul cã acum, cu puþin timp înaintea alegerilor, coaliþia guvernamentalã de centrudreapta este ca ”TitaniculÒ care ia apã ºi este pe cale sã se scufunde. Alianþa Civicã sperã ca populaþia, dezamãgitã de mincinosul ºi înºelãtorul ”Contract cu RomâniaÒ, trâmbiþat în cursul campaniei electorale din 1996, sã fie, din nou, pãcãlitã cu acest program, care mimeazã o falsã rigoare moralã, ºi sã o facã sã cadã din nou în capcanã ca în 1996.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Nicolae Zavici.

Nu vã rãpesc decât 40 de secunde.

Intenþionaþi sã prezentaþi o parte din declaraþie?

Numai 40 de secunde!

Vã rog frumos. Nu este vina noastrã cã domnul senator Moisin Ioan a folosit cea mai mare parte a timpului. Deci, dacã puteþi, eventual, pe parcursÉ

Nu am mai mult de expus decât pentru 40 de secunde.

Nu, nu, nu. Douã, trei minute. Nu, nici vorbã!

Trei minute?

Da, vã rog. Bun. Vã rog, aveþi cuvântul!

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Intenþia mea a fost sã prezint o declaraþie în care sã expun mai larg niºte puncte de vedere care aveau ca fundament o idee culturalã. Dar, pentru cã timpul nu îmi permite sã dezvolt o astfel de declaraþie, am sã folosesc, pentru a nu irosi timpul, doar un mesaj personal. Acest mesaj personal se referã la urmãtoarea situaþie.

Vã rog, domnilor colegi, pentru a auzi, de la aceastã tribunã, lucruri importante ºi discursuri frumoase, vã rog, la momentul potrivit, sã socotiþi cã este o datorie de onoare, pentru orice om de onoare, sã susþinã ºi sã promoveze punctul 8 din Proclamaþia de la Timiºoara.

Vã mulþumesc.

## Da, mulþumim.

Domnul senator Ionel Aichimoaie, Grupul parlamentar al Partidului Democrat.

Un minut, doar. Vã rog, aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

Eu doar vroiam sã fac o precizare, ºi anume cã unele declaraþii de astãzi au dat rãspuns la o întrebare care persistã de vreo trei sãptãmâni în viaþa politicã româneascã. Este vorba de criza politicã, de demisia ministrului apãrãrii. ªi acum s-a demonstrat foarte clar cã în spatele acestei demisii stã dezonoarea celui care nu ºi-a dat demisia ºi anumite forþe politice. Cu cuvinte meºteºugite, aºa cum le place unora în politicianismul acesta ieftin românesc, ºi cu interesul naþional pus în faþa unei declaraþii, se transferã responsabilitatea unora la alþii.

Cred cã adevãrata cauzã a acestei crize politice are în spate susþinerea unor forþe politice. Vã mulþumesc.

## Mulþumim, domnule senator.

Din partea colegilor independenþi, sunt înscriºi la cuvânt: domnul senator Emil Tocaci, domnul senator Corneliu Turianu ºi domnul senator Gheorghe Pãvãlaºcu.

Domnule senator Tocaci, vã rog, aveþi cuvântul!

Rugãmintea este, de asemenea, sã încercaþi sã limitaþi expunerile, întrucât domnul senator Radu Alexandru Feldman a utilizat 7 minute din cele 14 alocate independenþilor.

## Domnilor colegi,

Vreau, în câteva fraze, sã îmi exprim mâhnirea pentru indiferenþa pe care o manifestã Parlamentul României, indiferenþa faþã de situaþii extrem de grave. Chiar cazul pe care senatorul Constantin MŸller l-a adus astãzi aici evocã încã un aspect monstruos al acestui cancer social ºi economic care sunt regiile autonome. Tolerãm de ani de zile aceastã situaþie, fãrã sã intervenim drastic, fãrã sã tragem pe nimeni la rãspundere, ºi consecinþele pe plan economic sunt cele pe care le ºtiþi cu toþii.

Totodatã, acum, de curând, de câteva zile, scena politicã româneascã este convulsionatã, pur ºi simplu, de o crizã al cãrei profil, al cãrei contur este fãrã precedent în istoria naþionalã. Este vorba de conflictul dintre ex-ministrul Victor Babiuc ºi domnul ministru de externe Petre Roman.

Nu vreau sã intervin în acest conflict ºi nu intervin Ñ subliniez acest lucru Ñ, dar mi se pare inadmisibil ca membrii Comisiilor de politicã externã ºi de apãrare sã nu fi luat atitudine imediat, sã nu fi procedat la o investigaþie foarte serioasã, pentru a stabili realele vinovãþii ºi pentru a ni le aduce aici, în faþã, în vederea unei dezbateri speciale.

Am fost foarte mirat astãzi, când diferiþi colegi au adus în discuþie subiecte interesante, sigur cã da, dar care nu au avut nici un fel de atingere cu ceea ce preocupã nu numai politica româneascã a momentului, ci aº zice cã politica întregii Europe este, într-un anumit fel, atinsã de conflictul de la Bucureºti, ale cãrui valenþe ºi mod de desfãºurare este, cel puþin în istoria României, fãrã precedent.

De aceea, rog cele douã comisii implicate sau care ar trebui sã fie implicate, ºi anume Comisia de politicã externã a Senatului României ºi Comisia de apãrare, tot a Senatului României, de Camerã nu vreau sã vorbesc, sã îºi intre în drepturi, în obligaþii mai mult, imediat ºi într-un timp foarte scurt, aº zice cã maximum o sãptãmânã, sã ne informeze foarte exact, dupã audierile necesare, cu privire la vinovãþiile ºi eventualele soluþii ale acestei situaþii care nu poate fi toleratã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Corneliu Turianu.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Deºi, oficial, mai este destul timp pânã la începerea campaniei electorale ºi toþi reprezentanþii clasei politice declamã, sus ºi tare, cã sprijinã, prin propriile exemple, regimul bugetar de austeritate, vital pentru scoaterea României din profunda crizã prin care trecem, în practicã lucrurile stau cu totul altfel.

Astfel, ministrul agriculturii, domnul Ioan Mureºan, a împânzit þara, în lung ºi în lat, cu ”fluturaºiÒ, pliante ºi afiºe, prin care, chipurile, îi informeazã pe þãrani cum sã intre în posesia cupoanelor agricole. Acþiunea de sprijinire, atât cât se poate, a agricultorilor, prin distribuirea acestor cupoane, este salutarã. Dar ceea ce nu pot înþelege, sub nici o formã, este de ce pe toate aceste materiale aºa-zis informative trebuie sã troneze portretul ministrului agriculturii?! Domnul Mureºan nu dã banii pentru cupoane din propriile buzunare ºi nici mãcar nu este artizanul luãrii acestor mãsuri, care sunt rezultatul muncii atâtor specialiºti din minister ºi teritoriu. Cu toate acestea, portretul domnului Mureºan este atotprezent pe toate aceste documente, mai ceva ca pe timpurile pe care le credeam de mult apuse. Concluzionând, domnul ministru îºi face din greu campanie electoralã pe banii publici, cãci toatã aceastã acþiune uºureazã bugetul de milioane bune, la fel ca ºi veritabilul ”cult al personalitãþiiÒ manifestat de colegul sãu de guvern, ministrul apelor, pãdurilor ºi protecþiei mediului.

Pe posturile de televiziune a început o masivã campanie publicitarã, prin care este prezentatã Agenþia Naþionalã de Locuinþe, cea care va face case peste case, de nu vom mai avea tineri sã îi mutãm în ele. Deocamdatã, zeci de mii de persoane s-au înscris pe listele Agenþiei Naþionale de Locuinþe, plãtind deja sume importante pentru luarea lor în evidenþã. Dar, cel puþin pânã acum, banii strânºi de la aceºti tineri nu sunt folosiþi pentru demararea lucrãrilor, ci pentru transmiterea pe televiziuni a unui clip publicitar al Agenþiei Naþionale de Locuinþe, prilej ca pe ecrane sã aparã obsesiv portretul domnului Nicolae Noica, privind pãrinteºte cum se construiesc viitoarele blocuri. A fãcut domnul Noica vreo casã din banii sãi, ca sã fim nevoiþi noi sã îl vedem, zi ºi noapte, la televizor? Sigur cã nu. Dar setea unor miniºtri de a ieºi în faþã cu orice preþ, chiar ºi atunci când aceºtia sunt plãtiþi din banii publici, este deja arhicunoscutã.

Mulþumesc, domnule senator.

Domnul senator Pãvãlaºcu, vã rog, aveþi cuvântul!

Domnule preºedinte, Onoraþi colegi, Doamnelor ºi domnilor,

Pe fondul eternelor crize de orgolii ale politicienilor români se poate constata extrem de limpede cã, de cele mai multe ori, o bunã parte dintre oamenii politici trece cu uºurinþã peste datorie: aceea de a fi în slujba electoratului, în primul rând, ºi abia apoi sã se ocupe de interesele diverselor partide.

Clasa politicã de la noi pare mai preocupatã de iscarea unor noi motive de neînþelegeri decât de procesul legislativ, care a ajuns monedã de schimb. În aceste condiþii, nu cred cã mai are rost sã pun întrebarea: când va veni ºi timpul ca lucrurile sã fie abordate cu seriozitate!

Sunt convins cã, în aceastã tulbure perioadã, numele unui adevãrat român nu înseamnã mare lucru pentru unii ºi, totuºi, îl voi aminti, mãcar pentru a aduce aminte cã Ilie Ilaºcu încã mai trãieºte. Pe Ilaºcu nu-l va ucide regimul transnistrean, ci indiferenþa ºi nepãsarea. Întregul popor român este pus la zid ºi umilit, atâta timp cât unul dintre marii patrioþi ai zilelor noastre, Ilie Ilaºcu, este supus în temniþa pseudorepublicii nistrene de la Tiraspol unor inimaginabile torturi fizice ºi psihice.

Din nefericire, de atâþia ani, peste ”Grupul IlaºcuÒ s-a aºezat o tãcere nedemnã, ruºinoasã ºi nemeritatã. Pentru ca Republica Moldova sã nu-ºi pericliteze relaþiile cu Marea Rusie sau pentru ca relaþiile noastre cu ambele þãri sã nu fie afectate nu s-a întreprins nimic concret pentru patrioþii români: Ilaºcu, Petrov, Popa, Lescu ºi Ivanþov.

Ignorând toate protestele ºi apelurile de a-i pune în libertate pe cei patru tovarãºi de suferinþã, autoritãþile de la Tiraspol sfideazã opinia publicã mondialã. Este adevãrat cã opinia publicã mondialã are multe alte probleme, dar mãcar pentru noi, cei din þarã, rezolvarea acestei chestiuni era una de onoare: Ilie Ilaºcu pare a fi devenit sau ar fi devenit o datã în calendar, un reper de care ne amintim doar când este nevoie de a specula sentimentul de demnitate naþionalã, sau atunci când apare necesitatea unei campanii care se abatã atenþia de la alte probleme.

Nimeni ºi nimic nu i-a înfrânt, deocamdatã, tãria de caracter celui care, într-o scrisoare de adio, a spus: ”Rãmâi cu bine, popor român! Eu vã iubesc!Ò. Nici mãcar toate torturile la care a fost supus, nici cele patru simulacre de execuþie prin împuºcare, cu gloanþe oarbe, la care a fost forþat; mai mult, în timpul procesului de la Tiraspol, Ilie Ilaºcu a spus: ”Eu nu am republicã, eu am o þarã: ROMÂNIA. De aceea, anume ei mã adresez mereuÒ.

Vã rog.

Ca om, ca pãrinte, ca parlamentar în Senatul României eu mã adresez, astãzi, dumneavoastrã ºi tuturor factorilor de rãspundere ºi responsabili din România. De asemenea, fac apel cãtre toate parlamentele þãrilor care cunosc aceastã nedreptate, ºi, în special, ale Ucrainei, Rusiei ºi Republicii Moldova. Trebuie sã facem ceva, ºi aici vã adresez o întrebare, pe care, poate, nu v-aþi pus-o: dacã noi nu facem nimic, atunci cine? Cine sã lupte pentru fratele nostru, dacã nu noi, românii? Cel mai grav este cã peste totul se aºterne timpul. ªi Ilie Ilaºcu nu mai are timp. Nu mai are timp, dupã ce 8 ani a avut parte numai de indiferenþã ºi de o nemeritatã uitare.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

##

Stimaþi colegi,

Atât în numele grupurilor parlamentare, cât ºi senatorii independenþi ºi-au prezentat declaraþiile politice.

Urmãtorul punct înscris în ordinea de zi Ñ program legislativ. Vã rog sã-mi permiteþi sã aduc la cunoºtinþã o notã pentru exercitarea de cãtre noi a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, întrucât la secretarul general al Senatului au fost depuse mai multe legi, un numãr de 23 de legi. Avem obligaþia sã le menþionãm, de aceea vã adresez rugãmintea sã mã ascultaþi.

Ð Legea privind stabilirea ºi sancþionarea contravenþiilor silvice;

Ð Legea privind sistemul naþional de decoraþii al României;

Ð Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 124/1999 privind modificarea unor indicatori de venituri ºi cheltuieli, aprobaþi prin bugetul de stat ºi bugetul asigurãrilor sociale de stat pe anul 1999;

Ð Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 135/1999 pentru rectificarea bugetului de stat pe anul 1999;

Ð Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 140/1999 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 1999;

Ð Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 141/1999 privind rectificarea bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 1999;

Ð Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 161/1999 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 1999;

Ð Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 180/1999 pentru modificarea Legii bugetului de stat pe anul 1999, nr. 36/1999;

Ð Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 191/1999 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 1999;

Ð Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 199/1999 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 1999;

Ð Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 200/1999 privind rectificarea bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 1999;

Ð Legea privind contul general de execuþie a bugetului de stat pe anul 1995;

Domnul senator Cazimir Ionescu.

Mulþumesc.

P.N.L., o propunere.

Domnul senator Vasile Ungureanu.

P.N.Þ.C.D., o propunere.

Domnul senator Burghelea.

U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Szab—. ªi o observaþie.

O autopropunere. Da, vã mulþumim.

Nu e autopropunere. E a grupului, domnule preºedinte. Dau citire, vã rog, constataþi ºi consemnaþi acest lucru ºi daþi-mi voie sã apreciezÉ

Vã rog sã se consemneze în stenogramã cã nu este autopropunere, ci este propunerea grupului.

Pãi, nu ºtiu de ce s-a fãcut aceastã remarcã. Dar, daþi-mi voie sã fac eu una. Apreciez perspicacitatea staff-ului tehnic care a ºtiut cã noi vom aproba propunerea pe care tocmai am votat-o.

Da, vã mulþumesc pentru aceastã constatare, care spre regretul meu este venitã aºa de târziu. Grupul parlamentar P.D.S.R., o propunere.

Din partea grupului Ñ domnul senator Plãticã-Vidovici Ilie.

P.R.M.-ul, o propunere.

Domnul senator Badea Dumitru.

Badea Dumitru.

Colegii independenþi. Domnul senator Ciurtin.

Þin sã mulþumesc Senatului României cã dupã aproape 3 ani de zile de luptã s-a recunoscut un drept. Permiteþi, însã, sã spun cã pentru aceastã comisie de mediere, independenþii m-au delegat pe mine. Deci, Ciurtin.

Bravo! Felicitãri!

Dacã sunt observaþii în legãturã cu propunerile formulate? Dacã nu, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Vã rog sã votaþi, domnilor senatori. Invit pe domnii senatori în salã.

Comisia, aprobatã cu 84 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri.

Vã rog, domnilor senatori, sã faceþi propuneri pentru constituirea unei comisii de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul Legii pentru completarea anexei nr. 2 la Legea nr. 27/1994 privind impozitele ºi taxele locale.

Grupul parlamentar P.D., o propunere.

Domnul senator Viorel Panã.

P.N.L., o propunere.

Domnul senator Liviu Paºca.

Mulþumesc. P.N.Þ.C.D., o propunere.

Domnul senator Bãraº Ioan.

U.D.M.R., o propunere, domnule Szab—.

Domnul senator Csap— Iosif.

Mulþumim. Grupul parlamentar P.U.N.R.

Domnul senator Ioan Ardelean.

Mulþumesc. Grupul parlamentar P.D.S.R., o propunere.

Domnul senator Marin Dan Stelian.

Mulþumesc. Din partea independenþilor, o propunere.

Domnul senator ªerban Sãndulescu.

Mulþumesc.

Dacã sunt observaþii? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Vã rog sã votaþi, domnilor senatori.

Comisia, aprobatã în unanimitate, cu 87 de voturi.

Vã propun sã luãm în dezbatere punctul nr. 6, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 52/1998 Ñ planificarea apãrãrii. Din partea Senatului au participat domnii senatori Sava, Gabrielescu, Costel Gheorghiu, Cornel Boiangiu, Szab— K‡roly, Fuior Victor ºi Badea Dumitru.

Deci vã rog sã observaþi, domnilor colegi, invit un domn senator care a participat la mediereÉ la tribunã. Vã rog sã observaþi cã ni se propune un text nou, un text comun din partea celor douã comisii. Dacã aveþi observaþii în legãturã cu acest text?

Invit pe domnii senatori în salã.

Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi asupra textului propus de comisia de mediere.

Vã rog sã votaþi.

Cu 87 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 3 abþineri, textul a fost aprobat.

Supun textului dumneavoastrã raportul, în ansamblu. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Raportul aprobat cu 89 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 3 abþineri.

Vã mulþumesc, domule senator Fuior.

Vã propun sã luãm în dezbatere raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii pentru aplicarea Acordului între statele-pãrþi la Tratatul Atlanticului de Nord, încheiat la Bruxelles, la 19 iunie 1995.

Din partea Senatului au participat domnii senatori Costel Gheorghiu, Pãvãlaºcu Gheorghe, Boiangiu Cornel, Szab— K‡roly, Prisãcaru Ghiorghi, Timofte Radu, Mînzînã Ion.

Vã invit, domnilor colegiÉ

PãvãlaºcuÉ

## Poftiþi, domnule senator!

Deci, stimaþi colegi, deºi, au participat numai doi domni senatori la comisia de mediere, totuºi, vã rog sã observaþi cã, în Regulamentul ºedinþelor comune ale celor douã Camere, textul care existã vorbeºte despre o majoritate a senatorilor ºi deputaþilor în luarea unei decizii. Deci nu existã nici un text care sã stabileascã cã în situaþia în care, din partea Senatului participã mai puþin de jumãtate plus unul, ºi pe cale de consecinþã cvorumul este realizat prin participarea colegilor deputaþi, deci medierea respectivã nu este lovitã de nulitate, ci este corectã.

Deci v-aº ruga sã trecem la dezbaterea pe texte. Vã rog sã observaþi cã la art. 1 pct. 1 comisia ne propune textul Camerei Deputaþilor.

Observaþii? Susþineþi raportul, domnule senator, da?

Da.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc.

Deci dacã sunt observaþii la art. 1, pct. 1?

Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Invit pe domnii senatori în salã.

Deci pct. 1, aprobat cu 82 de voturi pentru ºi unul contra, nici o abþinere.

Observaþii la pct. 2. Este propus în unanimitate textul

Camerei Deputaþilor. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Adoptat în unanimitate Ñ 91 de voturi.

Poziþia a 3-a, de asemenea, textul Camerei. Observaþii?

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Adoptat cu 89 de voturi pentru, un vot contra, douã abþineri. Poziþia a 4-a. Este propus textul Camerei.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Adoptat cu 87 de voturi pentru, unul contra ºi o abþinere.

Poziþia nr. 5. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Adoptat cu 84 de voturi pentru, un vot contra ºi o abþinere.

Poziþia nr. 6, observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Adoptat în unanimitate Ñ 82 de voturi. Poziþia nr. 7, observaþii? Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi.

## **Domnul Victor Fuior**

**:**

Câþi senatori au fost?

Doi senatori ºiÉ Adoptat cu 82 de voturi pentru, nici un vot contra, nici o abþinere.

Dacã vreþi, domnule senator, permiteþi-mi domnule preºedinte, deci la poziþiile 6 sau 7 au fost fãcute doar niºte precizãri, ºi pentru acurateþea textului s-a cãzut de comun de acord, cã aþi fost ºi dumneavoastrã în salã, de fapt.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, vã mulþumesc. La poziþia nr. 8 dacã sunt observaþii?

Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Deci la art. 4.

Adoptat în unanimitate Ñ 81 de voturi. Poziþia nr. 9. Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Adoptat cu 87 de voturi, în unanimitate. Poziþia nr. 10. Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Adoptat în unanimitate Ñ 85 de voturi. Poziþia nr. 11. Observaþii? Vã rog sã votaþi. Adoptat cu 81 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere.

Poziþia nr. 12, art. 5 din lege. Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Adoptat cu 80 de voturi, în unanimitate. Poziþia nr. 13, art. 7. Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Adoptat în unanimitate Ñ 81 de voturi. Poziþia nr. 14. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Adoptat cu 78 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 4 abþineri.

Poziþia nr. 15. Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Adoptat cu 76 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 4 abþineri.

Poziþia nr. 16. Modificarea art. 8, soluþia Camerei Deputaþilor, Observaþii?

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Adoptat cu 77 de voturi pentru, douã voturi contra, douã abþineri.

Poziþia nr. 17. Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Adoptat textul, în varianta Camerei Deputaþilor, cu 81

de voturi pentru, douã voturi contra ºi o abþinere.

Poziþia a 18-a, varianta Camerei. Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Adoptat în unanimitate, cu 81 de voturi. Poziþia 19. Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Adoptat cu 82 de voturi, în unanimitate. Poziþia 20. Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Adoptat cu 75 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri. Poziþia 21, art. 12, alin. 3. Observaþii sau amendamente?

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Adoptat cu 78 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri.

Poziþia 22, art. 14. Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Adoptat în unanimitate, cu 83 de voturi. Poziþia 23. Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Adoptat cu 80 de voturi pentru, un vot contra, nici o abþinere.

Vã rog, domnule senator Gherman. Invit pe domnii senatori în salã. Mã iertaþi puþin, domnule Gherman! Aveþi cuvântul, domnule senator!

Domnule preºedinte,

Vreau sã fac un mic comentariu. Data trecutã s-a discutat despre valabilitatea sau nevalabilitatea votului în comisia de mediere, avându-se în vedere cã au fost doar doi senatori. Foarte bine s-a procedat. Este clar, este vorba de vot majoritar ºi nu se spune cât sã fie de unii, cât sã fie de alþii. Însã permiteþi-mi sã fac o observaþie, pe care sã n-o luaþi ca o observaþie maliþioasã. Eu cred cã Biroul permanent ar trebui sã ”feliciteÒ comisia de fond, nu cea de mediere, comisia de fond care a elaborat raportul la acest proiect de lege în legãturã cu faptul cã a fost nevoie sã fie mai multe medieri decât articole. Cred cã este un semnal de alarmã pe care va trebui sã-l tragem în legãturã cu implicarea ºi seriozitatea comisiilor sesizate în fond. Spun acest lucru pentru cã, þin minte, am participat la medierea privind Legea pensiilor, în care lucrurile s-au întâmplat exact pe dos, adicã, în care a ieºit o imensã majoritate a poziþiilor adoptate de Senat ºi vã pot spune cã aceasta s-a datorat faptului cã comisia respectivã de la Camerã a lucrat superficial.

Deci rugãmintea mea este sã solicitãm, în situaþii de genul acesta, evident, nu este vorba de vina senatorilor prezenþi sau absenþiÉ acolo nu este un fel de bãtãlie între senatori ºi deputaþi, este o bãtãlie pentru textul cel mai bun. Dar în condiþiile în care, aºa cum aþi prezentat dumneavoastrã, textul cel mai bun, în aceastã proporþie covârºitoare, este textul uneia dintre Camere, indiferent care este aceasta, cred cã comisia de resort de la cealaltã Camerã, trebuie sã fie puþin întrebatã asupra seriozitãþii cu care a operat în elaborarea propunerilor pentru plen. Pentru cã dumneavoastrã ºtiþi mai bine decât noi toþi cã plenul, în general, urmeazã punctul de vedere prezentat de comisie, deoarece de aceea ºi existã comisiile de specialitateÉ Sesizez acest lucru nu pentru o chestiune de orgoliu între cele douã Camere ale Parlamentului, ci pentru cã este o chestiune de perfecþionare a activitãþii noastre.

Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc, domnule senator.

Sigur, cel puþin în parte, aveþi dreptate. Vã rog sã observaþi cã, pe fond, foarte multe dintre amendamentele acceptate la mediere nu erau de fond, erau de terminologie ºi din cauza aceasta aº spune cã au apãrut foarte multe amendamente ºi ele sã regãseau, în principal, în varianta Camerei.

Stimaþi colegi,

Problema ridicatã de domnul senator Gherman este realã. Rugãmintea ar fi, pentru fiecare dintre noi, atunci când discutãm în cadrul comisiilor sesizate în fond, s-o facem în mod serios ºi sã alegem nu neapãrat varianta Senatului sau varianta Camerei Deputaþilor, ci varianta cea mai bunã dintr-un text de lege.

Vã rog, domnule senator Pãvãlaºcu.

Da, pãi fac ºi eu precizarea cã la nu ºtiu ce raport de mediere a trebuit sã ne deplasãm doi-trei senatori de patru ori la Camera Deputaþilor ºi ceilalþi colegi nu au tratat cu destulã seriozitate prezenþa lor în comisia de mediere.

Iar referitor la aceastã ordonanþã sau proiect de lege, nu a fost nici o discordie pe fond între cei doi senatori ºi comisia de la Camera Deputaþilor. Unele au fost datorate

de faptul cã acest proiect de lege a venit ultima datã la Camera Deputaþilor, deci a fost sesizat prima datã Senatul ºi dupã aceeaÉ

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Domnul senator, din momentul în care noi am votat în plenul Senatului soluþiile propuse de comisia de mediere, nu mai avem ce comenta. A fost acceptatã de cãtre plen varianta comisiei de mediere. Deci aceasta a fost calea mai bunã.

Stimaþi colegi, sã trecem la urmãtorul raport, punctul 8 din ordinea de zi: raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii privind dreptul absolvenþilor învãþãmântului superior particular de a susþine examenul de finalizare a studiilor la instituþii de învãþãmânt superior de stat acreditate.

Din partea senatului au fost 7 domni senatori, au fost prezenþi 6, vã rog sã observaþi cã, de data aceasta, în comisia de mediere cele douã texte supuse medierii au fost acceptate în varianta Senatului, motiv pentru care

Vã mulþumesc.

Supun dezbaterii Senatului punctul 9 din ordinea de zi: raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii pentru modificarea articolului 1 din Legea nr. 199/1998 privind dreptul absolvenþilor învãþãmântului particular liceal, profesional ºi postliceal de a susþine examenul de finalizare a studiilor la unitãþi similare din învãþãmântul de stat.

De asemenea, au fost prezenþi 6 senatori. Este vorba despre un singur text, la articolul unic, în varianta Senatului.

Domnul senator Prahase va susþine, în faþa noastrã, în momentul în care existã o serie de observaþii.

La poziþia nr. 2 dacã sunt observaþii din partea domnilor senatori? Este propusã varianta Camerei Deputaþilor. Nu sunt.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Soluþie adoptatã cu 78 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere.

Poziþia nr. 3 din raport, de asemenea, textul Camerei Deputaþilor. Observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot, domnilor senatori.

Cu 74 de voturi pentru, un vot contra ºi nici o abþinere, poziþia nr. 3 a fost acceptatã în varianta Camerei Deputaþilor.

-

Pânã la poziþia 10 punctele din ordinea de zi au fost rezolvate.

Sã trecem la punctul 11 din ordinea de zi.

Invit la pupitru pe reprezentantul Guvernului, pentru cã ne gãsim în Senatul României, sã luãm în dezbatere proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 59/1999 pentru aprobarea scutirii de la plata taxei pe valoarea adãugatã la unele instalaþii ºi echipamente importate, care concurã la înzestrarea Ministerului Apãrãrii Naþionale.

Reprezentantul Guvernului este prezent sau nu este?

( _Reprezentanta Departamentului pentru Relaþiile cu Parlamentul încearcã sã explice absenþa reprezentantului Guvernului la discutarea acestui punct din ordinea de zi._ )

Nu, nu, nu, lãsaþi! Dacã este ministrul pentru relaþia cu ParlamentulÉ Eu nu discut cu funcþionari din Senat. Nu vã supãraþi!

Da, vã rog, deci aceastã chestiune sã fie înscrisã pentru ordinea de zi miercuri a Biroului permanent, întrucât reprezentantul Executivului nu este prezent la dezbateri, deºi a solicitat dezbaterea acestui proiect de lege cu prioritate.

Poziþia urmãtoare, punctul 12 din ordinea de zi, proiectul Legii privind acordarea unor drepturi membrilor Academiei Române ºi reglementarea unor cheltuieli specifice, adoptat de Camera Deputaþilor.

Invit reprezentantul Executivului.

Doamna ministru, vã rog sã vã ocupaþi locul. ( _La pupitrul iniþiatorului ia loc doamna Smaranda Dobrescu Ð ministrul muncii ºi protecþiei sociale_ .) Domnul senator Florin Bogdan

Ð preºedintele Comisiei pentru învãþãmânt ºi cercetare ºtiinþificã. ( _Ia loc la pupitrul comisiei_ .)

V-aº ruga, doamna ministru, sã prezentaþi expunerea de motive din partea Executivului.

## **Doamna Smaranda Dobrescu Ð** _ministrul muncii ºi protecþiei sociale_ **:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi domni senatori,

Deºi Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale ar fi dorit sã vinã în faþa dumneavoastrã cu o propunere de mãrire a indemnizaþiei academicienilor, dintr-o dorinþã de minim respect, dar sperãm sã o putem face în maximum o lunã de zile, de data aceasta venim cu o propunere pentru acordarea unor înlesniri, recunoaºtem cã este destul de meschinã, sã-i spun aºa, aceastã minimã reparaþie pe care o putem face, dar totuºi este un gând de respect faþã de academicieni.

Vã mulþumesc, doamna ministru.

Deci susþineþi proiectul de lege.

V-aº ruga, din partea comisiei, domnul preºedinte Bogdan.

Comisia pentru învãþãmânt ºi cercetare ºtiinþificã a analizat proiectul de lege, i-a dat aviz favorabil, fãrã amendamente, ºi face menþiunea cã este o lege ordinarã.

Fãrã amendamente? Pentru cã aveam sentimentul cã sunt amendamente.

Fãrã amendamente.

Dar de la buget? Comisia pentru buget, finanþe!?

Dacã-mi daþi voie?

Vã rog.

Cheltuielile acestea sunt incluse în bugetul Academiei ºi nu însumeazã mai mult de 200 de milioane anual, aproximativ.

La articolul 2 este prevãzut.

În ordonanþã sunt o serie de modificãriÉ

Nouã ne-a venit de la Camera Deputaþilor ºi noi am votat-o conform aprobãrii Camerei Deputaþilor, aºa cum a ieºit de la Camera Deputaþilor.

Dacã din partea Comisiei de buget-finanþe ºi bãnci sunt menþinute amendamentele?

Sunt niºte amendamente la acest proiect de lege.

Bun. Dacã la dezbaterile generale domnii senatori doresc sã ia cuvântul?

Domnul senator Gherman, vã rog.

În adresa care ne-a venit nouã de la Comisia pentru buget, finanþe nu sunt amendamente.

Da, bun, mulþumesc. Imediat revenim la proiectul de lege, dupã dezbateri generale.

Domnule preºedinte, Doamnã ministru,

Stimaþi colegi,

E o chestiune de procedurã ºi o chestiune de fond.

N-am înþeles ºi n-o sã pot niciodatã înþelege de ce asupra acestei probleme a fost sesizatã, în fond, Comisia pentru învãþãmânt, cercetare ºi nu mai ºtiu cum îi spune exact, pentru cã, pur ºi simplu, aceasta nu este problema acestei comisii. Aici este vorba de salarii, de indemnizaþii etc., ºi nu de merite ºtiinþifice sau de merite didactice, sau probleme ºtiinþifice sau didactice. Cred cã ar fi fost mult mai firesc ca aceastã chestiune sã fie adusã în faþa Comisiei de buget, finanþe, bãnci sau în faþa Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã. Acestea sunt cele douã comisii care opereazã cu aceste lucruri, ºi nu Comisia de cercetare ºtiinþificã. Nu ºtiu ce s-o fi cercetat ºtiinþific în aceastã chestiune!

În al doilea rând, o chestiune care mi se pare cã îmi va atrage aprecieri suplimentare din partea celor împricinaþi. Cred cã, cu excepþia Academiei fostei Uniuni Sovietice, cred cã acum este ºi Academia Federaþiei Ruse, Academia Românã este poate singura care are indemnizaþii pentru academicieni. Este vorba, într-adevãr, de nemuritorii din Academie.

Iertaþi-mã dacã vã spun, dar cunosc situaþia pe plan european ºi, dupã ºtirea mea, în toate þãrile, cel puþin în cele din Uniunea Europeanã, academicienii plãtesc câte o micã ºi simbolicã taxã pentru aspectele legate de chestiuni protocolare ale Academiei. Dar asta este o chestiune care n-avea nimic de-a face, probabil, cu ceea ce discutãm acum. Era doar un comentariu maliþios, dar care, desigur, o sã-mi aducã foarte multe trepte academice în ceea ce mã priveºte.

Dar, spun încã o datã, acest lucru este o moºtenire, ca ºi institutele în care, vedeþi, ne tot zbatem sã ne depãrtãm de vechile tradiþii în zonele în care, eventual, nu ne intereseazã sã le pãstrãm ºi, eventual, sã le amplificãm. E o chestiune pe care trebuie o datã sã o privim cu toatã seriozitatea, responsabilitatea ºi, aº zice eu, asumându-ne riscul de a nu deveni nemuritori.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Declar închise dezbaterile generale. Titlul legii. Observaþii?

Vreau sã fac o completare la cele spuse de domnul senator Gherman.

Vã rog.

Într-adevãr, Biroul premanent al Senatului a sesizat Comisia de finanþe, bãnci ºi Comisia de muncã ºi protecþie socialã, care au dat avizul respectiv, iar pe fond, pentru raport, au venit toate la Comisia de învãþãmânt, aºa cum a hotãrât Biroul permanent al Senatului.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Mulþumesc.

Dacã nu sunt observaþii în legãturã cu titlul legii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Titlul legii este adoptat cu 70 de voturi pentru ºi douã contra.

- Articolul 1.

Invit domnii senatori în salã.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Adoptat cu 82 de voturi pentru, 5 abþineri. Articolul 2. Observaþii? Nu sunt.

- Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Adoptat cu 80 de voturi ºi 5 abþineri.

Vã mulþumesc, doamnã ministru.

Vã propun sã luãm în dezbatere punctul 13 din ordinea de zi: proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 42/1999 pentru completarea Legii sanitare veterinare nr. 60/1974. ## Din partea Comisiei pentru agriculturã.

Vã rog, reprezentanþii ministerului, poftiþi! ( _La pupitrul iniþiatorului ia loc domnul Aurel Panã Ð secretar de stat la Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei; la pupitrul comisiei ia loc domnul senator Ioan Creþu._ )

Bine, bine, dar domnul Creþu este medic uman! Ce face, îi suplineºte pe cei de la agriculturã?

Sunt mai mulþi colegi prezenþi.

Domnul senator Gherman, am înþeles cã aveaþi ceva cu Academia, dar vãd cã de data aceasta vã legaþi ºi de sanitar-veterinar!

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Vreau sã primesc o confirmare din partea delegaþilor Ministerului Agriculturii, cum cã sunt acreditaþi pentru aceasta, deoarece, într-o precedentã discuþie, domnul ministru a contestat poziþia reprezentanþilor ministerului, spunând: ”N-am fost eu la dezbateriÒ, ºi vreau sã ºtiu dacã ceea ce votãm acum rãmâne valabil sau va trebui sã aºteptãm sã vinã domnul ministru personal la aceste dezbateri.

Recunosc cã iarãºi este o intervenþie maliþioasã, dar aceasta a fost realitatea. Domnul ministru ne-a spus: ”Sã revenim la articolul 3, pentru cã eu n-am fost la dezbateri ºi au fost pãcãtoºii de secretari de stat de la Ministerul AgriculturiiÒ.

Vreau sã pun întrebarea dacã sunt reprezentanþi autorizaþi ai ministrului agriculturii.

Dar greºeala nu a fost, la data aceea, a secretarilor de stat, ci a plenului Senatului dacã a revenit la dezbateri, indiferent la cererea cui, pentru cã s-a încãlcat Regulamentul Senatului.

Vã rog, dacã aveþi mandat pentru a susþine proiectul de lege, nu altceva?

## **Domnul Aurel Panã Ð** _secretar de stat în Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei_ **:**

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Desigur cã am mandatul ministrului, mai ales cã este vorba despre un meci cu ordonanþe care dejaÉ

Vã mulþumesc, mai avem 15 legi în ordinea de zi.

Procedurã!

Domnul senator Ilie, poftiþi, tot de procedurã? Vã rugãm.

## Domnule preºedinte,

Dacã domnul senator Gherman a întrebat reprezentanþii ministerului dacã sunt autorizaþi, permiteþi-mi ca eu sã întreb reprezentantul Comisiei pentru agriculturã, pentru cã eu ºtiu cã dânsul este în Comisia pentru sãnãtate, e doctor uman ºi nu ºtiu ce cautã acolo.

Înseamnã cã ºi în Senat s-a schimbat algoritmul. Doctorii umani reprezintã, ºtiu eu, ºtiinþa sanitar-veterinarã, sau l-a împuternicit Triþã Fãniþã?

Ar trebui ca intervenþia dumneavoastrã sã fie salutarã, întrucât domnul senator Creþu vine astãzi în favoarea domnului ministru Mureºan, susþinându-i proiectul de lege.

Rãspund domnului ministru cã fac parte ºi din Comisia pentru agriculturã ºi o sã vedeþi cã are tangenþã, pentru cã este vorba de profilaxia îmbolnãvirii la om. De aceea îmi permit sã susþin aceastã ordonanþã, acest proiect.

## Vã mulþumesc.

Sã trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Vã rog, domnule secretar de stat, sã prezentaþi pe scurt expunerea de motive.

Proiectul de lege se referã la posibilitatea Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei de a concesiona activitãþi sanitar-veterinare ºi stabileºte niºte niveluri de taxe care sunt cuprinse în 4 anexe: taxe pentru eliberarea autorizaþiilor sanitar-veterinare; eliberare de avize sanitar-veterinare de import-export-tranzit; pentru eliberarea avizului sanitarveterinar privind amplasarea ºi proiectarea construcþiilor noi în domeniul supus controlului sanitar-veterinar ºi taxe pentru eliberarea certificatului sanitar-veterinar de transport animale, produse de origine animalã, furaje ºi aºa mai departe.

Vã mulþumesc.

Din partea comisiei, vã rog, domnule senator.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Proiectul de lege care pe care-l analizãm se referã la posibilitatea ministrului agriculturii ºi alimentaþiei de a concesiona activitatea sanitar-veterinarã de interes naþional medicilor veterinari cu liberã practicã, pentru programul de supraveghere, profilaxie ºi combaterea bolilor de animale ºi prevenirea transmiterii lor la om ºi de protecþie a mediului.

Comisia a adoptat acest proiect de lege fãrã amendamente ºi îl supune Senatului pentru aprobare.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mulþumesc.

Dacã la dezbateri generale doriþi sã luaþi cuvântul? Nu.

Dacã nu, sã trecem la dezbaterea pe articole. Titlul legii. Observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Invit pe domnii senatori în salã.

Vã rog, domnilor senatori, sã votaþi.

Cu 70 de voturi pentru, 69 prin vot electronic ºi domnul senator Creþu prin ridicarea mâinii drepte, am observat, deºi dânsul este social-democrat, ºi douã abþineri, titlul legii a fost adoptat.

- Preambulul articolului 1. Observaþii? Nu sunt.

- Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

- Vã rog sã votaþi, domnilor senatori.

Adoptat cu 79 de voturi pentru ºi o abþinere.

Poziþia 1 Ð la articolul 1, punctul 3 art. 1 se comple-

teazã cu cele douã alineate, 4 indice, 1, 4 indice 2.

Observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã votaþi, domnilor senatori.

Adoptat cu 83 de voturi pentru ºi o abþinere.

- Punctul 2. Observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Adoptat cu 84 de voturi pentru, douã voturi contra ºi o abþinere.

Poziþia a 3-a Ð înlocuirea celor patru anexe. Observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Adoptat cu 69 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi douã abþineri.

Legea, în ansamblu.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Cu 74 de voturi pentru ºi 6 abþineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Mergeþi în continuare. Articolul 2, acolo am rãmas, domnule preºedinte.

Unde, domnule?

Articolul 2, la anexa nr. 4 din Legea sanitar-veterinarã republicatã, cu modificãrile ulterioare: ”É va fi publicatã în Monitorul Oficial al RomânieiÉÒ, anexa nr. 4, în final, acolo, chiar jos, la doi roman.

Nici nu l-am vãzut.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Se pare cã acest articol 2 nu va fi aprobat.

A fost adoptat cu 82 de voturi pentru ºi 4 abþineri. Votul pe legea în ansamblu a fost dat, vã mulþumesc. Deci legea în ansamblu a fost adoptatã cu 74 de voturi pentru ºi 6 abþineri. Articolul 2 noi l-am omis.

La punctul 14 din ordinea de zi, proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 72/1999 pentru completarea articolului 25 din Legea nr. 160/1998 pentru organizarea ºi exercitarea profesiunii de medic veterinar.

Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive, domnul secretar de stat.

Prin acest proiect de lege, Ministerul Agriculturii a dorit sã completeze articolul 25 din Legea nr. 160/1998 cu un alineat nou care sã prevadã cã autoritãþile publice locale pot închiria, concesiona sau vinde, dupã caz, medicilor veterinari care devin liber, profesioniºti, clãdirile ºi dotãrile.

Noi ne menþinem în continuare rugãmintea de a fi votat.

Comisia, dupã cumÉ

Deci cunoaºteþi cã la nivelul comisiei a fost raport negativ.

Da.

Vã rog, domnul senator Creþu.

Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã a fost sesizatã în fond pentru dezbaterea acestui proiect de lege. Membrii comisiei au dezbãtut proiectul, hotãrând sã întocmeascã un raport negativ deoareceÉ ºi sunt o serie de motive aici exprimate. Menþionãm o serie de date: este restrictivã, presupune o licitaþie publicã, cu menþiunea expresã cã autoritãþile publice locale, conform articolului 25, alineatul 2... nu le exclude pe acestea de la regimul juridic reglementat în acest sens, întrucât prevederile acestui capitol cuprind pe lângã direcþiile sanitar-veterinare ºi alte instituþii.

Menþineþi raportul negativ dat de comisie.

Pãi trebuie sã-l susþinem.

Vã mulþumesc.

La dezbateri generale dacã doriþi sã luaþi cuvântul? Vã rog, domnul senator Csap—.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor,

Susþin iniþiativa de a acorda facilitãþi în domeniul concesionãrii sau închirierii acestor spaþii, pentru cã este un pas spre privatizarea în domeniu.

Consider cã aceastã mãsurã, aceastã reglementare adusã din partea Ministerului Agriculturii ºi a Guvernului a servit transformarea activitãþii de medicinã veterinarã în direcþia privatizãrii ºi în direcþia responsabilitãþii medicilor veterinari privind activitatea de specialitate.

Solicit, cu mult respect, adoptarea acestui proiect de lege.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Domnule senator, nu vã supãraþi, suntem în dezbateri legislative. Este bine cã vã manifestaþi bucuria privind prezenþa la dezbateri a domnului ministru, dar vã rugãm sã nu perturbaþi continuarea dezbaterilor la acest proiect de lege. ( _Se adreseazã domnului senator Gheorghe Pãvãlaºcu._ )

Dacã cineva mai doreºte sã ia cuvântul?

Poftiþi, domnule senator Szab— K‡roly, aveþi cuvântul!

Domnule preºedinte,

În numele grupului parlamentar solicit verificarea cvorumului de ºedinþã.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc. Cererea este legalã, o sã o facem imediat.

Dacã cineva doreºte sã mai ia cuvântul la dezbateri generale?

Dacã nu, declar închise dezbaterile generale.

Domnilor senatori, având în vedere raportul negativ din partea comisiei, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Dacã veþi vota ”NuÒÉ

Raportul comisiei?

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Procedurã!

Vã rog sã vã ocupaþi locul, domnule senator, am reþinut solicitarea dumneavoastrã.

Procedurã, domnule preºedinte!

Am reþinut solicitarea dumneavoastrã, l-am rugat pe domnul secretar de ºedinþã, aºa ºi scrie în regulament, dacã vreþi, îl citim împreunã.

Deci: ”Preºedintele de ºedinþã solicitã secretarilor sã verifice cvorumulÒ.

Vã rog sã vã ocupaþi locul.

Acest lucru tocmai pentru cã este vorba de un vot foarte important!

ªi la legile anterioare votul era foarte important.

Dar nu a fost solicitatã aceastã chestiune, vã rog sã þineþi cont de acest lucru.

Votul era foarte important ºi ºedinþa a mers mai departe.

Domnule preºedinte, constat cã nu este suficientã prezenþa în salã ºi acest vot; indiferent cum se va desfãºura, nu va avea cum sã fie valabil.

Domnilor senatori, în situaþia în care veþi vota ”DaÒ, veþi accepta raportul comisiei sesizate în fond. În situaþia în care veþi vota ”NuÒ, înseamnã cã veþi respinge raportul comisiei ºi vom trece la dezbaterea pe articole.

Deci, dacã veþi vota ”DaÒÉ

Dacã-mi permiteþi, înainte de votÉ!

...asta înseamnã cã ordonanþa de urgenþã va fi respinsã.

Deci, stimaþi colegi, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei sesizate în fond. Vã rog sã votaþi.

Cu 47 de voturi pentru, 36 contra ºi o abþinere, raportul comisiei este aprobat.

Vã rog respectuos, o listã cu rezultatul votului.

Pentru domnul senator Szab— K‡roly o listã, pentru Grupul parlamentar U.D.M.R.

Pentru toatã lumea care doreºte, chiar ºi pentru presã.

N-are importanþã pentru cine, toate cele 15 proiecte care au fost luate în dezbatere au fost exact în acelaºi cvorum.

Deci, pentru 5 minute, suspendãm ºedinþa.

Se reia ºedinþa la orele 18,05 Ð sesiunea întrebãrilor ºi interpelãrilor este radiodifuzatã.

## DUPÃ PAUZÃ

Doamnelor ºi domnilor senatori, vã rog sã poftiþi în salã.

Vã rog sã-mi permiteþi sã trecem la ultimul punct de pe ordinea de zi: întrebãri ºi interpelãri în prezenþa reprezentanþilor Executivului. Salutãm prezenþa în salã a domnilor miniºtri Smaranda Dobrescu, Hajdœ G‡bor, Decebal Traian Remeº, pe care îl invit sã-ºi ocupe locul, ºi a domnilor secretari de stat.

Îl invit la tribunã pe reprezentantul Grupului parlamentar P.D.S.R., domnul senator Ilie Aurel Constantin.

Domnule senator, aveþi cuvântul!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea pe care o voi face este adresatã domnului prim-ministru Mugur Isãrescu.

## Domnule prim-ministru,

La puþin timp dupã accidentul ecologic de la Baia Mare, l-am trãit ºi pe cel de la Baia Sprie. Justificãrile celor care, în Guvernul dumneavoastrã, au responsabilitãþile preîntâmpinãrii acestor evenimente erau pline de cinism atunci când se cãutau scuze ºi nu s-a spus realitatea. Maramureºul Ð Ardealul, în general Ð era afectat din nou de inundaþii, de 3 ori în ultimii 3 ani, iar presa internaþionalã avea noi motive sã avertizeze comunitatea internaþionalã asupra pericolului pe care îl reprezentãm în acest domeniu.

Domnule prim-ministru, trebuie sã ºtiþi cã inundaþiile ultimilor 3 ani, în afara pagubelor de mii de miliarde lei, de lãsarea fãrã adãpost ºi bruma de avere a multor zeci de mii de cetãþeni ai acestei þãri, au produs accidente

ecologice, dar, mai mult, au produs, ca niciodatã în aceastã þarã, moartea a câtorva zeci de oameni.

Care sunt cauzele? Dupã opinia mea, douã sunt cauzele principale.

Prima. Stoparea lucrãrilor de apãrare sau diminuarea la maxim a acestor lucrãri, justificate de lipsa de fonduri. Oare lipsa de fonduri a dus la salariile exorbitante ale managerilor regiilor din Ministerul Apelor ºi Pãdurilor, de la zeci de milioane, la sute de milioane de lei lunar, la acoperirea cu surse bugetare a cheltuielilor Regiei Naþionale a Pãdurilor pentru dotãrile cu sute de autoturisme ºi tehnicã de calcul neperformante, prin firmecãpuºã din sfera clienþilor politici, ca ºi la lucrãri de consolidare a drumurilor forestiere, drumuri care trebuiau plãtite prin exportul de buºteni, nu din banul public?!

Oare câte diguri s-ar fi fãcut sau câte ar fi fost consolidate din aceste fonduri?

A doua cauzã. Lipsa de profesionalism ºi aventurismul tehnico-economic al celor pe care algoritmul politic al coaliþiei vi i-a servit în vârful ministerelor atât la ape ºi pãduri, cât ºi la lucrãri publice. Nu este exclus, domnule prim-ministru, ca în viitor sã vã lege numele ºi sã vã facã responsabil solidar de accidente tehnice majore la lucrãri de apãrare împotriva inundaþiilor, cu urmãri catastrofale pentru aceastã þarã, lucrãri pentru care în ultimii 3 ani nu s-au fãcut minimele revizii tehnice, lucrãri de întreþinere ºi reparaþii.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã pe domnul senator George Pruteanu, Grupul parlamentar P.D.S.R.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Interpelarea mea se adreseazã unuia din cei 200 de specialiºti care urmau sã punã în ordine þara în 15.000 de zile, ºi anume, nominal, multilateralului ºi graþiosului domn Radu Sârbu, preºedintele Fondului Proprietãþii de Stat.

Interpelarea mea este expresia unei indignãri în egalã mãsurã provenind din partea Ñ ca sã spun aºa, dacã admiteþi formularea Ñ culturalã a sufletului meu, cât ºi din partea financiar-contabilã a eului meu. Este vorba de o panama Ñ cred cã cunoaºteþi unde bat Ñ pe care aº putea sã o compar cu un exemplu pe care îl nãscocesc acum, pãstrând proporþiile ºi schimbând ce este de schimbat. Imaginaþi-vã dumneavoastrã cã s-ar vinde pe un miliard de lei Ateneul Român ºi ar fi transformat în salã de jocuri electronice sau sexi-club. Ei bine, pãstrând proporþiile, ceea ce se întâmplã în materie de privatizare a unor edituri egaleazã ceea ce am nãscocit mai înainte.

Aceasta este interpelarea propriu-zisã, adresatã Fondului Proprietãþii de Stat. Concret, este vorba de privatizarea Editurii ”MinervaÒ Ñ într-un mod cu totul ciudat, printr-o licitaþie obscurã ºi despre care nu pot spune cã îndeplineºte condiþiile legii, o editurã profilatã pe editarea clasicilor ºi a marilor valori din patrimoniul literar românesc Ñ pe suma de 207 milioane, adicã circa 11.000 de dolari, bani cu care nu se poate cumpãra un apartament de douã camere într-un cartier mãrginaº. Precizez cã în aceºti bani au intrat ºi mobilierul provenind din fosta ”Editurã a Fundaþiilor RegaleÒ, fundatã de Carol al II-lea ºi condusã de Alexandru Rosetti, ºi bani veniþi din partea Ministerului Culturii pentru plata drepturilor de autor unor eminenþi cercetãtori care au scos ediþii în 5Ñ6 volume, bani care încã nu au fost plãtiþi.

Pe lângã aceasta am mai aflat de încã un exemplu, deºi acesta este cel pe care îl consider principal ºi la care aºtept un rãspuns. Am aflat cã ºi Editura ”AlbatrosÒ a fost vândutã pe suma de 146 milioane lei, adicã circa 7 mii ºi ceva de dolari, ceea ce este absolut scandalos.

În privinþa Editurii ”MinervaÒ, gãsesc cã statul nu trebuia sã-ºi ridice mâna de pe ea, pentru cã în felul acesta nimeni nu va mai edita clasici. Vom fi o þarã cu librãriile invadate numai de Sandra Brown ºi de alte mizerii.

Vã mulþumesc.

Invit la tribunã pe reprezentantul Grupului parlamentar al P.D., domnul senator Corneliu Bucur, cu interpelare adresatã Ministerului Culturii.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Sunt 3 întrebãri pe care le voi prezenta exact aºa cum au fost transmise.

1. Care este situaþia fapticã concretã în cazul unor tranzacþii contractuale? Cerem informaþii exacte, cu proba irefutabilã a documentelor semnate, privind înþelegerile convenite cu firma elveþianã pentru facsimilarea operei de tezaur naþional ”Codex AureusÒ.

2. Care este situaþia, probatã de cele mai calificate expertize ºtiinþifice ºi tehnice, asupra operei susmenþionate în ceea ce priveºte starea de conservare ºi efectele produse de lucrãrile realizate pentru facsimilare?

3. Independent de cele douã întrebãri care vizau opera respectivã, care este situaþia nominalã a patrimoniului

transferat, prin hotãrârea Guvernului, din administrarea protocolului de stat în cea a Ministerului Culturii?

Am specificat în interpelarea expediatã Ministerului Culturii cã solicit rãspunsuri în scris la toate întrebãrile. Îmi cer scuze pentru doamna secretar de stat Maria Berza, pentru faptul cã s-a deranjat, cel puþin în ceea ce mã priveºte.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar P.N.L., domnul senator Paul Pãcuraru.

Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D., domnul senator Ioan Moisin.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Interpelarea este adresatã domnului prim-ministru Mugur Isãrescu ºi are ca obiect problema reorganizãrii Societãþii Naþionale de Gaze NaturaleÑROMGAZ Ñ S.A.

Domnule prim-ministru, deoarece reprezentanþii Ministerului Industriei ºi Comerþului nu au rãspuns interpelãrilor mele prezentate în plenul Senatului Ñ în ºedinþele din 14 februarie 2000 ºi 28 februarie 2000 Ñ care au avut ca obiect problema reorganizãrii Societãþii Naþionale de Gaze Naturale Ñ ROMGAZ, mã adresez dumneavoastrã din dorinþa de a clarifica urmãtoarele probleme:

a) Existã un studiu de evaluare a impactului restructurãrii ROMGAZ Ñ R.A. Mediaº, realizat prin Hotãrârea Guvernului nr. 491/14.08.1998 privind performanþele tehnico-economice ale unitãþilor rezultate din aceastã restructurare faþã de perioada anterioarã?

b) Care au fost efectele restructurãrii promovate prin Hotãrârea Guvernului nr. 491/1998 asupra evoluþiei preþului gazelor naturale ºi în privinþa eliminãrii blocajelor financiare?

c) Cine rãspunde de anularea acordului de finanþare a proiectului SKADA de cãtre Banca Europeanã de Investiþii care, în mare mãsurã, a compromis ºansele S.N.G.N. Ñ ROMGAZ de a se prezenta în anul 2001 cu o infrastructurã reabilitatã ºi cu un sistem modern de dispecerizare?

În acest context, citez din rãspunsul Ministerului Finanþelor la o interpelare a subsemnatului din octombrie 1999.

”Atât Banca Europeanã de Investiþii, cât ºi Ministerul Finanþelor au avertizat în numeroase cazuri conducerea ROMGAZ ºi Ministerul Industriei ºi Comerþului asupra consecinþelor care sunt atrase de întârzierile ºi lipsa de angajament în realizarea proiectului, mergând pânã la anularea împrumutului ºi pierderea credibilitãþii României în faþa instituþiilor financiare internaþionale.Ò

d) Ce se va întâmpla cu proiectul SKADA pentru modernizarea sistemului naþional de transport gaze din cadrul S.N.G.N. Ñ ROMGAZ în urma reorganizãrii preconizate a acestei societãþi, þinând seama de faptul cã la data de 9 aprilie 1999 Banca Europeanã de Investiþii a anulat oficial împrumutul de 52 milioane dolari S.U.A. acordat României, sugerând începerea discuþiilor în vederea unui nou acord, citez: ”Écu condiþia ca ROMGAZ sã înregistreze un progres semnificativ în ceea ce priveºte restructurarea ºi activitatea curentãÒ.

Vã mulþumesc.

Îl invit la tribunã pe reprezentantul Grupului parlamentar P.R.M., domnul senator Dumitru Badea.

Aveþi cuvântul!

Domnule preºedinte,

Interpelarea mea este adresatã domnului prim-ministru, însã mã bucur cã în salã este ºi domnul ministru Remeº.

În judeþul Neamþ lucreazã cu contract de muncã doar 98.000, din totalul de 222.000 de persoane apte de muncã. În categoria ºomeri sunt cuprinse aproximativ 50.000 de persoane, din care indemnizate sunt doar 30.500, restul fiind ieºite din perioada de platã.

Dacã rata ºomajului pe þarã este 12%, în judeþul nostru se apropie de 18%, iar în unele localitãþi, cum este Roman, chiar 20%, posibilitãþile de reintegrare a ºomerilor fiind foarte reduse.

Conform statisticilor Agenþiei de Ocupare ºi Formare Profesionalã din Neamþ, în ultimii 3 ani, 16.500 din cei 17.109 disponibilizaþi au beneficiat de plãþi compensatorii, în sumã de 203 miliarde lei, la acestea adãugându-se alte sute de miliarde acordate drept salarii managerilor, plãtiþi regeºte pentru cã au falimentat întreprinderile din care provin disponibilizaþii, ºi alte sute de miliarde lichidatorilor acestor unitãþi.

Dintr-un studiu efectuat de specialiºti rezultã cã dacã cele 203 miliarde lei ar fi fost destinate creditãrii întreprinderilor mici ºi mijlocii în baza Legii nr. 1/1991 în Neamþ s-ar fi putut crea nu mai puþin de 8.600 locuri de muncã. Jumãtate din numãrul celor disponibilizaþi ar fi putut rãmâne integraþi în sectorul producþiei de bunuri materiale, I.M.M.-urile ar fi înapoiat banii la buget, ar fi reuºit chiar sã se dezvolte ºi sã facã noi angajãri, salariaþii respectivi ar fi plãtit impozite, ei ºi familiile lor ar fi trãit mai bine.

În 1999, plãþile compensatorii au fost de 73 miliarde lei, în timp ce creditele acordate la numai 22 de I.M.M.uri, din cele 12.000 care plãtesc impozit în judeþul Neamþ s-au ridicat la o sumã derizorie de 3 miliarde 352 milioane lei. Suma prevãzutã privind aceste cheltuieli ineficiente care afecteazã bugetul þãrii este ºablon pentru toate judeþele României.

Având în vedere cele de mai sus, cât ºi faptul cã în perioada imediat urmãtoare se va dezbate proiectul Legii bugetului pe acest an, solicit domnului prim-ministru Mugur Isãrescu, care este un specialist de marcã al României în domeniul politicii financiare, sã prezinte în regim de urgenþã Parlamentului propuneri legislative care sã elimine încurajarea nemuncii în România ºi sã conducã la dezvoltarea economiei naþionale.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Îl invit la tribunã pe reprezentantul Grupului parlamentar P.U.N.R., domnul senator Victor Fuior.

Interpelarea mea este adresatã Ministerului Culturii. Obiectul interpelãrii: ansamblul ºi situl istoric din municipiul Sibiu.

Motivaþia interpelãrii constã în dorinþa de a cunoaºte ºi a veni în sprijinul dumneavoastrã pentru conservarea, restaurarea ºi punerea în valoare a ansamblului ºi sitului istoric Sibiu.

În conformitate cu Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publicã ºi regimul juridic al acesteia, ”ansamblurile ºi siturile istorice ºi arheologice reprezintã bunuri aparþinând domeniului public al statuluiÒ.

În consecinþã, ansamblul ºi situl istoric al municipiului Sibiu intrã sub incidenþa autoritãþii centrale a statului, respectiv a Ministerului Culturii. Dar în ansamblul menþionat avem 180 de apartamente ºi mii de metri pãtraþi partere comerciale, din care o parte sunt proprietate privatã, persoane fizice sau organizaþii locale.

În acest context, care sunt principiile ºi regulile pe care trebuie sã le implementaþi în vederea protejãrii, conservãrii, restaurãrii ºi punerii în valoare a sitului istoric menþionat?

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Domnul senator ªerban Sãndulescu, senator independent.

Revin la interpelãrile fãcute sãptãmânile trecute, la care nu am primit rãspuns, referitoare la prefectul de Vâlcea, Nicolae Curcãneanu, ºi la directorul prefecturii, Nadolu Mircea, deoarece corupþia ºi abuzurile în judeþul Vâlcea depãºesc, în opinia mea, tot ceea ce se întâmplã în alte judeþe.

Am date precise cã furturile din bugetul de stat depãºesc câteva miliarde de lei. Am ferma convingere cã aceastã situaþie a fost posibilã tocmai datoritã prefectului

Nicolae Curcãneanu, care el însuºi a fraudat bugetul de stat cu aproximativ 100 milioane, obþinând un certificat de handicapat gradul II care nu este justificat. Anexez încã o datã copii de pe certificatul nr. 221/18.01.1998 ºi o porþiune a listingului din fiºierul de la I.S.T.P.H. Vâlcea.

Directorul Prefecturii, inginerul Nadolu Mircea, este în cercetare penalã pentru contrabandã, dupã cum rezultã din confirmarea INTERPOL, trimisã Ministerului de Justiþie. Anexez copie.

Faþã de aceastã situaþie ºi consecinþele pe plan local, cer încã o datã destituirea prefectului Curcãneanu Nicolae ºi suspendarea din funcþie a directorului general al Prefecturii, Nadolu Mircea, pânã la terminarea anchetei în curs de desfãºurare la Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Piteºti.

Am ºi o a doua interpelare, foarte scurtã, din partea Comisiei de cercetare a condiþiilor de privatizare a ROMTELECOM, prin care îl rog pe domnul prim-ministru sã ne sprijine ca Agenþia Naþionalã de Comunicaþii ºi Informaticã sã rãspundã la adresa prin care s-au cerut o serie de date de cãtre comisia instituitã în Senat pentru cercetarea condiþiilor de privatizare a ROMTELECOM.

Mulþumesc.

Îl invit la tribunã pe reprezentantul Grupului parlamentar P.D.S.R., domnul Doru Laurian Bãdulescu.

Interpelare adresatã domnului Ioan Avram Mureºan, ministrul agriculturii ºi alimentaþiei.

Din luna iunie 1999, Guvernul României a adoptat prin hotãrâre strategia naþionalã de privatizare. În cadrul acestei strategii a fost cuprinsã ºi Societatea Naþionalã ”Tutunul RomânescÒ, iar la pagina 9 a aceluiaºi act normativ, respectiv Hotãrârea Guvernului nr. 563/1999, se precizeazã cã:

1. ”Societatea Naþionalã ”Tutunul RomânescÒ va fi privatizatã prin vânzarea pachetului majoritar de acþiuni cãtre un investitor interesat, capabil sã investeascã ºi sã menþinã cota societãþii pe piaþa internã ºi externã.

2. Vânzarea acþiunilor pe piaþa de capital.Ò

Informez Senatul cã în Societatea Naþionalã ”Tutunul RomânescÒ sunt incluse 6 fabrici de þigarete, 8 fabrici de fermentare ºi o staþiune de cercetare ºi aici îºi desfãºoarã activitatea peste 5.000 de salariaþi, cã aceastã societate a realizat în 1999 o cifrã de afaceri de peste 2.400 miliarde lei, din care peste 55 % sunt fonduri care merg la bugetul statului.

Dupã cum se ºtie, din informaþiile furnizate de massmedia, administratorul acestei societãþi este prietenul ministrului agriculturii, cetãþeanul german de origine românã Nicolae Hotea, care este remunerat cu 10.500 dolari pe lunã, respectiv 200 milioane lei, în timp ce salariul mediu în Societatea Naþionalã ”Tutunul RomânescÒ este de 1,2 milioane lei. Cifra de afaceri a acestei societãþi comerciale pe primele douã luni, raportatã la aceeaºi perioadã a anului precedent, a scãzut vertiginos, fãcând practic sã scadã atractivitatea societãþii la privatizare.

Atragem atenþia din aceastã fazã cã P.D.S.R. cere ca privatizarea Societãþii Naþionale ”Tutunul RomânescÒ, una dintre cele mai atractive ºi mai rentabile societãþi naþionale, trebuie sã se realizeze în litera legii, cu transparenþã ºi cu pofitabilitate pentru economia þãrii.

Solicitãm ministerului agriculturii ºi alimentaþiei sã rãspundã la urmãtoarele întrebãri:

1. Care este strategia Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei în legãturã cu privatizarea eficientã a Societãþii ”Tutunul RomânescÒ?

Mulþumesc.

Nu am vrut sã vã întrerup, dar îi rog totuºi pe reprezentanþii presei sã rãmânã la locul rezervat Domniilor lor.

Domnul senator Doru Gaita, Grupul parlamentar P.D.S.R.

Mulþumesc, domnule preºedinte Doru Ioan Tãrãcilã. În prezenta interpelare revin la ministrul industriei ºi comerþului, domnul Radu Berceanu.

Mi-am permis sã atrag atenþia colegilor din Senat Ñ indiferent de culoarea politicã, în cadrul acestui punct de pe ordinea de zi, respectiv întrebãri ºi interpelãri Ñ asupra faptului cã nu se primesc rãspunsuri din partea Ministerului Industriei ºi Comerþului, respectiv a dumneavoastrã, domnule Radu Berceanu.

Aceastã stare se perpetueazã de circa 5 sãptãmâni, practic, în aceastã sesiune parlamentarã. Datoritã acestui fapt am recurs la interpelãri adresate primului-ministru, la care au rãspuns din nou ministere care au avut o micã tangenþã cu problematica pusã în discuþie, iar din partea Ministerului Industriei ºi Comerþului s-a menþinut situaþia prezentatã.

De aceea sunt obligat sã repet, foarte scurt, ºi sã vã cer:

1. A prezenta în faþa Comisiei economice a Senatului ceea ce s-a întâmplat în domeniul energetic în ultimii 3 ani. Care a fost eficienþa mãsurilor luate, ºtiind cã strategia energeticã a României a fost elaboratã ocolind cu bunã ºtiinþã Parlamentul ºi, bineînþeles, amendamentele fãcute la timpul respectiv?

2. Am cerut retragerea Hotãrârii Guvernului nr. 138/28.02.2000 pentru motivele invocate ºi susþinute anterior, respectiv, referitoare la restructurarea CONEL.

3. Cer o analizã în faþa Comisiei economice a Senatului a acþiunilor rãmase fãrã rezultat Ñ aº spune doar cu rezultate dezastruoase Ñ din Valea Jiului, o

analizã care sã rãspundã la eficienþa banilor cheltuiþi în ultimii 3 ani, care a fost eficienþa lor, cine se face rãspunzãtor de actuala situaþie din zonã?

În al doilea rând, profit cã este domnul ministru de finanþe, Decebal-Traian Remeº, sã-i reamintesc rugãmintea din interpelarea din 28 februarie prin care îl rugam, cu alimentarea contului de disponibil al S.C. ”SiderurgicaÒ Hunedoara cu suma de 30 miliarde din fondurile speciale aflate la dispoziþia Guvernului sã se execute, acesta fãcând posibilã finalizarea ºi punerea în valoare a unui modul de performanþã tip MiniÐMIL, respectiv cuptorul nr. 3 la oþelãria electricã. Este iminent necesarã pentru a se ajunge la producþia necesarã minimã de 650-700 tone pe an.

Vã mulþumesc.

Îl invit la tribunã pe domnul senator Ion Vasile, Grupul parlamentar P.D.S.R.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Profit de prezenþa domnului ministru al sãnãtãþii, domnul Hajdœ G‡bor, în aula Senatului pentru a pune o întrebare.

Fac precizarea cã, fiind iniþiator al Moþiunii ”SãnãtateaÒ, în urmã cu 2 ani, pe vremea domnului ministru Bruckner, reforma în sãnãtate un an ºi jumãtate a fost îngheþatã. De când Domnia voastrã aþi venit la cârma acestui minister, iatã cã în zona primarã a asistenþei sanitare se pare cã lucrurile s-au lãmurit.

Întrebarea mea ºi o micã explicaþie este urmãtoarea.

Când reforma va fi cuprinzãtoare ºi pentru medicul de spital, adicã pentru acei colegi ai mei Ñ eu sunt medic Ñ care, având un statut special Ñ medici specialiºti, medici primari, ºefi de clinici, profesoriÉ când aceºti colegi ai mei vor fi ºi ei beneficiarii reformei din sãnãtate? Pentru cã atâta timp cât pentru medicul care acordã asistenþã primarã într-un cabinet dintr-un dispensar urban sau rural Casa de Asigurãri poate asigura un venit decent, pentru medicul specialist ºi pentru medicul primar acest lucru încã nu se întâmplã, iar anumite situaþii deosebite Ñ care apar în legãturã cu acest medic care are o responsabilitate deosebitã Ñ iatã cã sunt deja din ce în ce mai frecvente în mass-media româneascã.

Vã mulþumesc foarte mult.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Îl invit la tribunã pe domnul senator Gheorghe Bunduc, Grupul parlamentar P.R.M. Aveþi cuvântul!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea se adreseazã domnului Ioan Mureºan, ministrul agriculturii, ºi este rezultatul discuþiilor cu mai mulþi primari din judeþul Tulcea. Aceºtia doresc ca în schimbul cupoanelor agricole sã se poatã lua motorinã în aceastã campanie de primãvarã. De asemenea, se solicitã ca aceste cupoane sã fie distribuite de primãrii, acestea putând încasa comisionul în locul ”BankcoopÒ-ului. ªtim cu toþii cã foarte multe primãrii sunt în situaþia de a fi închise din lipsã de fonduri.

A doua interpelare se adreseazã Ministerului Lucrãrilor Publice ºi Amenajãrii Teritoriului, cãruia îi cerem sã permitã construcþia de ºcoli ºi grãdiniþe cu finanþare PHARE, fãrã existenþa Planului Urbanistic General. În caz contrar, aceste fonduri vor fi pierdute.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Îl invit la tribunã pe domnul senator Ioan Ardelean, Grupul parlamentar P.U.N.R.

Interpelarea mea este adresatã Guvernului, respectiv Ministerului Culturii, domnului ministru Ion Caramitru.

Obiectul interpelãrii: situaþia Catedralei Încoronãrii ºi clãdirea Arhiepiscopiei Ortodoxe din Alba-Iulia, care, efectiv, sunt neglijate.

Capitala de suflet a României, municipiul Alba-Iulia, este în mare suferinþã, suferinþã ce poate fi pusã pe seama uitãrii, pe seama neglijenþei sau a lipsei de interes.

În aceastã Mecca a românilor existã, de altfel, numeroase obiective istorice de mare însemnãtate pentru þarã ºi neam, dar, dintre toate, Catedrala Încoronãrii ºi clãdirea Arhiepiscopiei Ortodoxe se aflã în cel mai mare pericol de degradare.

Principalele forþe care sunt implicate în aceastã degradare sunt de naturã geologicã ºi hidrogeologicã, a cãror acþiune distructivã poate fi anihilatã doar prin consolidãri ample ºi urgente.

Ansamblul de clãdiri vizat de degradare a fost construit între anii 1921Ñ1922, la sugestia reputatului istoric Nicolae Iorga. În aceste spaþii au avut loc evenimente unice, dintre care se disting, în mod deosebit, momentele încoronãrii primilor regi ai României.

De asemenea, ansamblul menþionat deþine o concepþie arhitectonicã deosebitã, de primã importanþã pentru arhitectonica româneascã.

Din nefericire, procesul de degradare este continuu, ceea ce a fãcut ca în structura de rezistenþã, precum ºi în pereþii palatului administrativ sã-ºi facã apariþia numeroase fisuri ce pun în real pericol siguranþa clãdirii.

Înalt Preasfinþitul Andrei ne-a precizat cã existã un plan de restaurare ºi consolidare a clãdirii, aprobat de Direcþia Monumentelor Istorice, în baza cãruia, în anii 1993 ºi 1994, au fost realizate lucrãri de reabilitare a acoperiºului ºi de restaurare a picturii interioare. Lucrãrile trebuie continuate, dar au fost sistate din lipsã de fonduri.

Domnule ministru, vã solicit sã revedeþi aceste planuri ºi sã gãsiþi soluþia imediatã pentru salvarea clãdirilor care alcãtuiesc Arhiepiscopia Ortodoxã, pentru cã ele reprezintã inestimabile documente ale întregului neam românesc.

Am solicitat ºi rãspuns scris la aceastã interpelare, cu atât mai mult cu cât nici una dintre interpelãrile pe care le-am adresat Ministerului Culturii pânã la aceastã datã nu au fost onorate cu un astfel de rãspuns. Solicit deci, de data aceasta, sã se facã acest lucru.

## Vã mulþumesc.

Înainte de a oferi cuvântul domnilor miniºtri, vã rog sã se ia act în stenograma de ºedinþã cã, din partea Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei, domnul secretar de stat Aurel Panã a prezentat rãspunsuri în scris la interpelãrile formulate de domnii senatori Paul Pãcuraru ºi Gheorghe Dumitraºcu, interpelãri care vizau activitatea sanitar-veterinarã ºi derularea programului de sprijinire a producãtorilor agricoli privaþi.

L-aº ruga pe domnul secretar de stat sã ia mãsuri pentru ca aceste rãspunsuri sã fie înmânate domnilor senatori.

Invit la tribunã pe doamna ministru Smaranda Dobrescu, pentru a oferi rãspuns la interpelarea promovatã de domnul senator Alexandru Ioan Mortun.

Referitor la interpelarea domnului senator Alexandru Ioan Mortun, formulatã în ºedinþa Senatului din 6 martie 2000, vã comunicãm:

1. În vederea ameliorãrii situaþiei materiale a pensionarilor, conform noii Legi a sistemului public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale, în anul 2000 se va efectua recorelarea tuturor pensiilor aflate în platã. Conform legii, metodologia de recorelare se aprobã prin hotãrâre a Guvernului ºi va avea în vedere urmãtoarele elemente, de fapt expres prevãzute la art. 168 din lege, care au influenþat în mod negativ baza de calcul a pensiilor: trecerea la salarii brute începând cu anul 1991, luarea în calculul pensiilor a sporurilor cu caracter permanent, majorãrile salariilor din sectorul bugetar ºi negocierile salariilor la societãþi comerciale ºi regii autonome. Aceastã hotãrâre a Guvernului urmeazã sã fie adoptatã în termen de 30 de zile de la publicarea legii în ”Monitorul OficialÒ ºi va þine seama de resursele financiare aprobate prin Legea bugetului asigurãrilor sociale de stat. Recorelarea se va efectua în câteva etape, începând cu cele mai vechi pensii aflate în platã.

A doua problemã, Ordonanþa Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, elaboratã ºi iniþiatã de Ministerul Finanþelor, a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2000 ºi se aplicã veniturilor realizate începând cu aceastã datã. La art. 4 alin. 1 din Ordonanþa nr. 73 sunt precizate categoriile de venituri care se supun impozitului pe venit, veniturile realizate din pensii nefiind cuprinse în aceste categorii.

Totodatã, la art. 5 lit. d) din ordonanþa menþionatã se precizeazã în mod expres cã nu sunt venituri impozabile ºi nu se impoziteazã pensiile de orice fel.

În ce priveºte veniturile reprezentând avantaje în bani ºi/sau în naturã acordate veteranilor de rãzboi, invalizilor ºi vãduvelor de rãzboi, accidentaþilor de rãzboi în afara serviciului ordonat, persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instauratã cu începere de la 6 martie 1945, precum ºi celor deportate în strãinãtate ori constituite în prizonieri, potrivit prevederilor art. 6 lit. h) din Ordonanþa nr. 73/1999, acestea sunt scutite de impozitul pe venit.

Vã mulþumesc, doamna ministru.

De asemenea, solicit sã se ia act în stenogramã cã, din partea Ministerului Justiþiei, domnul secretar de stat Gheorghe Mocuþa a prezentat rãspuns scris domnului senator Corneliu Turianu, legat de investiþia pentru dotarea Spitalului magistraþilor Ñ interpelare susþinutã în data de 6 martie a.c.

Îl invit la tribunã pe domnul ministru Hajdœ G‡bor.

## **Domnul Hajdœ MenyhŽrt G‡bor Ñ** _ministrul sãnãtãþii_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Onorat Senat,

Eu am fost chemat prin interpelarea formulatã în scris de domnul senator Ioan Moisin, întrebãri care nu au fost prezentate. Sunt douã întrebãri. Pentru a înþelege rãspunsul dat de mine, în calitate de ministru al sãnãtãþii, daþi-mi voie, vã rog, sã arãt întrebãrile respective.

Prima întrebare: ”Ce mãsuri vor fi luate de Ministerul Sãnãtãþii pentru deblocarea activitãþii practice în sistemul de învãþãmânt universitar stomatologic?Ò

A doua întrebare: ”De ce au mai fost înfiinþate o serie de facultãþi stomatologice de stat, dacã nu pot fi subvenþionate cele cu tradiþie, ºi anume facultãþile din Bucureºti, Cluj, Timiºoara, Iaºi ºi Târgu-Mureº?Ò

În legãturã cu prima întrebare. În vederea evitãrii posibilelor perturbãri în activitatea de învãþãmânt medical, urmare a reorganizãrii activitãþii medicale ºi de specialitate în ambulator, prin Ordinul nr. 509/1999 al Ministerului Sãnãtãþii privind aprobarea criteriilor de atribuire în folosinþã gratuitã a spaþiilor necesare ºi a bunurilor mobile existente în dotarea acestora pentru înfiinþarea cabinetelor medicale, s-a prevãzut, în mod expres, cã pot face obiectul contractului de comodat Ñ citez Ñ ”spaþiile în care se desfãºoarã activitãþi de învãþãmânt medical, numai cu condiþia menþinerii acestei activitãþiÒ.

Dat fiind faptul cã aceste reglementãri nu au fost respectate, Ministerul Sãnãtãþii, printr-o adresã ulterioarã cu nr. 7.754/1999, adresã care a fost trimisã la toate Direcþiile de sãnãtate publicã, a precizat cã încheierea

contractelor de comodat, având ca obiect spaþii în care se desfãºoarã activitãþi de învãþãmânt medical sã se facã numai cu avizul conducerii unitãþii de învãþãmânt superior medical respective. Pentru contractele de comodat definitivate, acestea urmeazã a fi reanalizate ºi, eventual, completate, pentru a se respecta intenþia iniþialã, respectiv de a asigura continuitatea activitãþii de învãþãmânt în aceste spaþii.

Vã mulþumesc, domnule ministru.

Domnule senator, vã consult dacã sunteþi mulþumit de rãspuns.

## Domnule preºedinte,

## Domnule ministru,

Eu vã mulþumesc pentru rãspuns. Este foarte adevãrat ceea ce aþi spus dumneavoastrã. Problema care mã frãmântã pe mine ºi un numãr important de medici de þinutã din þarã, medici specialiºti ºi medici primari, este aceea a retribuþiei lor. Este foarte bine cã s-a realizat asistenþa primarã, ca un coleg tânãr, care este medic de familie ºi care are în grijã un numãr important de cetãþeni, sã primeascã o sumã importantã, care îi asigurã o viaþã decentã ºi îi permite sã-ºi profeseze cu dãruire ceea ce a învãþat ºi ceea ce ºtie. Problema este pentru cealaltã categorie de medici, care, în momentul de faþã, nu beneficiazã de un salariu decent, de o retribuþie corectã pentru a-ºi desfãºura în bune condiþii activitatea Ñ ºi v-aº invoca aici numai responsabilitatea pe care o are un medic de spital, un medic specialist, un medic chirurg, de exemplu, un medic anestezist, care, trebuie s-o spunem, este mult mai mare ºi mult mai serioasã faþã de colegii care activeazã în asistenþa primarã.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Îl invit la tribunã pe reprezentantul Ministerului Apãrãrii Naþionale, domnul secretar de stat Ioan Tudoran, pentru a rãspunde interpelãrii formulate de domnul senator Victor Fuior.

## **Domnul Ioan Tudoran Ñ** _secretar de stat la Ministerul Apãrãrii Naþionale_ **:**

## Domnule preºedinte,

Domnule senator,

La întrebarea dumneavoastrã Ñ ”Care sunt condiþiile materiale ºi morale pe care societatea româneascã trebuie sã le realizeze pentru ca personalul militar trecut în rezervã sã poatã îmbrãþiºa, la mijlocul vieþii, cea de-a doua carierã?Ò Ñ rãspunsul Ministerului Apãrãrii Naþionale este urmãtorul.

În cadrul procesului actual de reformã a armatei, pentru personalul militar aflat în situaþia de a pãrãsi armata înainte de a împlini vârsta ºi vechimea în muncã necesare acordãrii pensiei de serviciu a fost creat sistemul de reconversie profesionalã. Trebuie însã precizat cã, datoritã nesusþinerii financiare a activitãþilor ce vizeazã realizarea reconversiei personalului militar disponibilizat, prevederile Ordonanþei Guvernului nr. 7/1998 nu îºi pot gãsi aplicabilitatea. În plus, pe lângã o susþinere financiarã adecvatã, credem cã se impun ºi modificãri ale cadrului legislativ actual, în urmãtorul sens: eliminarea barierei de vârstã de 35 de ani pe care unele instituþii publice sau agenþi economici o impun la încadrarea în muncã; reintrarea în vigoare a prevederilor din Ordonanþa nr. 7/1998, cu privire la unele facilitãþi în deschiderea unor afaceri, anulate de Ordonanþa Guvernului nr. 73/1999; acordarea unei asistenþe postangajare pentru diminuarea impactului psihologic al personalului disponibilizat la trecerea de la cariera militarã la cea civilã.

La urmãtoarea întrebare: ”Cum trebuie rezolvate nemulþumirile privind salarizarea ºi alte drepturi ale personalului militar datorate neconcordanþei prevederilor legislaþiei în vigoare, respectiv Legea nr. 138/1999, aplicatã doar de la 1 decembrie 1999, când trebuia aplicatã din 1 august 1999, ºi Legea impozitului pe venitul global?Ò Ñ rãspunsul este urmãtorul:

Cât priveºte sistemul de salarizare, apreciem ca tendenþios inclusã în mass-media informaþia potrivit cãreia,

Vã mulþumesc, Domnule secretar de stat.

Doriþi sã luaþi cuvântul, domnule senator? Poftiþi!

ªi noi vã mulþumim pentru rãspuns.

Invit la tribunã pe doamna Maria Berza, secretar de stat în Ministerul Culturii, dacã aveþi de prezentat ºi un rãspuns în cadrul Senatului. Vã rog. **Doamna Maria Berza Ñ** _secretar de stat la Ministerul Culturii_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

La interpelarea formulatã de domnul senator Corneliu Bucur am adus rãspunsul în scris, aºa cum Domnia sa a solicitat, deºi Departamentul pentru relaþiile cu Parlamentul a solicitat rãspuns oral. Rãspunsul scris este aici ºi o sã-l depun.

Mai sunt alte douã interpelãri, una formulatã de domnul senator Victor Fuior, la care rãspunsul este urmãtorul ºi se referã la Centrul Istoric al municipiului Sibiu:

În conformitate cu art. 3 alin. 2 al Legii nr. 213, Domeniul Public al Statului este alcãtuit din bunurile prevãzute la art. 135 alin. 4 din Constituþie, din cele prevãzute la pct. 1 din anexã, precum ºi alte bunuri de uz sau de interes public naþional, declarate ca atare prin lege.

Pct. 1 din anexã nominalizeazã, la poz. 26, statuile ºi monumentele declarate de interes public naþional, iar la poz. 27 Ñ ansamblurile ºi siturile istorice ºi arheologice.

Conform Ordonanþei nr. 68/1994, Centrul Istoric al municipului Sibiu este constituit din rezervaþie de arhitecturã ºi urbanism, fiind nominalizat în lista monumentelor istorice aprobatã de Comisia Naþionalã a Monumentelor Istorice în 1992, la poziþia 33 ”eÒ 001 Ñ Cetatea Sibiului, ºi include monumente ºi ansambluri de arhitecturã, nominalizatã în aceeaºi listã, la poziþia 33 ”bÒ Ñ 001, 204.

Coroborând Legea nr. 213/1998 ºi Ordonanþa nr. 68/1994, rezultã cã Centrul Istoric al municipiului Sibiu nu poate fi unul din bunurile nominalizate la pct. 1 poziþiile 26 ºi 27 ale anexei la Legea nr. 213.

Dacã dumneavoastrã, domnule senator, doriþi, eu am ºi rãspunsul în scris, pe care pot sã-l las la...

Vã mulþumim. Vã rog sã se ia notã.

Domnule preºedinte, domnule secretar de stat,

C4 I2 Ñ comandã, conducere, control, calculatoare, informaþii interoperabilitate. Dintr-o eroare de dactilografiere aþi spus C 412. Corect este C4 I2.

În rest, sunt mulþumit cã am primit un rãspuns, dar aþi vãzut cã aceleaºi nemulþumiri sunt ºi la minister, ca ºi la mine.

Domnule senator, s-ar putea ca acela sã fi fost un indicativ Ñ 412.

Vã mulþumesc.

Urmãtorul rãspuns este la interpelarea domnului senator Ardelean, referitor la restaurarea Ansamblului Arhitectonic Ortodox Alba-Iulia.

În avizul din 1992 al Direcþiei Monumentelor, Ansamblurilor ºi Siturilor Istorice, proiectul privind restaurarea Ansamblului Arhitectonic Ortodox Alba-Iulia, se specifica faptul cã Direcþia Monumentelor, Ansamblurilor ºi Siturilor Istorice va finanþa reparaþia acoperiºului catedralei, ceea ce s-a ºi executat. Avizul Comisiei Naþionale a Monumentelor, Ansamblurilor ºi Siturilor Istorice Ñ Direcþia Monumentelor, Ansamblurilor ºi Siturilor Istorice, a fost transmis ºi autoritãþilor locale. În acesta se menþioneazã, la capitolul ”CondiþiiÒ, cã se va restudia soluþia de consolidare propusã ºi se va trece la execuþie dupã eliminarea cauzelor care au dus la tasãri, ºi anume infiltraþii datorate unor lucrãri edilitare executate defectuos.

Remedierea lucrãrilor edilitare este în sarcina Primãriei Alba-Iulia, care nu a prezentat un proiect de reabilitare reþele ºi înlãturare a cauzelor, în baza avizului din anul 1992, prin urmare, nu se poate trece la elaborarea unui proiect de consolidare ºi de executare a acestor lucrãri.

Ministerul Culturii va face în continuare demersurile necesare pe lângã Primãria Municipiului Alba-Iulia pentru întocmirea acestui proiect, cu respectarea condiþiilor de cercetare arheologicã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, doamnã secretar de stat. Consult domnii senatori dacã sunt mulþumiþi de rãspuns. Domnul senator Ioan Ardelean.

Mulþumesc pentru rãspunsul dat. Doresc ºi rãspunsul în scris, pentru cã acest rãspuns o sã-mi fie util în a mã adresa Primãriei Municipiului Alba-Iulia, sã vã ofer o mânã de ajutor. Dar doresc rãspunsul în scris.

Îl aveþi aici, domnule senator.

Mulþumesc.

Cu multã plãcere.

Domnul senator Fuior? Sunteþi mulþumit. Vã mulþumesc, distinsã doamnã.

Invit la tribunã pe domnul Adrian Miroiu, secretar de stat în Ministerul Educaþiei Naþionale.

## **Domnul Adrian Miroiu Ñ** _secretar de stat la Ministerul Educaþiei Naþionale_ **:**

## Domnule preºedinte,

Rãspunsul meu se referã la aceleaºi douã întrebãri pe care le-a pus domnul senator Ioan Moisin ºi cãrora le-a rãspuns, din punctul de vedere al Ministerului Sãnãtãþii, domnul ministru Hajdœ G‡bor.

Aº vrea sã spun urmãtoarele lucruri. Problemele care au fost ridicate Ñ ºi care sunt reale Ñ au apãrut, în primul rând, nu datoritã unor acte normative promovate de cãtre Ministerul Educaþiei Naþionale, ci datoritã aplicãrii Legii nr. 275/1999 privind organizarea, funcþionarea ºi finanþarea spitalelor, precum ºi Hotãrârii Guvernului nr. 546/1999 privind finanþarea unitãþilor sanitare din subordinea Ministerului Sãnãtãþii.

Vreau sã vã spun cã imediat Ministerul Educaþiei Naþionale a organizat întâlniri cu reprezentanþi ai Ministerului Sãnãtãþii, ai Casei Naþionale de Asigurãri

Sociale de Sãnãtate, ai Colegiului Medicilor din România, cu rectorii universitãþilor de medicinã ºi farmacie ºi cu reprezentanþii studenþilor. Problemele care au fost dezbãtute au vizat modul în care se realizeazã finanþarea practicii studenþilor ºi rezidenþilor. Din punctul nostru de vedere, sunt douã chestiuni absolut diferite.

În discuþiile care au fost purtate au apãrut diverse puncte de vedere privind modalitatea prin care sã se rezolve acest lucru. Acestea sunt încã în discuþie, dar aº vrea sã le menþionez.

Un punct de vedere este acela cã spitalele în care se desfãºoarã activitatea de învãþãmânt medical superior ºi în care existã clinici universitare sã rãmânã în administrarea Ministerului Sãnãtãþii, fiind în continuare finanþate de la bugetul de stat. Un alt punct de vedere este ca spaþiile de învãþãmânt în care se desfãºoarã activitatea de învãþãmânt medical superior sã treacã în administrarea universitãþilor de medicinã ºi farmacie, punct de vedere împãrtãºit de mai multe universitãþi din þarã.

Aº vrea sã spun cã aceasta este poziþia universitãþilor din Cluj-Napoca, din Târgu-Mureº ºi din Craiova.

Da, vã mulþumesc. Domnul senator Fuior.

Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Eu sunt foarte mulþumit, sunt în contradicþie cu domnul senator Moisin, pentru cã la Sibiu am înfiinþat o Facultate de stomatologie care este o facultate de prestigiu.

Deci, dacã vechii doctori stomatologi nu mai vor ºi impun ca sã nu se mai înfiinþeze facultãþi, eu vreau sã-i precizez reprezentantului Ministerului Învãþãmântului cã sunt pentru aceste facultãþi ºi dau un exemplu reprezentativ, Sibiul, unde avem o facultate de prestigiu, deºi nouînfiinþatã.

Domnul senator Moisin.

Rugãmintea este doar sã aveþi grijã sã nu ne apuce durerea de mãsele.

Mulþumesc domnului ministru pentru rãspuns.

Pentru cã domnul senator Fuior mi-a pronunþat numele, vreau sã spun cã nu sunt în contradicþie cu Domnia sa, vreau ca aceste facultãþi sã fiinþeze, însã problema la ora actualã este foarte clarã.

Existã un blocaj real în instituþiile stomatologice din România, prin imposibilitatea efectuãrii practicii stomatologice. Ori cã aceste instituþii fiinþeazã în fostele facultãþi, ori în cele noi, blocajul rãmâne ºi, ca atare, rãspunsul rezolvã, în parte, problema.

Cer de urgenþã rezolvarea ºi eliminarea acestui blocaj, pentru cã, realmente, studenþii strãini au început sã plece din aceste facultãþi. Banii cu care mai erau finanþate facultãþile, valuta strãinã a început sã disparã, pentru simplul motiv cã nu pot sã efectueze practica stomatologicã.

Chestiunea este foarte gravã ºi îl anunþ pe domnul senator Fuior cã, în momentul în care va dispare Facultatea de stomatologie din Cluj, bineînþeles, va pica ºi facultatea din Sibiu, pe care vreau sã o menþin, bineînþeles.

Domnule secretar de stat, doriþi sã mai precizaþi ceva?

Nu, vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc. Mai aveþi de oferit vreun rãspuns?

Domnilor senatori, vã mulþumesc pentru cã aþi rezistat pânã la aceastã orã la ºedinþã.

Domnilor miniºtri, domnilor secretari de stat ºi distinºi reprezentanþi ai presei, care aþi rezistat cu stoicism ºi, mai ales, aþi ascultat întrebãrile, interpelãrile ºi, mai ales, rãspunsurile, vã mulþumim pentru prezenþa la ºedinþã.

Declar închisã ºedinþa. Lucrãrile Senatului se reiau mâine dimineaþã la ora 9,00.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti. Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 35/2000 conþine 40 de pagini.**

Preþul 19.160 lei