Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·15 noiembrie 2001
procedural · retrimis
Constantin Bãlãlãu
Discurs
Domnule preºedinte,
Doamnelor ºi domnilor senatori,
Declaraþia mea politicã de astãzi se intituleazã ”EuropaÒ.
Poate cã niciodatã, mai mult ca acum, când lumea se reaºazã la vedere, pe noi coordonate, locul României este într-un pol puternic de putere.
Declaraþiile de integrare europeanã, cele de armonizare a legislaþiei trebuie sã capete o nouã consistenþã ºi o altã vitezã, mult mai mare. Pe acest subiect, teoretic, toate partidele parlamentare, Guvernul sunt de acord. În practicã, lucrurile se complicã din mai multe motive, din care demagogia, lãcomia, interesul de grup, firava apetenþã pentru muncã, lipsa de informaþii nu sunt strãine.
Fraza magicã ”aºa sunt reglementãrile europeneÒ, venitã din partea unor personalitãþi de autoritate din Guvern, stinge orice poftã de dezbatere a diverselor variante de reglementare din cele mai importante domenii.
Aºa cum într-o epocã, nu foarte îndepãrtatã, ceea ce dispunea un ºef era de nediscutat, astãzi, cu aceastã frazã, nu ne aflãm într-o situaþie mai bunã. Numai cã, ceea ce pare suficient pentru Guvernul nostru ºi implicit unei bune pãrþi dintre parlamentari, se va dovedi total nesatisfãcãtor pentru decidenþii europeni.
Armonizarea legislaþiei nu înseamnã numai comerþ neîngrãdit, ci ºi legislaþie socialã asemãnãtoare. Fãrã aceasta din urmã nici o mãsurã, oricât de durã, la graniþe nu poate stopa emigraþia cãtre zone în care beneficiile sociale sunt reglementate în corelaþie cu demnitatea umanã.
Lansatã la Nisa, ideea dezbaterii în toate þãrile Uniunii Europene a viitorului Europei i-a oferit prilejul primuluiministru al Franþei, domnul Lionel Jospan, la ultimul forum regional din 29 octombrie 2001, sã spunã: ”Evenimentele din 11 septembrie au pus în evidenþã fragilitatea societãþilor noastre. Ele ne obligã sã punem în termeni noi douã probleme esenþiale pentru democraþie: rolul puterii publice ºi reglementarea. În ceea ce priveºte rolul puterii publice, acþiunea statului peste tot în lume ºi chiar în statele cele mai liberale, regãseºte o nouã semnificaþie ºi legitimitate. Reglementarea, adicã definirea regulilor jocului la scarã mondialã, necesitã întãrirea unitãþii din sânul Europei ºi aprofundarea sa, acordând un interes special pentru ceea ce constituie identitatea socialã europeanã. Acest model social se bazeazã pe un proiect care nu opune performanþa economicã ºi
coeziunea socialã. Noi am acþionat pentru fuziunea obiectivelor economice ºi sociale ale construcþiei europene ºi am obþinut rezultate: strategia europeanã pentru ocupare, obiectivul eliminãrii ºomajului, prioritatea acordatã luptei împotriva excluziunii sociale sau egalitatea între femei ºi bãrbaþi. Aºa cum existã astãzi o putere comercialã europeanã, trebuie creatã pentru mâine o putere socialã europeanã. Înainte de orice trebuie sã ne continuãm eforturile pentru a nu cantona politica într-un rol de compensare în raport de efectele cãutãrii eficacitãþii economice, consideratã un þel prin ea însãºi. Prosperitatea economicã îºi capãtã întregul sens numai dacã permite reducerea inegalitãþilor, dacã pune capãt discriminãrilor sociale, dacã amelioreazã calitatea vieþii, dacã duce la împlinirea personalã. De altfel, politica socialã trebuie consideratã ca un factor de producþie, ºi nu doar o sursã de costuri suplimentare. Din acest motiv, nu trebuie sã ne lãsãm închistaþi într-o politicã unicã, aceea a urmãrii liberalizãrii economice.Ò Ñ închei citatul.