Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·1 iunie 2000
Senatul · MO 73/2000 · 2000-06-01
Aprobarea programului de lucru pentru ziua de 22 mai a.c.
Aprobarea ordinii de zi.
Domnii senatori Radu Feldman Alexandru ºi Benedict Cazimir Ionescu îºi anunþã intrarea în Partidul Naþional Liberal începând cu data de 18 mai
Declaraþii politice ale domnilor senatori: Doru Ioan Tãrãcilã, Mircea Ionescu-Quintus, Ioan Moisin, Florea Preda, Ioan Ardelean, Emil Tocaci, Gheorghe Avram, Cristian Dumitrescu, Constantin Bejan, Nistor Bãdiceanu, Gheorghe Dumitraºcu ºi Nicolae Zavici
· procedural · respins
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· other · retrimis
Notã privind exercitarea de cãtre senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale asupra urmãtoarei legi, depusã la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale: Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 80/1999 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 56/1992 pri- vind frontiera de stat a României
159 de discursuri
## Domnilor senatori, vã invit în salã!
Vã rog sã vã ocupaþi locurile ºi sã-mi permiteþi sã declar deschisã ºedinþa Senatului de astãzi, 22 mai, ºedinþa fiind condusã de subsemnatul, în calitate de vicepreºedinte al Senatului, asistat de domnii senatori secretari Mircea Ioan Popa ºi Dumitru Badea.
Din totalul de 143 de senatori ºi-au înregistrat prezenþa pânã în acest moment un numãr de 115 colegi, absentând motivat de la lucrãrile Senatului 4 domni senatori, 3 fiind membri ai Guvernului, iar un coleg este plecat în delegaþie.
Cvorumul de ºedinþã este de 72 de parlamentari.
Programul de lucru al zilei de astãzi Ñ lucrãri în plen, pânã la orele 19,30.
Ordinea de zi este cea standard pentru o zi de luni, respectiv declaraþii politice, program legislativ, întrebãri, interpelãri ºi rãspunsuri din partea Executivului, de la orele 18,00 pânã la orele 19,30.
Dacã sunt observaþii în legãturã cu programul de lucru? Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã votaþi!
Cu 85 de voturi pentru, un vot contra ºi o abþinere, programul de lucru a fost aprobat.
Dacã sunt observaþii, în legãturã cu ordinea de zi? Da, domnul senator Doru Gaita.
## Mulþumesc, domnule preºedinte.
Sãptãmâna trecutã am rugat ca în Biroul permanent sã se analizeze posibilitatea introducerii pe ordinea de zi a sãptãmânii a declarãrii comunelor, iniþiativã legislativã a mai multor colegi, practic, din toate partidele, de la putere ºi din opoziþie. Nu a apãrut încã, ºi promisiunea din partea domnului preºedinte de ºedinþã Ulm Spineanu a fost cã se vor introduce.
În al doilea rând, aº ruga sã se reia propunerea legislativã cu privire la reeºalonarea datoriilor ºi ºtergerea penalitãþilor, deoarece este începutã anul trecut în aprilie,
s-au votat douã articole ºi este în continuare. Nu mai apare niciunde. Nu cred cã este normal ca o iniþiativã legislativã la care s-au discutat douã articole, ºi este în continuare, sã nu mai fie repusã.
Vã mulþumesc.
## Da, vã mulþumesc.
Vom încerca sã verificãm care este situaþia acestui proiect de act normativ.
În legãturã cu prima solicitare, în mod cert, acele proiecte de lege, propuneri legislative, în majoritate au o încãrcãturã emoþionalã deosebitã, mai ales pentru aceastã perioadã, motiv pentru care, unele dintre ele fiind, cel puþin, cu scop electoral, vom încerca sã le programãm într-o zi, deºi au rapoarte negative majoritatea propunerilor legislative.
Alte observaþii? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra ordinii de zi propuse de Biroul permanent.
Cele 3 mari chestiuni, declaraþii politice, program legislativ, întrebãri, interpelãri ºi rãspunsuri au fost aprobate de cãtre plenul Senatului cu 76 de voturi pentru, douã contra ºi o abþinere.
Domnul senator Turianu.
Vã rog!
## Domnule preºedinte,
Nici un fel de obiecþiune pentru ordinea de zi pe care am ºi votat-o.
Data trecutã, vã rog sã vã aduceþi aminte, v-am rugat ca sã supuneþi Biroului permanent, în discuþie, dacã ºirul acela de universitãþi trimise pentru acreditare urmeazã a fi luate, aºa cum s-a votat la comisia de specialitate, în ordinea alfabeticã.
Observ pe panou cã sunt luate tot în ordinea cum au fost luate. Nu ºtiu ce a hotãrât Biroul permanent. Numai aceastã întrebare o am.
În momentul în care vom ajunge la poziþia nr. 6, sigur ele sunt în ordinea în care au fost înregistrate la Senat ºi aºa trebuia trecute în ordinea de zi, dar noi vom stabili împreunã o procedurã de dezbatere. Dacã dumneavoastrã o veþi agrea, în sensul sã avem dezbateri generale pe toate proiectele de lege, ca apoi sã trecem la dezbaterea fiecãruia în parte, ca sã nu revenim la fiecare proiect de lege cu dezbateri generale ºi dezbateri pe articole.
Vom stabili procedura împreunã în momentul în care vom ajunge la acel punct de pe ordinea de zi, dacã sunteþi de acord.
De acord, mulþumesc.
Dacã mai sunt alte intervenþii? Dacã nu mai sunt alte intervenþii, sã trecem la declaraþii politice.
Da, vã rog!
Înainte de declaraþii politice a solicitat cuvântul domnul senator Radu Alexandru Feldman.
Domnule preºedinte, stimaþi colegi,
Îmi fac datoria de a vã anunþa public cã, începând cu data de 18 mai, am intrat în rândurile Partidului Naþional Liberal.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Cazimir Ionescu.
## **Domnul Benedict Cazimir Ionescu:**
Domnule preºedinte, stimaþi colegi,
Permiteþi-mi sã vã anunþ cã, tot în data de 18 mai, am intrat în rândurile Partidului Naþional Liberal.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Mulþumesc, domnule senator.
Dacã mai sunt ºi alte intervenþii? Nu mai sunt. Stimaþi colegi, sã intrãm în primul punct al ordinii de zi Ñ declaraþii politice.
Grupul parlamentar P.D.S.R. are 23 minute; Grupul parlamentar al Partidului Democrat are 13 minute; Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal are 12 minute, Grupul parlamentar al Partidului Naþional Þãrãnesc Creºtin-Democrat are 11 minute, Grupul parlamentar U.D.M.R. are 7 minute, Grupul parlamentar P.R.M. are 5 minute, Grupul parlamentar P.U.N.R. are 5 minute, independenþii Ñ 14 minute.
Vã cer permisiunea ca, în numele Grupului parlamentar P.D.S.R., sã prezint o declaraþie politicã.
Domnule preºedinte al Senatului, stimaþi colegi,
Au trecut 10 ani de la primele alegeri libere dupã mai bine de jumãtate de secol de totalitarism.
Ele au însemnat primul pas în înfãptuirea obiectivelor programatice ale Revoluþiei din Decembrie 1989.
Baza juridicã a organizãrii alegerilor din mai 1990 a constituit-o Decretul-lege nr. 92 din 14 martie 1990 adoptat de Consiliul Provizoriu de Uniune Naþionalã.
Textul acestui act normativ a fost îndelung elaborat, începând din ianuarie, de pe vremea C.F.S.N., de cãtre o comisie a acestuia ºi continuat de o comisie desemnatã de C.P.U.N. compusã din experþi ºi reprezentanþi ai diferitelor partide reprezentate în Consiliu.
Caracterul deosebit al acestui decret-lege a constat în faptul cã el nu s-a putut limita la problemele specifice organizãrii ºi desfãºurãrii alegerilor, ci trebuia sã defineascã instituþiile care urmau sã fie alese: Parlamentul ºi Preºedintele.
Dezbaterea proiectului de lege a durat 6 zile, fiind adoptat cu o majoritate covârºitoare. Aceastã dezbatere, difuzatã publicului de Televiziunea Naþionalã, a fost o veritabilã ºcoalã politicã atât pentru membrii C.P.U.N., cât ºi pentru marele public.
Este interesant de subliniat cã pe parcursul dezbaterilor din C.P.U.N. nimeni nu a pus în discuþie caracterul republican al statului, opþiunea monarhicã fiind afiºatã mai târziu, în Piaþa Universitãþii.
Invit la tribunã reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnul senator Ionel Aichimoaie. Domnul senator Cristian Dumitrescu, renunþaþi?
## **Domnul Cristian Dumitrescu**
**:**
Mai târziu.
Din partea Partidului Naþional Liberal domnul preºedinte al Senatului, Mircea Ionescu-Quintus. Vã rog, domnule preºedinte, aveþi cuvântul!
## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**
Mulþumesc, domnule preºedinte.
Stimate ºi stimaþi colegi,
La 24 mai 1875, pecetluindu-se o înþelegere între fruntaºii liberali, s-a difuzat o primã formã a programului, act care însemna de fapt apariþia Partidului Naþional Liberal în viaþa þãrii.
Caracteristic prin vocaþia sa de constructor, partidul nostru, ca ºi în trecut, ºi-a propus ºi îºi propune sã înfãptuiascã ceva pentru România ºi pentru oamenii sãi.
Astãzi ºi aici sunt dator sã amintesc cã de-a lungul întregii sale existenþe Partidul Naþional Liberal nu a lipsit de la nici un act istoric, cã ºi-a împletit destinul cu cel al þãrii ºi cã a contribuit prin faptele marilor sãi bãrbaþi la ctitorirea României Mari, în graniþele ei fireºti. ªi acum, în momentele de rãscruce, de împovãrãtoare dificultãþi economice ale tranziþiei, partidul nostru ºi-a asumat riscul participãrii la actul de guvernare, la strãdania deschiderii drumului spre normalitate, spre prosperitate ºi spre integrare în familia europeanã. 24 mai 1875 Ñ 24 mai 2000, un lung rãstimp de lumini ºi umbre, de vãi ºi creste, de încercãri ºi izbânzi ºi de datorii împlinite faþã de þarã. Vã mulþumesc.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Invit la tribunã reprezentantul Grupului parlamentar P.N.Þ.C.D., domnul senator Ioan Moisin.
Vã rog!
Stimaþi colegi, Domnule preºedinte,É
Vã rog!
Aveþi cuvântul, domnule senator!
## **Domnul Ioan Moisin:**
Vã prezint textul declaraþiei privind condiþiile de bazã ale viitoarelor tratate dintre România ºi Basarabia ºi dintre România ºi Rusia, text semnat de un numãr de 19 senatori.
”Subsemnaþii, profund preocupaþi de restabilirea drepturilor pe care poporul român le are în zonele istorice româneºti din Rãsãrit, declarând solemn cã nu vom accepta nici un tratat bilateral între România ºi Basarabia ºi nici un tratat bilateral între România ºi Rusia dacã nu vor include explicit urmãtoarele prevederi:
1) Condamnarea fermã ºi explicitã a pactului Ribbentrop-Molotov, cu specificarea eliminãrii depline a tuturor consecinþelor acestuia:
2) Recunoaºterea Basarabiei ca teritoriu drept istoric românesc aºa cum a fost înainte de anul 1940, asupra soartei cãruia numai poporul român din stânga ºi din dreapta Prutului poate hotãrî prin referendum comun.
3) Tratatul cu Basarabia sã aibã numai un caracter provizoriu, ca o etapã intermediarã spre unirea fireascã ºi definitivã cu patria-mamã Ñ România.
4) Tratatul cu Rusia sã prevadã urmãtoarele obligaþii pentru Rusia:
a) recunoaºterea nu numai a Basarabiei, ci ºi a Nordului Bucovinei, ca teritorii de drept istoric româneºti;
b) restituirea tezaurului românesc încredinþat spre pãstrare poporului rus în primul rãzboi mondial;
c) recunoaºterea Þinutului Herþa ºi a Insulei ªerpilor, ca fiind teritorii de drept istoric româneºti;
d) repatrierea în Basarabia ºi Bucovina a românilor deportaþi în interiorul fostei Uniuni Sovietice, repunerea lor în drepturile materiale ºi civile avute înainte de deportare, cu despãgubirile cuvenite;
e) identificarea mormintelor ostaºilor români cãzuþi în campania din Rãsãrit în perioada 21 iunie 1941 Ð 23 august 1944 ºi aducerea rãmãºiþelor pãmânteºti ale acestora pentru reînhumare în locurile natale;
f) identificarea ºi repatrierea prizonierilor militari români duºi în Uniunea Sovieticã între 21 iunie 1941 Ð 9 mai 1945;
g) identificarea ºi reînhumarea tuturor românilor civili sau militari uciºi de sovietici în Basarabia, Nordul Bucovinei ºi Transnistria în perioada ocupaþiei sovietice;
Vã mulþumesc, domnule senator.
Invit la tribunã reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Florea Preda. Aveþi cuvântul, domnule senator!
Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor senatori,
De multe ori, de la acest microfon, am încercat sã dezvolt cãile concilierii cu minoritatea maghiarã, aºa cum istoria a situat popoarele noastre în acest spaþiu, iar mãrturiile materiale, scrise ºi spirituale, dovedesc aceastã aºezare ºi trãire, de 1.000 de ani. Concilierea constituie un precept al istoriei, al dezvoltãrii civilizate a vieþii economico-sociale, dar ºi o poruncã a religiei creºtine, de a-þi iubi aproapele, de a distruge ura, invidia, îngâmfarea etc.
Accederea la guvernare a Uniunii Maghiare, prin joc electoral, apoi algoritmic, a nãscut în conducerea acesteia dorinþa de cucerire de drepturi privilegiate, de autonomie lingvisticã, de învãþãmânt separat, de statute speciale etc., etc., de separare de populaþia româneascã, stãpânã de drept ºi fapt a principiului de organizare independentã ºi suveranã a statului sãu. Concomitent cu o ofensivã inchizitorialã, chiar primitivã, a anulat brusc buna înþelegere nãscutã între comunitãþile noastre, între copii, familii, tineret, în familiile mixte, semãnând ura ºi vrajba pe un fond hidos de superioritate rasialã. Prin incitare ºi minciunã continuã ponegrirea României ºi informarea tendenþioasã a organismelor internaþionale, dar, mai ales, activitatea asiduã de dezrãdãcinare, inclusiv prin forþã, a elementului românesc, încetãþenind nume de oameni ºi strãzi în locuri istorice, reuºind sã creeze zone majoritare
cu element etnic maghiar. Consecinþa o constituie organizarea luptei în aceste zone pentru pãstrarea fiinþei naþionale, pentru pãstrarea dreptului de cetãþean în propria þarã, de menþinere a elementului de drept de muncã ºi de viaþã.
La nivel naþional, unii fruntaºi ai Uniunii, cu sprijin activ al unor activiºti de stat din Ungaria, continuã organizarea pe teritoriul þãrii a dezmãþului perfid, incitant ºi mincinos, de defãimare a României. Incitat de primirea unei diplome simbolizând aniversarea împlinirii a 1.000 de ani de la întemeierea statului maghiar, acolo, în Ungaria, nu în România celor 2000 de ani, recent, pastorul TškŽs ”a tunat ºi fulgeratÒ din nou împotriva nedreptãþilor la care este supusã minoritatea maghiarã din România, plângându-se reprezentanþilor parlamentari ai Ungariei cã autoritãþile române ºi-au permis sã dea numele ”asasinului ºi dictatorului AntonescuÒ strãzii pe care îºi are sediul episcopia sa. Unui om al rãului nu poþi sã-i ceri sã spunã ”nedreptãþileÒ la care este supusã maghiarimea, ca ºi fostului rabin Moses, care a sucombat din cauza existenþei mãreþei umbre a lui Eminescu. Singurul lucru cerut de multe voci ºi susþinut chiar de opinia unor maghiari din Uniune, cã aceastã viperã popeascã care otrãveºte propria-i populaþie sã fie expulzat din România cu episcopie cu tot, organele siguranþei naþionale fiind de mult sesizate de activitatea nocivã ºi antiromâneascã a acestuia. Franþa ºi S.U.A. au declarat o singurã limbã oficialã, dar ºi Germania, Italia ºi celelalte state nu permit astfel de ofense aduse statelor lor, de blasfemie a eroilor neamului lor.
Vã mulþumesc, domnule senator.
Invit la tribunã reprezentantul Grupului parlamentar P.U.N.R., domnul senator Ion Ardelean.
Aveþi cuvântul, domnule senator!
Mulþumesc, domnule preºedinte.
Problema pe care o abordez astãzi în declaraþia mea politicã se referã la viitorul familiilor româneºti, viitor care este în mare dificultate.
Este o realitate de neocolit cã societatea româneascã este în crizã, iar familia, ca instituþie fundamentalã a societãþii româneºti, trece, de asemenea, printr-un moment de crizã exprimat prin faptul cã ea se aflã într-un proces de prãbuºire dovedit de numeroasele divorþuri, abandonuri ºi violenþã în familie.
Violenþa în familie, abandonul copiilor ºi infracþionalitatea minorilor sunt rezultatele transformãrilor intervenite în viaþã ºi în relaþiile de familie dupã 1990 în mod deosebit.
Cauzele acestei alterãri lente a familiilor sunt foarte numeroase. Astãzi întemeierea unei familii ºi aducerea pe lume a copiilor reprezintã o mare responsabilitate, deoarece mijloacele materiale ale noilor cupluri sunt extrem de reduse, ºansele de a se reorienta profesional, de a se reintegra într-un circuit social, aducãtor de venituri, sunt, de asemenea, scãzute.
Povara cea mai evidentã ce afecteazã familia este problema locuinþei. Astãzi la scarã naþionalã existã un deficit de peste 1.000.000 de locuinþe, deficit care în viitor va fi foarte greu de recuperat.
Semnalãm cã o importantã componentã ce afecteazã familia este politica deficitarã de protecþie a copilului ºi a familiilor cu copii lãsaþi la voia întâmplãrii. Gradul de protecþie socialã a copiilor a scãzut dramatic. Numeroºi copii abandonaþi de familiile lor ºi daþi în grija statului sunt expresia colapsului petrecut la nivelul acestei diviziuni sociale.
Pentru a atenua aceastã degringoladã a familiilor, P.U.N.R. apreciazã cã soluþii existã, ele sunt posibile de aplicat; de asemenea, ºi unele mãsuri practice menite sã ducã la depãºirea, pe cât posibil, a acestor aspecte grave, în vederea ajutorãrii ºi reabilitãrii familiei. În primul rând, avem în vedere asigurarea minimului de condiþii pentru ca familiile sã aducã pe lume copii, sã li se asigure o dezvoltare normalã a acestora prin furnizarea promptã a serviciilor casnice elementare (apã caldã ºi rece, cãldurã).
Extrem de întristãtor este ºi faptul cã 40% dintre români nu au apã în case.
Vã mulþumesc, domnule senator.
Invit la tribunã pe domnul senator independent Emil Tocaci.
Vã rog! Aveþi 5 minute.
Aveþi cuvântul, domnule senator!
## **Domnul Emil Tocaci:**
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
## Domnilor colegi,
Au mai fost astãzi unele discursuri cu caracter aniversar. ªi eu mi-am propus sã vorbesc de aceºti 10 ani care au trecut. Zece ani, un deceniu, invitã la un bilanþ, stimaþi colegi. Dacã privim drumul pe care l-am parcurs, dacã privim puþin în urmã, eu cred cã nu avem nici un motiv, absolut nici un motiv de mulþumire. Nu vreau sã vã spun noutãþi. Vreau doar ca la sfârºitul acestui deceniu sã trag un semnal de alarmã, sã protestez Ñ deºi, probabil, perfect inutil. Democraþia care se nãºtea acum 10 ani, aºa puþinã cum era ea, îmi pare rãu cã trebuie s-o spun de la acest microfon de la care am vorbit acum aproape 10 ani pentru prima datã, ei bine, aceastã democraþie s-a diminuat drastic. Cineva, la un moment dat, a spus ceva de genul ãsta: ”Noapte bunã, democraþie, atâta cât ai fost!Ò.
## Domnilor colegi,
De fapt, Parlamentul care se nãºtea acum 10 ani existã doar cu rol decorativ acum.
Totul se rezolvã prin ordonanþe de urgenþã, inclusiv impozitarea pensiilor, ceea ce este ilegal. ªi pentru cã acel cuantum, numit mare, este de 1.900.000, adicã 93 dolari S.U.A., mai este ºi imoral.
Oricum era o ilegalitate. Oricum, aceastã impozitare a pensiilor venitã hodoronc-tronc fãrã nici un preaviz este total ilegalã ºi informaþia o am de la Ministerul Muncii, nu de la ministru, dar de la persoane de specialitate din Ministerul Muncii.
În plus, se vorbeºte de pensiile mari, adicã de 1.900.000 = 93 dolari S.U.A.
Unii vor spune: ”Da, dar ce sã zicã cei care au 700.000 lei pensie?!Ò. E adevãrat! E o întrebare gravã, dar a spune cã o pensie de 93 dolari S.U.A. este o pensie mare de la care trebuie, oricum, sã impozitãm reprezintã Ñ iertaþi-mi duritatea de exprimare! Ñ o monstruozitate.
Se mai pregãteºte una: legile electorale modificate prin ordonanþe de urgenþã, atât în ceea ce priveºte alegerile locale Ñ acesta este un fapt consumat Ñ, dar chiar ºi alegerile generale, parlamentare. Parlamentul nu mai are dreptul nici mãcar sã-ºi stabileascã legea prin care se va dezvolta în continuare Legea alegerilor. Nici mãcar acest elementar drept!
Mulþumim, domnule senator.
Invit la tribunã reprezentantul Grupului parlamentar P.D.S.R., domnul senator Avram Gheorghe.
Aveþi cuvântul, domnule coleg!
## **Domnul Gheorghe Avram:**
Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Domnule preºedinte al Senatului,
Doamnelor ºi domnilor senatori, Stimaþi invitaþi,
”Considerãm cã avem atât îndreptãþirea, cât ºi obligaþia noastrã de a vã atrage atenþia dumneavoastrã, celor care vã erijaþi în a fi actualii sau viitorii aleºi ai societãþii româneºti, asupra unor stãri din România.
Poate mai mult ºi mai dureros decât alþi concetãþeni, suntem dezamãgiþi ºi îngrijoraþi, oricât de indulgenþi am fi, de prestaþia dumneavoastrã în poziþia de putere pe care aþi obþinut-o alternativ în ultimii 10 ani.
Par a se justifica cele mai sumbre temeri ale noastre stârnite de izul demagogic al promisiunilor electorale, de coaliþiile înjghebate, uneori contra naturii ºi principialitãþii, probabil, de dragul participãrii la guvernare cu orice preþ, a satisfacerii unor orgolii sau interese care nu aveau nimic comun cu cele ale majoritãþii cetãþenilor acestei þãri.
Ne-au revoltat adânc rabaturile de la principiile democratice, etaloanele pompos enunþate în campania electoralã, din care n-a mai rãmas nimic, promisiunile nerespectate privind instaurarea unei noi moralitãþi, spulberarea speranþelor noastre de mai bine, amãgitor afiºate de actuala Putere.
Interesele naþionale Ñ ne referim la cele perene ºi nu ale stimulãrii conjuncturale Ñ au fost adesea sacrificate fãrã ezitãri sau regrete, de dragul obsesiei integrãrii peste noapte în lumea occidentalã.
S-a practicat ºi se practicã un mimetism slugarnic, necritic, ignorându-se efectele lui negative asupra societãþii româneºti. Repetãm: se pare cã în sens invers, s-a revenit la mimetismul servil practicat odinioarã faþã de modelul sovietic. Au fost cãlcate în picioare, în ultimii 10 ani, aspiraþiile ºi uitate sacrificiile celor care au luptat pentru întregirea þãrii, independenþa ºi suveranitatea naþionalã. S-a cãlcat peste mormintele fãrã cruci, risipite pe întregul cuprins al þãrii, ale celor care s-au ridicat împotriva terorii comuniste. S-au ignorat, în folos propriu, aspiraþiile celor care, pentru o viaþã mai bunã, au ieºit în stradã în decembrie 1989.
Vã mulþumesc, domnule senator.
Invit la tribunã pe domnul senator Cristian Dumitrescu. Aveþi cuvântul!
Doamnelor ºi domnilor colegi, Domnule preºedinte de ºedinþã,
Doresc sã fac câteva remarci în legãturã cu expunerea fãcutã înainte de un reprezentant al P.N.Þ.C.D. în baza unei declaraþii.
Doresc sã fac acest lucru, pot s-o fac ºi independent, pentru cã nu se dã replicã în cadrul declaraþiilor politice, pentru cã reprezintã un punct de vedere clar cu privire la ceea ce trebuie înþeles în ziua de astãzi prin situaþia tratatelor ºi a relaþiilor de bunã vecinãtate.
Dupã 1990, dupã 1989, România a suferit modificãri importante în ceea ce priveºte raporturile cu vecinii. Sã nu uitãm cã, pentru prima oarã, dupã foarte mult timp, România a încetat sã mai aibã graniþe cu fosta Uniune Sovieticã, deci cu Rusia. Sã nu uitãm cã, dupã 1990, România are graniþã cu state noi. Este vorba despre Ucraina ºi despre Republica Moldova. Sã nu uitãm cã România în momentul actual are graniþe ºi vecinãtate cu un focar de conflict Ñ este vorba de graniþa de sud-vest, graniþa cu Republica Federativã Iugoslavia ºi cu zona de conflict limitrofã.
De asemenea, sã nu uitãm cã, într-o perioadã în care România nu are decât foarte puþine relaþii ºi tratate ferme cu vecinii sãi, trebuie sã se înscrie într-o structurã de securitate, iar aceastã structurã de securitate reprezintã o opþiune fundamentalã a României. Este vorba despre NATO ºi integrarea României în NATO ca formã de securitate.
O condiþie fundamentalã însã pentru a-þi asigura securitatea, alãturi de participarea sau integrarea într-un sistem de securitate, este aceea a relaþiilor cu vecinii.
În dreptul internaþional acest aspect este cunoscut sub sintagma ”bunã vecinãtate, care a fost dezvoltatã din totdeauna, ºi România, ca ºi diplomaþie, a avut în perioada interbelicã contribuþii de seamã la conceptul de ”bunã vecinãtateÒ în perioada în care ministru de externe a fost Titulescu, dar ºi dupã 1945, în perioada modernã când acest concept s-a cristalizat.
În cadrul conceptului de ”bunã vecinãtateÒ un rol important îl au tratatele. În acest moment, România Ñ o þarã care în 1990 se gãsea într-o situaþie cu totul diferitã faþã de 1989 prin ruperea ei dintr-un sistem politico-social ºi economic de tip socialist ºi începerea perioadei de tranziþie cãtre o altã formã de democraþie Ñ este vorba de democraþia ºi statul de drept Ñ atunci au trebuit sã se facã niºte opþiuni fundamentale în faþa acestor noi, dacã vreþi sã spunem, provocãri.
Vã mulþumesc, domnule senator.
Îl invit la tribunã pe domnul senator Blejan Constantin, Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal.
Aveþi cuvântul!
## **Domnul Constantin Blejan:**
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Domnule preºedinte,
Domnilor senatori,
De câteva sãptãmâni, scandalul declanºat de dezvãluirile legate de deturnarea fondurilor de la BANCOREX pentru susþinerea campaniei electorale a domnului Iliescu ºi de tipãrire a cãrþii Domniei sale pe banii publici, ca ºi celelalte afaceri cu petrol sau sejururi plãtite prin Franþa ale oamenilor P.D.S.R., þin capul de afiº în mass-media ºi noi dezvãluiri continuã sã aparã.
Foºtii guvernanþi dinainte de 1996 în frunte cu preºedintele lor s-au declarat ºi se declarã în continuare nevinovaþi, cinstiþi ºi corecþi ca niºte sfinþi, mirându-se cu o inocenþã de copil de ceea ce li se întâmplã ºi acuzând cã toate acestea sunt numai înscenãri politice.
Aceºti ”copii nevinovaþiÒ nu au învãþat nimic din lecþia pe care le-a administrat-o cea mai mare parte a populaþiei la alegerile trecute când i-a alungat de la guvernare tocmai pentru aceste acte mârºave de corupþie pe care le fãceau ºi pe care toatã lumea le vedea. Nu ºi-a dat seama, oare, nimeni dintre înþelepþii P.D.S.R. cã votul din 1996 a fost un vot negativ, un vot prin care el a repudiat o guvernare care a furat banii populaþiei depuºi în bãncile României ºi pe care tot populaþia a trebuit sã-i punã înapoi în anii 1998, 1999.
Nu este vorba numai de cele 60 de milioane de dolari de la BANCOREX, pe care îi cautã justiþia francezã printre afiºele electorale ale domnului Iliescu, ci este vorba ºi de cele 20Ð25 de miliarde de lei luaþi de clientela P.D.S.R.-istã ºi pe care bugetul de stat a trebuit sã-i dea înapoi bãncilor falimentare. Este vorba ºi de miliardele de dolari pe care guvernele anterioare lui 1996 le-au luat împrumut ºi care nu s-au vãzut ºi nu se vãd nicãieri în economia româneascã, dar pe care tot populaþia a trebuit sã-i dea înapoi în ultimii ani.
Dacã nu ar fi fost un Remeº încãpãþânat ºi inflexibil ca o piatrã, aproape sigur România ar fi fost declaratã falitã financiar anul trecut.
Mai marii P.D.S.R.-ului, dacã ar fi fost corecþi ºi cinstiþi, cum se pretind cã sunt, ar fi trebuit sã recunoascã mãcar pentru ei cã vina cea mai mare a sãrãcirii populaþiei României le revine în cea mai mare mãsurã.
Din partea Grupului parlamentar P.N.Þ.C.D., domnul senator Nistor Bãdiceanu.
Grupul parlamentar mai are 5 minute.
## **Domnul Nistor Bãdiceanu:**
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Se poate ºi mai rãu.
Nu vreau sã-l completez pe colegul meu de dinainte, însã, exasperat, am ascultat deunãzi searã la un post de televiziune pe un membru al acestei Camere care se dã drept viitor preºedinte al þãrii ºi care, în eventualitatea cã va fi ales, ºi are certitudinea cã va fi ales Ñ ºi dacã, dacã România va fi bântuitã de o epidemie de psihopatie, sigur va fi ales Ñ s-a pronunþat cã îl va numi premier pe nimeni altul decât pe Funar.
Bineînþeles cã, din surse apropiate partidului respectiv, am aflat cã ministru de interne va fi Miron Cozma, iar ministru de finanþe nimeni altul decât Papa Stoica Caritas care va avea grijã sã multiplice de 8 ori datoria externã a României.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Vã rog, domnilor colegi.
Vã rog sã-mi permiteþi sã-l invit la tribunã pe domnul senator Corneliu Turianu. Renunþaþi?
## **Domnul Corneliu Turianu**
**:**
Da.
Domnul senator Sergiu Nicolaescu. Domnul senator Gheorghe Dumitraºcu.
## Domnilor,
Scurtul discurs pe care am sã îl þin, încadrat strict în timp, deºi timpul este infinit pentru dumneavoastrã, cei care sunteþi la putere, este infinit, ca ºi spaþiul afacerilor, tot infinit. În timpul acesta, nu am sã cer urmãtoarele: nu am sã cer partidului urmaº al unei fuziuni nefericite din 1926, nu am sã îi cer sã nu îl mai susþinã pe acela pe care l-a susþinut acum 4 ani. Cum sã cer eu sã nu îl susþinã? Ce drept am eu? Mai ales cã Domnia sa avea o gimnasticã, avea un trecut glorios de deschidere a uºii unui balcon. Este drept cã acolo a rãcit cineva, cu o cãciuliþã fermecatã, din cauza curentului respectiv. Este drept, în acelaºi timp, cã, de la etajul 7, s-a vãrsat o cãldare cu apã, tocmai când urca pânã la etajul 8. Dar nu am dreptul sã propun, nu am dreptul sã gândesc. Ceea ce ni se propune nouã este un atac la democraþie Ñ nu doar la democraþia de partid, pentru cã acesta este un atac sub centurã, nici nu discut Ñ, dar la democraþia generalã. Noi nu vom cere: ”Nu-l votaþi pe Emil!Ò Ñ sã zicem. Noi vom cere: ”Votaþi-l pe al nostru!Ò Atât ºi
nimic mai mult. Nu vom cere sã nu se voteze cutare dãtãtor de legi, cel care vine cu trei roabe Ñ ºi, probabil, nu roabe ale Domnului Ñ, cu trei roabe ºi, probabil, încã un camion de legi, care sã fie votate de o asemenea manierã încât Marea Adunare Naþionalã, în sesiunile ei, s-ar da bãtutã, când se venea, atunci, cu maldãrele de legi care se votau, dintr-o datã, prin ridicare de mâini. De altminteri, eu zic sã nu se mai voteze prin ridicare de mâini. Ia închipuiþi-vã cã s-ar sta tot timpul cu mâna sus. Este vorba de o gimnasticã la care democraþia noastrã de dupã 1990, pânã în 1996, nu este obiºnuitã. Noi nu cerem ca acel ministru de justiþie, care vrea sã fie preºedinte al þãrii, dacã vrea, sã nu fie. Sã fie! Noi nu suntem împotrivã, ca membru, ca unul dintre admirabilii candidaþi la primãrie, la conducerea primãriei, sã nu fie candidat, sã nu candideze la Preºedinþia României. Este drept cã, dacã m-ar chema Grigore Iunian, aº zice urmãtorul lucru: ”Fii cuminte, domnule naþionalist!Ò. Noi, care avem zece rânduri de cruci în cimitirele ortodoxe ale Argeºului, ale Buzãului ºi ale Constanþei ºi încã nu ne declarãm, chiar aºa, ufediºti, ufederiºti, nu ºtiu cum. Aºa! Dar noi cu interzicem Ñ Doamne fereºte! Ñ, nici nu aducem vreo discuþie în aºa ceva, iar discuþia mea sunt convins cã va gãsi serioase nemulþumiri în partidul meu.
Domnul senator Zavici Nicolae, Grupul parlamentar al P.N.Þ.C.D. Mai aveþi 4 minute.
Vã rog!
## Doamnelor ºi domnilor,
În intenþia de a avea un speech puþin mai coerent, vã rog sã îmi permiteþi sã citesc.
Într-o încercare penibilã ºi disperatã de dezvinovãþire, senatorul P.D.S.R., domnul Radu Timofte, a prezentat sãptãmâna trecutã punctul de vedere al partidului sãu referitor la ”scandalul CosteaÒ. Cum rãspunde P.D.S.R. acuzaþiilor ce i se aduc? Care este argumentul suprem al domnului senator Timofte? Nici mai mult, nici mai puþin decât intenþia actualei Puteri de a reîntrona monarhia. Dacã lucrurile nu ar fi atât de grave, poate cã o asemenea declaraþie ar fi privitã cu un zâmbet anume.
Intervenþia fãcutã în numele P.D.S.R. de cãtre domnul senator Timofte vine ca o completare a celebrei descoperiri a planului de împiedicare a candidaturii domnului Ion Iliescu.
Recunoscute deja pentru abilitatea cu care identificã pericolul la adresa partidului ºi a liderilor sãi, laboratoarele misterioase care stau în spatele ieºirilor publice ale susþinãtorilor acestor idei ne asigurã cã pericolul seringilor cu cancer nu a trecut. Ne avertizeazã specialiºtii P.D.S.R. ºi, în acelaºi timp, ne spune cã Puterea se pregãteºte sã apeleze, citez: ”la o paletã largã de mijloace ºi proceduri pentru a-l elimina din cursã pe domnul Ion IliescuÒ.
Întrebaþi, aºadar, despre afacerile murdare în care sunt implicaþi, reprezentanþii P.D.S.R. au rãspunsul pe care îl oferã aceste laboratoare electorale, pe care, probabil, le plãteºte cu bani grei. ”Emil Constantinescu vrea sã îl aducã pe rege în þarã!Ò, cã ”Regele Mihai a venit, din 1996 încoace, de foarte multe ori în þarãÒ, cã ”România este republicã, chiar dacã regele este preþuit pentru ceea ce a fãcut pentru þarãÒ. Acestea sunt lucruri care scapã analiºtilor P.D.S.R.
Ar trebui însã, domnule senator, ca, în calitate de analist, sã manifestaþi un minim de discernãmânt, atunci când preluaþi ºi transmiteþi mesajele specialiºtilor partidului dumneavoastrã. Dacã eu vã întreb de ce lideri ai P.D.S.R. au minþit o întreagã naþiune, ºi în cazul ”firului
roºuÒ, ºi în ”afacerea CosteaÒ, dumneavoastrã nu puteþi sã îmi rãspundeþi cã luna viitoare va fi cutremur. Un asemenea rãspuns nu are absolut nici o legãturã cu ceea ce am întrebat ºi nu este decât un mod, cel puþin naiv, de a deturna atenþia de la fondul problemelor politice cu adevãrat importante.
Da, mulþumesc.
Domnilor senatori,
Timpul rezervat grupurilor parlamentare a fost epuizat de colegii care au luat cuvântul. Mai sunt colegi înscriºi la cuvânt, dar rugãmintea este ca fiecare sã încerce sã îºi rezolve, în cadrul grupului parlamentar, modul de folosire a timpului.
Din salã
#67312Solicit cuvântul, domnule preºedinte!
Dar nu sunteþi singurul. Nu vã supãraþi, timpul alocat Grupului parlamentar al P.N.Þ.C.D., aºa cum am spus, a fost epuizat.
Deci, vã rog sã fiþi primul trecut la cuvânt. Nu ºtiu. Eu vã dau cuvântul dupã cum sunt înscriºi, nu fac nici o selecþie.
Din salã
#67652Altãdatã se prelungeau declaraþiile politice, pânã la epuizare, în detrimentul dezbaterii legislative.
Nu, nu se prelungeau decât atunci când începeam ºedinþa mai târziu. ªi acum a început cu 15 minute mai târziu ºi, la fel, s-au prelungit, dar s-au respectat timpii alocaþi grupurilor. Da.
Deci, stimaþi colegi, urmãtorul punct înscris în ordinea de zi Ñ dezbateri legislative.
Vã rog sã îmi permiteþi sã vã prezint o notã pentru exercitarea de cãtre domnii senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale.
În conformitate cu prevederile art. 17 alin. 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992, întrucât la secretarul general al Senatului a fost depusã Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 80/1999 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 56/1992 privind frontiera de stat a României, având posibilitatea, în situaþia în care veþi aprecia cã existã prevederi, în aceastã lege, neconstituþionale, sã sesizaþi Curtea Constituþionalã.
La poz. 3 din ordinea de zi avem raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 17/1999 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri ºi acordarea unor drepturi urmaºilor acestora, rãniþilor, precum ºi luptãtorilor pentru victoria Revoluþiei din Decembrie 1989.
Din partea Senatului au participat domnii senatori: Pop Ioan Sabin, MŸller Constantin, Bãdiceanu Nistor, Pusk‡s Valentin-Zolt‡n, Popa Virgil, Ardelean Ioan, Nicolaescu Sergiu.
Rog un domn senator sã vinã ºi sã prezinte raportul. Deci, domnul senator Sergiu Nicolaescu, vã rog! Vã rog, domnul senator, aveþi cuvântul!
þin minte articolul, cred cã art. 22[5] Ñ, s-a menþionat cã aceastã modificare se face numai demnitarilor.
Deci, noi, care fãceam o propunere pentru indemnizaþia reparatorie, o anulãm prin votul nostru pe care l-am acordat în Legea bugetului: se aplicã numai demnitarilor. ªi atunci, am fost obligaþi, în comisie, sã propunem un al treilea text.
Vã rog sã îmi permiteþi sã îl citesc.
Îl avem, domnule senator. Este textul pe care îl avem în raport, da?
Da.
Mulþumesc. Toþi colegii îl au.
Deci, eu v-aº mulþumi pentru prezentarea raportului. Îi întreb pe domnii senatori dacã au de fãcut observaþii în legãturã cu textul comun propus la...
Vreau sã menþionez cã intenþia acestei legi era sã þinem cont de marii mutilaþi, de persoane care sunt în gradul I de invaliditate, de gradul II ºi III de invaliditate ºi pensia de urmaºi. Despre aceºtia este vorba.
Deci, în aceastã situaþie, Senatul a avut intenþiile cele mai bune, acordând coeficienþi mai mari decât acordase Camera Deputaþilor, dar, dintr-o greºealã, aºa cum v-am spus, anulam, prin Legea bugetului, categoria respectivã.
## **Domnul Sergiu Nicolaescu:**
Domnule preºedinte, stimaþi colegi,
Este textul pe care noi l-am adoptat în Senat, diferit faþã de Camera Deputaþilor ºi, astãzi, în urma medierii, în numele comisiei de mediere, vã propun un al treilea text.
## Motivaþia.
Dacã îmi permiteþi, vã readuc aminte despre ce este vorba.
Era vorba de indemnizaþia reparatorie, pe baza unor coeficienþi de multiplicare aplicaþi asupra valorii de referinþã universalã, aºa cum este reglementatã prin Legea nr. 154/1998 Ñ spunea Camera Deputaþilor.
Textul Senatului spunea: ”Indemnizaþia reparatorie se stabileºte ºi se acordã lunar, pe baza unor coeficienþi de multiplicare aplicaþi asupra valorii de referinþã universalã, astfel cum este reglementatã prin Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã în sectorul bugetar ºi al indemnizaþiilor pentru persoanele care ocupã funcþii de demnitate publicã, dupã cum urmeazã...Ò.
ªi urmau propunerile.
Însã, în Legea bugetului, pe care noi am votat-o ºi care se aplicã ºi este valabilã, s-a menþionat Ð nu mai
## Da.
Dacã sunt observaþii în legãturã cu textul comun propus de colegii noºtrii din comisia de mediere? La art. 1, pct. 1, alin. 2 ºi 3. Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra textului propus de comisia de mediere. Vã rog sã votaþi!
Poz. 1 din raport, text adoptat cu 83 de voturi pentru, nici un vot contra, douã abþineri.
Poz. 2 ºi poz. 3 din raport sunt textele Senatului, motiv pentru care
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru pentru ziua de 22 mai a.c.
Vã mulþumesc, domnule senator Sergiu Nicolaescu!
Vã propun sã luãm în dezbatere raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 73/1998 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 44/1997 privind transporturile rutiere.
Din partea Senatului au participat domnii senatori: Burtea Marcu, Gaita Doru, Moisin Ioan, Ungureanu Vasile, Pop Ioan Sabin, Pusk‡s Valentin-Zolt‡n, Preda Florea. Rog un domn senator sã vinã ºi sã prezinte raportul, dintre cei care au participat la comisia de mediere. Domnul senator Pusk‡s, vã rog!
Domnule preºedinte, onorat Senat,
Comisia de mediere a luat în dezbatere textele în divergenþã ºi am ajuns la rezultatele conform anexei, pe care vã rog sã o supuneþi votului plenului Senatului.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Da, vã mulþumesc.
Observaþii la prima poziþie legatã de titlu/ Titlul legii. Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Este propus textul Camerei Deputaþilor.
Adoptat cu 78 de voturi pentru, un vot contra ºi douã abþineri.
Poz. 2. Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot! Adoptatã cu 96 de voturi pentru, un vot contra ºi o abþinere.
Poz. 3 art. 1 alin. 1 ºi 3, observaþii? Deci, este propus textul Camerei Deputaþilor. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!
Articol adoptat cu 91 de voturi pentru, douã voturi contra ºi o abþinere.
Poz. 4 din raport.
Este propus textul Camerei Deputaþilor. Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!
Adoptat cu 90 de voturi pentru, 3 voturi contra ºi douã abþineri.
Poz. 5. Textul Camerei Deputaþilor, observaþii? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Adoptat cu 85 de voturi pentru, 6 voturi contra ºi o abþinere.
Poz. 6, observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Art. 4 alin. 1 ºi 3 adoptat cu 84 de voturi pentru, 6 voturi contra ºi o abþinere.
Poz. 7 din raport, art. 5, observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!
Articol adoptat cu 84 de voturi pentru, 5 voturi contra ºi o abþinere.
Poz. 8, art. 6, observaþii? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Articol adoptat cu 91 de voturi, 6 voturi contra ºi o abþinere.
Poz. 9, art. 9, textul Camerei Deputaþilor, dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Text adoptat cu 85 de voturi pentru, 3 voturi contra ºi douã abþineri.
Poz. 10 din raport.
Deci, Senatul o abrogase.
Se propune textul Camerei Deputaþilor. Observaþii? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Text adoptat cu 90 de voturi pentru, 3 voturi contra ºi douã abþineri.
Poz. 11 din raport, respectiv, lit. a), c) ºi d) din art. 11, text adoptat în Camera Deputaþilor. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!
**:**
Altãdatã.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Deci, poz. 17, legatã de art. 19 din lege.
Colegii din comisia de mediere ne propun, de asemenea, textul Camerei Deputaþilor. Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Articol adoptat cu 76 de voturi pentru, 9 voturi contra ºi douã abþineri.
Poz. 18, art. 20 din lege, observaþii? Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Text adoptat cu 87 de voturi pentru, 8 voturi contra ºi douã abþineri.
Art. 21, textul Camerei Deputaþilor, observaþii? Dacã
nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
- Adoptat cu 89 de voturi pentru, 5 voturi contra,
- 5 abþineri.
Art. 22, de asemenea textul Camerei Deputaþilor. Dacã
- nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Articol adoptat cu 90 de voturi pentru, 6 voturi contra
- ºi 4 abþineri.
- Art. 24, textul Camerei Deputaþilor, observaþii? Dacã
- nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Articol adoptat cu 82 de voturi pentru, 3 voturi contra ºi 4 abþineri.
Art. 25, textul Camerei Deputaþilor. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!
Articol adoptat cu 77 de voturi pentru, 3 voturi contra ºi 6 abþineri.
Poz. 23, art. 26 alin. 1 ºi 3, observaþii? Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Text adoptat cu 79 de voturi pentru, 4 voturi contra ºi 4 abþineri.
Poz. 24, art. 27, textul Camerei Deputaþilor.
Observaþii? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Articol adoptat cu 83 de voturi pentru, douã voturi contra ºi 3 abþineri.
Art. 28.
Observaþii? Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Articol adoptat cu 84 de voturi pentru, douã voturi contra ºi 4 abþineri.
Art. 30.
Observaþii? Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Articol adoptat cu 86 de voturi pentru, douã voturi contra ºi 3 abþineri.
O sã vã ofer cuvântul în final, domnule senator!
Poziþia 38, art. 42, dacã nu sunt observaþii, vã rog sã votaþi.
Articol adoptat cu 65 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi 5 abþineri.
Art. 43, varianta Camerei. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!
- Adoptat cu 75 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi
- 7 abþineri.
Art. 46, de asemenea varianta Camerei. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!
Articol adoptat cu 76 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi 6 abþineri.
Art. 47, varianta Camerei, dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Articol adoptat cu 81 de voturi pentru, douã împotrivã ºi 7 abþineri.
La poziþia 42 nu e clar ce e aici...
La poziþia 42, textele noi au fost introduse în cadrul discuþiilor de la Camera Deputaþilor; la noi n-au fost aceste discuþii.
Dacã nu sunt observaþii în legãturã cu cele 3 texte prinse la poziþia 42, respectiv art. 2, 3 ºi 4... Sunt texte noi introduse doar la Camera Deputaþilor. Ele nu existã în varianta Senatului. Au mediat acest text, pe care noi nu l-am avut. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot! Sunt niºte anexe, nu altceva.
Text adoptat cu 81 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi 9 abþineri.
Dacã existã ºi alte observaþii la acest raport? Da, vã mulþumesc.
Domnul senator Fuior. **Doamna Iosefina Moroºan Ñ** _secretar de stat la Ministerul Finanþelor_ **:**
## Domnule preºedinte,
## Domnilor senatori,
În 1997, când s-a prezentat domnul ministru al transporturilor, P.D., domnul Bãsescu, era deosebit de încântat de ordonanþele de Guvern, cu pachetul de ordonanþe de Guvern, printre care era introdusã ºi aceastã Ordonanþã de Guvern nr. 44/1997 privind transporturile rutiere. Alinia transporturile rutiere, transporturile C.F.R. ºi toate transporturile din România, la licitaþia europeanã. În anul 1998 vine cu Ordonanþa Guvernului nr. 73/1998 care modificã Ordonanþa Guvernului nr. 44/1997, iar acum noi avem un raport cu 42 de modificãri a Ordonanþei Guvernului nr. 73, care modificã Ordonanþa Guvernului nr. 44/1997. Rugãmintea mea e sã fim mult mai atenþi când dezbatem, chiar dacã avem promisiuni din partea iniþiatorului, respectiv a ministrului P.D., cã-l þin minte aici cât era de încântat de acel pachet, inclusiv Partidul Democrat, cât e de activ ministrul transporturilor. Sã fim mai atenþi când le dezbatem ºi le adoptãm.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Da, mulþumesc.
Dacã nu sunt alte observaþii,
Vot · Amânat
Aprobarea programului de lucru pentru ziua de 22 mai a.c.
Inclusiv anexeleÉ
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Vã rog sã votaþi, domnilor senatori!
Numai puþin! Da, îmi cer scuze, domnilor senatori, deºi v-aþi exprimat votul, eu pot sã-l consemnez, dar nu am supus votului dumneavoastrã douã anexe. Este adevãrat cã la textele noi, când am votat poziþia 42, art. 2 aºa începe: ”Anexa nr. 1 ºi 2 la ordonanþa cutareÉ fac parte integrantã din prezenta legeÒ.
În aceastã situaþie, deci, dacã plenul Senatului apreciazã cã am supus votului, inclusiv anexele prin votarea art. 2 cu 81 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã ºi 9 abþineri, atunci putem spune cã raportul comisiei de mediere este aprobat de cãtre plenul Senatului cu 86 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi 10 abþineri.
Vã mulþumesc, domnule senator Pusk‡s!
Dacã sunt prezenþi reprezentanþii Executivului pentru a lua în dezbatere proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 5/2000?
Da? Vã invit doamna ministru. Ordonanþa nr. 5/2000 pentru completarea Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale ºi necorporale.
Domnul senator Oprea Andreiu sau domnul Panã, vã rog!
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor senatori,
Obiectul acestui proiect de act normativ este acela de a modifica Legea nr. 15 din 1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale ºi necorporale. Datoritã faptului cã prin Ordonanþa nr. 73 din 1999 privind impozitul pe venit s-a reglementat modul de calcul al impozitului pe venit anual global datorat de contribuabili, sunt reglementate în aceeaºi lege ºi categoriile de venituri ºi de cheltuieli deductibile care se iau în calcul pentru determinarea impozitului pe venit.
În categoria cheltuielilor deductibile sunt cuprinse ºi cheltuielile privind amortizarea, calculate conform Legii nr. 15/1994. În aceste condiþii este necesarã, deci, modificarea Legii nr. 15/1994, în sensul cã prevederile acestea sã se aplice ºi contribuabililor care desfãºoarã activitãþi în scopul realizãrii de venituri ºi care potrivit legii sunt obligaþi sã conducã evidenþe în partidã simplã. Potrivit prevederilor art. 21 alin. 2 din Legea nr. 15 din 1994, republicatã, la instituþiile publice scoaterea din funcþiune a mijloacelor fixe se face exclusiv cu aprobarea ordonatorului principal de credite bugetare. Aplicarea acestei prevederi legale pentru mijloacele fixe existente în patrimoniul instituþiilor publice determinã prelungirea procesului de scoatere din funcþiune având în vedere circuitul documentelor întocmite în acest sens. Ca urmare, prin prezentul proiect de lege se propune ca ºi în cazul instituþiilor publice aprobarea scoaterii din funcþiune a mijloacelor fixe sã se facã cu aprobarea ordonatorului de credite superior. Faþã de cele de mai sus, s-a întocmit acest proiect de act normativ, cu care vã rog sã fiþi de acord.
Vã mulþumesc. Vã rog, domnule senator!
Comisia de buget, finanþe ºi bãnci a fost sesizatã cu proiectul de lege menþionat. Fãrã sã mai repet la ce se referã acest proiect de lege, aº spune doar cã Consiliul Legislativ avizeazã favorabil proiectul de lege, Comisia economicã la fel, dã un aviz favorabil ºi face ºi un amendament de care comisia a þinut cont ºi pe care îl regãsiþi în anexã. Ca atare, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci vã propune pentru dezbatere ºi adoptare proiectul de lege menþionat, cu amendamentul prezentat în anexã.
Amendamentul acesta este la ordonanþã, da?
Da, vã rog. Este la art. 1, pct. 1.
Declar deschise dezbaterile generale. Dacã sunt colegi care doresc sã ia cuvântul? Vã rog, domnule senator Fuior!
## Domnule preºedinte, Domnilor senatori,
În literatura de specialitate amortizarea se calculeazã ºi trebuie introdusã în bulbul amortizãrii, respectiv între amortizarea ascendentã, amortizarea liniarã ºi amortizarea descendentã. Deci, orice alte miºcãri putem face prin orice ordonanþã de urgenþã, sau prin orice modificare a legii, trebuie sã ne încadrãm în acest bulb. Noi, aceastã Lege, 15/1994, am mai vãzut cel puþin 10 iniþiative legislative, dintre care 5Ð6 a senatorilor. Domnul Vosganian era mult timp cu un proiect de lege pentru modificarea acestei amortizãri. Amortizarea n-o modificãm cum vrem noi, ea trebuie sã se încadreze în bulbul de amortizare. Întrebarea mea pentru iniþiator este: se încadreazã în acest bulb al amortizãrii, dacã-l cunoaºte doamna?
N-am fost atentã. Mã scuzaþi, domnule senator, cã eram atentã la domnuÉ
Deci, amortizarea poate fi ascendentã, descendentã ºi liniarã. Ea trebuie sã se încadreze în acest bulb al amortizãrii, conform literaturii de specialitate ºi oricãrei amortizãri sãnãtoase. Întrebarea mea pentru dumneavoastrã este: vã încadraþi cu toate modificãrile, pentru cã nu e prima modificare a Legii nr. 15 pe care o faceþi dumneavoastrã, de când sunteþi secretar de stat, mi se pare cã e a 3-a sau a 4-a. Pe lângã altele ºase, care le-am vãzut, iniþiative legislative de la senatori. Întrebarea mea este: vã încadraþi în acest bulb, fiindcã trebuie sã ne încadrãm în acest bulb, bineînþeles spre ascendent sau spre descendent? Asta era întrebarea.
Da, domnule senatror, ne încadrãm, pentru cã modificarea care se aduce aici la Legea nr. 15 se referã numai la faptul cã ºi aceste persoane care þin evidenþã în partidã simplã ºi realizeazã venituri, ºi la aceste persoane cheltuielile cu amortizarea sã fie deductibile. Deci noi nu facem modificarea propriu-zisã a Legii amortizãrii, ci numai o completãm, nu modificãm esenþa legii.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Dacã nu mai sunt alte observaþii,
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru pentru ziua de 22 mai a.c.
Observaþii în legãturã cu titlul ordonanþei? Nu sunt. Adoptat titlul ordonanþei cu 91 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 4 abþineri.
Stimaþi colegi,
Suntem obligaþi sã votãm ordonanþa pe articole, întrucât existã un amendament din partea comisiei la art. 1 pct. 1. Dacã sunteþi de acord cu amendamentul propus de Comisia buget, finanþe sau economicã?
Comisiile comune Ñ buget, finanþe ºi economicã.
Deci, comisiile noastre comune propun un amendament. Observaþii în legãturã cu amendamentul respectiv? Dacã nu suntÉ
Dacã-mi permiteþi, domnule preºedinte, ar fi bine, deºi ne-am consultat ºi cu iniþiatorul ordonanþei, ca sã înlocuim sintagma ”finanþatorÒ cu cea de ”locator/finanþatorÒ pentru cã este în concordanþã cu prevederile Ordonanþei nr. 51/1997 privind operaþiunile de leasing ºi societãþile de leasing ºi pentru a nu crea alte confuzii. Deci, practic, amendamentul va suna aºa: ”Amortizarea mijloacelor fixe, care face obiectul unui contract de leasing operaþional se calculeazã de cãtre locator/finanþatorÒ ºiÉ textul curge.
Iniþiatorul de acord sau nu?
De acord.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Da. Domnii senatori?
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru pentru ziua de 22 mai a.c.
Dacã la art. 1 mai sunt alte observaþii? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Mulþumesc.
Articol adoptat cu 89 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 10 abþineri.
La art. 2 dacã sunt observaþii? Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi.
Articol adoptat cu 73 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 8 abþineri.
În aceastã situaþie, vã rog sã observaþi cã articolul unic propus de iniþiator, deci de cãtre Guvern, trebuie sã fie modificat, pentru cã nu mai poate fi votat în varianta în care a venit. Bãnuiesc cã sunteþi de acord sã fie modificat, da?
Da.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Deci, în partea finalã trebuie sã adãugãm urmãtoarea modificare ºi prezentãm textul de la poziþia 1 din raport. De acord?
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru pentru ziua de 22 mai a.c.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru pentru ziua de 22 mai a.c.
## Stimaþi colegi,
Am ajuns la poziþia a 6-a. Deci pânã la 25 avem 20 de proiecte de legi. V-aº ruga sã stabilim împreunã o procedurã de dezbateri, întrucât aceste proiecte de lege privesc înfiinþarea a o serie de universitãþi. Sigur cã putem sã dezbatem fiecare proiect de lege în parte, fie sã facem dezbateri generale pe toate proiectele de lege, iar apoi sã trecem la dezbaterea pe articole a fiecãrui proiect de lege, pentru cã ne obligã Constituþia. Eu
Vot · Amânat
Aprobarea programului de lucru pentru ziua de 22 mai a.c.
Deci, întru totul de acord cu discutarea pe ansamblu. Discuþiile generale sã fie fãcute o datã pentru toate cele 20 de proiecte. De acord a fi votat fiecare proiect în parte, pe articole pentru cã ne obligãÉ Cu o rugãminte: domnule preºedinte, insist, trebuie sã fie supuse discuþiei în ordinea votatã la comisie, unde am participat personal. Adicã, fie în ordine alfabeticã a universitãþilor, fie în ordine alfabeticã a oraºelor: Aradul, Iaºiul, Brãila, Braºovul, BucureºtiulÉ cu universitãþile sale. Nu se poate într-altfel. N-are cum. Ori alfabetic pe universitãþi, în funcþie de litere, oriÉ Deci, am cerut aceastã problemã.
De acord. Rãspunsul l-am dat la începutul ºedinþei. Sunt înscrise în ordinea de zi în care au fost înregistrate la Senat. Dumneavoastrã propuneþi o modificare. Supun plenului SenatuluiÉ
Dar modificarea am supus-o data anterioarã ºi o supunem Biroului permanent. Asta! Nu ºtiu poziþia Biroului permanent. Dacã doriþi s-o supunem plenului, e mai mare plenul. Bun.
Oricum intrãm în dezbateri imediat.
Vã rog, domnule preºedinte Bogdan, dacã vreþi sã vã pronunþaþi în legãturã cu observaþia fãcutã de domnul senator Turianu.
Comisia de învãþãmânt ºi cercetare a Senatului a luat în dezbatere ºi ordinea în care sã fie supune plenului aceste legiferãri, aceste legi de înfiinþare a universitãþilor. La propunerea domnului senator Turianu, care a participat ºi dânsul la dezbaterea din comsie, s-a pus la vot ºi s-a adoptat ideea de a se pune în ordine alfabeticã, dar înapoindu-le rapoartele, trimiþând rapoartele la Biroul permanent. Biroul permanent a considerat cã e mai bine sã fie, ºi mai corect sã fie trecute în ordinea în care proiectele de lege au venit la Senat. pentru cã ar fi fost nedrept ca un proiect de lege care a venit acum un an ºi jumãtate sã fie departajat ºi sã ajungã la urmã, în urma unei universitãþi al cãrei proiect a venit acum 3 sãptãmâni sau acum 5 sãptãmâni.
Sunteþi mulþumit?
Da, vã rog, domnul senator Bãdiceanu.
Domnule preºedinte ºi onorat Senat,
Nu vãd care ar fi raþiunea luate în ordinea alfabeticã pe localitãþi. Da? Din Bucureºti sunt vreo 7Ð8 universitãþi. Care va fi ordinea discutãrii lor? Chiar dupã numele pe care-l poartã? Unele n-au nici o denumire. Eu zic cãÉ cea mai bunã treabã e sã le votãm în ordinea care existã în ordinea de zi ºi am terminat povestea.
Înþeleg cã nu sunteþi de acord cu observaþia formulatã de domnul senator Turianu.
Vã rog, domnul seantor Tiberiu Vladislav.
ªi eu sunt de pãrerea preºedintelui comisiei. În primul rând, noi, aici, în plen, o sã modificãm din punct de vedere al numelor unele universitãþi. ªi asta n-ar mai pãstra ordinea în care se gãsesc, iar din alt punct de vedere, întotdeauna Bucureºtiul nu era introdus nici politic nici la alegeri, nu era introdus la litera B, era introdus la ultima poziþie, cu sectoarele respective. Deci, domnule Turianu, avându-se în vedere cã e o necesitate sã votãm aceste universitãþi, orice discuþie în plus ar produce o disfuncþionalitate ºi ar produce amânarea universitãþilor.
O completare, vã rog!
Stimaþi colegi,É
Da, bun, de acord, domnul senator Dumitraºcu.
## Domnilor colegi,
Eu sunt convins cã problema aceasta a ordinii nu este o problemã deosebit de importantã. Atitudinea noastrã este general binevoitoare ºi fireascã pentru toate aceste universitãþi pe care le-am judecat. Eu zic sã trecem repede la a rezolva legile în întregime, astfel încât la sfârºitul ºedinþei ãsteia sau alteia, toate sã fie aºa cum se cuvine ºi cum se încadreazã în legea-legilor. N-are importanþãÉ
Mulþumesc.
Domnule senator Gherman, mai doriþi? Vã rog, domnule preºedinte!
## Mulþumesc.
Vã rog sã nu fiþi supãrat pentru cã n-au început dezbaterile încã. Haideþi, lãsaþi-mã sã supun la vot! N-are rost sã ne pierdem în amãnunte.
Tot în legãturã cu chestiunea asta doriþi sã luaþi cuvântul?
Domnul senator Glodean.
## Stimaþi colegi,
Domnule preºedinte,
Eu sunt pentru adoptarea aºa cum este a proiectului de lege. ªi eu sunt uneori pesimist, alteori optimist. Problema e însã cãÉ, nu e vorba de informare ºi dezinformare, dupã pãrerea mea. În viaþa unui om sunt ºi bune ºi rele. Pesimiºtii le leagã pe cele rele ºi optimiºtii pe cele bune. Asta e deosebirea!
## Vã mulþumesc.
## **Domnul Oliviu Gherman:**
Mai e o singurã observaþie: nu e vorba de 20 de legi, ci de 21.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Dacã mai continuãm dezbaterile ca sã vedem în ce ordine, s-ar putea sã se înmulþeascã. Deci, insistaþi, domnule Turianu cu amendamentul pe care l-aþi formulat? Îl
Vot · Amânat
Aprobarea programului de lucru pentru ziua de 22 mai a.c.
## **Domnul Corneliu Turianu**
**:**
Dacã comisia formuleazã asta, sã vã dau ordinea exactãÉ
## Numai puþin, stimaþi colegi!
Domnul senator Turianu a formulat o obiecþiune, eu sunt obligat sã o supun la vot dacã dânsul insistã.
Insistaþi? Ei nu, mi-aþi spus în ordinea alfabeticã ºi, apoi, în ordinea alfabeticã a oraºelor. Aþi fãcut douã propuneri. Vã rog, nu le citiþi pe toate 20, doar propunerea.
## **Domnul Corneliu Turianu:**
Pe sectoare. Am auzit aici niºte pãreri cu sectorul 1, 2. Vã dau alfabetic: Arad, Bacãu, Brãila, Braºov, Bucureºti. Iar la Bucureºti, unde sunt multe, intrã în ordinea alfabeticã: Biotera, Cantemir, EcologicãÉ ºi aºa mai departe. Ce e aºa complicat?! Eu sunt un pesimist. ªtiþi ce e un pesimist, domnilor? Un pesimist e un optimist foarte bine informat. Asta este definiþia pesimistului. Eu pe problema asta sunt foarte bine informat. O sã vedeþi ºi dumneavoastrã pe dezbateri ce se întâîmplã.
Vã mulþumesc.
Daþi-mi voie sã fiu optimist ºi sã supun totuºi la vot, pentru cã altfel o sã trebuiascã sã facem o pauzã. Deci, eu
Vot · Respins
Aprobarea programului de lucru pentru ziua de 22 mai a.c.
Deci, amendamentul a fost respins de plenul Senatului, întrucât a întrunit doar 32 de voturi pentru, 41 de voturi împotrivã ºi 8 abþineri.
Deci, stimaþi colegi, sã trecem laÉ
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru pentru ziua de 22 mai a.c.
Deci, sã trecem la dezbaterea generalã. Iniþiatorii sunt prezenþi, da? Vã rog, iniþiatorii sã faceþi o prezentare generalã a celor 20 de proiecte de lege. Vã rog! **Domnul Adrian Miroiu Ñ** _secretar de stat la Ministerul Educaþiei Naþionale:_
## Domnule preºedinte,
## Domnilor senatori,
Aºa cum se ºtie, potrivit Legii nr. 88/1993, republicatã, Consiliul Naþional de Evaluare ºi Acreditare Academicã a emis avize de acreditare pentru unele specializãri la un numãr de 20 de instituþii care ºcolarizeazã în domeniul învãþãmântului superior. În aceastã situaþie, Ministerul Educaþiei Naþionale a elaborat un proiect-cadru de lege care a fost transmis Guvernului, ºi de la Guvern la Parlament, pentru înfiinþarea, potrivit legii, a acestor instituþii. Este vorba de un proiect-cadru de înfiinþare care corespunde pentru fiecare dintre aceste instituþii de învãþãmânt superior. Acest proiect-cadru a fost discutat în cadrul comisiei de specialitate a Senatului. Vreau sã spun cã am participat ca reprezentanþi ai ministerului la toate discuþiile ºi suntem de acord cu propunerile... ºi la toate vizitele la aceste universitãþi particulare, care au fost efectuate de cãtre comisia de specialitate ºi vreau sã spun cã suntem de acord cu propunerile de modificare ale proiectului nostru care au fost realizate în cadrul comisiei de specialitate.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc.
Ofer cuvãntul colegilor în numele grupurilor parlamentare.
Vã rog, comisia. Vã rog!
## Domnule preºedinte,
## Domnilor colegi,
În cursul anului trecut a venit de la Guvern un proiect de lege pentru înfiinþarea printr-un singur act a 10 universitãþi private. În urma discuþiilor pe care le-am avut în comisii, ºi dupã aceea la Guvern, s-a convenit sã fie înapoiat proiectul de lege la Guvern, pentru ca sã vinã pentru fiecare universitate în parte, sã vinã câte un proiect de lege, pentru cã proiectul de lege era, de fapt, actul de naºtere al universitãþii respective. ªi orice persoanã, fie ea fizicã sau juridicã, are un act de naºtere propriu. Am înapoiat la Guvern proiectul de lege ºi cu mare întârziere ne-au venit cele 10 proiecte de lege individuale. Noi am avut în comisie, cu rectorii, conducerile universitãþilor, la unele din ele, la majoritatea ne-am deplasat la faþa locului, am avut discuþii, pentru cã era vorba de intrarea în sistemul naþional de învãþãmânt a unor instituþii de învãþãmânt care nu se acomodau cu aceastã idee sau nu aveau în faþã aceastã perspectivã. Pe parcursul discuþiilor ºi pe parcursul acestei activitãþi legislative au mai venit încã o datã 4 proiecte de lege, alte 4 proiecte de lege ºi încã 2 proiecte de lege, în total s-au fãcut 20 de proiecte de lege. Noi am avut discuþii în comisie, am avut discuþii cu conducerile rectoratelor ºi, în final, în faþa comisiei reunite, la începutul sãptãmânii trecute, toþi rectorii au fost invitaþi sã participe ºi le-am citit actul de naºtere al fiecãrei universitãþi. În plus, noi am fãcut un formular unic, cum este ºi certificatul de naºtere, un formular unic care este valabil pentru toate universitãþile, cu deosebirea cã trebuie completat numele facultãþilor care sunt, adresa respectivã ºi dacã aparþine unei fundaþii sau unei asociaþii sau unei persoane juridice separatã.
Noi am terminat aceastã activitate sãptãmâna trecutã, rectorii de faþã fiind cei 20 de rectori, fiecare întrebat în parte ºi citindu-i-se legea respectivã a fost de acord cu cele înscrise în acest proiect de lege sau aceste proiecte de lege pentru fiecare universitate în parte.
## Mulþumesc.
Am înþeles cã ºi domnul senator Tiberiu Vladislav solicitã cuvântul.
## Domnule preºedinte,
Eu vorbesc în numele grupului liberal care susþine acest proiect de lege în general ºi în particular susþine toate universitãþile particulare care au venit în faþa Senatului, argumentându-vã ºi faptul cã le-am vizitat ºi în acest moment suntem convinºi cã îndeplinesc condiþiile. ªi credem cã orice vot sau orice amânare a discuþiilor de astãzi sau de mâine ar produce o prelungire, probabil, necalculabilã în timp pentru aprobarea voturilor acestor universitãþi.
Mulþumesc.
## Mulþumesc.
Deci în aceastã situaþie sã deschidem dezbaterile generale. Deci, la dezbaterile generale ofer cuvântul grupurilor parlamentare.
În numele Grupului parlamentar P.D.S.R., domnul senator Liviu Maior.
## Onorat prezidiu, Domnilor senatori,
Cã doamnele lipsesc din nou, aº dori sã vã spun câteva cuvinte despre pachetul acesta de legi vizând înfiinþarea ºi acreditarea universitãþilor particulare din România.
Îmi amintesc cã la începutul mandatului meu, când am iniþiat ºi a trecut prin Senat ºi apoi prin Camera Deputaþilor Legea nr. 88/1993, exista o stare de spirit ostilã faþã de aceastã lege, deºi ea încerca sã reglementeze un sistem care se nãºtea ºi care nu avea nici un temei legal. Aceastã lege ºi procesul prin care au trecut universitãþile particulare este unul destul de semnificativ. El se constituie încetul cu încetul într-o alternativã la învãþãmântul superior de stat, iar prin contribuþiile financiare pe care universitãþile particulare le plãtesc bugetului statului român, la aceastã datã, în valoare de 1.280 de miliarde, ajungem într-o situaþia paradoxalã ca, în mare mãsurã, învãþãmântul superior particular sã finanþeze învãþãmântul superior de stat.
Eu cred în ºansa acestor universitãþi ºi sunt convins cã _trend-ul_ acesta pozitiv va continua ºi, într-adevãr, încetul cu încetul, statul va putea sã rãsufle puþin mai uºurat la presiunea aceasta a fondurilor, ºi aºa puþine, pentru învãþãmântul superior de stat. Eu cred cã astãzi se încheie un proces care a debutat în condiþii arhicunoscute de cãtre toatã lumea ºi eu consider cã învãþãmântul particular din þara noastrã este, din multe puncte de vedere, un succes al unui sistem privat, pornit din iniþiativa unor oameni ºi cred cã a reuºit sã absoarbã un numãr foarte mare de absolvenþi de liceu care nu puteau sã-ºi gãseascã loc în instituþiile de învãþãmânt superior de stat. Comisia de învãþãmânt a Senatului a fost extrem de atentã cu aceste proiecte de lege, au fost vizitate toate universitãþile supuse discuþiei noastre ºi v-aº ruga sã ne acordaþi credit nouã, Comisiei de învãþãmânt, care este formatã din reprezentanþi ai tuturor partidelor aflate în aceastã salã ºi sã nu aveþi nici un moment dubiul cã noi am fãcut un rabat de la calitate sau de la competenþe. În spate a stat recomandarea C.N.E.A.A.-ului, care este un organism direct responsabil nouã, Parlamentului.
Grupul parlamentar P.D.S.R. va vota aceste proiecte de lege.
## Vã mulþumesc.
Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal am înþeles cã a vorbit domnul Tiberiu Vladislav.
Deci Grupul parlamentar al P.N.Þ.C.D., domnul profesor Bogdan.
Domnule senator, vã rog, aveþi cuvântul!
## Domnule preºedinte,
## Domnilor colegi,
## Vã mulþumesc.
Gurpul parlamentar al Partidului Democrat, domnul senator Cristian Dumitrescu, aveþi cuvântul!
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor colegi,
Se încheie un ciclu astãzi, început în urmã cu 10 ani, tot de la aceastã tribunã. Astãzi s-a vorbit despre 20 mai 1990, despre un deceniu, s-a vorbit foarte mult despre neîmpliniri, s-a vorbit ºi despre unele realizãri. Iatã cã sfârºitul acesta de zi ne oferã posibilitatea, cred eu, sã-l încheiem în mod pozitiv ca ºi modul în care cred eu cã trebuie sã privim ciclul acesta de 10 ani care a trecut din 1990 pânã în prezent.
Iatã cã cel puþin într-un domeniu atât de sensibil ºi atât de aproape de fiecare dintre noi ºi cu atât mai mult de noi, parlamentarii, cum este învãþãmântul, iniþiativa privatã a reuºit, cu multe dificultãþi, cu greutãþi, cu o investiþie de muncã, energie financiarã foarte mare, dar a reuºit, pentru cã dacã astãzi învãþãmântul privat a devenit o alternativã pentru învãþãmântul de stat, ºi acest lucru nu este rãu pentru cã concurenþa genereazã calitate, acest lucru se datoreazã, dacã vreþi, ºi acestor câteva universitãþi pe care noi astãzi le învestim ºi pentru care o parte a ciclului iniþial se încheie. Cred cã trebuie sã ne întoarcem în aceste momente cu multã atenþie ºi grijã cãtre cei care au fãcut eforturi, care au crezut în aceastã idee, ºi sã recunoaºtem cã în cei 10 ani de tranziþie, care ne-au adus atâtea bucurii dar, mai ales, atâtea necazuri, atunci când vine momentul sã putem aprecia ºi reuºitele, sã o facem din toatã inima.
Grupul parlamentar al Partidului Democrat, aºa cum a fãcut-o ºi în 1990, în timpul guvernãrii Roman, aºa cum a fãcut-o ºi în perioada guvernãrii P.D.S.R., la iniþiativa antevorbitorului meu, domnul ministru Maior, am susþinut iniþiativa învãþãmântului universitar privat, aºa cum am avut ºi eu onoarea, ºi rãmâne un lucru important în cariera mea politicã, de a susþine un proiect de lege de amendare, în mod pozitiv, cred eu, a Legii acreditãrii universitare. Deci Grupul parlamentar al Partidului Democrat, ca dintotdeauna ºi ca mereu în cei 10 ani, susþine ºi va vota acest proiect de lege.
Vã mulþumesc.
Anul acesta, an de referinþã, anul 2000, se înfiinþeazã, pentru prima datã în învãþãmântul românesc, instituþii de învãþãmânt superior privat. Se înfiinþeazã prin lege. Este un an de cotiturã, sperãm spre bine în învãþãmântul românesc.
Vã mulþumesc.
Din partea Grupului parlamentar U.D.M.R., domnul senator Lšrinczi Iuliu.
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor senatori,
Am asistat personal în cadrul Comisiei de învãþãmânt la discutarea situaþiei acestor universitãþi ºi mi-am dat seama de paleta foarte largã a domeniilor, a disciplinelor cuprinse în acestea. Pot sã spun cã, pe ansamblu, multitudinea acestor universitãþi asigurã o complementaritate fericitã cu universitãþile de stat ºi pun accentul în special pe acele domenii care au o mare cãutare în zilele noastre, în perioada pe care o trãim ºi care oferã studenþilor posibilitatea de a gãsi mai uºor un serviciu. Bineînþeles cã aici intervine ºi aptitudinea fiecãrui candidat dar, pe ansamblu, oferã tineretului studios posibilitatea de adaptare ºi de a gãsi acele forme care i se potrivesc cel mai bine.
Uniunea Democratã Maghiarã din România susþine acest proiect de lege, mai bine-zis legile prezentate astãzi ºi va vota pentru acestea. Vã mulþumesc.
## Vã mulþumesc.
Grupul parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Pãtru, poftiþi!
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor senatori,
În ultimul an, Comisia noastrã de învãþãmânt din Senat a studiat cu multã atenþie dosarele acestor universitãþi propuse a fi acreditate prin lege ºi vreau sã vã spun cã în comisia noastrã, spre cinstea domnului preºedinte al comisiei, în abordarea problemelor de învãþãmânt existã, practic, un singur partid, ”partidul învãþãmântuluiÒ. În acest fel ne-am înþeles ca toþi membrii acestei comisii sã analizãm cu multã atenþie ºi sã propunem spre acreditare acele universitãþi care îndeplinesc condiþiile, bineînþeles dupã ce aceste dosare au fost înaintate Senatului de comisia stabilitã de cãtre Ministerul Educaþiei Naþionale.
În general, comisia noastrã a studiat resursele umane, ºi când spun acest lucru mã refer la cadrele universitare care predau în aceste universitãþi particulare. Ele trebuie sã îndeplineascã o anume condiþie ºi vreau sã fac precizarea cã aceste universitãþi particulare îndeplinesc acest
barem. De asemenea, aceste universitãþi particulare au o categorie umanã deosebitã în ceea ce priveºte tineretul studios. De altfel, sistemul de învãþãmânt universitar este unic ºi, de aceea, fie cã este vorba de o univesitate particularã, sau cã este una de stat, în perspectivã va trebui sã învingã cea mai bine încadratã, cea cu studenþi mai buni ºi care are o bazã materialã deosebitã. Am urmãrit, de asemenea, modul în care sunt absorbiþi în muncã absolvenþii acestor universitãþi, am studiat modul în care studenþii din aceste universitãþi participã la activitatea de cercetare ºtiinþificã atât în þarã cât ºi în exterior. Iatã, deci, sunt doar câteva argumente care ne determinã sã spunem cã acest proces legislativ este oportun ºi cã numai în acest mod vom putea sã depãºim criza care la aceastã datã se manifestã în toate sectoarele de activitate. Nu trebuie sã uitãm ºi faptul cã dacã aceste universitãþi vor fi desfiinþate, baza materialã va rãmâne tot pentru învãþãmânt. Sunt doar câteva argumente care ne determinã pe noi, membrii Grupului parlamentar al Partidului România Mare, sã sprijinim acest proiect legislativ.
Vã mulþumesc.
## Vã mulþumesc.
Grupul parlamentar al P.U.N.R., dacã doriþi sã luaþi cuvântul.
Vasile Dobrescu
#114958Noi suntem de acord cu tot ce se discutã aici ºi vrem sã votãm mai repede.
## Deci nu luaþi cuvântul.
Au luat cuvântul domnii senatori în numele grupurilor parlamentare. Dacã domnii senatori doresc sã ia cuvântul în nume propriu?
Domnul senator Sergiu Chiriacescu.
## Domnule preºedinte,
O chestiune de procedurã. Dacã vã veþi uita pe cele 20 de proiecte, aºa este, veþi constata cã art. 3, 4, 5 ºi 6 sunt identice în toate cele 20 de legi. Mã gândesc cã ne-am pune într-o situaþie penibilã ca la o lege sã votãm într-un fel art. 3 ºi la urmãtoarea lege, cu acelaºi enunþ, sã votãm altfel. Existã, ºi pentru cã acest lucru nu se va putea face astãzi, supun aprobãrii dumneavoastrã urmãtoarea variantã ºi anume ca art. 3, 4, 5 ºi 6, care sunt nespecifice, sã aibã un singur vot pentru cã nu se referã la o anumitã universitate, astfel încât la fiecare univestitate sã dãm votul pentru art. 1, care defineºte univestitatea ºi locul ei, ºi ar. 2, care spune care este conþinutul activitãþii în universitate. Pentru cã altfel riscãm o chestiune de genul urmãtor ºi anume ca un articol sã fie votat la o lege într-un mod, la altã lege într-un alt mod, având acelaºi conþinut, deci nereferindu-se specific la diferite specificuri de stat. Evident, la fiecare universitate socotindu-se cã votul pentru aceste art. 3, 4 5 ºi 6 este votul general care a fost acordat, ºi votul la art. 1 ºi 2, precum ºi la legea în ansamblu sã fie un vot specific pe fiecare universitate. Întrucât nu mai putem trece, probabil, la voturi, supun înþelepciunii Biroului permanent, domnului preºedinte, dacã acest lucru este posibil, pentru cã noi suntem între Scilla ºi Caribda; pe de-o parte riscãm sã avem voturi diferite la acelaºi text ºi pe de altã parte sã fim acuzaþi cã nu am votat la fiecare lege fiecare articol.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Regret cã aþi fãcut aceastã propunere întrucât mã obligaþi sã vã reamintesc prevederile constituþionale potrivit cãrora o lege se voteazã pe articole ºi dacã suntem în plenul Senatului, eu cred cã indiferent de interesul unei anumite categorii sociale sau al unei profesii, legea este grea, dar este lege ºi deci trebuie sã respectãm procedura legislativã.
Vã rog, are cuvântul domnul senator Sergiu Chiriacescu.
Eu nu pot sã
Vot · Amânat
Aprobarea programului de lucru pentru ziua de 22 mai a.c.
## Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi,
Vã mãrturisesc cã nu aveam de gând sã iau cuvântul, însã m-a miºcat profund euforia asta generalã care domneºte în Senat la acest moment de legiferare a unei naºteri. Este bine cã s-a nãscut aceastã alternativã la învãþãmântul superior românesc ºi m-aº bucura ºi mai mult dacã peste ani vom putea sã discutãm numai despre universitãþi bune sau mai puþin bune. Responsabilitatea pe care noi ne-o luãm acum, în acest moment, pentru soarta învãþãmântului superior românesc este enormã. Domnul preºedinte Bogdan a dat câteva exemple comparative cu þãri de peste ocean. M-ar fi bucurat dacã am fi avut ceva exemple ºi din þãrile europene. Oricum, din acest punct de vedere sã ºtiþi cã suntem de dat exemplu chiar ºi la Consiliul Europei. Nu cred cã existã undeva, într-o altã þarã în Europa, un asemenea numãr impresionat de unitãþi private. Este bine, într-un fel, pentru aceºti copii care aºteaptã sã-ºi desãvârºeascã o carierã profesionalã, dar Ñ repet Ñ sã ne gândim cã aceastã alternativã, de fapt, poate sã însemne, la un moment dat, ºi o impotenþã financiarã a statului român. Dacã era sã ajutãm, într-adevãr, aceºti copii, poate ne puneam ºi problema taxelor pe care ei le plãtesc. În universitãþile de dincolo sã ºtiþi cã nu se suportã integral ºcolarizarea de cãtre student, deci poate cã va veni momentul în aceastã þarã când sã ne punem problema ºi din ce bani îºi plãtesc ºcolarizarea aceºti copii, aceºti tineri.
În al doilea rând, înfiinþarea unei instituþii de o asemenea dimensiune înseamnã o responsabilitate extraordinar
de mare. Acolo se vor crea treptat cadre didactice de prestigiu, o anumitã tradiþie univesitarã, se va constitui un patrimoniu pentru care societatea româneascã nu poate sã nu aibã o responsabilitate aparte. Deci, sã dea Dumnezeu ca tot ce facem acum, ce legiferãm acum, sã fie bine, sã dea Dumnezeu ca, într-adevãr, sã ne mândrim ºi peste 10 sau 15 ani.
Oricum, repet, în calitate de preºedinte al Consiliului Naþional al Rectorilor, am fost primul care am deschis porþile pentru a intra în aceastã structurã, aceastã instituþie a statului, pentru a intra ºi rectorii care sunt aleºi conform legilor þãrii ºi care aparþin acestor universitãþi cãrora astãzi le dãm certificatul de naºtere.
Vã mulþumesc.
Domnul senator Turianu.
## Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi,
Þin sã subliniez de la bun început cã susþin fãrã nici un fel de rezervã cele 20 de proiecte de lege propuse de Guvern, repet, propuse de Guvern, ºi care reprezintã o primã recunoaºtere a calitãþii învãþãmântului superior particular din România. Dar în ce priveºte titlul legilor, al tuturor celor 21 de legi, de-aia vorbesc acum, din pãcate, atât Guvernul, deci iniþiatorul, cât ºi Comisia de învãþãmânt a Senatului s-au aflat ºi se aflã într-o gravã eroare cu privire la aplicarea prevederilor Legii nr. 88/1993. Astfel, atât Guvernul, repet, cât ºi comisia, îºi dau avizul asupra proiectelor de lege privind înfiinþarea unor universitãþi particulare. Aceasta în timp ce legea în discuþie, Legea nr. 88/1993, se intituleazã: ”Lege privind acreditarea instituþiilor de învãþãmânt superior ºi recunoaºterea diplomelorÒ. Or, mã întreb ºi vã întreb ºi pe Domniile voastre: Nu poþi înfiinþa ceva ce funcþioneazã de ani de zile, altfel spus, cum ar fi putut funcþiona cele 20 de universitãþi timp de 7, 9, 10 ani, dacã n-ar fi fost înfiinþate pânã în momentul ãsta?! Cum s-a fi putut declanºa procedura de evaluare, de autorizare, ºi azi de acreditare, pe care o discutãm noi, dacã aceste instituþii de învãþãmânt superior n-ar fi existat ºi ar fi trebuit sã le înfiinþãm noi azi. Aceastã eroare a înfiinþãrii, în loc de acreditãrii instituþiilor de învãþãmânt superior particulare, decurge din proasta inspiraþie a legiuitorului care intercaleazã în ar. 5 alin. 1, care reglementeazã procedura de autorizare, ºi art. 6, care reglementeazã procedura de acreditare, de azi, a instituþiilor de învãþãmânt superior, intercaleazã 3 alineate, 2, 3 ºi 4, care privesc numai autorizarea ºi acreditarea instituþiilor de învãþãmânt superior de stat rezultate prin divizare ºi comasare. Pãi, cum ai putea sã comasezi ºi sã divizezi ceva ce nu este înfiinþat?! Decât instituþiile de stat care au existat. Domnilor,
Eu vã rog pe toþi ca la tilul legilor, al tuturor celor 24 de legi, inclusiv iniþiativa Guvernului, inclusiv a comisiei, sã admiteþi cã este vorba aici de Legea privind acreditarea universitãþii sau, dupã caz, Legea privind acreditarea institutului... Atât vã cer în aceastã primã fazã. În faza a doua o sã-mi daþi cuvântul la fiecare text cu amendamentele care au fost aduse, dar cred cã este suficient dacã depãºim aceastã fazã.
Vã mulþumesc. Domnul senator Vasile Vãcaru.
Domnule preºedinte,
Mi se pare..., cel puþin eu înclin sã-i dau dreptate domnului senator Turianu.
V-aº propune, domnule preºedinte, sã suspendãm aici discuþia referitoare la aceastã lege, sã rugãm colegii din Comisia de învãþãmânt sã încerce sã gãseascã o formulã care sã corespundã în mod direct ºi sã reluãm mâine aceastã lege cu prioritate.
Deci, vã propun sã suspendãm.
Numai puþin, oricum, mai sunt colegi care sunt înscriºi la cuvânt.
Din salã
#122849Daþi-le ºi lor cuvântul!
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Le acord, dar s-a epuizat timpul alocat, dar mai sunt colegi care sunt înscriºi la cuvânt. Deci, vom continua dezbaterile în acest sens.
Dacã domnul profesor, senatorul Bogdan, doreºte sã rãspundã, puteþi sã rãspundeþi de acolo, domnule profesor.
Mai sunt trei colegi care doresc sã ia cuvântul, dar o sã suspendãm lucrãrile ºi o sã
Vot · Amânat
Aprobarea programului de lucru pentru ziua de 22 mai a.c.
Vreau sã rãspund ºi în acelaºi timp sã fac o completare la cele semnalate de domnul senator Turianu ºi domnul senator Solcanu. Aceastã chestiune, înfiinþare sau acreditare, s-a ridicat ºi în comisie chiar de cãtre domnul Turianu. Noi totuºi nu avem de ce sã mai amânãm pentru altã datã, am rãmas la formula ”înfiinþareÒ din urmãtorul considerent: în 1990, 1991, 1992, când s-au înfiinþat aceste universitãþi, unele de stat, altele private, cele de stat s-au înfiinþat prin hotãrâre de Guvern, era un act de înfiinþare, cele private s-au înfiinþat ca fundaþii, asociaþii, S.R.L.-uri, societãþi comerciale ºi trebuie sã recunoaºtem cã au început în majoritate sau chiar toate sub aspectul comercial. Când a venit Legea acreditãrii, le-a gãsit funcþionând. De aceea Legea acreditãrii spune
cã: ”Se înfiinþeazã prin legeÓ; de abia acum apare legea de înfiinþare, ei nu au un act de înfiinþare. Aceste universitãþi particulare, private, nu au un act de înfiinþare. De abia acum realizãm noi acest act care trebuia sã fie în 1990 sau în 1991 când au început sã lucreze. Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc.
Stimaþi colegi,
Daþi-mi voie sã opresc dezbaterile generale la proiectul de lege, mai erau trei colegi care doreau sã ia cuvântul. Întrucât timpul afectat dezbaterii legislative a expirat, domnul senator Vasile Vãcaru a fãcut o propunere: sã continuãm dezbaterile mâine.
Din salã
#124761Mai bine stãm peste program!
## Numai puþin!
Eu nu pot sã stabilesc ordinea de zi pentru ziua de mâine, dar putem sã prindem dezbaterile la cele 20 de proiecte de lege pentru ca ele sã fie înscrise în ordinea de zi. Rugãmintea este însã ca mâine dumneavoastrã sã stabiliþi în plenul Senatului care este ordinea de dezbatere.
Comisia este de acord cu propunerea domnului Vasile Vãcaru.
Dacã conduce domnul Ulm Spineanu a promis cã bagã meteorologia prima.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
## Lasã, domnule!
Deci o sã vedem câþi meteorologi ºi câþi profesori sunt în Senat. O sã supunem la vot.
Deci numai puþin, am fãcut o propunere, respingeþi-o, votaþi-o, cum doriþi! Eu sunt obligat s-o
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru pentru ziua de 22 mai a.c.
Stimaþi colegi,
Vã mulþumesc.
Rog ca reprezentanþii Executivului sã fie invitaþi în salã ca sã intrãm în ultimul punct al ordinii de zi: întrebãri ºi interpelãri.
Daþi-mi voie sã vã reamintesc timpul afectat. Rog colegii senatori care nu rãmân la acest punct sã o facã în ordine pentru plecarea dumnealor pentru ca noi sã putem în continuare sã ne derulãm ºedinþa. Grupul parlamentar P.D.S.R. are 8 minute; Grupul parlamentar P.D. Ð 4 minute.
Vã rog, domnule senator, domnule secretar de stat, deci, nu vã supãraþi, domnul senator Bogdan, domnule secretar de stat, noi continuãm ºedinþa.
Vã rog! Mulþumesc.
Grupul parlamentar P.N.L. Ð 4 minute; Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D. Ð 4 minute; U.D.M.R. Ð 2 minute; P.R.M. Ð 2 minute; P.U.N.R. Ð 2 minute; independenþii Ð 4 minute.
Domnilor senatori, domnul senator Tiberiu Vladislav, vã rog, dacã aveþi o chestiune personalã rezolvaþi-o în altã parte.
Deci îl invit la tribuna Senatului pe domnul senator P.D.S.R. Ioan Bold.
Aveþi cuvântul, domnule senator!
Vã rog sã nu prezentaþi încã interpelarea. Am sã-i rog pe domnii colegi sã-ºi ocupe locurile.
Vã rog, aveþi cuvântul!
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Onorat Senat,
Prima interpelare se adreseazã primului-ministru, ministrului agriculturii ºi ministrului finanþelor.
Dupã cum vã este cunoscut, în timp ce în Parlament se aflã în dezbatere Legea privatizãrii societãþilor comerciale agricole, foste I.A.S.-uri, iar Legea nr. 1/2000 nu ºi-a gãsit aplicare în teritoriu, se desfãºoarã acþiunea de lichidare Ñ prin privatizare ºi lichidare judiciarã Ð a fostelor I.A.S.-uri, respectiv a mijloacelor fixe, iar patrimoniul format din plantaþii pomicole ºi viticole sunt lãsate în paraginã la dispoziþia unor lichidatori instituiþi prin hotãrâri judecãtoreºti care nu urmãresc scopul pentru care au fost delegaþi, de protecþie ºi conservare a patrimoniului vitipomicol ºi acþioneazã contrar intereselor naþionale, cu singurul scop vãdit de a-ºi însuºi procentul de 12 din vânzare.
În aceastã perioadã se acþioneazã prin toate metodele de a crea haos ºi nesiguranþã în rândurile foºtilor ºefi de fermã, care se strãduiesc sã menþinã aceste plantaþii prin aplicãri de tratamente corespunzãtoare, prin efort propriu sau asociat.
Lichidatorul urmãreºte însã crearea unei stãri de incertitudine ºi nesiguranþã a acestora, acþionând în acelaºi timp pentru distrugerea plantaþiilor, prin permiterea pãºunatului ovinelor în plantaþii, care distrug în mare parte pomii din plantaþiile existente sau, mai grav, incendiate din cauze necunoscute, în aceastã situaþie fiind zeci de hectare de plantaþii.
Este cazul Societãþii comerciale agricole COMFRUCT din Lipova, judeþul Arad, care a deþinut 2 400 ha plantaþii pomicole în sistem intensiv, în cadrul a 15 ferme optim amplasate în bazinul pomicol Lipova.
Acum, ca urmare a procesului de lichidare judiciarã, acest patrimoniu este în pericol de a fi distrus în totalitate, lichidarea fiind atribuitã unei firme fãrã competenþã
tehnicã, din Oradea. Aceasta a dispus, preferenþial, încheierea unor contracte cu foºtii ºefi de fermã pentru continuarea procesului tehnologic la anumite ferme, iar la altele plantaþiile sunt abandonate la discreþia unor turme de oi care pasc liber, distrugând pomii aflaþi în plinã vegetaþie. Contractele respective nu au bazã juridicã nefiind oficializate, fermierii neavând siguranþa recuperãrii cheltuielilor pe care le efectueazã.
Vã rog sã concluzionaþi, domnule senator, pentru cã mai sunt doi colegi înscriºi.
ɺi valorificarea eficientã a producþiei prin punerea în posesie prioritarã a proprietarilor care doresc sã lucreze asociativ ºi atribuirea cu prioritate a construcþiilor ºi dotãrilor aferente plantaþiilor pentru aceste ferme.
În încheiere, un singur lucru ar mai rãmâne, domnule preºedinte.
Pentru a determina implicarea ºi stabilizarea specialiºtilor, alãturi de proprietarii de teren din ferme, se impune ºi pentru aceºtia Ð în cazul în care nu li s-a atribuit teren Ð atribuirea unei suprafeþe conform Legii nr. 18/1991.
Cea de a doua interpelare, domnule preºedinte, foarte scurtã.
Nu vã supãraþi, epuizaþi integral timpul grupului parlamentar.
Nu, domnule preºedinte, un singur minut.
Cum credeþi dumneavoastrãÉ
Mulþumesc.
Domnul senator Pop Stelian, Grupul parlamentar P.N.L.
Cãtre Ministerul Industriei ºi Comerþului.
## Domnule ministru,
În disperare de cauzã, 150 de familii de mineri din zona Hãlmagiu, judeþul Arad, vã întreabã ce se va întâmpla cu ei dacã, aºa cum este cunoscut, mina Brustur din comuna Hãlmagiu, judeþul Arad, se va închide pentru exploatarea minereului complex pe care îl produce în prezent.
Ce ne puteþi spune ºi cum recepþionaþi acest strigãt de disperare a unor oameni fãrã alte surse de existenþã faþã de planurile dumneavoastrã, domnule ministru, de lichidare a mineritului în România?
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc.
Domnul senator Ioan Creþu, Grupul parlamentar al P.D.
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi, Domnilor miniºtri,
Interpelarea mea se adreseazã domnului ministru al agriculturii, Ioan Mureºan, ºi se referã la cupoanele pentru agriculturã, timpul ºi modul de distribuire.
La întâlnirile pe care le-am avut cu cetãþenii din judeþul Arad, din comunele Apateu, Bocsig, Craiva, Hãlmagiu, Vârfurile, ªepreuº, s-a pus problema cupoanelor pentru agriculturã. ªi în campania agricolã de toamnã cupoanele au ajuns în luna decembrie când, practic, campania era încheiatã, ºi mai puteau fi folosite doar pentru motorinã.
Din pãcate, buna intenþie de distribuire a cupoanelor ºi sprijinire a agriculturii nici în campania agricolã de primãvarã nu s-a realizat, cupoanele nu au ajuns la timpul oportun, ele venind dupã 15Ð20 mai, când campania agricolã de primãvarã este practic încheiatã.
Mai mult decât atât, nu pot fi utilizate nici pentru motorinã, cã ordonanþa nu permite. Pentru seminþe a trecut timpul, ca ºi pentru ierbicide, pesticide, eventual îngrãºãminte.
Mai mult decât atât, cetãþenii m-au întrebat de ce aceste cupoane sunt distribuite prin poºtã, când pânã în prezent ele au fost distribuite prin primãrii, prin ocoalele agricole sau agenþii agricoli, fiind mult mai operativã, primãriile cunoscând fiecare locuitor al comunei, al satului, ce suprafaþã de teren are. Deci este mult mai operativã ºi mult mai ieftinã. În acelaºi timp, distribuirea este gratuitã, iar fondurile care se cheltuiesc prin poºtã ar fi putut fi utilizate fie pentru mãrirea numãrului cupoanelor, fie a valorii cuponului.
Vã mulþumesc.
Mulþumesc, domnule preºedinte.
Interpelarea este adresatã preºedintelui Casei Naþionale a Asigurãrilor Sociale de Sãnãtate.
Legea asigurãrilor sociale de sãnãtate a separat furnizorul de servicii medicale, deci unitãþile medicale, de plãtitorul acestor servicii, casa de asigurãri, tocmai pentru a creºte calitatea serviciilor medicale. Toþi cetãþenii, prin impozite, plãtesc aceste servicii având dreptul de a-ºi alege medicul de familie ºi decid proporþia alocãrii resurselor între cabinetele medicului de familie.
S-au stabilit limite ale numãrului de bolnavi care se pot înscrie la un medic, pentru a motiva medicii ca sã fie la dispoziþia bolnavilor ºi a cetãþenilor, în general, dar sã se evite superficialitatea datoratã suprasolicitãrii.
Din pãcate, în unele judeþe casele de asigurãri nu susþin opþiunea bolnavilor deoarece se alocã unui medic de familie pentru medicamente aceeaºi sumã, indiferent cã are 500 de bolnavi sau 2.500 de bolnavi pe listele lui. Deci cei înscriºi la medicul care este mai solicitat, mai apreciat, au bani Ð pe cap de bolnav Ð pânã la de 5 ori mai puþin pentru medicamente. Astfel ºi medicii se chinuie, fiind sancþionaþi tocmai cei mai cãutaþi.
Evident însã cã pacienþii Ð ºi de aici mai ales copiii ºi vârstnicii, care sunt cei mai mari consumatori de servicii medicale ºi medicamente Ð suferã cel mai mult.
Nu mã refer la suma absolutã pe care o casã judeþeanã o poate aloca. Asta este puterea noastrã economicã. Mã refer la raportul dintre diversele sume alocate pe diverse cabinete.
Nu putem permite ca astfel, într-un mod grosolan, sã fie încãlcat dreptul cetãþeanului la serviciile medicale de care are nevoie ºi accesul sãu la medicamente.
Vã reamintesc, doamnelor ºi domnilor senatori, cã legea a parcurs un drum lung. 1994Ð1997, în Parlament tocmai datoritã eforturilor noastre comune de a susþine bolnavii, nu de a-i sancþiona.
Domnule preºedinte,
Casa Naþionalã a Asigurãrilor Sociale de Sãnãtate are instrumente foarte puternice, unele din ele au fost deja folosite, pentru a impune creºterea calitãþii serviciilor medicale. Puteþi înlãtura aceste abordãri nemotivante pentru personalul medical ºi care sancþioneazã pacienþii pentru singura lor vinã de a fi cãutat sã ajungã la un serviciu medical cât mai bun?
## Vã mulþumesc.
Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D. Ð domnul senator Ioan Moisin.
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi, Azi am douã interpelãri.
Una este adresatã Secretariatului de Stat pentru Culte. Obiectul interpelãrii: situaþia locaºelor de cult grecocatolice.
Domnule ministru secretar de stat Nicolae Brânzea,
În interviul acordat de dumneavoastrã ºi publicat în ”DreptateaÒ, din 10Ð16 mai 2000, aþi afirmat: ”Vã pot spune cã Bisericii Greco-Catolice i s-au retrocedat pânã în prezent circa 300 de biserici.Ó
Faþã de aceastã afirmaþie, vã rog urmãtoarele:
a) sã înaintaþi o listã cu cele circa 300 de biserici retrocedate, de care aþi fãcut referie, precizând la fiecare anul în care a fost retrocedatã, dacã partea ortodoxã s-a oferit singurã sã le înapoieze pãrþii greco-catolice ºi câte anume au fost retrocedate în urma dialogului ortodoxogreco-catolic, care dureazã deja de mult timp;
b) sã înaintaþi o listã cu bunurile trecute abuziv de regimul comunist din proprietatea Bisericii Greco-Catolice în folosinþa Bisericii Ortodoxe în anul 1948 ºi care de drept divin ar trebui restituite imediat, listã care sã precizeze urmãtoarele:
Ð fiecare locaº de cult rãpit Bisericii Greco-Catolice, cu arãtarea anului de construcþie, a materialului din care a fost construit ºi a numãrului de credincioºi greco-catolici din parohia respectivã pânã la 1 decembrie 1948;
Ð fiecare casã parohialã greco-catolicã datã pãrþii ortodoxe în 1948 ºi starea construcþiei de atunci;
Ð lista bunurilor bisericeºti din fiecare parohie grecocatolicã, bunuri preluate în 1948 de partea ortodoxã.
Pânã nu primesc aceste douã liste nu voi fi mulþumit de nici un rãspuns.
## Domnule ministru,
Am primit în 10 aprilie 2000 un dosar cu nr. 9/2000, consistent, din partea Parohiei greco-catolice din Cugir, trimis de preotul paroh Rafilio Aurel. În dosar, printre multe documente se aflã ºi un tabel nominal cuprinzând cetãþenii de religie greco-catolicã din Cugir, care revendicã Biserica Sf. Treime, semnat de 230 de credincioºi. Preotul paroh greco-catolic precizeazã în adresa de însoþire a dosarului.
”Azi biserica ortodoxã îºi desfãºoarã activitatea în 6 locaºe de cult, dintre care unul greco-catolic, în CugirÒ.
## Mulþumesc.
Domnul senator Nicolae Pãtru, Grupul parlamentar P.R.M.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Interpelarea mea este adresatã primului-ministru al Guvernului României, domnul Mugur Isãrescu.
Datoritã liberalizãrii exportului de lemn rotund, o serie de fabrici de prelucrare au fost total sau parþial închise punând în ºomaj un numãr însemnat de oameni, în zone puþin industrializate, cum ar fi: Topliþa, Sãrmaº, Lunca Bradului, Reghin, Brezoi ºi altele. De asemenea, prin exportul de lemn rotund au fost influenþate ºi fabrici producãtoare de mobilã, binale ºi alte produse finite, prin lipsa materiilor prime de calitate.
Suntem conºtienþi cã într-o economie de piaþã este greu de stopat sau de limitat exportul unor produse, dar poate fi compensat efortul statului prin stabilirea unor accize în mod diferenþiat, în funcþie de gradul de prelucrare. Aºa cum se aplicã accizele la produsele petroliere, una din bogãþiile þãrii, ar trebui ca ele sã se aplice la fel ºi pentru cea de a doua bogãþie Ñ aurul verde.
Prin aplicarea accizelor s-ar putea compensa o parte din cheltuielile de ºomaj ºi ajutor social. Prin aceastã mãsurã se poate evita îmbogãþirea nejustificatã a exportatorilor de materii prime neprelucrate, sãrãcirea ºi chiar falimentarea celor care încearcã sã prelucreze superior materiilor prime.
Vã rugãm sã ne comunicaþi dacã existã posibilitatea rezolvãrii acestei probleme printr-o ordonanþã de urgenþã a Guvernului.
Vã mulþumesc.
Mulþumesc.
Domnul senator Victor Fuior, Grupul parlamentar P.U.N.R.
Domnule preºedinte,
Domnilor senatori,
Interpelarea mea este adresatã Bãncii Naþionale a României.
Obiectul interpelãrii: situaþia dezastruoasã în care se gãseºte sistemul bancar românesc.
Motivaþia interpelãrii constã în dorinþa de a cunoaºte poziþia Consiliului de administraþie al B.N.R., desemnat de Parlament în data de 16.XII.1998, faþã de urmãtoarele puncte de vedere:
1. Criza sistemului bancar ºi financiar, falimentul a 7 bãnci în ultimii 10 ani, problemele actuale ale Bãncii Internaþionale a Religiilor, situaþia bãncilor cooperatiste etc. pun sub semnul întrebãrii eficienþa activitãþii B.N.R., mai ales a activitãþii de supraveghere ºi a controlului de performanþã.
Rog pe reprezentanþii Bãncii Naþionale Române sã prezinte cum au prevenit aceste crize ºi care au fost efectele activitãþii de supraveghere ºi a controlului de performanþã.
Care sunt mãsurile prevãzute de B.N.R. pentru a evita în viitor crize în sistemul bancar?
Rog prezentarea strategiei de supraveghere a sistemului bancar.
· procedural
1 discurs
<chair narration>
#1445152. În raportul pe anul 1998 al B.N.R., ultimul prezentat în Parlament, se vorbeºte de asanarea ºi restructurarea sistemului bancar.
Ce înseamnã aceasta în concepþia B.N.R.? Înseamnã eliminarea completã a bãncilor româneºti de pe piaþa bancarã? Privatizarea cu orice preþ, chiar dacã sunt bãnci performante, de tradiþie, cum ar fi C.E.C.-ul?
Vã rog sã prezentaþi Parlamentului României în raportul pe anul 1999 strategia de restructurare a sistemului bancar românesc.
· other
1 discurs
<chair narration>
#1449853. Criza sistemului bancar românesc este ºi o crizã de management.
Ce face, concret, B.N.R. pentru a evita preluarea managementului unei bãnci de cãtre persoane fãrã experienþã bancarã sau care au dus la falimentul altor bãnci?
Cum îºi perfecþioneazã ºi calificã B.N.R. personalul propriu?
· other
1 discurs
<chair narration>
#1452784. Bãncile strãine, mai ales cele de prestigiu, se retrag de pe piaþa româneascã: GENERAL ELECTRICS îºi retrage participaþiunile de la BANCPOST, DRESDNER BANK Ñ B.N.P. se retrage definitiv de pe piaþa româneascã, închizându-ºi reprezentanþa ºi menþionând ºi deficienþe ale Bãncii Naþionale Române. Acordarea licenþei pentru aceastã bancã de prestigiu durând doar 18 luni.
Cum se ajunge la asemenea situaþii? Care este politica de atragere de cãtre B.N.R. a bãncilor din Comunitatea Europeanã, nu numai din Turcia, pentru a investi în sistemul bancar românesc?
· other
1 discurs
<chair narration>
#1458405. Bãncile cooperatiste au în Europa o tradiþie îndelungatã.
De ce Banca Naþionalã Românã nu acþioneazã în sensul legiferãrii ºi supravegherii activitãþilor, protejând astfel cetãþeanul român de riscul pierderii banilor într-un sistem nereglementat.
· Dezbatere proiect de lege
17 discursuri
Mulþumesc.
Domnul senator Mihai Matetovici.
## Domnule preºedinte,
## Domnilor colegi,
Am intervenit de multe ori de la acest microfon pentru rezolvarea unor probleme ale economiei brãilene. Azi, dupã respingerea pentru a doua oarã a ofertei de privatizare a uzinelor PROMEX Brãila, revin ºi întreb proprietarul Fondului Proprietãþii de Stat: Mai existã premise pentru reluarea activitãþii cât mai aproape de potenþialul productiv al acestor uzine? Dacã da, prin ce mijloace ºi în ce termen?
În caz contrar, putem considera cã pe lângã privatizãrile dubioase Ñ despre care putem sã vorbim ºi în cazul Brãila Ñ ne putem gândi ºi la neprivatizãri dubioase, înþelegând prin aceasta cã se urmãreºte, aºa cum se crede, asigurarea condiþiilor de privatizare în avantajul unei anumite componente a coaliþiei guvernamentale?
Vã mulþumesc.
Mulþumesc. Domnul senator Ion Solcanu.
Ion Solcanu
#147424Domnule preºedinte de ºedinþã, Doru Ioan Tãrãcilã, Domnilor senatori,
Distinºi reprezentanþi ai Guvernului,
Interpelarea mea se adreseazã ministrului sãnãtãþii, domnul Hajdœ G‡bor.
Cum pe data de 28 martie 2000 am depus un memoriu la cabinetul Domniei sale, iar pânã azi nu am primit rãspuns, reiau în interpelarea mea datele esenþiale ale acelui material.
## Domnule ministru,
Vã reamintesc faptul cã pânã la data de 1 noiembrie 1999 medicii specialiºti ºi primari ºi asistenþii medicali din dispensarele ºcolare ºi studenþeºti ieºene fãceau parte din structura spitalului pentru elevi ºi studenþi ºi aveau obligaþii clare ºi finanþare corespunzãtoare, asigurând asistenþã medicalã celor peste 100.000 elevi ºi studenþi din ºcolile ºi universitãþile ieºene.
Activitatea medicilor din dispensarele ºcolare ºi universitare prevãd obligaþii preventive, curative ºi de organizare ºi conducere a instituþiilor sanitare respective, în speþã dispensarele.
Dupã 1 noiembrie 1999, dispensarele au trecut în administrarea Direcþiei de sãnãtate publicã Iaºi, generând, în consecinþã, grave disfuncþii. Deºi pacienþii dispensarelor ºcolare ºi studenþeºti aparþin, conform legii, categoriei care beneficiazã de gratuitate, în momentul de faþã nu se ºtie cu claritate conform cãror prevederi legale pot fi prescrise elevilor ºi studenþilor reþetele gratuite ºi cine le deconteazã.
În acelaºi timp, medicii din dispensarele ºcolare ºi studenþeºti aveau ºi o activitate curativã, iar azi se vãd în imposibilitate de a mai acorda asistenþã medicalã. Acum a apãrut situaþia absurdã de a consulta elevi ºi studenþi, evident, la Iaºi, ºi sã-i trimitã pentru tratament la medicul de familie în localitatea de domiciliu, la sute de kilometri, unde este asigurat prin efectul legii.
Din februarie 2000, policlinica pentru elevi ºi studenþi Iaºi s-a transformat în centru medical, iar medicii au fost
afiliaþi fostului spital studenþesc. Drept urmare acestor mãsuri organizatorice, asistenþa medicalã a celor peste 100.000 de elevi ºi studenþi din Iaºi are ºi alte suferinþe deoarece încã nu se cunosc urmãtoarele aspecte.
Cine efectueazã imunizãrile în ºcolile postliceale de stat ºi particulare ºi cine le plãteºte?
## Vã mulþumesc.
Îl invit la tribunã pe reprezentantul Ministerului Agriculturii, domnul secretar de stat ªtefan Pete, pentru a rãspunde întrebãrii formulate de domnul senator Ion Creþu.
## **Domnul ªtefan Pete** Ñ _secretar de stat în Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei_ _**:**_
Mulþumesc, domnule preºedinte.
Voi rãspunde la întrebarea domnului senator Ioan Creþu.
În conformitate cu prevederile Ordonanþei de urgenþã nr. 219/1999 ºi ale Hotãrârii nr. 98/2000 cupoanele pot fi folosite pentru plata urmãtoarelor bunuri: seminþe, certificate, materiale, folie, îngrãºãminte Ñ ºi ceea ce a fost în interpelarea în speþã Ñ lucrãri mecanice de arat, grãpat, discuit ºi semãnat, întreþinerea culturilor ºi recoltare pentru culturi.
În ceea ce priveºte motorina, aceasta se deconteazã pe devizele de lucrãri de arat, semãnat, grãpat, discuit, întreþinere culturi ºi recoltare. Aceasta pentru a nu fi folositã în alte scopuri comerciale.
Menþionãm, de asemenea, cã prin mãsurile luate în anul 1999, deci în toamna anului ºi în primãvara anului 2000 s-au distribuit efectiv cãtre producãtorii agricoli peste 55.000 tone motorinã. Deºi volumul de activitate este foarte mare, pânã în 31 mai a.c. se încheie complet distribuirea cupoanelor agricole.
În acest an distribuirea cupoanelor agricole se face prin poºtã, conform Ordonanþei de urgenþã nr. 219. Anul viitor distribuirea se va face prin direcþiile generale pentru agriculturã ºi industrie alimentarã judeþene unde deja existã o experienþã pozitivã de la distribuirea cupoanelor pentru motorinã care au fost anul acesta ºi, respectiv, anul trecut.
Vã mulþumesc.
Am pregãtit rãspunsul. Îi voi arãta domnului senator, însã evident el nu rãspunde la multitudinea problemelor ridicate de Domnia sa.
Nu. Tocmai de aceea.
Mulþumesc mult, domnule preºedinte.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Vã mulþumesc.
Domnule senator, sunteþi mulþumit de rãspund?
## **Domnul Ioan Creþu**
**:**
Da.
## Mulþumesc.
Invit la tribunã pe domnul vicepreºedinte Creþu Cristel, Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate.
Domnule senator Fuior, vreþi sã rãspundeþi în numele Guvernului? Acum, la sfârºit de mandat, este mai greu. Vã rog!
## **Domnul Cristel Creþu** Ñ _vicepreºedinte la Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate_ **:**
## Domnule preºedinte,
## Distinºi domni senatori,
Aº începe cu o rugãminte, este a doua oarã când eu reprezint Casa Naþionalã într-o interpelare adresatã de dumneavoastrã ºi v-aº ruga, domnule preºedinte, dacã este posibil, fiindcã astãzi sunt pus într-o situaþie puþin dificilã. Formularea din intervenþia domnului senator Pop Stelian a ajuns la Casa Naþionalã de urmãtoarea manierã: ”Alocarea medicilor de familie de fonduri pentru medicamente.Ò
Am încercat sã intuiesc cam care ar fi întrebarea ºi am fãcut un rãspuns scris. Îmi cer scuze faþã de dumneavoastrã ºi faþã de domnul senator Stelian Pop. Am rãspunsul scris ºi îl las aici, însã azi Ñ audiind intervenþia distinsului senator care este ºi doctor Ñ am constatat cã nu sunt pregãtit sã rãspund la aceastã interpelare.
Am discutat cu Domnia sa, voi încerca sã rãspund la aceastã interpelare, dacã s-ar putea, da?, interpelarea în original sau, evident, cât mai aproape de formulare...
Sigur o primiþi la Casa Naþionalã. Sunt convins cã domnul senator gãseºte înþelegere. Aveþi, de altfel, ºi un beneficiu regulamentar, în sensul cã dacã aveþi nevoie sã faceþi o serie de verificãri, aveþi dreptul sã nu rãspundeþi azi. Vã rugãm sã le faceþi ºi sã prezentaþi rãspunsul fie în scris, fie oral, în cadrul ºedinþei viitoare.
Îl invit pe domnul ªtefan Ioniþã, consilier la Secretariatul de Stat pentru Culte. **Domnul ªtefan Ioniþã** Ñ _consilier la Secretariatul de Stat pentru Culte_ _**:**_
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
O sã rãspund la interpelarea domnului senator Ioan Moisin, referitoare la situaþia lãcaºurilor de cult grecocatolice.
Interpelarea este foarte complexã, din cel puþin douã puncte de vedere.
În primul rând, pentru cã ridicã foarte multe probleme ºi, în al doilea rând, pentru cã în România cultele religioase sunt autonome ºi statul nu poate interveni în treburile lor interne sau în relaþiile dintre ele.
Din aceastã cauzã, foarte succint, pe puncte, o sã încerc sã creionez un rãspuns la interpelarea amintitã.
1. Baza legalã privind reglementarea situaþiei lãcaºurilor de cult greco-catolice o constituie pânã în prezent Decretul-lege nr. 126/1990 privind unele mãsuri referitoare la Biserica Românã Unitã cu Roma, greco-catolicã. ªtiu cã se aflã de mai multã vreme în dezbaterea Parlamentului, în prezent, parcã, la Camera Deputaþilor, un proiect de lege care sã modifice sau sã completeze aceastã reglementare, dar care nu a fost încã finalizat.
2. Pe baza reglementãrii de care aminteam, sau pe baza unor înþelegeri locale, au fost preluate de cultul greco-catolic 142 de lãcaºuri de cult de la Biserica Ortodoxã Românã, 20 au fost preluate de la alte culte ºi s-au construit sau se aflã în construcþie 127 de biserici. În total, în prezent, în folosinþa acestui cult sunt 289 de lãcaºuri de cult.
Menþionãm cã aceste date sunt fundamentate pe informaþiile obþinute de Secretariatul de Stat pentru Culte pe diverse cãi, întrucât cultele implicate nu ne-au comunicat operativ situaþia realã de pe teren, iar instituþia noastrã nu dispune de structuri teritoriale care sã poatã þine evidenþa exactã, la zi, a lãcaºurilor de cult.
Vã mulþumesc. Vã rog, domnule senator!
Vã rog sã-i prezentaþi ºi scris rãspunsul domnului senator.
Domnule preºedinte, stimaþi colegi,
Nu sunt mulþumit de rãspunsul din partea Secretariatului de Stat pentru Culte. Dacã aceastã evidenþã pe care am solicitat-o nu stã la îndemâna Secretariatului de Stat pentru Culte, se poate adresa Mitropoliei Blajului, Bisericii Ortodoxe, care precis au aceastã evidenþã.
Deci, nu este nevoie sã facã un efort prea mare angajaþii instituþiei guvernamentale, ci, printr-o scrisoare, pot sã obþinã informaþiile pe care le-am solicitat.
În continuare, solicit informaþiile pe care le-am cerut prin interpelare. Aceastã statisticã se poate întocmi rapid, în maximum o sãptãmânã, ºi este bine ca sã o cunoascã ºi Senatul României.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Domnilor colegi,
Practic, numai 3 reprezentanþi au fost prezenþi din partea Executivului.
Mulþumesc domnilor senatori care au rezistat cu stoicism în ºedinþa Senatului pânã la aceastã orã înaintatã, mulþumesc reprezentanþilor mass-media.
Declar închise dezbaterile pentru astãzi.
Ne vedem mâine dimineaþã.
**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR**
Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti. Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220Ð4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 73/2000 conþine 32 de pagini.**
Preþul 15.328 lei
S-au purtat discuþii ºi asupra soluþiei pentru Parlament monocameral sau bicameral.
Deºi au existat argumente în favoarea unui parlament monocameral, pentru o mai mare operativitate în promovarea legilor, a prevalat opinia în favoarea sistemului bicameral, nu doar legat de tradiþie ºi de experienþa altor parlamente europene, dar mai ales pentru a limita inevitabilele erori prin discutarea proiectelor în cele douã Camere, în condiþiile unui volum mare de legi, necesar a fi trecute prin Parlament.
De asemenea, s-a discutat modul de prezentare a candidaturilor pentru Parlament. S-a adoptat soluþia susþinutã cel mai mult de partidele tradiþionale care argumentau cã nu existã încã personalitãþi cunoscute, iar votul pe liste va favoriza consolidarea partidelor, proces necesar consolidãrii vieþii democratice.
Se cunosc rezultatele alegerilor din 20 mai 1990, caracterizate printr-o prezenþã masivã la vot a cetãþenilor. Frontul Salvãrii Naþionale a obþinut atunci 9.353.000 de voturi în Senat ºi 9.059.000 de voturi la Camera Deputaþilor, adicã un procent de 67 ºi, respectiv, 66%. U.D.M.R.-ul a obþinut un milion de voturi Ñ un procentaj de 7,2%; Partidul Naþional Liberal Ñ 985.000 de voturi, adicã 7%; P.N.Þ.C.D.-ul Ñ 348.000 de voturi, adicã 2,5%; P.U.N.R., P.D.A.R., P.S.D.R. ºi celelalte partide înscrise în cursa electoralã au obþinut între 2 ºi 0,5%, iar cei candidaþi la preºedinþie Ñ 85%, 10,6% ºi 4%. Trebuie subliniat faptul cã în ciuda unor stângãcii inerente, a lipsei de experienþã în domeniu, alegerile din 20 mai 1990 au fost apreciate drept corecte atât de populaþie, cât ºi de presa ºi de observatorii strãini. Au fost, desigur, ºi voci care au încercat sã conteste corectitudinea alegerilor. Unii au scris despre aºa-numita ”Duminicã a OrbuluiÒ insinuând cã oamenii nu au ºtiut ce ºi cu cine voteazã. S-ar putea replica peste timp: când a fost adevãrata ”Duminicã a OrbuluiÒ, în 20 mai 1990 sau în 4 noiembrie 1996, când o mare parte a electoratului s- a lãsat ademenitã de promisiunile demagogice din ”Contractul cu RomâniaÒ al C.D.R.
Trebuie sã spunem însã cã cei care au contestat alegerile din mai 1990 erau aceiaºi care contestau Revoluþia românã ºi instituþiile provizorii ale puterii create de aceasta, care au apelat la violenþa strãzii în 28 ianuarie 1990, când s-a încercat rãsturnarea prin forþã a Guvernului ºi a Consiliului Frontului Salvãrii Naþionale ºi în 18 februarie când a fost devastatã clãdirea Guvernului. Aceiaºi care au întreþinut ºi propagat un climat de urã, încrâncenare ºi intoleranþã. Mai grav a fost faptul cã la 3 sãptãmâni dupã alegerile din 20 mai, care au exprimat voinþa cetãþenilor de respingere a sloganurilor violente, de genul ”Jos F.S.N.!Ò, ”Jos Iliescu!Ò, ”Alungaþi lupii!Ò sau proiecte aventuriste de genul ”tãierii cozii câinelui dintr-o singurã loviturãÒ, aceleaºi forþe au organizat atacarea ºi devastarea unor clãdiri publice: ale Poliþiei Capitalei, Ministerului de Interne, Serviciului Român de Informaþii ºi Televiziunii, ceea ce constituia un act flagrant, de mare gravitate, de încãlcare a legii, a ordinii publice ºi de nerespectare a voinþei populare. Încercãrile de a deforma adevãrul despre evenimentele din 13 iunie 1990 ºi de a transforma rãspunderile asupra altora au fost ºi sunt o veritabilã diversiune politicã. S-a mai spus, dar ne vedem nevoiþi sã repetãm Ñ cã nu minerii au introdus violenþa în viaþa politicã a þãrii, sosirea în Bucureºti pe 14 iunie, ca ºi acþiunile lor violente, reprobabile, au reprezentat efectul ºi nu cauza violenþelor din acele zile. Rãspunderea revine celor ce au iniþiat ºi au organizat actele de violenþã din toatã perioada respectivã ºi inclusiv din 13 iunie 1990. În ciuda violenþelor din acele zile Ñ 13Ð15 iunie 1990 Ñ Adunarea Constituantã rezultatã din alegerile din 20 mai ºi-a început activitatea ºi s-a achitat cu cinste de principala sa misiune: elaborarea noii Constituþii a þãrii. Modul transparent, democratic în care a fost elaboratã Constituþia României a fost apreciat de specialiºti în drept constituþional ºi de instituþiile internaþionale. Adoptatã în final, prin referendum naþional, la 8 decembrie 1991, Constituþia României Ñ alt obiectiv major al Revoluþiei din Decembrie Ñ a constituit piatra de temelie a organizãrii democrate a societãþii ºi a statului de drept. Temeinicia regulilor democratice instaurate dupã Revoluþia din Decembrie, consolidatã prin alegerile din 20 mai 1990 ºi prin noua Constituþie a þãrii, s-a verificat ºi prin alternanþa la putere a forþelor politice o datã cu alegerile din noiembrie 1996. Din pãcate, aceastã alternanþã nu a confirmat aºteptãrile cetãþenilor care au votat în favoarea schimbãrii, în speranþa unei schimbãri în bine.
Eºecul guvernãrii C.D.R.ÐP.D.ÐU.D.M.R., concretizat prin declinul dramatic al economiei naþionale, prin degradarea industriei ºi agriculturii ºi prin prãbuºirea fãrã precedent a condiþiilor de viaþã ºi a puterii de cumpãrare a populaþiei este completatã de degringolada legislativã, de proasta funcþionare a administraþiei ºi a instituþiilor publice, de lipsa lor de autoritate, de formalismul ºi abuzurile actualei Puteri, de amplificarea birocraþiei ºi corupþiei, alimentate de clientelismul politic, nepotismul ºi
favoritismul, promovate de algoritmul Puterii, în timp ce siguranþa cetãþenilor ºi ordinea publicã sunt în mare suferinþã.
Este evident cã guvernanþii actuali ºi susþinãtorii lor nu mai au un mesaj constructiv, nu mai au ce sã promitã în mod credibil cetãþenilor. De aceea, apeleazã la o campanie negativã, murdarã, împotriva principalului adversar politic Ñ P.D.S.R. Scandalurile inventate ºi manipulate de actuala Putere au un caracter diversionist, urmãrind dezorientarea cetãþenilor. Numai cã asemenea manevre, în condiþiile mizeriei în care se zbate populaþia, nu au ºansã de succes ºi, mai degrabã, se întorc ca un bumerang împotriva autorilor lor.
La 10 ani de la alegerile libere ºi democratice din mai 1990 avem obligaþia de a oferi cetãþenilor României ºansa unui nou început ºi speranþa într-o viaþã mai bunã, indiferent de convingerile noastre ºi de viziunile diferite faþã de problemele tranziþiei ºi ale reformei, avem o obligaþie comunã sã apãrãm ºi sã consolidãm democraþia ºi instituþiile statului de drept, interesele fundamentale ale þãrii ºi ale cetãþenilor.
Aflându-ne în ajunul unor noi alegeri este cazul sã facem un apel la raþiune cãtre toate forþele politice responsabile ale þãrii, sã asigurãm alegeri corecte, fãrã fraude ºi fãrã manipulãri. Cetãþeanul este supremul nostru judecãtor. Sã-i acordãm toatã încrederea ºi sã-i respectãm opþiunile!
Vã mulþumesc.
h) Transnistria sã devinã zonã demilitarizatã, de cultivare a încrederii reciproce. Acest teritoriu stãpânit de români înaintea ruºilor, ºi care a fost o prelungire fireascã a Basarabiei, sã treacã integral sub administraþie româneascã, prevãzându-se respectarea deplinã a drepturilor legitime ale tuturor locuitorilor români, slavi ºi de altã naþionalitate. Românii deportaþi din Transnistria sub ocupaþia sovieticã sã fie repatriaþi ºi repuºi în drepturi, cu despãgubiri.
Senatul României, Bucureºti 10 mai 2000.Ò
Semneazã: Ioan Moisin, Caraman Petru, Mircea Ioan Popa, doctor Zavici Nicolae, Baraº Ioan, Fuior Victor, Bãdiceanu Nistor, Câmpean Teodor, Nicolae Marin, Burghelea Ioan, Bogdan Florin, Pãvãlaºcu Gheorghe, Juravlea Petru, Glodeanu Voicu, Oprea Andreiu, Sãndulescu ªerban, Corneliu Turianu, Boilã Matei, Gabrielescu Valentin.
Stau la dispoziþia colegilor senatori care doresc sã semneze aceastã declaraþie.
Doamnelor ºi domnilor,
În continuare vã prezint poziþia mea în legãturã cu douã probleme importante:
a) Problema celui de al doilea tezaur românesc, anume din al doilea rãzboi mondial, luat cu forþa de armata sovieticã.
Într-un material publicat recent de profesorul Traian Dumitrescu se face referire la un alt tezaur românesc decât cel încredinþat în primul rãzboi mondial spre pãstrare poporului rus de cãtre partea românã. Este problema, citez: ”a tezaurului þãrii compus din 480.000 de kilograme de aur, luat cu forþa de armata sovieticã, depozitat într-o minã de la Tismana, judeþul GorjÒ.
Unii colegi senatori mi-au confirmat acest fapt. Cer Guvernului României sã întreprindã cercetãrile necesare pentru clarificarea acestei probleme, urmând a da rãspuns în termen de 30 de zile. Întrucât în momentul când trupele sovietice au ajuns la Tismana, Regatul României era deja aliat cu Uniunea Sovieticã contra Germaniei naziste, dupã întoarcerea armelor la 23 august 1944, nu se poate susþine idea unei capturi de rãzboi, care nu se poate lua de la un aliat. Mai mult, România ºi-a plãtit ulterior despãgubirile fixate de Tratatul de pace de la Paris pentru operaþiunile de rãzboi contra Uniunii Sovietice de pânã la 23 august 1944, ba a fost silitã sã dea cu mult mai mult decât de cãtre sovietici. Dacã se confirmã luarea forþatã a tezaurului românesc de la Tismana de cãtre sovietici cer sã nu se încheie nici un tratat între România ºi Rusia pânã la restituirea integralã cãtre România a acelui tezaur, exact cantitatea lui în aur.
b) În apãrarea limbii româneºti. Resping folosirea în textele oficiale româneºti a sintagmei ”limbã moldoveneascãÒ. Aceasta exista numai în capul sovieticilor cu scopul de a anihila liantul lingvistic dintre românii din dreapta ºi stânga Prutului, care este limba românã, dupã ce au dat o grea loviturã etnicã Românilor din Basarabia ºi Bucovina prin deportarea a 1.500.000 de români în interiorul Uniunii Sovietice;
Resping folosirea în textele oficiale româneºti a sintagmei ”limbã comunãÒ pentru cea vorbitã de românii din stânga Prutului ºi pentru cea vorbitã de românii din dreapta Prutului. Românii din aceste teritorii strãvechi româneºti au avut dintotdeauna o limbã identicã Ñ limba românã.
Cer colegilor senatori sã respingã de acum înainte orice document oficial care va conþine una dintre cele douã sintagme, respectiv ”limba moldoveneascãÒ ºi ”limba comunãÒ.
Declar solemn cã toþi românii din actualul teritoriu al României ºi din teritoriile româneºti vremelnic înstrãinate au o singurã limbã Ñ limba românã. Cer tuturor colegilor senatori sã sprijine aceastã poziþie.
Vã mulþumesc pentru atenþie.
Dezmãþul extremist continuã sã se desfãºoare ºi în prezent prin incitarea unor lideri politici ºi de stat din Ungaria, ca liderul Csurka, care a arãtat, printre altele, cã Trianonul poate declanºa un nou rãzboi mondial, acuzând statele europene cã ”nu iau în mânã harta etnicã a EuropeiÒ pentru rezolvarea problemelor frontaliere. Alãturi de repetatele apeluri ale majoritãþii liderilor politici, inclusiv a regretatului Coposu, pentru conciliere, adresate liderilor Uniunii ºi maghiarimii simple, dar clarvãzãtoare, a politicii provocatoare a liderilor sãi, un gest cutremurãtor, dar, mai ales, înãlþãtor, îl constituie cel al þãranului tânãr Andr‡s Attila din comuna Mica, care a preferat jertfa supremã pentru imprudenþa de a rupe ºi a da foc drapelului românesc. Medicul Szeres care a autentificat deplina stare de sãnãtate a lui Attila declara amar, citez: ”Pãcat cã cei de felul lui nu pot sã împrumute din excesul lor astfel de calitãþi ºi unor politicieniÒ. Tânãrul Attila, prin gestul sãu eroic, a lãsat în urmã o soþie ºi un copil de 6 ani. Îndrãcitul preot TškŽs, ºi cei de teapa lui, lasã în urmã balele spurcate ale urii ºi batjocurii propriilor semeni. Supremul sacrificiu al lui Attila meritã sã fie menþionat alãturi de eroii patriei care ºi-au jertfit viaþa pentru apãrarea drapelului românesc.
Mulþumesc.
P.U.N.R. apreciazã cã se impune o analizã temeinicã a situaþiei familiilor, precum ºi o mai mare implicare a unor instituþii în rezolvarea situaþiilor create. În mediul rural, preoþii ar putea reprezenta agenþi sociali foarte activi, care pot face apel la enoriaºi ºi fundaþii pentru asigurarea mijloacelor materiale ºi spirituale, menite sã rezolve problema spinoasã a celor peste 140.000 copii
abandonaþi, prin plasament familial ºi instituþionalizat, precum ºi prin implicarea organizaþiilor neguvernamentale.
Un aspect aparte îl constituie combaterea delincvenþei juvenile, aflatã într-o accentuatã creºtere, prin recuperarea ºi integrarea acestor copii care sã preceadã mãsurile coercitive ºi privative de libertate. O problemã sensibilã o constituie gestionarea foarte atentã a asistenþei strãine, oportunitate oferitã în special de Uniunea Europeanã, în vederea protecþiei copiilor abandonaþi din România. Acest aspect capãtã o semnificaþie aparte, întrucât în jurul acestor fonduri ºi a ajutoarelor umanitare a înflorit o corupþie de neimaginat, care înseamnã marcarea în dreptul României a încã unei ”bile negreÒ.
Dar poate cã nimic nu pãteazã mai mult obrazul þãrii noastre decât încurajarea adopþiilor ilegale efectuate pe fondul lipsei unei legislaþii coerente privind posibilitatea adopþiilor internaþionale. ”Exportul de copiiÒ, ”cu bucataÒ, ne-a adus o tristã faimã pe plan internaþional. Au apãrut dovezi cã nu doar familii de romi, ci ºi familii de români dintre cele mai nevoiaºe îºi vând propriii copii unor cetãþeni strãini, apelând la intermedierea directã a unor persoane cu responsabilitãþi tocmai în centre de ocrotire a copiilor. Întreaga reþea mai beneficiazã ºi de implicarea unor notabilitãþi locale, prinse ºi ele într-un întreg lanþ al corupþiei din acest sistem. Conform aprecierilor fostului premier Radu Vasile, aceastã ”industrieÒ ilegalã beneficiazã de implicarea ºi susþinerea la cel mai înalt nivel a traficului înjositor!
În final, facem ºi o observaþie referitoare la faptul cã aceºti copii sunt abandonaþi atât din cauza sãrãciei, cât ºi din cauza ignoranþei. Cu deosebire în mediul rural, asistenþa medicalã adecvatã ºi informaþiile privind contracepþia ºi planificarea familialã lipsesc aproape cu desãvârºire. De aceea, apreciem cã îmbunãtãþirea serviciilor publice reprezintã o condiþie de bazã pentru ameliorarea sãnãtãþii familiei.
Dupã cum vedem, problemele cu care se confruntã familiile românilor sunt numeroase ºi critice. P.U.N.R. considerã cã aceste probleme nu vor putea fi soluþionate decât dacã se va þine seama de faptul cã între securitatea socialã, eficienþa economicã ºi dorinþa de a aduce pe lume copii este o strânsã legãturã.
Vã mulþumesc.
Atunci eu pot sã spun ºi oricare dintre dumneavoastrã poate sã spunã ºi nimeni nu mã poate contrazice: nu avem o democraþie parlamentarã! Am ieºit dintr-o dictaturã ºi dupã 10 ani am ajuns într-un ocean de ipocrizie. Ipocrizie pentru cã noi suntem þinuþi aici ºi plãtiþi, unii spun cã avem ºi lefuri mari ºi într-un anumit fel, comparându-se cu ceilalþi, da, avem.
Se cheltuieºte mult cu Parlamentul ºi se cheltuieºte numai pentru a fi decor. Acesta este un gest de ipocrizie, stimaþi colegi!
Ipocrizia se manifestã ºi atunci când ºtim cã o serie întreagã de probleme uºor rezolvabile ar trebui sã fie abordate ºi nu sunt. Cercetarea ºtiinþificã cãreia i s-a acordat o nimica toatã, dar rapoartele s-au fãcut în strãinãtate pentru de 3 ori cât s-a dat, de fapt. Altã formã de ipocrizie.
Nu din milã, deºi aºa ar trebui, din umanism sã ne ocupãm de copiii instituþionalizaþi. Nu, nu cer asta pentru
cã înþeleg, de unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere, dar nici mãcar pentru cã este o condiþie de integrare. Se fac promisiuni, se dau ordonanþe ºi ca sã închei vã spun atât: este o formã de dictaturã în care nici mãcar rãspunderea moralã pe care o are dictatorul nu o au cei care ne conduc. Dictatorul are o rãspundere moralã care, uneori, se transformã într-una juridicã ºi uneori se lasã ºi cu condamnãri la moarte, precum s-a vãzut.
Dictatura este de neacceptat, dar o dictaturã care este mascatã de o falsã democraþie este cel puþin la fel de neacceptat.
Au trecut 10 ani, sper cã Ñ nu eu Ñ dar altcineva, peste 10 ani, de la acest microfon nu va mai avea motive sã vorbeascã aºa cum am vorbit eu.
Vã mulþumesc.
Nu numai noi, foºtii deþinuþi politici, ci ºi majoritatea cetãþenilor acestei þãri au ajuns la pãrerea cã acceptarea acestui amalgam eterogen, contradictoriu ºi nefuncþional, se poate explica doar prin apetitul de a participa la marea rechiniadã începutã în 1990. Aceasta va duce ºi a dus în proporþii îngrijorãtoare, prin privatizarea forþatã ºi pãguboasã, adesea suspectã, contrarã oricãror legi ale economiei de piaþã, prin licitaþii dubioase, la formarea unei noi clase posedante, de extracþie roºie în mare parte, profund imoralã.
Bogãþiile ei vor fi, s-a demonstrat ºi pânã acum, aproape integral obþinute prin spolierea economiei naþionale ºi pe adâncirea suferinþei celor mulþi, incapabili de adaptare rapidã la condiþiile dure ale acestei tranziþii.
Deºi reprezentãm un segment mai redus, facem ºi noi parte, aproape toþi, din majoritatea aflatã la putere ºi suntem percepuþi ca responsabili alãturi de dumneavoastrã pentru tot ceea ce se întâmplã, deºi nu am participat ºi nu participãm la decizii, nici mãcar sfatul nostru nu este cerut sau ascultat vreodatã.
Ar fi firesc sã existe o corelaþie între responsabilitate ºi puterea de decizie. Este monstruos ca acest echilibru sã nu existe.
Dupã experienþele prin care am trecut, sperãm ca acest an 2000 sã aducã o regenerare moralã a clasei politice româneºti prin promovarea acelor oameni Ñ ºi þara îi are Ñ care sã punã interesele naþionale perene ºi sociale înaintea celor personale sau de grup restrâns, pentru care principialitatea, onestitatea ºi profesionalismul sã devinã criterii de selecþie, pentru care principalul obiectiv sã fie recâºtigarea demnitãþii umane.Ò
Am citit scrisoarea deschisã a Asociaþiei foºtilor deþinuþi politici din Cluj cãtre clasa politicã româneascã, pe care m-a rugat sã o fac publicã în plenul Senatului, preºedintele acesteia, doctorul Traian Neamþu deoarece toate intervenþiile Domniei sale la puterea actualã au rãmas fãrã ecou scriptic sau faptic.
Vã mulþumesc.
Pe de o parte, provocarea legatã de lipsa participãrii la un sistem de securitate din care sã facã parte ºi România; pe de altã parte, raporturile pe care trebuie sã le aibã cu vecinii.
În baza acestei situaþii, în cei 10 ani, aºa cum foarte bine spuneau ºi cei care Ñ ca ºi mine, de altfel Ñ sãptãmâna trecutã au dorit sã spunã câteva cuvinte pentru a nu lãsa sã treacã pe lângã noi 10 ani, totuºi, de la alegerile din mai 1990 Ñ s-au fãcut niºte paºi de guvernarea actualã, de guvernarea dinainte. Este vorba despre tratatele cu Ungaria, tratatul cu Ucraina ºi tratatul, mai recent, cu Moldova.
Eu þin ºi de aceea acesta a fost, de fapt, motivul principal pentru care am dorit sã vin la acest microfon sã vorbesc, nu ca punct de vedere diferit faþã de alþi colegi ai mei din Senat, ci ca dorinþã de a sublinia semnificaþia deosebitã a recentei declaraþii semnate de toate forþele politice din Moldova, exprimând dorinþa acestora de integrare în Uniunea Europeanã.
A fost un semnal apreciat atât aici, cât ºi dincolo de Prut, drept o dovadã elocventã a dorinþei pe care cele douã state o au de a-ºi continua un viitor comun împreunã.
Eu nu pot sã nu fiu de acord ºi nu pot sã nu fiu trup ºi suflet ºi din punct de vedere moral ºi din punct de vedere politic ºi din punct de vedere, dacã vreþi, al principiilor de drept internaþional, alãturi de ideea de a vedea, pe cât posibil, românii împreunã. Pe de altã parte însã, realitatea este cea care o trãim, situaþia este cea care existã ºi problema este cum sã ajungem noi, românii, sã ne regãsim împreunã într-o perspectivã istoricã, în graniþele unei Europe unite.
ªi cred cã din acest punct de vedere atât declaraþia care a fost datã la Chiºinãu, cât, mai ales, tratatul semnat de România vin sã întregeascã acest lucru.
Eu cred cã este neproductiv, este diletant ºi nu este cu nimic ajutãtor pentru împlinirea unor idealuri care sunt ale noastre ºi nimeni nu îndrãzneºte sã le conteste, pentru cã ar însemna sã conteste însãºi fiinþa acestui popor ºi tot ceea ce înseamnã acest popor în integralitatea sa, dar, cu toate acestea, într-o declaraþie de politicã externã, dacã vrem sã fim consecvenþi cu principiile ºi cu realitatea a ceea ce înseamnã aceste instrumente de politicã externã, trebuie s-o apreciem ca atare ºi nu avem voie sã amestecãm principii, cum ar fi principii generale, specifice tratatelor cu probleme litigioase care se rezolvã prin alte forme de înþelegere internaþionale Ñ acorduri, înþelegeri, declaraþii.
Am sã mã refer la un principiu: este vorba despre un principiu de politicã generalã ºi la o declaraþie legatã de situaþia, sã spunem, a celor care au cãzut pe front, în diferite momente ºi aºa mai departe, care nu-ºi gãsesc locul într-o formã principialã, generalã, care este un tratat, ci în înþelegeri care se realizeazã în timp ºi care sunt normale.
De asemenea, ideea de a discuta de la aceastã tribunã ºi a amesteca niºte lucruri care, principial, au conotaþii diferite este gravã ºi profund dãunãtoare.
S-a vorbit aici despre tezaurul României. Existã un tezaur al României. Este indubitabil din punct de vedere al dreptului internaþional ºi neatacat din acest punct de vedere. Este vorba despre tezaurul pe care România l-a depus în Rusia în timpul primului rãzboi mondial pe bazã de garanþii statale ºi care n-a mai fost niciodatã restituit României.
ªi acest lucru trebuie sã fie foarte clar ºi nu trebuie amestecat cu alte lucruri pentru a se crea confuzii. Avem un tezaur de revendicat ºi acest tezaur trebuie sã se întoarcã în România.
În ceea ce priveºte altã problemã, tezaur de care aflãm sau cantitãþi de aur ºi aºa mai departe, în zona despãgubirilor unde existã reglementãri bune, proaste, nu trebuie, dupã pãrerea mea, sã le aducem în discuþie împreunã pentru a nu crea confuzie.
Noi nu revendicãm nenumãrate tezaure. Revendicãm tezaurul României care a fost, în 1917, depus în Rusia ºi spunem cã acesta existã.
Am dorit sã fac aceste precizãri pentru cã este important sã fim clari, sã fim corecþi ºi sã fim cât mai aproape de adevãrul istoric atunci când ne referim, cel puþin în declaraþii de naturã nelegatã de politicã externã, pentru cã aceste lucruri sunt lucruri care circulã ºi este bine... chiar dacã avem un punct de vedere care poate fi diferit sau poate sã ne aparþinã în originalitatea lui Ñ ºi nimeni nu ne împiedicã în acest lucru Ñ sã nu introducem elemente de confuzie sau neadevãrate sau nereale pentru cã, în loc sã ajutãm, nu facem altceva decât sã complicãm.
Or, riscul cel mai mare când discuþi despre probleme litigioase este sã fii confuz ºi cred cã acest lucru nu face bine nimãnui.
Mulþumesc.
Nu doresc sã spun cã guvernarea de dupã 1996 nu are vina ei. Are ºi încã destul de multã ºi gravã pe care le-am semnalat ºi altã datã în declaraþiile politice sau conferinþele de presã þinute. Cea mai mare vinã pe care o are guvernarea actualã este aceea cã, imediat dupã 1996, nu i-a anchetat ºi condamnat pe cei care erau ºtiuþi ca vinovaþi de multele fãrãdelegi ºi furturi din banii publici.
Au fost lãsaþi în pace pentru ca, acum, crezând cã totul s-a uitat, sã vinã ºi sã-ºi strige nevinovãþia.
A trebuit sã vinã justiþia altei þãri sã ne arate ce trebuia sã facã justiþia noastrã dupã 1996.
Sunt sigur cã aceste anchete ºi condamnãri ar fi avut efectul de descurajare ºi pentru viitorii infractori ai guvernãrii noastre, ceea ce ar fi schimbat complet situaþia.
Lovitura datã P.D.S.R.-ului de recentele dezvãluiri este atât de mare încât aceºtia ºi-au cam pierdut glasul ºi sunt nevoiþi sã tacã. Dacã reacþioneazã slab ºi prin voci izolate, este pentru a încerca sã deturneze atenþia de la problema în discuþie ca, spre exemplu, acuzându-l pe Preºedintele Constantinescu cã a vrut sã aducã pe regele Mihai în þarã. Ce legãturã are una cu alta este greu de înþeles!
Tot înþelepþii P.D.S.R. încearcã sã inducã în opinia publicã ideea cã, atât timp cât nu existã hotãrâre judecãtoreascã de constatare a vinovãþiilor ºi de emitere a unor pedepse, tot ceea ce se spune ºi se face este numai un joc politic ºi o înscenare de denigrare a unor bieþi nevinovaþi care doresc sã vinã din nou la guvernare.
Susþin cã nu este un moment mai potrivit ca acela de dinaintea unor alegeri pentru a se discuta despre moralitatea, corectitudinea, onestitatea ºi toate celelalte calitãþi ale unor candidaþi care vor din nou sã conducã destinele semenilor lor.
Populaþia trebuie sã cunoascã pe cei care trebuie sã-i voteze, sã vadã dacã ei sunt cinstiþi sau nu. Cel care minte o datã, va minþi întotdeauna!
Dacã populaþia i-a iertat domnului Iliescu minciuna spusã pe ecranul televizorului în 23.01.1990, când se jura cã n-a spus vreodatã, înainte, cã F.S.N.-ul va participa la alegeri sau cã se va constitui în partid, deºi toatã lumea îl auzise de nenumãrate ori cã aºa spusese, crede Domnia sa cã ºi acum va fi iertat!
Considerã domnul Iliescu ºi ceilalþi ºefi P.D.S.R. cã va mai crede cineva cã sunt nevinovaþi de cele dezvãluite în scandalul izbucnit ºi în care dovezi palpabile, scrise, aratã cã sunt vinovaþi!
Domnilor, care sunteþi incriminaþi, cereþi o sentinþã judecãtoreascã, trãind cu speranþa cã ea nu va veni. Pânã atunci, staþi cu fruntea sus, considerându-vã nevinovaþi ºi pretindeþi ºi altora sã vã considere la fel!
Aceasta este moralitatea politicã P.D.S.R.-istã, dar nu numai P.D.S.R.-istã, ci ºi a tuturor celorlalþi din oricare altã guvernare, inclusiv cea actualã, care au diverse incriminãri.
Este absolut sigur cã România nu va avea un viitor bun cu asemenea oameni politici.
Incriminãrile prin dovezi scrise ºi fãcute publice la adresa domnului Iliescu ºi a altor ºefi din P.D.S.R. sunt atât de grave, încât demisiile acestora din funcþiile pe care le deþin se impuneau de mult. Domnul Iliescu, dacã îºi iubeºte partidul ºi îi vrea binele, ar trebui sã-ºi dea seama cã rãmânerea sa în funcþia de preºedinte este dezastruoasã pentru partid. Nu ar fi vorba de o demisie de onoare, aºa cum s-a spus, ci de una de necesitate pentru binele partidului sãu.
Domnii Kohl, Kracsy ºi Klass ºi mulþi alþii au aºteptat hotãrâri judecãtoreºti pentru a-ºi da demisia. ªi ce merite a avut domnul Kohl! Cunosc mulþi oameni oneºti ºi corecþi în P.D.S.R., pe care îi stimez ºi îmi pun problema: ”Cum gândesc despre cele ce au aflat cã au fãcut ºefii lor?Ò
Doresc sã le mai spun celor incriminaþi cã nu ar trebui sã cearã atât de mult un proces pentru faptele lor pentru cã, totuºi, justiþia de azi nu mai este cea de pe vremea dumnealor când i se putea dicta ce hotãrâri sã ia ºi e posibil sã aibã surprize.
Dovada clarã aþi avut-o în cazul Bivolaru, când cei mai ”morali fruntaºiÒ P.D.S.R. au fãcut un scut protector de moralitate în jurul unui ”biet nevinovatÒ, conducându-l spre drumul spre Parchet. Mare le-a fost mirarea sã constate cã s-a schimbat ceva în justiþie, este drept, poate, nu în mãsura doritã, dar s-a schimbat.
Dovadã sunt ºi multele condamnãri care s-au fãcut în ultimii ani dintre nenumãratele care au mai rãmas de rezolvat.
În concluzie, domnilor incriminaþi, fiþi mãcar acum corecþi, aºa cum pretindeþi, ºi recunoaºteþi adevãrul pentru cã aþi minþit prea mult pânã acum!
Cer partidului meu sã ia mãsuri serioase împotriva mea, cã pun asemenea discuþii într-o problemã, într-un discurs politic. Deci, noi nu suntem împotrivã. Noi nu sugerãm, în nici un caz, nici celorlalþi aliaþi ai noºtri, pe cine sã punã ºi pe cine sã nu punã.
Tocmai de aceea, domnilor, respectuos cer, cu umilinþã, de altminteri, cer ca materia cenuºie a acelora care se zbat în cenuºiu, se zbat în cenuºiu... Sigur cã nu este vorba de materie cenuºie, este vorba de ºters, aºa, ceva indescrifrabil. Le cer acelora care îºi consumã materia asta, despre care unii spun cã este materie cenuºie, sã gândeascã în numele altora. Suntem un partid major, suntem un partid de 10 ani, suntem un partid cu experienþã politicã, suntem un partid care am condus þara, suntem un partid care, probabil, împreunã cu alþii, vom mai conduce þara. Nu am negat celor care au luat, în 1996, puterea, în nici un caz, ºi pentru lucrul acesta am fost lãudaþi de cãtre toþi cei mari ai lumii din Apus, cã acolo se aflã cei mari ai lumii, pentru faptul cã transferul de putere s-a fãcut în mod democrat. Dar ne uimeºte grija!
Domnilor,
## Dormiþi liniºtiþi!
Nu este nevoie sã luaþi diazepame, nu este nevoie sã luaþi fel de fel de fumigene ºi adormigene, pentru cã, la noi, se întâmplã nu ºtiu ce în partid. Se întâmplã, pentru cã ziceþi dumneavoastrã, dar treaba noastrã este treaba noastrã, problemele noastre sunt problemele noastre.
Nu intrãm pe problemele nici unui partid decât în mãsura în care el atinge interesele þãrii.
Tocmai de aceea, domnilor, îmi exprim regretul ºi, în acelaºi timp, îmi cer iertare cã a fost posibilã o asemenea concentrare de artilerie grea Ñ fâsâitã, ea Ñ, þeava tunului era puþin rãsucitã, ca în filmele cu Stan ºi Bran. Deci, toate eforturile dumnealor sunt niºte eforturi în van. Totuºi, vom lua aminte. Suntem recunoscãtori pentru grija pe care ne-o poartã ºi sunt convins cã aceeaºi grijã o vor purta ºi dupã alegerile din 2000, când vom lua puterea. Ne bucurã sã avem un cenzor în aceste partide, care s-au manifestat în felul acesta, ne bucurã sã avem un cenzor, în cei patru sau opt ani în care vom sta, dupã aceasta, la putere.
Dumnezeu sã vã ajute dupã gândurile dumneavoastrã!
Înclin sã cred cã partidul profitã de credulitatea dumneavoastrã, domnule senator. Amintiþi-vã, cu ce înverºunare susþineaþi, acum câteva sãptãmâni, cã nu au existat niciodatã negocieri de introducere a liniilor telefonice cu Moscova. Aþi fost atunci, ca ºi acum, nefericitul purtãtor de cuvânt al minciunilor P.D.S.R. Chiar ºeful dumneavoastrã, domnul senator Ion Iliescu, a ajuns sã îºi recunoascã implicarea în negocierile secrete cu ruºii, pe care dumneavoastrã le negaþi, cu o sãptãmânã sau douã înainte. Sunteþi astãzi, din nou, trimis sã spuneþi tot felul de lucruri, pe care, puºi în faþa documentelor, superiorii dumneavoastrã de partid le infirmã dupã câteva zile, fãcând paºi înapoi. S-ar putea ca dumneavoastrã, personal, domnule senator, sã nu fiþi implicat în infracþiunile comise de P.D.S.R. S-ar putea sã nu aveþi nici o legãturã cu afacerea albumului despre România, cu încãlcarea Legii electorale, cu contrabanda de timbre în timpul campaniei electorale din 1996, cu distrugerea unor documente oficiale. S-ar putea sã fiþi unul dintre membrii cinstiþi ai P.D.S.R., pentru cã sunt destui în acest partid.
Douã lucruri se pot spune însã, cu siguranþã, în urma ieºirilor dumneavoastrã publice: fie cã sunteþi naiv, fie cã acceptaþi ca acei colegi ai dumneavoastrã, implicaþi în sãvârºirea unor grave ilegalitãþi, sã vã foloseascã, pentru a produce perdele de fum, prin care încearcã sã acopere fapte reprobabile din ograda partidului dumneavoastrã. Vã mulþumesc.
Articol adoptat cu 84 de voturi pentru, douã voturi contra ºi 3 abþineri.
Art. 12, observaþii?
Varianta Camerei Deputaþilor.
Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Articol adoptat cu 82 de voturi pentru, 4 voturi contra ºi 4 abþineri.
Poz. 13 din raport, art. 14, de asemenea textul Camerei Deputaþilor. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot! Art. 14, deci, este adoptat cu 88 de voturi pentru, 3 voturi contra ºi douã abþineri.
Poz. 14, art. 15 din lege. Textul Camerei Deputaþilor propus de comisia de mediere.
- Observaþii? Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pro-
- nunþaþi prin vot.
- Articol adoptat cu 85 de voturi pentru, 3 voturi contra
- ºi 3 abþineri.
Poz. 15, art. 17 alin. 1, observaþii? Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
- Text adoptat cu 85 de voturi pentru, 5 voturi contra ºi
- 5 abþineri.
Poz. 16, art. 18 din lege, textul Camerei Deputaþilor. Observaþii? Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
- Adoptat cu 75 de voturi pentru, 4 voturi contra ºi
- 4 abþineri.
Domnule senator Fuior, doriþi sã puneþi vreo întrebare?!
**Domnul Victor Fuior**
Poz. 27 din raport, art. 31 alin. 1 ºi 4, textul Camerei Deputaþilor.
Observaþii? Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Articol adoptat cu 83 de voturi pentru, un vot contra ºi douã abþineri.
Poz. 28.
Titlul cap. al V-lea este acceptat în varianta Camerei Deputaþilor. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!
Deci, titlul cap. al V-lea adoptat cu 87 de voturi pentru, douã voturi contra ºi 3 abþineri. Art. 32.
Observaþii?
Comisia de mediere ne propune varianta Camerei Deputaþilor. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!
Adoptat cu 76 de voturi pentru, 6 voturi contra, nici o abþinere.
Art. 33 alin. 1, varianta Camerei Deputaþilor. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!
Articol adoptat cu 80 de voturi pentru, 8 voturi contra ºi o abþinere.
Poz. 31, textele de la art. 34 alin. 1, 3 ºi 4, varianta Camerei Deputaþilor. Vã rog sã votaþi!
Articol adoptat cu 74 de voturi pentru, 4 voturi contra ºi 3 abþineri.
Art. 35.
Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Adoptat cu 79 de voturi pentru, 3 voturi contra ºi 7 abþineri.
Art. 36.
Observaþii? Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
- Adoptat cu 76 de voturi pentru, 3 voturi contra ºi
- 8 abþineri.
Art. 37, varianta Camerei Deputaþilor. Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Articol adoptat cu 75 de voturi pentru, 3 voturi contra ºi 6 abþineri.
- Poz. 35 din raport, modificarea art. 40, în varianta
- Camerei Deputaþilor. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot! Texte adoptate cu 80 de voturi pentru, 3 voturi contra
- ºi 6 abþineri.
Poz. 36, art. 41, observaþii? Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
- Articol adoptat cu 82 de voturi pentru, 5 voturi contra
- ºi 7 abþineri.
Art. 41[1] , varianta Camerei Deputaþilor. Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Articol adoptat cu 76 de voturi pentru, 4 voturi contra
- ºi 6 abþineri.
Pânã în 1990 nu a fost posibil în România pentru cã legislaþia nu permitea, nici chiar în perioada interbelicã, înfiinþarea de universitãþi de tip privat. Au fost câteva unitãþi de învãþãmânt preuniversitar. Din 1990, 1991, 1992 a fost un an de explozie, de apariþii explozive de universitãþi atât de stat cât ºi particulare în România. Avem la ora actualã aproape sau în jur de 140 de universitãþi de stat ºi private. Avem la stat 49 de universitãþi civile ºi 7 în uniformã, iar în învãþãmântul privat avem aproximativ 76 sau 79 de universitãþi care au autorizare provizorie de funcþionare, în afarã de cele care funcþioneazã în ilegalitate, ca sã spunem aºa. Este un an de referinþã pentru cã apare în sistemul naþional de învãþãmânt o a doua formulã, pe lângã cea de stat, ºi cea privatã. În Europa suntem cam pe primul loc, ne ”certãmÒ cu Ucraina, care sã aibã universitãþi private mai multe. Nu este o caracteristicã, nu este o particularitate a învãþãmântului european învãþãmântul universitar privat, este o particularitate a statelor bogate, de peste ocean, Canada, Statele Unite, Australia, Japonia. Noi suntem deocamdatã în concurenþã cu acestea, deºi suntem un stat cu posibilitãþi financiare reduse. Sã sperãm însã cã activitatea pe care a realizato Consiliul Naþional de Evaluare ºi Acreditare Academicã, activitatea pe care a desfãºurat-o comisia timp de un an ºi ceva, mergând în universitãþile respective, vãzându-le, vizitându-le, va fi beneficã, pentru cã absolut toþi rectorii ºi toate universitãþile private pe care le luãm astãzi în discuþie au acceptat intrarea în sistemul naþional de învãþãmânt, supuºenie totalã la legile statului ºi la reglementãrile care sunt în vigoare. E foarte important acest lucru, pentru cã învãþãmântul privat are alte posibilitãþi, posibilitãþi de management, posibilitãþi de inginerie financiarã, ca sã le numesc aºa, un management mai elastic al sistemului de învãþãmânt. Pot sã introducã în procesul instructiv ºi discipline care nu sunt la stat, în proporþie de aproximativ 20%. Deci, acest învãþãmânt privat, prin posibilitãþile pe care le are, în special financiare ºi de gospodãrire, poate ºi trebuie sã devinã un învãþãmânt de calitate care sã fie, în acelaºi timp, ºi elementul de referinþã pentru învãþãmântul de stat, aºa cum este în þãrile la care ne refeream, în Statele Unite, în Japonia, în Canada. Noi, comisia, ºi vorbesc ºi în numele comisiei, ºi în numele Partidului Naþional Þãrãnesc Creºtin ºi Democrat, suntem pentru înfiinþarea acestor instituþii de învãþãmânt superior care sã fie pivotul spre bine al dezvoltãrii învãþãmântului din România.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc.
La aceastã situaþie se adaugã ºi faptul cã pânã acum nu s-a reglementat situaþia proprietãþii asupra terenurilor, nici mãcar pentru foºtii locatori ºi acþionari din I.A.S.-uri.
În aceste condiþii, se impun câteva mãsuri de urgenþã pentru a mai salva ceea ce se mai poate salva din patrimoniul pomicol ºi viticol al României, existând pericolul de a nu mai fi producãtori de fructe.
În primul rând, sistarea procesului de lichidare judiciarã a fostelor I.A.S.-uri pânã la reglementarea situaþiei proprietãþii asupra terenurilor, conform Legii nr. 18/1991 ºi Legii nr. 1/2000.
Crearea unui sistem de creditare a fermierilor din fermele pomicole ºi viticole ºi a arendatorilor cu credite pe termen mediu de minim 5 ani, cu dobânda subvenþionatã, dar care sã nu depãºeascã 15 % anual, cu scopul de a salva aceastã avuþie naþionalã în care au fost investite miliarde de lei.
În condiþiile punerii în posesie a foºtilor proprietari se impune crearea de facilitãþi stimulative pentru a-i determina sã lucreze în parcele compacte, cum sunt de altfel realizate toate plantaþiile, care permit efectuarea economicã a lucrãrilor...
Vã mulþumesc.
În vreme ce credincioºii greco-catolici aratã cã ”suntem obligaþi sã ne desfãºurãm activitatea într-un spaþiu total neadecvat, respectiv într-un salon al spitalului orãºenesc, unde am fost toleraþi, dar pe care trebuie sãl pãrãsim datoritã insistenþelor conducerii spitaluluiÒ.
La 8 februarie 2000, cu adresa nr. 5, parohul ºi consiliul parohial au trimis un memoriu Ambasadei S.U.A. din România, arãtând cã: ”toate intervenþiile pe plan intern pentru a ne fi restituit locaºul de cult, care a fost construit de credincioºii greco-catolici în anujl 1809, majoritari la acea datã, ca de altfel majoritari ºi în anul 1948, au rãmas fãrã rezultat ºi de aceea cer ajutor, prin amba-
sadã, adãugând ºi Memoriul nr. 4/8.02.2000 cãtre Comisia pentru Securitate ºi Cooperare în Europa. Domnule ministru,
Vã rog sã-mi prezentaþi o listã cu toate localitãþile în care greco-catolicii nu au acces în biserica localã ce le-a fost rãpitã de regimul comunist ºi sã cereþi în proxima ºedinþã de Guvern emiterea unei ordonanþe de urgenþã care sã prevadã, ca primã mãsurã ce nu mai poate fi amânatã, dreptul greco-catolicilor de a-ºi desfãºura slujba religioasã în bisericile care le-au aparþinut de drept, dar le sunt refuzate de fapt.
## Domnule ministru,
Am primit la 7 februarie 2000 un memoriu semnat de zeci de credincioºi greco-catolici ºi de parhoul lor, preot Avram Gavrilã, din parohiile Telciu-Romuli ºi Bichigiu judeþul Bistriþa-Nãsãud, în care se aratã: ”Aceºti credincioºi prigoniþi din Transilvania declarã cu regret cã partea ortodoxã foloseºte dialogul mixt numai pentru a amâna la nesfârºit rezolvarea problemei patrimoniale greco-catolice. În Parohia greco-catolicã Telciu, credincioºii greco-catolici declarã cã în biserica veche, proprietatea noastrã, au fost refuzaþi de a servi alternativ sfânta liturghieÒ.
”În satul Bichigiu Ñ spun semnatarii Ñ am solicitat pãrþii ortodoxe prin reprezentantul ei Ð la cãminul cultural, fosta ªcoalã confesionalã greco-catolicã Ð o salã care este liberã ºi nefolositã. Dar partea ortodoxã nu a fost de acord sã ne dea acest spaþiu, spunând cã greco-catolicii nu au ce cãuta în localitatea lorÒ.
La Romuli Ñ aratã ei Ñ preotul nostru a solicitat acordul pentru a servi Sfânta liturghie în curtea bisericii, dar preotul ortodox a pus lacãte la intrarea în curtea bisericii, aºa cã Sfânta liturghie s-a oficiat în stradãÒ.
Acesta este ecumenismul, domnule ministru?!
A doua interpelare este adresatã primului-ministru ºi are ca obiect problema rãspunderilor ministrului industriei ºi comerþului la interpelãrile adresate în anul 2000 de senatorul Ioan Moisin.
## Domnule prim-ministru,
Întrucât pânã în prezent nu am primit nici un rãspuns la nici una dintre interpelãrile adresate Ministerului Industriei ºi Comerþului, care aveau ca obiect, în special, problemele legate de restructurarea ROMGAZ ºi d epierderea creditului de 52 milioane dolari S.U.A., acordat de Banca Europeanã de Investiþii pentru reabilitarea ºi dispecerizarea sistemului naþional de transport gaze, precum ºi alte probleme, cum ar fi: ”afacerea EUROFINANCESÒ, o serie dintre ele fiind semnatate ºi primului-ministru în cadrul unei interpelãri, consider atitudinea ministrului amintit, ministrul industriei, ca o sfidare ºi cer demisia acestuia, iar în caz contrar destituirea lui.
Totodatã, vã rog sã iniþiaþi o comisie de anchetã care sã rãspundã la toate obiectivele interpelãrilor mele. Vã mulþumesc.
Cine efectueazã ºi cine achitã controalele periodice ºi analizele medicale ale elevilor din unitãþile ºcolare cu profil de alimentaþie publicã?
Cum se asigurã asistenþa medicalã a elevilor ºi studenþilor din Republica Moldova ºi a studenþilor din alte þãri care sunt bursieri ai statului român?
În acelaºi timp, ºi cu aceasta închei, supun atenþiei ministrului sãnãtãþii, domnul Hajdœ G‡bor, o problemã specificã spitalelor din Centrul universitar medical Iaºi, care trateazã bolnavi din toate judeþele Moldovei: Botoºani, Suceava, Neamþ, Bacãu, Vaslui, Galaþi ºi, evident, Iaºi. Membrii sindicatului SANITAS din Iaºi semnaleazã cã cele 7 spitale ieºene universitare de importanþã regionalã au cumulat datorii de 30 miliarde lei, cu care au intrat în sistemul asigurãrilor de sãnãtate, iar Ministerul Sãnãtãþii este obligat sã stingã aceste datorii.
În sfârºit, Ministerul Sãnãtãþii este obligat sã acorde lunar cele 14 miliarde lei, reprezentând majorarea salariilor bugetarilor ºi din sistemul sanitar, finanþat de Casa de Asigurãri de Sãnãtate Iaºi, potrivit Ordonanþei de urgenþã nr. 24/2000. Altminteri, domnule ministru, sutele de asistenþi medicali ieºeni nu-ºi primesc drepturile salariale prevãzute de lege, de respectiva ordonanþã de urgenþã. Vã mulþumesc.
În ceea ce priveºte citatul invocat de dumneavoastrã, din interviul acordat ziarului **Dreptatea** , numãrul de circa 300 a avut în vedere toate lãcaºurile de cult care se aflã în folosinþa Bisericii Greco-Catolice, ºi nu cã toate ar fi fost retrocedate, cum, din eroare, a fost publicat în ziar.
În ceea ce priveºte lista bunurilor trecute abuziv de regimul comunist din proprietatea Bisericii Greco-Catolice în folosinþa Bisericii Ortodoxe, în anul 1948, menþionãm cã Secretariatul de Stat pentru Culte nu se aflã în posesia unei asemenea liste ºi nu cunoaºtem dacã acum 50 de ani aceste date au fost comunicate ºi instituþiei noastre. Evident, nu putem rãspunde la multitudinea de solicitãri care ni s-a fãcut prin interpelare.
4. În privinþa cazurilor invocate de dumneavoastrã în interpelare: Cugir Ñ judeþul Alba, Telciu-Romuli ºi Bichigiu Ñ judeþul Bistriþa-Nãsãud, rezolvarea lor este posibilã pe baza reglementãrii amintite ºi, mai ales, în cadrul dialogului mixt ortodoxÑgreco-catolic.
De altfel, în cadrul celor patru întâlniri care au avut loc între conducerile celor douã biserici, s-a stabilit ca în problema soluþionãrii diferendelor patrimoniale dintre cele douã culte sã nu mai fie implicate autoritãþile de stat sau autoritãþile judecãtoreºti. În consecinþã, Secretariatul de Stat pentru Culte nu poate iniþia ordonanþa de urgenþã pe care, domnule senator, o sugeraþi.
5. Totodatã, vã reamintim cã statul, prin Secretariatul de Stat pentru Culte, sprijinã, conform art. 4 din Decretullege nr. 126/1990, construcþia de noi lãcaºuri de cult pentru Biserica Românã Unitã cu Roma. În acest sens, numai în ultimul an s-a alocat suma de 12 miliarde de lei. ªi în acest an sunt fonduri prevãzute pentru acest scop.