Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·1 iunie 2000
procedural · respins
Florea Preda
Aprobarea programului de lucru pentru ziua de 22 mai a.c.
Discurs
Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor senatori,
De multe ori, de la acest microfon, am încercat sã dezvolt cãile concilierii cu minoritatea maghiarã, aºa cum istoria a situat popoarele noastre în acest spaþiu, iar mãrturiile materiale, scrise ºi spirituale, dovedesc aceastã aºezare ºi trãire, de 1.000 de ani. Concilierea constituie un precept al istoriei, al dezvoltãrii civilizate a vieþii economico-sociale, dar ºi o poruncã a religiei creºtine, de a-þi iubi aproapele, de a distruge ura, invidia, îngâmfarea etc.
Accederea la guvernare a Uniunii Maghiare, prin joc electoral, apoi algoritmic, a nãscut în conducerea acesteia dorinþa de cucerire de drepturi privilegiate, de autonomie lingvisticã, de învãþãmânt separat, de statute speciale etc., etc., de separare de populaþia româneascã, stãpânã de drept ºi fapt a principiului de organizare independentã ºi suveranã a statului sãu. Concomitent cu o ofensivã inchizitorialã, chiar primitivã, a anulat brusc buna înþelegere nãscutã între comunitãþile noastre, între copii, familii, tineret, în familiile mixte, semãnând ura ºi vrajba pe un fond hidos de superioritate rasialã. Prin incitare ºi minciunã continuã ponegrirea României ºi informarea tendenþioasã a organismelor internaþionale, dar, mai ales, activitatea asiduã de dezrãdãcinare, inclusiv prin forþã, a elementului românesc, încetãþenind nume de oameni ºi strãzi în locuri istorice, reuºind sã creeze zone majoritare
cu element etnic maghiar. Consecinþa o constituie organizarea luptei în aceste zone pentru pãstrarea fiinþei naþionale, pentru pãstrarea dreptului de cetãþean în propria þarã, de menþinere a elementului de drept de muncã ºi de viaþã.
La nivel naþional, unii fruntaºi ai Uniunii, cu sprijin activ al unor activiºti de stat din Ungaria, continuã organizarea pe teritoriul þãrii a dezmãþului perfid, incitant ºi mincinos, de defãimare a României. Incitat de primirea unei diplome simbolizând aniversarea împlinirii a 1.000 de ani de la întemeierea statului maghiar, acolo, în Ungaria, nu în România celor 2000 de ani, recent, pastorul TškŽs ”a tunat ºi fulgeratÒ din nou împotriva nedreptãþilor la care este supusã minoritatea maghiarã din România, plângându-se reprezentanþilor parlamentari ai Ungariei cã autoritãþile române ºi-au permis sã dea numele ”asasinului ºi dictatorului AntonescuÒ strãzii pe care îºi are sediul episcopia sa. Unui om al rãului nu poþi sã-i ceri sã spunã ”nedreptãþileÒ la care este supusã maghiarimea, ca ºi fostului rabin Moses, care a sucombat din cauza existenþei mãreþei umbre a lui Eminescu. Singurul lucru cerut de multe voci ºi susþinut chiar de opinia unor maghiari din Uniune, cã aceastã viperã popeascã care otrãveºte propria-i populaþie sã fie expulzat din România cu episcopie cu tot, organele siguranþei naþionale fiind de mult sesizate de activitatea nocivã ºi antiromâneascã a acestuia. Franþa ºi S.U.A. au declarat o singurã limbã oficialã, dar ºi Germania, Italia ºi celelalte state nu permit astfel de ofense aduse statelor lor, de blasfemie a eroilor neamului lor.