Stenogramă plen

## Doamnelor ºi domnilor senatori, Vã propun sã începem ºedinþa.

Conducerea ºedinþei este asiguratã de subsemnatul, în calitate de vicepreºedinte, asistat de domnii senatori Mihai Ungheanu ºi Aurel Panã, în calitate de secretari.

Conform tabelului electronic sunt prezenþi un numãr de 104 senatori. Absenteazã motivat domnii senatori Belu Ioan, Ciocârlie Alin Theodor, Cozmâncã Octav, Paleologu Alexandru, Prisãcaru Ghiorghi, Stãnoiu Rodica Mihaela, Szab— K‡roly-Ferenc ºi domnul Teodorescu Emil Rãsvan.

Supun aprobãrii dumneavoastrã ordinea de zi. Vã rog sã votaþi!

Cu 87 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi o abþinere, ordinea de zi a fost aprobatã.

Trecem la declaraþii politice.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat are cuvântul domnul senator Adrian Pãunescu.

## Domnilor colegi,

Domnule preºedinte de ºedinþã, Între violenþã ºi frizerie.

Cred cã s-au acumulat atâtea energii negative în societatea româneascã, încât este momentul sã ne gândim la o lege împotriva violenþei, o lege împotriva violenþei ºi în împrejurãrile publice, ºi în împrejurãrile intime, pretutindeni unde violenþa îºi gãseºte locul de exprimare. Constatãm cu tristeþe, prin evenimente care ne ajung din urmã, cã în societatea româneascã diferendumurile nu se mai rezolvã în mod legal, ci prin forþã, prin armã, prin crimã.

Societãþi comerciale care nu-ºi pot îndeplini contractele ajung la superficialitatea ºi la disperarea de a recurge la terminatori. Este un fapt cu care ne întâlnim des, dar trebuie sã îl ridicãm la puterea lui semnificativã ca sã-i gãsim remediul. Violenþa hotãrãºte verdictele, nu logica.

Violenþa, dupã cum presa româneascã o aratã, a pus stãpânire pe foarte multe familii. Violenþa atât la adresa altora, cât ºi la adresa celor care nu mai gãsesc altã soluþie decât sinuciderea prin violenþã.

Pe stradã, foarte puþini oameni se mai suportã între ei. Violenþa pune stãpânire pe ºosele. Relaþiile dintre ºoferi ºi pasageri sunt tensionate, este o stare pe care o semnalez ºi cãreia trebuie, de asemenea, sã îi gãsim tratamentul. Pe strãzile bucureºtene, de exemplu, parcã singura plãcere a unora dintre cei care au de mers prin

oraº este violenþa. Nici mãcar bucuria þintei, ci violenþa. O maºinã, probabil de la _”Coca-ColaÒ_ România ori de la Curtea Constituþionalã a României, cu numãrul de înmatriculare B-17-CCR, un Volkswagen Passat albastru, alerga demenþial ºi sfida lumea acum câteva zile, de la Universitate spre Piaþa Unirii ºi mai departe, ºi singura împãcare a fost cã au apãrut ºi alþii care s-au molipsit ºi s-a ajuns la o tensiune generalã din cauza lui B-17-CCR.

Era vineri, 2 noiembrie, pe la ora 16,00. ªoferul intra violent spre celelalte maºini din trafic, obligându-i pe oamenii mai raþionali sã se fereascã. De fapt, cine e B-17-CCR? ªi ce vrea?

În presã, foarte puþini oameni mai au rãbdarea argumentelor ºi foarte mulþi recurg la injurii, la calomnii, la campanii denigratoare.

Mulþumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Gheorghe Buzatu.

## **Domnul Gheorghe Buzatu:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Vã mulþumesc pentru faptul cã mi-aþi acordat cuvântul. Am sã încerc sã fiu cât se poate de scurt.

Mã voi referi la o problemã care, în ultimele zile, pur ºi simplu, mã uluieºte. Este vorba de ceea ce se discutã în þarã, dar declaraþiile au fost fãcute în strãinãtate în legãturã cu personalitatea mareºalului Antonescu, cu anunþarea unui proiect de lege care priveºte condamnarea unor manifestãri care sã fie favorabile pentru foºti criminali de rãzboi etc. Dumneavoastrã cunoaºteþi esenþa problemelor, din ceea ce televiziunea ºi presa ne-au relatat.

Nu am un text pregãtit al cuvântãrii mele, deoarece, fiind o problemã de care mã ocup de ani ºi ani, cred cã voi reuºi sã vorbesc aici ca istoric.

Prima chestiune Ñ mareºalul Antonescu nu poate fi introdus în categoria criminalilor de rãzboi. Cine a cercetat procesul mareºalului Antonescu, cele 125 de dosare, voluminoase, de circa 6Ñ700 de pagini, cine a cercetat restul biografiei care-l priveºte pe mareºal Ð numai în ultimii zece ani au apãrut peste 100 de volume în þarã Ð va constata foarte uºor cã ceea ce s-a fãcut în 1946 a fost o eroare. A fost în urma unui ordin pornit de la Moscova, autoritãþile de la Bucureºti au cãzut de acord, iar, în ceea ce priveºte restul aliaþilor, nici ei nu au avut o pãrere care sã fie coordonatã. Statele Unite au presat în acest sens, pentru a se obþine condamnarea ºi execuþia mareºalului, iar Marea Britanie nu a acþionat. Eu cred cã, atunci când se fac asemenea declaraþii în ceea ce-l priveºte pe mareºal, trebuie ca cei în cauzã sã cunoascã bine situaþia care a existat, sã nu fim siliþi ca din motive momentane sã renunþãm la trecutul nostru, sã fim siliþi sã rescriem istoria, aºa cum am mai fãcut-o prin anii 1948Ñ1950, într-un sens, pentru cã aºa dorea Moscova; mai apoi, în 1960Ñ1965, am revenit, iar astãzi vãd cã ne orientãm în altã direcþie.

Din câte cunosc eu, nu Statele Unite cer aºa ceva, pentru cã domnul premier Adrian Nãstase pe care-l apreciez în mod cu totul deosebit, îi apreciez opera ºtiinþificã, sunt unul dintre cititorii cãrþilor Domniei sale, deci cunosc situaþia din Statele Unite, nu pot cere Statele Unite aºa

Mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Constantin Bãlãlãu.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Declaraþia mea politicã de astãzi se intituleazã ”EuropaÒ.

Poate cã niciodatã, mai mult ca acum, când lumea se reaºazã la vedere, pe noi coordonate, locul României este într-un pol puternic de putere.

Declaraþiile de integrare europeanã, cele de armonizare a legislaþiei trebuie sã capete o nouã consistenþã ºi o altã vitezã, mult mai mare. Pe acest subiect, teoretic, toate partidele parlamentare, Guvernul sunt de acord. În practicã, lucrurile se complicã din mai multe motive, din care demagogia, lãcomia, interesul de grup, firava apetenþã pentru muncã, lipsa de informaþii nu sunt strãine.

Fraza magicã ”aºa sunt reglementãrile europeneÒ, venitã din partea unor personalitãþi de autoritate din Guvern, stinge orice poftã de dezbatere a diverselor variante de reglementare din cele mai importante domenii.

Aºa cum într-o epocã, nu foarte îndepãrtatã, ceea ce dispunea un ºef era de nediscutat, astãzi, cu aceastã frazã, nu ne aflãm într-o situaþie mai bunã. Numai cã, ceea ce pare suficient pentru Guvernul nostru ºi implicit unei bune pãrþi dintre parlamentari, se va dovedi total nesatisfãcãtor pentru decidenþii europeni.

Armonizarea legislaþiei nu înseamnã numai comerþ neîngrãdit, ci ºi legislaþie socialã asemãnãtoare. Fãrã aceasta din urmã nici o mãsurã, oricât de durã, la graniþe nu poate stopa emigraþia cãtre zone în care beneficiile sociale sunt reglementate în corelaþie cu demnitatea umanã.

Lansatã la Nisa, ideea dezbaterii în toate þãrile Uniunii Europene a viitorului Europei i-a oferit prilejul primuluiministru al Franþei, domnul Lionel Jospan, la ultimul forum regional din 29 octombrie 2001, sã spunã: ”Evenimentele din 11 septembrie au pus în evidenþã fragilitatea societãþilor noastre. Ele ne obligã sã punem în termeni noi douã probleme esenþiale pentru democraþie: rolul puterii publice ºi reglementarea. În ceea ce priveºte rolul puterii publice, acþiunea statului peste tot în lume ºi chiar în statele cele mai liberale, regãseºte o nouã semnificaþie ºi legitimitate. Reglementarea, adicã definirea regulilor jocului la scarã mondialã, necesitã întãrirea unitãþii din sânul Europei ºi aprofundarea sa, acordând un interes special pentru ceea ce constituie identitatea socialã europeanã. Acest model social se bazeazã pe un proiect care nu opune performanþa economicã ºi

Vã mulþumesc, domnule senator.

Cu permisiunea dumneavoastrã, voi lua cuvântul. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Declaraþia mea politicã de astãzi urmãreºte un capitol important al politicii sociale, ºi anume combaterea sãrãciei ºi ºomajului. Este un capitol important, pentru cã el angreneazã întregul efort al guvernãrii pentru îmbunãtãþirea stãrii sociale, pentru îmbunãtãþirea nivelului de trai ºi, din pãcate, constatãrile mele pe analiza proiectelor guvernamentale aratã cã lucrãrile sunt departe de a fi rezolvate.

În capitolul 4 al Programului de guvernare, ”Combaterea sãrãciei ºi a ºomajuluiÒ, textul capitolului demareazã în mare forþã, citez: ”Politica socialã a Guvernului porneºte de la nevoia unei schimbãri radicale de abordare. Modelul social promovat de Guvern se bazeazã pe echilibrul dintre competiþie, colaborare ºi solidaritate, salarizare diferenþiatã dupã criteriul eficienþei, solidaritate printr-o repartiþie echilibratã ºi transparentã a veniturilor realizate în societate. Importanþa politicilor sociale nu mai trebuie demonstratã. Domeniul reflectã cel mai pregnant marile dezechilibre ale societãþii româneºti dupã 11 ani de tranziþie. Peste 45% din români trãiesc sub pragul sãrãciei, iar peste 10% trãiesc în sãrãcie lucie, lângã coºurile ºi ghenele de gunoi. Pentru 10% dintre români, dintre care 4% nu au nici cadrul elementar de existenþã, iarna ce se apropie este un coºmar. Pentru alþi 40% asigurarea hranei, a îmbrãcãminþii sau a decenþei strict necesare este un lucru absolut imposibil.

În acest caz, care sunt, aºadar, soluþiile radical diferite cu care vine la examen domnul profesor Adrian Nãstase?

În primul rând, vine cu Legea venitului minim garantat, Legea nr. 416/2001. Prin lege, se angajeazã sã se acorde un ajutor social egal cu diferenþa dintre nivelul venitului minim garantat de lege Ñ 630.000 lei pentru o persoanã singurã, 1.134.000 lei pentru o familie compusã din douã persoane ºi aºa mai departe Ñ ºi nivelul venitului net realizat de familiile respective. Pentru aceastã schimbare radicalã de abordare domnul Adrian Nãstase va trebui sã-i mulþumeascã din plin domnului Nicolae Vãcãroiu, deoarece Legea nr. 416/2001, care intrã în vigoare la data de 1 ianuarie 2002, este copia fidelã, cu punct ºi cu virgulã, a Legii privind ajutorul social, respectiv Legea nr. 67/1995, care se aplicã pânã la data de 31.12.2001.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor,

Declaraþia mea se referã la strategia pentru Transilvania care a declanºat reacþii dintre cele mai diferite atât în mass-media româneascã, în spectrul politic intern ºi extern.

Aceastã strategie aduce în discuþie o problemã mult discutatã, care isterizeazã în multe cazuri, ºi care este descentralizarea. Descentralizarea promovatã în plan european, implicit în România, este consecinþa unui fenomen real semnalat aproape cotidian, ºi anume alienarea poporului, a cetãþeanului în relaþia sa cu guvernele ºi parlamentele naþionale.

Democraþia reprezentativã în România ar fi trebuit, în mod obligatoriu, sã punã în centrul atenþiei cetãþeanul cu problemele sale grave.

Comunitatea reacþioneazã în defavoarea politicienilor printr-o atitudine ce poate fi sintetizatã în expresia ”Noi ºi eiÒ, ceea ce reprezintã clivajul dintre guvernanþi ºi guvernaþi.

Soluþia la care s-a recurs pentru ameliorarea acestei situaþii a fost descentralizarea. Aplicatã în diverse provincii ºi regiuni româneºti, ea nu înseamnã anihilarea statului de drept. Strategia pentru Transilvania nu înseamnã promovarea federalismului sau autonomismului. Judeþele ei, sã nu uitãm, nu au suveranitate, cã nu-ºi exercitã puterea decât prin delegaþie ºi cã nu þine de nimeni altcineva decât de suveranitatea naþionalã de a le recunoaºte autoritatea. Ele nu sunt decât un decupaj administrativ. Ea nu încurajeazã aceastã strategie, comunitãþi crispate pe egoisme locale ºi nu susþine revenirea la formule de tip feudal. Nu urmãrim crearea de noi principate. În schimb, dorim sã punem în valoare comunitãþile reale Ñ comuna ºi satul Ñ pentru ca viziunea societãþii administrative sã devinã o realitate. Judeþele nu au nici mãcar legitimitatea vechilor noastre provincii. Ele nu pot fi considerate comunitãþi istorice.

Pluralismul teritorial, discuþiile despre Transilvania sunt problemele României, ºi nici într-un caz ale altor þãri, în special ale Ungariei.

Evoluþia sau împãrþirea raþionalã a puterii între Parlament ºi consiliile judeþene orãºeneºti ºi sãteºti infirmã teza calapodului fabricat invariabil de la Bucureºti.

Mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Constantin Gãucan.

Domnule preºedinte,

Domnilor colegi,

Societatea româneascã a fost, din nou, luatã prin surprindere de graba cu care Guvernul României este hotãrât, cu orice preþ, chiar al tezaurului ºi chiar al nedenunþãrii Tratatului Molotov-Ribbentrop, de a încheia un tratat cu Rusia.

Anunþã cã acest preþ va fi, probabil, amintit în niºte anexe ale tratatului. Diplomaþii ºi istoricii de mare autoritate pe care i-am consultat în ultima perioadã spun cã aceastã problemã nu trebuie tratatã separat, ci ea trebuie sã fie cuprinsã în corpul tratatului. Chiar dacã nu vor fi rezolvate Ñ ºi ºtim cã aceste lucruri nu pot fi rezolvate acum sau bãtând din palme Ñ ele trebuie sã rãmânã în permanenþã deschise.

De ce conducerea actualã a României nu ia ºi nu þine cont deja de declaraþia fãcutã de Parlamentul U.R.S.S., în 1989, în legãturã cu Tratatul Molotov-Ribbentrop?

Relaþiile de bunã vecinãtate cu Rusia nu pot fi fãcute cu orice preþ, aºa cum a fãcut vechea guvernare, în graba cu care a semnat Tratatul cu Ucraina.

Tratatul va trebui sã sublinieze clar cã aceste douã probleme nu pot fi închise, aºa cum doreºte ministrul de externe ºi actuala guvernare.

Ruºii, ºtim din totdeauna, cei care mai ºtim puþinã istorie, cã nu au respectat ºi nu respectã niciodatã pe cei care se lasã cãlcaþi în picioare.

Miercuri, 31 octombrie, a fost lansatã la Muzeul de Istorie al României, o carte a doamnei profesor Moisiuc, legatã de tezaurul ºi adevãrurile tezaurului de la Moscova. Cartea a fost scrisã în englezã pentru a putea fi accesibilã strãinãtãþii. La aceastã dezbatere, legatã de aceastã lansare de carte, au participat Clubul istoricilor Nicolae Iorga, Fundaþia Nicolae Iorga, Comisia românã de istorie a celui de-Al Doilea Rãzboi Mondial, Cvorumul civic naþional român, Liga internaþionalã a românilor, Asociaþia pro Basarabia ºi Bucovina, Uniunea culturalã a albanezilor, Reprezentarea românilor din Hertza.

Discuþiile fãcute de aceste asociaþii au dus la câteva concluzii, ºi anume: tezaurul reprezintã o valoare naþionalã uriaºã ºi este rod al poporului ºi al muncii românilor de-a lungul secolelor. Dupã 83 de ani, refuzul pãrþii ruse de a restitui tezaurul ºi acceptarea acestei poziþii de cãtre partea românã echivaleazã cu menþinera valabilitãþii hotãrârii comisarilor poporului din Rusia din 13 ianuarie 1918 de confiscare a acestei valori naþionale româneºti.

Mulþumesc.

Are cuvântul doamna senator Norica Nicolai.

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Sigur, imperativul reformei protecþiei sociale a fost prezent în acest deceniu, pe agenda naþionalã, însã niciodatã interesele generale nu au reuºit sã schimbe substanþial materia.

Astãzi, România are nevoie de o schimbare în sistemul de protecþie socialã.

De curând, organizaþiile pensionarilor au fãcut o analizã a nivelului de trai în rândul populaþiei care se aflã în aceastã situaþie. Rezultatele trebuie sã ne dea de gândit: douã milioane de oameni, în aceastã iarnã, au pensii care nu le pot permite sã-ºi achite nota de platã la energia termicã. Este fãrã precedent în istoria postdecembristã ca douã milioane de cetãþeni ai României care, dupã o muncã de 30 sau 40 de ani pentru aceastã þarã, sã fie astãzi aruncaþi într-o sãrãcie extremã.

De aceea, alãturi de ei, vã cer sã nu mai fim de acord cu aºteptarea recorelãrii promise între 2001 ºi 2004 ºi sã le susþinem aceastã cerere ca 20%, recalcularea pensiilor, sã fie primitã cât se poate de repede, dacã se poate, ºi în aceastã lunã, pentru cã noi, ca parlamentari, nu ne putem permite sã ne jucãm cu soarta acestor oameni printre care sunt pãrinþii, bunicii ºi fraþii noºtri.

Este timpul ca acest Guvern sã-ºi asume rolul social al protecþiei, dacã nu doreºte sã creeze o bombã cu ceas, pentru cã o bombã cu ceas este deosebit de distructivã ºi ea reprezintã drama cotidianã a milioanelor de pensionari condamnaþi la mizerie pentru simplul fapt cã îngroaºã rândurile sectorului pasiv al economiei naþionale. Este timpul, astãzi, ca cei care achitã notele de platã ale tuturor guvernãrilor sã cunoascã, cu certitudine, prioritãþile politice interne. Pentru cã, dacã dorim sã câºtigãm prioritãþile politicii externe Ñ integrarea în NATO ºi Uniunea Europeanã Ñ este cert cã va trebui sã câºtigãm prioritãþile politice interne, ºi nu bunãvoinþa plãtitã a diplomaþiilor occidentale.

Am putut sã înþeleg eficienþa recent creatului Fond România, cu ocazia unei vizite de lucru la o cancelarie occidentalã efectuatã de un cuplu care mie, personal, mi-a adus în memorie vizitele de lucru ale unui alt cuplu de tristã amintire pentru noi toþi. Dar nu pot sã accept cã existã prioritãþi care constau în a câºtiga fotolii în Parlament, locuri în administraþie, un control al economiei naþionale, a câºtiga strada ºi, în final, a controla organizaþiile sociale doar pentru a domina, impune, închide gura, ºi nu pentru urmãrirea unui ideal naþional, ºi nici pentru realizarea unei agende menite sã rezolve gravele probleme ale naþiunii.

Mulþumesc, doamna senator.

Are cuvântul domnul senator Corneliu Bichineþ.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Declaraþia mea politicã se intituleazã: ”Satul în prag de iarnãÒ. ªi, dacã nu s-ar referi la lucruri triste, i-aº adãuga ºi un motto: ”Iarna nu-i ca varaÒ, (Traian Bãsescu, ”Opere aleseÒ).

Aºa, o sã intru direct în subiect ºi o sã încep prin a spune cã, dupã o varã secetoasã, parcã pusã pe rele, e drept, mai puþin arzãtoare ca vara precedentã, ºi pentru locuitorii satelor a venit toamna, cea care ar fi trebuit sã aline prin rod necazurile acumulate de-a lungul anului. O toamnã blândã, blajinã, însã destul de sãrãcãcioasã. S-au dus, parcã, de mult vremurile când românul, ajuns în crucea lui octombrie, se bucura de ce i-a adus munca de peste an, vremurile când aerul mirosea a fragã, ogrãzile erau pline de pãsãri ºi alte vietãþi ce însemnau belºug, uliþele deveneau prea strâmte pentru carele ce aduceau de pe câmp roadele ºi bunãstarea. Porneau, atunci, dorurile, se miºcau din bãtãturã nevoile, gospodarii fãceau pomeni pentru cei trecuþi în lumea umbrelor, iar tinerii se cãsãtoreau. S-au dus toate acestea.

Acum, satul îºi aratã faþa sa hâdã, dealuri pleºuve ºi zdrelite, pline de mãceºi ºi scaieþi, pãduri pângãrite, vite costelive, cu chipuri resemnate, vite care mai mult se þin de jug decât trag, bãrbaþi zbârciþi ºi îmbãtrâniþi înainte de vreme, ursuzi, abrutizaþi de muncã, îngânduraþi, parcã fãrã dorinþa de a trãi. Femei chircite, cu priviri triste, ºi mulþi copii care, în drumul lor spre ºcoalã, încã se mai zbenguie, semn cã încã mai pâlpâie speranþa în satele noastre. ªi ce e mai trist la sate, e drept cã nu atât de mult ca la oraºe, se bea vârtos, însã nu ceea ce trebuie, vinul nostru strãmoºesc, dulce-acriºor ºi dãtãtor de vigoare, ci rom ºi vodcã, bãuturi incerte ºi ruinãtoare, cele care vlãguiesc nu numai buzunarele, ci ºi sufletele,

creeazã dependenþã ºi tulburã minþi. E bine însã cã, deocamdatã, la sat nu au ajuns drogurile, acestea rãmânând apanajul celor, ºi mai nefericiþi, care trãiesc la oraº.

Din 1990 încoace, cu dorinþa acerbã de a reintra în Europa, subjugaþi, parcã, de nemiloasele canoane vestice, ni se spune mereu cã suntem pe drumul cel bun, însã poporul simte cã se ruineazã, cã din rãu o duce ºi mai rãu, este necãjit, traumatizat de nevoi ºi de scumpirile care vin în lanþ; e nefericit, debusolat ºi deznãdãjduit.

Mulþumesc.

Doamna senator Angela Mihaela Bãlan.

Se pregãteºte ultimul vorbitor, domnul senator Gheorghe Acatrinei. Cu precizarea cã aveþi deja o limitã de timp de 3 minute amândoi.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

În urmã cu ceva timp, un demnitar de la Chiºinãu, membru al Guvernului unei entitãþi politico-statale care se reclamã a fi moºtenitoarea legitimã a Moldovei lui ªtefan cel Mare, vorbea în termeni acuzatori de expansionismul românesc în Basarabia. Reacþia opiniei publice româneºti, atât a celei de dincoace, cât ºi a celei de dincolo de Prut, a fost promptã, iar discursul acestui slujbaº a fost pus la stâlpul infamiei. Totuºi, în timp ce statul nostru, prin reprezentanþii sãi guvernamentali, a luat poziþie faþã de acuzaþiile calomnioase ale domnului Ion Morei, ministrul de justiþie al Republicii Moldova, trebuie sã remarcãm cu amãrãciune cã autoritãþile de la Chiºinãu au demonstrat Ñ pentru a câta oarã în ultimul timp? Ñ cã timpurile romantice ale podurilor de flori peste Prut sunt de mult istorie, o istorie care, din pãcate, nu îºi va gãsi prea curând locul meritat în manualele ºcolare moldoveneºti.

Acum, când lucrurile par a se fi domolit puþin, iar presa a uitat de acest subiect, cred cã este cazul sã avem în vedere o discuþie serioasã ºi cu obiective pe termen lung pe marginea acestei probleme spinoase legate de existenþa a douã state româneºti.

A sosit timpul sã spunem lucrurilor pe nume ºi sã decidem, o datã pentru totdeauna, care este viitorul relaþiilor dintre cele douã state româneºti de pe malurile Prutului. Vrem unirea acestor state sau acceptãm ideea unei coexistenþe a acestora?

În anul 1812, prin pacea de la Bucureºti, Rusia a anexat un teritoriu moldovenesc, Basarabia, care nu a avut niciodatã un statut aparte în cadrul statului moldovenesc ºi ai cãrui locuitori autohtoni nu s-au considerat niciodatã altceva decât moldoveni. Din pãcate, cele câteva decenii de durã ocupaþie sovieticã au creat un monstru mai hidos decât imperialismul þarist sau acela sovietic. Este vorba de aºa-numitul popor moldovenesc.

Este greu de definit ceea ce este acest popor moldovenesc, dar un lucru este cert: locuitorii aºa-numitei Republici Moldova nu par sã meargã pe urmele înaintaºilor lor ºi sã cearã unirea cu patria-mamã, România.

Mulþumesc, doamna senator.

Domnul senator Gheorghe Acatrinei. Cu rugãmintea sã rezumaþi, pentru cã mai dispuneþi de un minut.

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Declaraþia mea politicã se referã la un proiect de lege care este în curs, în mapele noastre, de fapt, retras ºi revenit în dezbaterea Senatului. Este vorba de pãduri.

Aº vrea, de la început, sã arãt cã, dupã 1990, pãdurile Sucevei, cele mai întinse ca suprafaþã din þarã, au devenit þinta unor atacuri nemiloase. Cele 434.632 de hectare de teren forestier, ce ocupã aproximativ jumãtate din suprafaþa judeþului, au cãzut pradã unui concentrat fenomen de tãiere abuzivã, amploarea infracþiunilor silvice fiind direct stãpânitã.

Dupã informaþiile date publicitãþii de organele abilitate ale statului, se constatã, de la an la an, o intensificare a fenomenului de sustragere a masei lemnoase, aceasta prelucrându-se în instalaþii de devitat ilegale. La transportul materialului lemnos s-a folosit în mod frecvent documente cu regim special false, confecþionate artizanal, procedee de acest gen întâlnindu-se mai ales în zonele din Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului ºi Rãdãuþi. Verificãrile fãcute au evidenþiat cã majoritatea agenþilor economici din zona respectivã nu aveau avize pentru instalaþii de mediu, protecþia muncii, pompieri ºi, implicit. nici autorizaþii de funcþionare. Cei amintiþi foloseau munca la negru, constituind sursã majorã de poluare a mediului, iar prin nerespectarea normelor de protecþia muncii, atentau la integritatea corporalã sau viaþa lucrãtorilor.

De-a lungul celor 10 ani de aplicare a Legii fondului funciar, jaful din pãdurile Sucevei a fost, mai mult sau mai puþin, tolerat de autoritãþile judeþene. În acest an, a fost nevoie de intervenþia premierului Adrian Nãstase, care, alarmat de situaþie, însuºi Domnia sa a luat poziþie. Pe plan local s-au constituit comisii mixte de control hotãrâte sã asaneze soldul teren de ilegalitãþi forestiere. Misiunea acestora s-a dovedit de o deosebitã dificultate, reprezentanþii organelor de control recunoscând cã comercianþii de lemn sunt organizaþi ºi pregãtiþi sã facã faþã asaltului oamenilor legii.

Mai mult, existã informaþii conform cãrora multe ferme de profil au în spate oameni cu influenþã la nivel central ºi, de aceea, acestea sunt aproape intangibile. Localitatea Broºteni, la graniþa cu judeþul Neamþ ºi Cârlibaba, la cea cu judeþul Bistriþa, s-au dovedit a fi porþi de scurgere ilegalã a masei lemnoase din Suceava, vânzându-se lunar cantitãþi de material lemnos de zeci de miliarde. Îngrijorãtor este faptul cã din judeþ pleacã la export masã lemnoasã neprelucratã, statul fiind prejudiciat, pe aceastã cale, încã o datã.

Mulþumesc ºi eu, domnule senator.

Pentru cã Grupul parlamentar al Partidului SocialDemocrat ºi Umanist mai dispune de 22 de minute, aþi solicitat cuvântul, domnule senator Dan-Mircea Popescu. Dupã care, Grupul parlamentar al Partidului Democrat mai dispune de 4 minute ºi a solicitat cuvântul domnul senator Iuliu Pãcurariu.

Vã rog, domnule senator, aveþi cuvântul.

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi, aº vrea sã fac câteva precizãri faþã de luãrile de cuvânt ale mai tuturor membrilor din celelalte grupuri parlamentare, vizavi de problemele de protecþie socialã din România.

Prima precizare, vizavi de fenomenul ”explozia sãrãcieiÒ. Este adevãrat, în România, 42% din populaþia þãrii trãieºte astãzi în sãrãcie. Este un lucru relevat de statisticile oficiale ºi, pe bunã dreptate, colegii din celelalte grupuri parlamentare au menþionat acest lucru. Însã este totuºi surprinzãtor faptul cã aceºti colegi din Partidul

Naþional Liberal, din Partidul Democrat, din alte partide nu au sesizat fenomenul în perioada anilor 1997Ñ2000.

## **Domnul Iuliu Pãcurariu**

**:**

Sã începem cu 1996!

Dacã o luãm ºi din 1996É Dacã în anul 1996, domnule coleg, rata sãrãciei în România era de 19%, în 1999, deci performanþa este a guvernului trecut, aºadar în numai doi ani de zile, din 1997 pânã în 1999, rata sãrãciei în România a crescut de la 19% la 42%. Este, într-adevãr, o performanþã care ar trebui sã dea de gândit Partidului Naþional Liberal ºi Partidului Democrat, care în acea perioadã se aflau la guvernare.

Guvernul partidului pe care îl reprezint a sesizat aceastã chestiune ºi în programele noastre care încep sã fie puse în aplicare existã proiecte de lege care încearcã sã reducã aceastã ratã a ºomajului. Una din aceste legi a fost amintitã aici, Legea venitului minim garantat, va intra în vigoare cu 1 ianuarie 2002 ºi sperãm ca ea sã contribuie într-o mãsurã semnificativã la reducerea ratei sãrãciei în România.

A doua problemã, tot vizavi de explozia sãrãciei, sunt aceste plãþi pentru perioada de iarnã. Nu este o noutate, este al 5-lea an în care aceste plãþi se fac. Noi sperãm ca, ºi cu ajutorul lor, populaþia respectivã, cele douã milioane de persoane aflate într-o situaþie extrem de precarã, multe altele pe lângã aceste douã milioane, sã poatã traversa perioada de iarnã cu ajutorul, ºi cu ajutorul acestor sume.

Problema, aici, credeam cã poate fi sesizatã de o altã manierã, ºi anume faptul cã începem cu ceea ce cunoaºtem de 5 ani de zile, un regim de plãþi care este valabil numai în lunile noiembrie ºi decembrie, ºi faptul cã din ianuarie 2002, intrând în vigoare Legea venitului minim garantat, se schimbã regimul juridic, se schimbã acest regim al plãþilor exact în perioada de iarnã.

Cred cã aceasta ar putea, într-adevãr, sã ne dea de gândit dacã este util ca, exact la mijlocul perioadei, sã schimbãm maniera de platã. Acesta este un subiect la care putem medita, dar faptul cã noi acordãm ºi venim în sprijinul populaþiei sãrace cu aceste sume cred cã nu poate fi pus în discuþie, iar Guvernul face ceea ce s-a angajat.

O a treia problemã este cea sesizatã aici, de recorelare a pensiilor. La fel, colegii din Partidul Naþional Liberal, din Partidul Democrat, este surprinzãtor cã nu au sesizat aceastã necesitate în perioada anilor 1997Ñ2000, când nu s-a fãcut nici o recorelare a pensiilor. Dar nu numai cã nu s-a fãcut recorelare, s-au sistat ºi indexãrile pensiilor, care acum se fac la 3 luni de zile. Aceasta uitãm sã spunem ºi o amnezie din aceasta, care loveºte subit colegii din partidele respective care s-au aflat la guvernare în 1997Ñ2000, este uluitoare.

ªi U.D.M.R.-ul!

## **Domnul Dan-Mircea Popescu:**

Problema recorelãrii pensiilor a fost pusã, pentru prima oarã, în 1996 ºi s-a ºi fãcut. În perioada anilor 1997Ñ2000 nu s-a mai fãcut nici o recorelare a pensiilor, ele au fost reluate în acest an ºi, din 2002, pe parcursul a 3 ani de zile, avem înscrise în programele noastre efectuarea recorelãrii pensiilor. Este un lucru cert de aceastã datã, convenit ºi cu Fondul Monetar Internaþional, ºi cu Banca Mondialã, am studiat proiectul de buget pe 2002, existã sumele necesare.

Iatã cã ceea ce ne-am angajat în campania electoralã, ceea ce ne-am angajat în programele noastre, începem sã punem în aplicare ºi în aceastã privinþã, astfel încât grija colegilor din Partidul Naþional Liberal ºi din Partidul Democrat este înduioºãtoare.

A patra problemã este legatã de ºomaj ºi de plãþile compensatorii, de aceastã nouã Lege a asigurãrilor pentru ºomaj. Aici este o chestiune foarte interesantã, la fel. Vreau sã vã spun cã, în perioada 1997Ñ2000, s-au cheltuit pentru plãþi compensatorii nu mai puþin decât 9.000 de miliarde de lei din Bugetul asigurãrilor de ºomaj, tocmai pentru a avea liniºte socialã în România.

Deci, cei care au fost disponibilizaþi, au beneficiat de plãþi compensatorii, într-un cuantum la nivelul României pe 4 ani, 1997Ñ2000, de 9.000 de miliarde de lei. Este una din marile greºeli ale politicii guvernelor din 1997Ñ2000. 9.000 de miliarde de lei azvârliþi pe fereastrã numai pentru liniºte socialã. Este ceea ce în literatura de specialitate se numeºte protecþie socialã pasivã, ceea ce nu mai face nimeni în lume. Ceea ce nu mai vrem sã facem nici noi, domnule coleg.

Toatã lumea vorbeºte astãzi de o protecþie socialã activã, care pune accent pe muncã, pe responsabilitate, pe flexibilitate. Este o schimbare de opticã în toatã Europa ºi în toatã lumea, în toatã social-democraþia, domnule coleg, care vorbeºte despre înlocuirea statului asistenþial, ”Wellfair stateÒ, cum se numeºte, cu statul ”WorkfairÒ, care pune accent pe muncã, pe responsabilitate. Este o deplasare substanþialã a ceea ce înseamnã rolul statului în societate.

Aceasta înseamnã ºi aceasta vrea sã facã noul proiect al Legii asigurãrilor pentru ºomaj. Sã nu mai facã protecþie socialã pasivã, ci, dimpotrivã, sã punã accent pe protecþie socialã activã, pe muncã. Aceasta este noua filozofie a acestei legi, în concordanþã cu ceea ce se întâmplã la nivelul Europei, la nivelul social-democraþiei eruropene, domnule coleg. Aceasta transpunem în viaþã, în proiectele de lege de protecþie socialã în România, care vedeþi cã nu sunt puþine, ºi chiar comisia de specialitate lucreazã din greu în aceste zile la un noian întreg de legi de protecþie socialã.

Mulþumesc, domnule senator. Are cuvântul domnul senator Iuliu Pãcurariu.

Pentru cã în cuvântarea distinsului senator era numit subsemnatul, vreau sã îi spun domnului senator cã în momentul în care a fost restructuratã industria cãrbunelui din Uniunea Europeanã, siderurgia din Marea Britanie, plãþile compensatorii au fost Ñ ºi acolo Ñ soluþia, iar primele 50 de milioane de dolari pe care i-am folosit în plãþi compensatorii au fost daþi de cãtre Banca Mondialã, în 1997.

Obiectul declaraþiei mele este Documentul de la Cluj, ”Program Social Democrat pentru TransilvaniaÒ. Nu am sã mã refer la prima parte, unde sunt principii ºi obiective ce decurg din doctrina Partidului Social Democrat ºi nu le comentez.

Am sã mã refer, în schimb, la partea a doua a acestui material ºi am sã vã citesc câteva lucruri: ”În Harghita ºi Covasna românii sunt discriminaþi pentru simplul motiv cã nu aparþin etniei maghiare ºi orice încercare a unui cetãþean român de a se stabili în aceastã zonã este descurajatã. Statul român ºi-a pierdut considerabil autoritatea asupra acestei zone în care menþinerea compoziþiei etnice a devenit un scop în sine ºi orice prezenþã româneascã, individualã sau instituþionalã, este privitã ca o ameninþare.Ò

Mai departe: ”Se accentueazã tendinþele de enclavizare prin ºcoalã, instituþii culturale ºi mass-media revendicate prin formule de autoguvernare retro-colective ºi principii care sunt cele ale subsidiaritãþii, descentralizãrii autonomiei locale.Ò

”Dincolo de întãrireaÒ Ñ alt citat, ºi o sã comentez dupã aceea Ñ ”enclavizãrii zonelor locuite preponderent de maghiari ºi obþinerea controlului economic asupra Transilvaniei, tactica maghiarã vizeazã desfiinþarea miturilor naþionale ale românilor.Ò

Stimaþi colegi,

Faptul cã lucruri atât de grave sunt prezentate la Cluj mã face sã mã îndoiesc cã acest document este al organizaþiei locale Cluj ºi nu a fost elaborat la vârful Partidului Social Democrat din România ºi, chiar dacã nu ar fi fost elaborat acolo, prezenþa a trei miniºtri la aceste alegeri implicã Guvernul României.

Ceea ce mã deranjeazã este cã, dacã lucrurileÉ Deci nu este de cãderea mea acum sã fac afirmaþii asupra veridicitãþii acestor afirmaþii din materialul prezentat la Cluj, pentru cã lucrurile sunt deosebit de serioase, cred cã asemenea probleme trebuiau prezentate de Guvernul României aici, în Parlamentul României, în comisiile de specialitate ale Parlamentului, în anul în curs, ceea ce eu nu am ºtiinþã cã s-a întâmplat.

Mulþumesc, domnule senator.

Au fost epuizate toate intervenþiile la declaraþii politice, a fost epuizat ºi timpul prevãzut pentru declaraþii Ñ o orã ºi jumãtate.

Trecem la punctul 2 de pe ordinea de zi.

Dau citire notei pentru exercitarea de cãtre parlamentari a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale.

În conformitate cu prevederile articolului 17 alineatele (2) ºi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitãrii de cãtre senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, urmãtoarele legi:

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 53/2000 privind obligativitatea raportãrii bolilor ºi a efectuãrii vaccinãrilor,

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 8/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, referitor la stabilirea salariului de bazã al personalului din învãþãmânt, ºi pentru abrogarea unor dispoziþii din Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã în sectorul bugetar ºi a indemnizaþiilor pentru persoane care ocupã funcþii de demnitate publicã;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 104/2000 privind Semnul onorific _În Serviciul Armatei_ pentru ofiþeri;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 105/2000 privind Semnul onorific _În Serviciul Armatei_ pentru maiºtri militari ºi subofiþeri.

Ñ Legea privind prelucrarea datelor cu caracter personal ºi protecþia vieþii private în sectorul telecomunicaþiilor;

Ñ Legea pentru protecþia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal ºi libera circulaþie a acestor date;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonaþei de urgenþã a Guvernului nr. 81/2001 privind aprobarea achiziþiei unui imobil de cãtre Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ;

Ñ Legea pentru ratificarea Tratatului de prietenie ºi colaborare dintre România ºi Republica Macedonia, semnat la Bucureºti la 30 aprilie 2001;

Din partea grupului nostru propunem pe domnii senatori: Crãciun Avram, Toma Constantin ºi Opriº Octavian.

Da, mulþumesc. Grupul parlamentar al P.R.M., douã propuneri.

Domnii senatori Horga Vasile ºi Pop Petru.

## **Domnul Nicolae Paul Anton Pãcuraru:**

Da. Grupul P.D., o propunere.

## **Domnul Iuliu Pãcurariu**

**:**

Domnul senator Petre Roman.

Domnul senator Petre Roman. ªi grupul P.N.L., o propunere.

Doamna senator Norica Nicolai.

Da, mulþumesc.

Aceasta este comisia pe care am votat-o, domnule preºedinte de ºedinþã.

Notã pentru constituirea unei comisii de mediere privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 91/2001 pentru stabilirea coeficienþilor de ierarhizare a soldelor unor funcþii din structurile Ministerului Apãrãrii Naþionale ale cãror state de organizare intrã în vigoare în perioada 1 iunie 2001 Ð 31 decembrie 2003, ca urmare a procesului de reorganizare a Amatei Române.

Se constituie o comisie de mediere formatã din ºapte senatori.

Grupul Partidului Social Democrat are trei propuneri.

Da, vã propunem pe domnii senatori: Plãticã-Vidovici, Munteanu Tudor ºi Vornicu Sorin Adrian.

Da, mulþumesc. Grupul P.R.M., douã propuneri.

Domnii senatori Ion Cârciumaru ºi Ioan Pastiu.

Mulþumesc. Grupul P.N.L., o propunere.

Notã pentru constituirea unei comisii de mediereÉ

La vot!

## **Domnul Nicolae Paul Anton Pãcuraru:**

Mã scuzaþi, vã rog, sã supunem la vot. Vã rog sã votaþi.

Cu 83 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi 3 abþineri, comisia a fost aprobatã de plenul Senatului. Vã mulþumesc. Comisia urmãtoare.

Notã privind constituirea unei comisii de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 78/2001 pentru completarea articolului 116 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii de Conturi ºi la proiectul deÉ

## **Doamna Maria Antoaneta Dobrescu**

**:**

A fost, s-a votat!

Nu, îmi pare rãu! Avem Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 78/2001É Da, aceasta a fost, completarea articolului 116 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii de Conturi ºi a proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 101/2001 pentru completarea articolului 17 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii de Conturi.

Doamna senator Norica Nicolai.

Da, mulþumesc. Grupul U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Szab—-K‡roly-Ferenc.

Da, mulþumesc.

Au fost fãcute propunerile, supun la vot comisia. Vã rog sã votaþi.

Cu 80 de voturi pentru ºi 8 voturi împotrivã, a fost aprobatã comisia de mediere.

Trecem la punctul urmãtorÉ

Domnule preºedinte, o chestiune de procedurã, v-aº ruga!

Vã rog!

V-aº ruga sã rectificaþi, eu trebuie sã mulþumesc Biroului permanent pentru cã mi-a dat dreptate ºi a sesizat greºeala ºi a intrat în legalitate cu privire la comisia de mediere a Curþii de Conturi, este o greºealã a mea, mã iertaþi. La nominalizarea senatorului la prima comisie, în loc de Norica Nicolai este Nicolae-Vlad Popa.

Vã rog frumos sã supuneþi votului aceastã modificare.

Da, mulþumesc, domnule senator, asta îmi dãdea ºi mie de gândit, pentru cã ºtiam cã la grup s-a decis altceva. Am sã rog plenul Senatului sã îmi permitã sã supun aprobãrii aceastã nouã propunere: domnul senator Popa în locul doamnei senator Norica Nicolai.

## **Domnul Ion Solcanu** ( _din salã)_ **:**

Dacã e cert aºa!

Este cert, domnule senator. Vã rog sã votaþi. Da, mulþumesc.

Cu 66 de voturi pentru, 26 de voturi împotrivã ºi o abþinere, Senatul a fost generos ºi indulgent, domnule senator.

Mulþumesc.

Trecem laÉ deci, încã o datã, votul final pentru comisia de mediere la modificarea Curþii de Conturi. Vã rog, votul final pentru noua componenþã a comisiei.

Mulþumesc.

Cu 80 de voturi pentru, 13 voturi împotrivã ºi douã abþineri, Senatul a aprobat componenþa finalã a comisiei de mediere.

Trecem acum la punctul 4 de pe ordinea de zi.

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 216/1999 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 189/1998 privind finanþele publice locale.

Din partea Senatului au participat domnii senatori: Rahãu, domnul senator Crãciun, Hriþcu, doamna senator Ciocan, doamna Bãlan, domnul Pãcurariu Iuliu ºi Pusk‡s Valentin.

Atrag atenþia cã existã un singur text care a fost în divergenþã, comisia de mediere a votat în unanimitate textul Senatului, motiv pentru care supun la vot raportul comisiei de mediere.

Vã rog sã votaþi.

Mulþumesc.

Cu 88 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi 4 abþineri, a fost aprobat de dumneavoastrã raportul comisiei de mediere.

Trecem acum la punctul 5.

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 41/1998 privind organizarea activitãþii de asistenþã medicalã ºi psihologicã a personalului din transporturi cu atribuþii în siguranþa circulaþiei ºi navigaþiei ºi înfiinþarea Casei Asigurãrilor de Sãnãtate a Transporturilor.

Au participat în comisie: domnul senator Bãdulescu, domnul senator Seche, domnul senator Pop, domnul senator Iliescu Ion, domnul senator Nedelcu Mircea, domnul senator Vela ºi domnul Vaida.

Din partea Senatului, vã rog sã prezentaþi raportul. Vã rog, aveþi cuvântul, domnule senator. Vã rog frumos, domnule senator.

La articolul 1 alineatele 1 ºi 2 s-a adoptat un text comun care prevede: ”Asistenþa medicalã a personalului din transporturi cu atribuþii în siguranþa circulaþiei ºi a navigaþiei se asigurã, de regulã, de cãtre unitãþile sanitare din reþeaua sanitarã proprie a Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei.Ò

Da, am înþeles.

La fel, la alineatul 2, un text comun: ”Asistenþa psihologicã a personalului din transporturi cu atribuþii în siguranþa circulaþiei ºi a navigaþiei se asigurã de cãtre laboratoarele psihologice din reþeaua sanitarã proprie, iar pentru transportul rutier, ºi de cãtre alte laboratoare psihologice autorizate de cãtre Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei ºi agreate de cãtre Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei.Ò

## **Domnul Nicolae Paul Anton Pãcuraru:**

Da, mulþumesc, domnule senator.

Practic, erau doar diferenþe de formulare, comisiile de mediere au ajuns în unanimitate la un text comun.

Articolul 3 alineatul 3, vã rog, domnule senator.

Deci avem adoptat textul Camerei Deputaþilor, în unanimitate. Vã rog sã votaþi.

Cu 78 de voturi pentru ºi 6 voturi împotrivã, a fost adoptat de plen textul Camerei Deputaþilor.

Articolul 4 alineatul 2, text Camera Deputaþilor în unanimitate.

Vã rog sã votaþi.

Cu 77 de voturi pentru ºi 7 voturi împotrivã, textul Camerei Deputaþilor a fost adoptat.

Articolul 10 alineatele 1 ºi 3, comisia a votat textul Camerei Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi.

Cu 76 de voturi pentru ºi 9 voturi împotrivã, a fost adoptat textul Camerei Deputaþilor.

Articolul 12 litera d) din ordonanþã, text Camera Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi.

Da, mulþumesc.

Cu 83 de voturi pentru ºi 8 voturi împotrivã, a fost adoptat textul Camerei Deputaþilor.

Articolul 14 alineatele 1 ºi 4, textul Camerei Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi.

Cu 81 de voturi pentru ºi 7 voturi împotrivã, a fost adoptat.

Mulþumesc.

Articolul 18 din ordonanþã, text Camera Deputaþilor. Vã rog sã votaþi.

Cu 78 de voturi pentru, 11 voturi împotrivã ºi douã abþineri, a fost adoptat. Articolul 19, text Camera Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi.

Da, mulþumesc.

Cu 78 de voturi pentru, 11 voturi împotrivã ºi douã abþineri, a fost adoptat.

Articolul 20 din ordonanþã, text Camera Deputaþilor. Vã rog sã votaþi.

Cu 79 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi douã abþineri, a fost adoptat.

Mulþumesc.

Articolul 20 din ordonanþãÉ Mã scuzaþi, a fost votat! Articolul 15, poziþia 10 din raport, textul este: ”În tot cuprinsul ordonanþei, sintagmele _Ministerul Transporturilor_ ºi _Casa Asigurãrilor de Sãnãtate a Transporturilor_ se înlocuiesc cu denumirile actuale: _Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei, Casa Asigurãrilor de Sãnãtate a Ministerului Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi LocuinþeiÓ Ñ_ , text Camera Deputaþilor.

Da, mulþumesc. Domnule preºedinte, vã rog, aveþi cuvântul.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Certific cele spuse de domnul secretar de stat. De aceea Comisia economicã a Senatului vã propune adoptarea proiectului de lege în forma primitã de la Camera Deputaþilor, respectiv respingerea ordonanþei.

Existã, în acest sens, avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, iar proiectul de lege se încadreazã în categoria legilor ordinare.

Vã mulþumesc.

Da, mulþumesc, domnule preºedinte.

Dezbateri generale, intervenþii, dacã sunt? Da, nu sunt intervenþii.

Mulþumesc.

Supun la vot raportul comisiei. Vã rog sã votaþi.

Cu 87 de voturi pentru, 9 voturi împotrivã ºi o abþinere, a fost aprobat raportul de respingere prezentat de Comisia economicã a Senatului.

Supun acum la vot proiectul de Lege privind respingerea ordonanþei. Vã rog sã votaþi.

Mulþumesc.

Cu 87 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã ºi douã abþineri, a fost aprobatã respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 30/1998.

Mulþumesc.

Trecem acum la punctul 7.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 71/2001 privind modificarea anexei nr. 2 la Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 8/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, referitor la stabilirea salariului de bazã al personalului din învãþãmânt ºi pentru abrogarea unor dispoziþii din Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã în sectorul bugetar ºi a indemnizaþiilor pentru persoane care ocupã funcþii de demnitate publicã.

Vã rog frumos, din partea ministerului, aveþi cuvântul. Vã rog frumos.

Da, prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 8/2000 s-au stabilit noi coeficienþi de ierarhizare a salariului pentru personalul didactic ºi didactico-auxiliar din învãþãmânt, precum ºi majorarea coeficientului de multiplicare 1 care se stabileºte anual prin hotãrârea Guvernului, dupã aprobarea bugetului de stat, în limita fondurilor alocate pentru cheltuielile cu salariile, în vederea realizãrii obiectivelor programelor ºi proiectelor stabilite pentru sistemul de învãþãmânt.

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 71/2001 completeazã Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 8/2000 cu unele funcþii didactice ºi didactice auxiliare stabilite în conformitate cu articolul 6 din Legea nr. 128/1997, întrucât dupã apariþia Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 24/2000 acestea nu mai aveau salariile de bazã stabilite prin lege.

Faþã de cele menþionate mai sus, Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 8/2000 ºi Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 71/2001 trebuie menþinute deoarece modificã ºi completeazã Legea nr. 128/1997 în ceea ce priveºte salarizarea personalului didactic ºi care se întregeºte în acest fel.

Mulþumesc, domnule secretar de stat.

Domnule preºedinte al Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã, aveþi cuvântul.

Întrunitã în ºedinþa din 9 octombrie 2001, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã a examinat proiectul de lege precizat ºi a hotãrât avizarea lui favorabilã în forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

Menþionãm cã proiectul de lege are avize favorabile din partea Comisiei pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã, a Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi a Consiliului Legislativ, iar prin cuprinsul sãu legea face parte din categoria legilor ordinare.

În acest sens, exemplificãm cu faptul cã din acest an, efectiv, lucreazã la Bucureºti prima organizaþie internaþionalã specificã, este vorba de Centrul Regional pentru Combaterea Criminalitãþii Transfrontaliere, cunoscut sub denumirea de Centrul S.E.C.I.

În cadrul acestui centru au fost detaºaþi militari sau actuale cadre militare din Ministerul de Interne, iar reglementarea care o propunem doreºte sã ofere cadrul necesar ºi în viitor pentru alte asemenea activitãþi necesare.

Faþã de cele prezentate, proiectul fiind adoptat ºi de Camera Deputaþilor, Executivul vã solicitã sã aprobaþi proiectul de lege aºa cum a fost prezentat.

Vã mulþumesc.

Da, mulþumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiilor, avem Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã ºi Comisia de muncã ºi protecþie socialã.

Vã rog, prezentaþi raportul.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Intervenþii? Nu sunt.

Supun la vot raportul Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã. Vã rog sã votaþi.

Cu 80 de voturi pentru ºi douã abþineri, a fost aprobat raportul Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã.

Supun acum la vot proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 71/2001.

Vã rog sã votaþi!

Mulþumesc.

Cu 89 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 3 abþineri, a fost aprobat proiectul de lege.

Trecem acum la punctul 8 de pe ordinea de zi.

Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 241/2000 privind salarizarea cadrelor militare în activitate care îndeplinesc funcþii în afara Ministerului de Interne în organizaþiile internaþionale care acordã asistenþã de specialitate pe teritoriul României.

Vã rog frumos, din partea iniþiatorului.

## **Domnul Alexandru Farcaº Ñ** _secretar de stat în Ministerul de Interne_ **:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Sunt Alexandru Farcaº, secretar de stat în Ministerul de Interne. Onorat Senat,

Guvernul vã propune sã adoptaþi proiectul de lege referitor la salarizarea cadrelor militare în activitate ce îndeplinesc funcþii în afara Ministerului de Interne, în organizaþiile internaþionale care acordã asistenþã de specialitate pe teritoriul României.

Aceastã opþiune a cadrelor militare, de a lucra pentru organizaþiile internaþionale care desfãºoarã activitãþi pe teritoriul României ºi de a fi plãtite de acestea în valutã, ca ºi acordul autoritãþilor din domeniul militar de la care provin aceste cadre, nu are o reglementare expresã, distinctã, fapt care împiedicã onorarea imediatã a solicitãrilor de acest gen formulate de respectivele organizaþii internaþionale.

Raportul este comun: al Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, precum ºi al Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã.

Comisiile au analizat ºi avizat favorabil acest proiect de lege, fãrã propuneri de modificare a textului Camerei Deputaþilor, ºi-l supunem spre aprobarea plenului Senatului cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituþia României.

Mulþumim, domnilor preºedinþi.

Dacã sunt intervenþii? Nu sunt intervenþii.

Supun la vot raportul Comisiilor de apãrare ºi de muncã. Vã rog sã votaþi.

Cu 74 de voturi pentru, 18 voturi împotrivã, a fost adoptat raportul comisiei.

Supun acum la vot proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 241/2000. Vã rog sã votaþi.

Da, mulþumesc.

Cu 76 de voturi pentru ºi 17 voturi împotrivã, a fost adoptat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 241/2000.

Mulþumesc.

Trecem la punctul 9 de pe ordinea de zi.

Domnule preºedinte,

Îmi permiteþi sã vã adresez rugãmintea de a lua în continuare, punctul 17 de pe ordinea de zi, având în vedere cã trebuie sã întocmim un raport pentru Legea privind ºomajul.

Supun aprobãrii plenului Senatului solicitarea domnului preºedinte al Comisiei de muncã ºi protecþie socialã. Sã aducem acum în atenþie punctul 17 de pe ordinea de zi. Vã rog sã votaþi!

Cu 75 de voturi pentru, 12 voturi împotrivã ºi o abþinere, s-a aprobat. Vã rog frumos, din partea Executivului.

## **Doamna Ileana Tureanu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei_ **:**

Sunt Ileana Tureanu, secretar de stat la Ministerul Lucrãrilor Publice, Transporturilor ºi Locuinþei.

Ministerul considerã cã este necesar ca prin Legea de aprobare a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 117/1999 sã fie menþinut sistemul de salarizare prevãzut de ordonanþa de urgenþã, pentru urmãtoarele motive:

1) dezvoltarea activitãþii agenþiei prin creºterea atribuþiilor corespunzãtor Programului de guvernare pe perioada 2001Ñ2004 ºi strategia ministerului nostru privind construcþia de locuinþe;

2) realizarea construcþiilor de locuinþe cu credit ipotecar ºi a construcþiilor de locuinþe pentru tineri destinate închirierii;

3) posibilitatea asigurãrii fondurilor necesare salarizãrii din veniturile agenþiei;

4) descentralizarea activitãþii agenþiei prin implementarea unei reþele de oficii teritoriale coordonate de A.N.L.;

5) asigurarea stabilitãþii personalului specializat, potrivit competenþelor A.N.L.

Pentru aceste motive, supunem spre aprobare plenului Senatului prezentul proiect de lege ºi suntem de acord cu raportul comisiei.

Da, mulþumesc, doamna secretar de stat. Domnule preºedinte...

În urma examinãrii proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 117/1999 privind salarizarea personalului Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe, în ºedinþa din 23.10.2001, comisia a hotãrât întocmirea unui raport favorabil pentru a fi înaintat plenului.

La dezbaterile din cadrul Comisiei de muncã ºi protecþie socialã au participat reprezentanþi ai A.N.L. ºi aceastã ordonanþã are avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Paul Anton Pãcuraru:**

Mulþumesc.

Dezbateri generale. Îmi permit sã mã înscriu la cuvânt. Vã rog sã-mi permiteþi.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Sigur cã proiectul de lege vine din guvernarea trecutã ºi din acest punct de vedere îmi permit sã spun cã este o mare mirare pentru mine cã noul domn ministru îºi însuºeºte un proiect al domnului ministru Noica, cu care nici la vremea respectivã noi nu am fost de acord. El acum intrã în Parlament ºi nu am fost de acord, pentru cã el introduce o discriminare inadmisibilã în sistemul de salarizare al personalului bugetar. Dacã veþi citi ºi raportul Consiliului Legislativ, vedeþi cã ºi raportul Consiliului Legislativ este negativ, Agenþia Naþionalã de Locuinþe nu este stat în stat, orice funcþionar public are aceleaºi obligaþii de competenþã, de responsabilitate, de seriozitate, ºi toate aceste discriminãri care se traduc în salarii... Ca sã vã dau un singur exemplu, la vremea respectivã coeficientul, valoarea de referinþã pentru A.N.L. era de 1 milion de lei, iar pentru primul-ministru era

648.000 de lei, la vremea respectivã, adicã în momentul redactãrii. Adicã a fost un proiect de lege cu o puternicã coloraturã proprie ºi personalã a instituþiei, care ºi-a dat niºte favoruri de care nici un alt salariat din România nu beneficiazã.

Citez doar din sporurile pe care salariaþii A.N.L.-ului le au în momentul de faþã: salariul de merit Ñ pânã la 15% din salariul de bazã, pentru o anumitã ctegorie de personal, spor de vechime pânã la 25%, spor de confidenþialitate (câtã confidenþialitate o fi în construcþia de locuinþe, nu mai înþeleg nici eu!) Ñ 25%, pentru titlul de doctor Ñ 15%. Dacã un salariat al agenþiei are titlul de doctor, sigur cã noi am vrea toþi sã motivãm doctorii, dar, uite, ãsta e sistemul din România ºi Legea nr. 152/1998, legea de bazã, nu prevede aºa ceva Ñ 15%, ºi este în opinia mea un exemplu de cum nu trebuie fãcutã o lege, mai ales într-un domeniu atât de sensibil al salarizãrii. În numele Grupului Partidului Naþional Liberal suntem împotriva aprobãrii acestui proiect.

Alte intervenþii, dacã sunt? Da, mulþumesc. Dacã nu sunt alte intervenþii, supun la vot raportul comisiei.

**:**

O listã!

Da, vã rog frumos, listã. Mulþumesc.

Trecem la punctul 9 de pe ordinea de zi: proiectul de Lege pentru ratificarea Convenþiei pentru protejarea persoanelor faþã de prelucrarea automatizatã a datelor cu caracter personal, adoptatã la Strasbourg la 28 ianuarie 1981.

Vã rog frumos, din partea iniþiatorului, domnul secretar de stat. Din partea comisiei. Mulþumesc frumos.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Generalizarea utilizãrii tehnicii de calcul ºi posibilitãþile aproape nelimitate de stocare ºi prelucrare automatizatã a informaþiilor referitoare la persoane atrage atenþia asupra necesitãþii instituirii unui control riguros asupra acestei activitãþi pentru evitarea încãlcãrii drepturilor fundamentale ale omului, preocupare de altfel constantã a guvernelor ºi organismelor internaþionale specializate. Încã din anul 1981, Consiliul Europei a adoptat Convenþia europeanã privind protecþia persoanelor fizice împotriva prelucrãrii automatizate a datelor cu caracter personal, instrument juridic ce face parte din mecanismele internaþionale de protecþie a drepturilor omului.

În principal, convenþia stabileºte condiþiile de calitate a datelor, categoriile speciale de date, asigurarea securitãþii datelor ºi garanþiile complementare pentru protecþia drepturilor persoanelor fizice ale cãror date se prelucreazã automatizat. Potrivit art. 3 din aceastã convenþie, statul, care devine parte la convenþie, trebuie sã declare în momentul depunerii instrumentului de ratificare sau aderare cãror categorii de fiºiere aplicã prevederile cuprinse în respectivul instrument internaþional, categoriile de titulari ai bazelor de date, precum ºi Autoritatea naþionalã de control a respectãrii dispoziþiilor interne de aplicare a acesteia. Având în vedere importanþa acordatã de Consiliul Europei ºi de Uniunea Europeanã, care a inclus acest instrument juridic internaþional în lista acquis-ului comunitar, ratificarea Convenþiei europene în materie devine imperioasã. Faþã de cele precizate, Executivul vã propune, onorat Senat al României, sã votaþi în favoarea textului de lege, care a fost, de altfel, adoptat de Camera Deputaþilor cu trei modificãri. Suntem de acord cu raportul comisiei de specialitate.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule secretar de stat. Vã rog frumos, domnule secretar al Comisiei juridice.

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Convenþia stabileºte în esenþã condiþiile de calitate a datelor, categoriile speciale de date, asigurarea securitãþii acestora, garanþiile complementare pentru protecþia drepturilor persoanelor fizice ale cãror date se prelucreazã automatizat, excepþiile, restricþiile, regulile fluxului transfrontalier ºi datele cooperãrii internaþionale.

Dupã cum aþi constatat ºi în proiectul de lege, dar mai ales în forma adoptatã de Camera Deputaþilor, în condiþiile art. 3 au fost menþionate declaraþiile pe care statul român le prezintã cu ocazia depunerii instrumentului de ratificare. Datã fiind importanþa acestor declaraþii, care prezintã rezerve sau precizãri, permiteþi-mi sã vi le prezint: la art. 3 pct. 2 lit. a), prezenta convenþie nu se aplicã prelucrãrilor de date cu caracter personal care fac parte dintr-un sistem de evidenþã atunci când:

a) sunt efectuate în cadrul activitãþilor în domeniul apãrãrii naþionale ºi siguranþei naþionale, desfãºurate în limitele ºi cu restricþiile stabilite de lege;

b) prelucrarea priveºte date obþinute din documente accesibile publicului, conform legii;

c) sunt efectuate de cãtre persoanele fizice exclusiv pentru uzul lor personal, dacã datele în cauzã nu sunt destinate a fi dezvãluite.

De aceeaºi naturã se aflã ºi declaraþia-rezervã de la art. 3 pct. 2 lit. b). Prezenta convenþie se va aplica în egalã mãsurã prelucrãrilor de date cu caracter personal, efectuate în cadrul activitãþilor sale legitime de cãtre o fundaþie, asociaþie etc.

ªi, la art. 3 pct. 2 lit. c), prezenta convenþie se aplicã ºi prelucrãrilor de date cu caracter personal efectuate prin alte mijloace decât cele automate. Autoritatea naþionalã competentã în supravegherea acestei activitãþi este instituþia Avocatului Poporului, aºa cum noi am stabilit-o printr-o lege, anterior adoptatã.

Cu aceste menþiuni, cu care am þinut sã subliniez importanþa, cauzele, rezervele sub forma declaraþiilor prevãzute de statul român, comisia a apreciat cã forma adoptatã de Camera Deputaþilor este corespunzãtoare ºi-a însuºit-o ºi prezintã raportul prin care vã roagã sã

## **Domnul Nicolae Paul Anton Pãcuraru:**

## Mulþumesc, domnule senator.

Dacã sunt intervenþii?

Trecem la punctul 10 de pe ordinea de zi: proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Croaþia privind readmisia cetãþenilor proprii ºi a strãinilor, semnat la Zagreb la 30 septembrie 2000.

Vã rog frumos, din partea iniþiatorului, domnul secretar de stat.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimate doamne ºi stimaþi domni senatori,

ªi acest proiect de lege face parte din planul de acþiune al României pentru problematica ridicãrii obligativitãþii vizelor în spaþiul Schengen. În acest context a fost promovatã o strategie de încheiere a asemenea acorduri de readmisie cu statele membre ale Uniunii Europene, statele candidate ºi alte state relevante din zonã, drept pentru care Executivul vã propune sã adoptaþi acest document, acest proiect de lege. Iniþiatorul este de acord cu concluziile Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a Senatului.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule secretar de stat. Comisia juridicã, domnule senator, vã rog.

## Domnule preºedinte,

Raportul comisiei este fãrã amendamente ºi observaþii, de a confirma acordul în forma adoptatã de Camera Deputaþilor ºi, în esenþã, se referã la documentele în baza cãrora se poate dovedi sau se prezumã cetãþenia. Procedurile de readmisie a cetãþenilor statelor pãrþii contractante, precum ºi a strãinilor, categorii de informaþii pe care le pot furniza pãrþile contractante pentru aplicarea acordului, categorii de cheltuieli necesare readmisiei, procedura intrãrii în vigoare ºi denunþarea.

Acest fel de acorduri, care se încheie uzual între state, reprezintã o modalitate juridicã de a rezolva eventualele raporturi conflictuale ce pot surveni între state privind cetãþenii uneia sau celeilalte dintre pãrþile contractante, inclusiv strãinii aflaþi pe teritoriul uneia sau celeilalte dintre pãrþile contractante. Prin urmare, reprezintã un act juridic, un acord între România ºi Croaþia de naturã a favoriza relaþiile dintre cele douã þãri ºi douã state, precum ºi de a crea premisele menþionate de domnul secretar de stat, ºi anume: circulaþia reglementatã ºi favorizantã a drepturilor ºi intereselor cetãþenilor României.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Paul Anton Pãcuraru:**

Mulþumesc, domnule senator.

Dacã sunt intervenþii? Nu sunt.

- 3 abþineri, raportul comisiei a fost votat.

- Supun la vot proiectul de lege. Vã rog sã votaþi. Mulþumesc.

- Cu 97 de voturi pentru, douã voturi împotrivã,

- 4 abþineri.

Trecem la punctul 11 de pe ordinea de zi: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 86/2001 pentru modificarea art. 14 alin. 1 lit. e) din Ordonanþa Guvernului nr. 65/1997 privind regimul paºapoartelor în România.

Domnul secretar de stat ºi comisia care va prezenta raportul.

Domnule secretar de stat, aveþi cuvântul.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Onorat Senat al României,

Executivul vã propune adoptarea proiectului de lege prezentat, care, în esenþã, conþine mãsura înãspririi regimului sancþionator actual prin majorarea duratei de aplicare a restrângerii dreptului de circulaþie liberã, de la o perioadã cuprinsã între 3 ºi 12 luni, aºa cum se prevedea în Ordonanþa Guvernului nr. 65/1997, la o perioadã cuprinsã între 6 luni ºi 3 ani. Aceastã mãsurã se înscrie în eforturile concrete ale României de integrare mai rapidã în structurile Uniunii Europene ºi, implicit, de eliminare a vizelor necesare cetãþenilor români pentru intrarea în spaþiul Schengen.

Iniþiatorul este de acord cu raportul Comisiei pentru apãrare, ordine ºi siguranþã naþionalã ºi, totodatã, suntem favorabili raportului suplimentar al Comisiei de apãrare, prin care se propune plenului Senatului adoptarea proiectului cu unele amendamente ce privesc forma, ºi nu fondul documentului.

Cu aceste precizãri, vã rugãm sã votaþi în favoarea proiectului de lege prezentat. Vã mulþumesc.

## Mulþumesc, domnule secretar de stat.

Domnule preºedinte al Comisiei pentru apãrare, ordine ºi siguranþã naþionalã.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, împreunã cu Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului au un raport comun. Comisiile noastre supun dezbaterii plenului Senatului

acest proiect de lege, cu rugãmintea de a fi adoptat în conformitate cu prevederile art. 74 din Constituþie. Bineînþeles, cu observaþiile, cu anexa pe care vã rog s-o daþi spre citire.

Vã mulþumesc.

Da, mulþumesc.

Dezbateri generale? Domnul preºedinte Mircea Ionescu-Quintus.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor colegi,

Þin sã subliniez importanþa modificãrii acestui text, în condiþiile în care cetãþenii care pãrãsesc teritoriile þãrilor lor ºi merg în strãinãtate, ºi mã refer ºi la concetãþenii noºtri, trebuie sã fie foarte atenþi la comportarea lor, mai ales în preajma unui eveniment pe care noi îl aºteptãm ºi sperãm sã-l primim cu satisfacþie. Prin urmare, este bine venitã aceastã modificare, înãsprirea consecinþelor încãlcãrii unor norme de convieþuire ºi mai ales de comportare pe teritoriile altor state. Grupul nostru va vota acest proiect.

Mulþumesc.

## Da, mulþumesc.

Înþeleg, domnule preºedinte, cã, practic, raportul comisiei este forma adoptatã de Camera Deputaþilor, fãrã amendamente.

Da, mulþumesc.

Da, domnule preºedinte.

## **Domnul Nicolae Paul Anton Pãcuraru:**

-

Mulþumesc.

Trecem la punctul urmãtor de pe ordinea de zi: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 96/2000 pentru modificarea ºi completarea unor acte normative în vederea unificãrii sistemului de evidenþã informatizatã a persoanei. Deci rãmâne domnul secretar de stat.

Domnul secretar de stat, vã rog, aveþi cuvântul.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor membri ai Senatului României,

Prezentul proiect de lege supus atenþiei dumneavoastrã pentru reexaminare ºi adoptare are ca obiect aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 96/2000 pentru modificarea ºi completarea unor acte normative în vederea unificãrii sistemului de evidenþã informatizatã a persoanei.

Aºa cum se aratã ºi în cererea de reexaminare adresatã Camerei Deputaþilor de cãtre Preºedintele României, cauza principalã de respingere a ordonanþei a fost faptul cã reglementarea instituitã de acest act normativ s-a considerat cã e de natura legii organice, ceea ce presupune adoptarea ei cu o majoritate ce nu a fost întrunitã.

Pe de altã parte, prin respingerea Ordonanþei de urgenþã nr. 96/2000, pentru multe dintre actele administrative emise în baza acesteia dispare temeiul legal, astfel încât o serie de documente, precum permise ºi certificate privind regimul circulaþiei pe drumurile publice, legitimaþii etc. ar trebui preschimbate chiar din momentul intrãrii în vigoare a legii.

În consecinþã, apreciem cã e necesar sã fie adoptatã Legea de aprobare a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 96/2000, motiv pentru care, vãzând votul favorabil deja dat în septembrie de Camera Deputaþilor ºi fiind de acord cu raportul comisiei de specialitate a Senatului, vã rugãm sã aprobaþi acest proiect de lege.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule secretar de stat. Aveþi cuvântul, domnule preºedinte al Comisiei pentru apãrare, ordine ºi siguranþã naþionalã.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, precum ºi Consiliul Legislativ.

În ºedinþa din 16.10.2001, comisia noastrã a analizat cererea de reexaminare formulatã de Preºedintele României, precum ºi soluþia adoptatã de Camera Deputaþilor, constatând urmãtoarele: din reexaminarea textului de lege s-a stabilit cã o normã de natura legii ordinare nu devine o normã de natura legii organice, dacã este cuprinsã într-o astfel de lege, deoarece domeniile legii organice sunt limitativ prevãzute în art. 72 alin. 3 din Constituþia României, împrejurare atestatã ºi de Decizia Curþii Constituþionale nr. 88/1998, publicatã în Monitorul Oficial al României nr. 207 din 3.06.1998.

2) Prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 291/2000 aprobatã prin Legea nr. 308/2001 s-a prevãzut la art. 8 cã trecerea structurilor privind evidenþa populaþiei, eliberarea ºi evidenþa paºapoartelor de la Ministerul de Interne la Ministerul Administraþiei Publice se va face în mod eºalonat, pe baza unor protocoale încheiate între cele douã ministere ºi pe mãsura actualizãrii legislaþiei specifice. În acest context, respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 96/2000 ar destrãma actualul sistem de evidenþã informatizatã a populaþiei, fapt care ar genera numeroase disfuncþionalitãþi. În concluzie, în temeiul prevederilor art. 77 din Constituþia României ºi ale art. 141 din Regulamentul Senatului, analizând cererea de reexaminare a Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 96/2000 pentru modificarea ºi completarea unor acte normative în vederea unificãrii sistemului de evidenþã

informatizatã a persoanei, formulatã de Preºedintele României, comisia noastrã a hotãrât sã avizeze favorabil acest proiect de lege fãrã propuneri de modificare a textului adoptat de Camera Deputaþilor ºi sã-l supunã dezbaterii plenului Senatului, cu rugãmintea de a fi aprobat în conformitate cu prevederile art. 74 din Constituþia României.

Mulþumesc.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Intervenþii, dezbateri generale? Nu sunt. Vã mulþumesc.

Supun la vot raportul Comisiei pentru apãrare, ordine ºi siguranþã naþionalã, care este, de fapt, forma adoptatã de Camera Deputaþilor.

Vã rog sã votaþi... Îmi cer scuze, este o intervenþie!

La dezbateri generale n-am putut sã intervin, dar vreau sã vã prezint urmãtorul aspect, ºi anume: am depus douã amendamente la comisie ºi vreau sã le susþin. Faceþi ºi menþiunea cu privire la amendamentele...

Îmi pare rãu, domnule senator, în documentele noastre nu figureazã amendamentele. Comisia n-a înaintat amendamente respinse.

Eu le-am depus în termen. Acum nu ºtiu care-i motivul pentru care comisia nu le-a luat în considerare.

Deci termenul de depunere a amendamentelor era pentru data de 25.09.2001 ºi eu am depus amendamentele respective pe data de 24.09.2001. În aceastã situaþie eu doresc sã susþin amendamentele, atâta timp cât le-am depus legal.

Cu permisiunea dumneavoastrã, sã solicit opinia domnului preºedinte. Comisia de apãrare...

Domnule preºedinte,

Noi am reexaminat acest proiect la cererea Preºedinþiei. Deci numai acesta a fost punctul de vedere pe care noi l-am luat în considerare. Cererea pe care o are domnul senator, chiar dacã este dreaptã, depãºeºte cadrul discuþiei.

Îmi pare foarte rãu.

## Da, mulþumesc.

Înþeleg cã amendamentele, practic, n-au fost discutate, dar, vã rog, domnule senator...

N-au fost luate în considerare. Îmi pare rãu.

Domnul senator Predescu.

Domnule preºedinte,

Aici, ceea ce primeazã este actul de investire. Sesizarea Preºedintelui României pentru reexaminare este actul de investire. Dacã domnul coleg a adus observaþii la texte vizate de actul de investire, pot fi luate, pot fi discutate; dacã a adus la alte texte, sunt inadmisibile.

Am înþeles. Da. Am înþeles cã aceasta a fost ºi poziþia Comisiei de apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã. Domnule senator, îmi pare rãu. Vã rog.

Eu am adus amendamentele la proiectul de lege. Acuma...

Am înþeles. Da.

Dacã comisia nu le-a discutat, n-am nici o vinã.

## **Domnul Nicolae Paul Anton Pãcuraru:**

Am înþeles. Da.

Aº ruga pe membrii comisiei sã fie mai atenþi.

Domnule coleg, îmi cer scuze în numele comisiei. Se pare cã a fost o defecþiune ºi din partea noastrã, dar, conform regulamentului, îmi pare rãu, asta e situaþia.

Eu vã mulþumesc. De fapt, ºi anterior, când am încercat sã iau cuvântul... tot pentru aceeaºi problemã, la legea anterioarã, ºi vãd cã s-a repetat greºeala. Vã mulþumesc.

## Am înþeles.

Supun la vot raportul Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã. Vã rog sã votaþi.

Cu 60 de voturi pentru, 27 de voturi împotrivã ºi o abþinere, a fost adoptat raportul Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã.

Supun la vot proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 96/2000. Vã rog sã votaþi.

Mulþumesc.

Cu 66 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivã, douã abþineri, a fost adoptat proiectul de lege.

Trecem la punctul urmãtor pe ordinea de zi, punctul 13: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea ºi funcþionarea Poliþiei de Frontierã Române.

Din partea ministerului, aveþi cuvântul, domnule secretar de stat.

## Mulþumesc.

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Caracterul de urgenþã al adoptãrii Ordonanþei de urgenþã a Guvernului privind organizarea ºi funcþionarea Poliþiei de Frontierã Române a fost dat de necesitatea

realizãrii unui cadru juridic adecvat evoluþiilor politice ºi sociale recente, contextului actual al intensificãrii dezbaterilor la nivel european privind posibilitatea eliminãrii vizelor pentru cetãþenii români.

Prezenta ordonanþã de urgenþã vine ºi umple un gol pe plan legislativ, în urma procesului de reorganizare ºi modernizare a Poliþiei de Frontierã Române conform standardelor Uniunii Europene în materie, ºi corelãrii cu alte legi conforme acquis-ului comunitar.

În forma în care a fost elaboratã ºi prin prevederile pe care le conþine, aceastã lege garanteazã capacitatea Poliþiei de Frontierã Române de a asigura suveranitatea statului român în marea teritorialã ºi zona contiguã, respectarea drepturilor suverane în zona economicã exclusivã, permite pregãtirea infrastructurii la frontierã, în vederea aderãrii României la Uniunea Europeanã, garanteazã asigurarea dreptului la liberã circulaþie a persoanelor într-un mod civilizat ºi în consonanþã cu obligaþiile asumate de statul român. De asemenea, permite descurajarea persoanelor care, individual sau în asociere, realizeazã venituri din sãvârºirea unor acte în categoria criminalitãþii transfrontaliere, oferã instrumentele necesare pentru respectarea regimului juridic al frontierei de stat.

Aceastã ordonanþã a fost corelatã cu legislaþia în domeniu ºi orientãrile legislative privind statutul strãinilor, regimul refugiaþilor, regimul paºapoartelor ºi al vizelor, dreptul mãrii, regimul navigaþiei pe Dunãre, protecþia mediului ºi alte reglementãri privind ordinea publicã ºi siguranþa naþionalã.

Iniþiatorul este de acord cu raportul comisiei de specialitate a Senatului României. În consecinþã, vã propunem, stimate doamne ºi stimaþi domni senatori, sã votaþi în favoarea acestui important proiect de lege. Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule secretar de stat.

Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Este un raport comun. Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, împreunã cu Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã avizeazã favorabil în raport cu obiectul proiectului de lege care face parte din categoria legilor organice ºi care urmeazã a fi adoptat potrivit art. 74 din Constituþie, bineînþeles, cu amendamentele din anexã.

Deci vã rugãm sã supuneþi votului.

Mulþumesc.

Înþeleg cã iniþiatorul s-a declarat de acord cu amendamentele comisiei.

Dezbateri generale. Domnul senator Eckstein.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Este, de fapt, o intervenþie de procedurã. Eu am înþeles acest regim de urgenþã la aceastã ordonanþã, înþeleg ºi faptul cã Executivul, întotdeauna, este interesat sã treacã cât mai repede posibil proiectele, fie cã sunt legislative, fie cã sunt sub formã de ordonanþã de urgenþã.

Aº vrea sã spun, de la capãtul locului, cã sunt membru în Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi este o mare onoare pentru mine cã pot sã fac parte din aceastã comisie din care fac parte juriºti reputaþi ºi eu cred cã ºi consistenþa rapoartelor elaborate de aceastã comisie aratã seriozitatea ºi aplecarea cu care membrii acestei comisii lucreazã.

Totuºi, nu-mi pot explica urgenþa cu care Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a redactat acest raport comun împreunã cu Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã.

Practic, se pare cã cele douã comisii au lucrat, în parte, împreunã, în parte, separat. Cert este cã, în calitatea mea de membru al Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, am dat, dacã vreþi, de acest raport într-o fazã când deja era redactat ºi, pur ºi simplu, în Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ni s-a citit ce amendamente au propus cele douã comisii.

Eu sunt un senator care am în spate un numãr de voturi ºi trebuie sã-mi exercit mandatul atât în comisie, cât ºi în plen.

Nu am fost singurul care a fost în aceastã situaþie. Reprezentanþi ai altor douã partide, douã partide din opoziþia clasicã, dacã vreþi, P.N.L. ºi P.D., nu au avut posibilitatea sã se exprime cu privire la acest proiect de lege de aprobare a ordonanþei.

Totuºi, cred cã este vorba de o materie foarte sensibilã. Poate cã sunt unii dintre noi care ºtiu ce s-a întâmplat la graniþele þãrii în perioada dictaturii comuniste. De aceea, cu respect, eu solicit plenului, pentru a nu fi discuþii la un proiect de o asemenea însemnãtate, sã fie returnat raportul comisiei pentru o nouã discutare ºi pentru un raport suplimentar.

Mulþumesc.

Mulþumesc. Domnul senator Popa.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

N-aº vrea sã vorbesc de un precedent în modalitatea în care s-au fãcut rapoartele celor douã comisii. ªi precedentul era cel discutat de mine în momentul în care s-a aplicat modificarea Legii Curþii de Conturi, când o comisie nu ºi-a dat votul, deºi ambele comisii erau învestite de Biroul permanent pentru a face raport de fond.

ªi în aceastã situaþie, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri Ñ ºi fac parte, ca ºi colegul Eckstein, din aceastã comisie Ñ nu a analizat... A analizat deci Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã. Noi nu am analizat proiectul ºi, ca atare, consider cã cererea de returnare este fireascã.

Mai mult decât atât, chiar dacã ordonanþa este de urgenþã, având în vedere faptul cã ea se aplicã în momentul actual, chiar cã nu avem absolut nici un fel de urgenþã în a face o lege în care ºi opoziþia sã-ºi poatã

spune punctul de vedere în analiza care se face în comisia de specialitate... Deci susþin aceastã cerere de returnare a raportului la comisii.

Am înþeles, domnule senator,

Domnul senator Liviu Maior, vã rog, aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Eu cred cã nu mai trebuie sã discutãm ºi sã comentãm la nesfârºit urgenþa ºi necesitatea adoptãrii ºi de cãtre Senat a acestui proiect de lege. Dumneavoastrã ºtiþi destul de bine cã intrãm în dezbaterea Legii bugetului, iar aceastã lege este esenþialã pentru ca, la începutul lunii decembrie, când la Bruxelles se va lua decizia dacã vom mai avea sau nu vom mai avea nevoie de vize, sã avem acest proiect de lege înaintat.

Eu nu cred cã trebuie pus tot timpul sub semnul întrebãrii cã Ñ ºtiu eu? Ñ Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri sau Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã au elaborat nu ºtiu cum acest proiect de lege. Eu am încredere cã cele douã comisii ºi-au îndeplinit obligaþiile pe care le au.

Eu repet, chestiunea este extrem de presantã pentru noi, pentru România. Suntem la începutul lunii noiembrie ºi nu ºtiu cât va dura dezbaterea bugetului, ca sã ne întrunim sã votãm o asemenea lege. Dacã cineva vrea sã-ºi asume responsabilitatea nescoaterii României de pe lista þãrilor ai cãror cetãþeni au nevoie de vizã, atunci putem sã filozofãm, în continuare, în jurul acestei chesiuni.

Mulþumesc, domnule senator.

Vã rog frumos, domnul senator Predescu, din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Sunt dator sã dau explicaþiile necesare.

Datoritã ordinii de zi încãrcate a ºedinþelor Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, ca ºi a Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, biroul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a hotãrât ca la lucrãrile Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã sã participe 2Ð3 senatori care sã expunã punctul de vedere al acestei comisii asupra acestui proiect de lege ºi asupra celuilalt, privind Poliþia de Frontierã. Aºa s-a procedat. ªi se procedeazã aºa, este în practica uzualã a comisiilor parlamentare acest procedeu.

Dupã ce s-a ajuns la punctul de vedere consemnat în amendamentele din anexã, domnilor colegi, aþi recunoscut cã eu am venit ºi, în plenul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, v-am prezentat anexa ºi aþi fost de acord cu ea. Aºa este? ªi nu aþi avut de adãugat la ea. ( _Intervenþie neinteligibilã din salã_ .)

Ce sã mai vorbim acum? Ce sã mai vorbim? V-am rugat, v-am prezentat amendamentele Ñ care sunt de formã, de redactare, nu sunt de fond Ñ nu aþi avut nici unul, ºtiaþi de procedura adoptatã anterior de biroul comisiei, aºa încât, din punct de vedere al regulamentu- lui, nu al orgoliilor, întrucâtva afectate, raportul nu suferã, pentru cã nu a încãlcat nici o prevedere regulamentarã. Dimpotrivã.

Am înþeles sã favorizãm celeritatea cu care sã prezentãm cele douã rapoarte despre care ºi dumneavoastrã cunoaºteþi cã reprezintã niºte condiþionãri în cadrul criteriilor pe care trebuie sã le îndeplineascã þara noastrã în raport cu þãrile vecine ºi cu þãrile în rândul cãrora doreºte sã se afle, în Comunitatea Europeanã.

De aceea, vã rog sã priviþi lucrurile pe aceste baze pe care le-am prezentat cu absolutã exactitate ºi, constatând cã nu existã nici un prejudiciu... Pentru cã, dacã aveaþi alte amendamente, le-aþi fi prezentat. Nu aþi avut ºi, în consecinþã, nu aþi fost vãtãmaþi cu nimic în exercitarea dreptului de senator, de a participa la lucrãrile comisiei.

Eu socotesc cã, neexistând nici o vãtãmare, care nici mãcar nu a fost invocatã... Dumneavoastrã aþi cerut, pur ºi simplu, restituirea la comisie. Pentru ce? Sã-i mai dãm o lecturã, ca sã rãmânã la aceeaºi formã? Ne provocaþi la un lucru absolut inutil, dar care produce prejudicii. Nu produce foloase pentru dumneavoastrã, dar produce prejudicii pentru toþi.

Da. Domnul secretar...

Domnule preºedinte, am ºi eu...

Vã rog frumos, domnule preºedinte.

Domnule senator Eckstein ºi domnule senator Popa, nu pot sã fiu de acord cu neîncrederea pe care o acordaþi colegilor Domniilor voastre din acelaºi partid, ºi care fac parte din comisie. Partidele dumneavoastrã au fost reprezentate la comisie. Dovadã, am materialele respective, oamenii care au lucrat, care ºi-au spus punctul de vedere, iar dacã dumneavoastrã spuneþi cã funcþioneazã ºi cã n-ar fi o pierdere de timp, existã o pierdere importantã, pentru cã noi avem amendamente care s-au fãcut ºi care sunt în anexa la raport.

Din acest motiv, vã rog, doamnelor ºi domnilor colegi, sã votaþi propunerea celor douã comisii. Vã mulþumesc.

Sunt obligat sã informez plenul Senatului cã am depãºit timpul dezbaterilor legislative cu 5 minute, motiv pentru care supun la vot sistarea discuþiilor, cu precizarea cã cele douã proiecte de lege privind frontiera de stat ºi organizarea Poliþiei de Frontierã se reporteazã pe mâine, când vor continua dezbaterile generale ºi discuþiile tehnice, cu propunerea fãcutã de domnul senator Eckstein, de a se retrimite la comisie, propune care se va discuta mâine.

Supun la vot sistarea discuþiilor ºi începerea interpelãrilor.

Cu 78 de voturi pentru, 28 de voturi împotrivã, o abþinere, au fost suspendate dezbaterile pe acest proiect de lege, dezbateri care vor continua mâine, pe ordinea de zi...

Sã votãm propunerea domnului Eckstein.

Propunerea domnului Eckstein, pentru cã discuþiile continuã, se va discuta mâine, o datã cu...

Sã votãm acum!

Supun la vot propunerea formulatã de domnul senator Eckstein, de retrimitere la comisii a raportului Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã ºi Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.

Vã rog sã votaþi.

Cu 12 voturi pentru, 89 de voturi împotrivã, propunerea de retrimitere la comisie a fost respinsã.

Continuãm mâine procedura legislativã, pe dezbateri generale ºi discutarea pe capitole, pe articole ºi pe amendamente.

Vã mulþumesc.

Trecem la urmãtorul punct din ordinea de zi, ”Întrebãri ºi interpelãriÒ.

Pentru stenogramã, voi face un anunþ înainte de a începe interpelãrile.

Comisia de mediere pe care am votat-o pentru Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 78/2001 ºi Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 101/2001, ordonanþe ale cãror reglementãri au fost preluate de proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 94/1992, este aceeaºi ºi pentru proiectul de Lege de modificare a Legii Curþii de Conturi. Deci aceastã comisie înlocuieºte comisia de mediere constituitã luni, 29 octombrie 2001.

- Mulþumesc.

- Intrãm la capitolul urmãtor din ordinea de zi, ”Întrebãri

- ºi interpelãriÒ.

Dau cuvântul domnului senator Adrian Pãunescu.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnilor senatori,

Întrebarea pe care o pun eu se adreseazã, fireºte, Guvernului, dar se adreseazã ºi autoritãþilor ºtiinþifice ale României, se adreseazã Academiei Române, se adreseazã autoritãþii judecãtoreºti: Cine a stabilit cã Ion Antonescu este criminal de rãzboi? Nu cumva ocupanþii strãini?

Este o întrebare la care cred cã trebuie sã rãspundem, de acum încolo, în deplinã cunoºtinþã de cauzã ºi cu argumente. Sã nu emitem opinii politice despre un om care a murit împuºcat de ocupanþi, pentru felul în care ºi-a trãit viaþa ºi a condus România. Ajungem ºi noi la concluzia autoritãþilor bolºevice? Dacã atâtea procese au fost rejudecate, de ce tocmai un asemenea proces, de importanþã capitalã pentru istoria României, n-ar fi scos de sub bãnuiala de pãrtinire bolºevicã? Nu anticipez asupra rezultatului procesului, dar cred cã el trebuie sã aibã loc într-o Românie fãrã ocupanþi.

Aºadar, cred cã se impune organizarea unui seminar internaþional, de cãtre oamenii de ºtiinþã, de cãtre juriºti, pentru a afla, în 2001, ce a stat la baza condamnãrii mareºalului Antonescu.

Aº vrea sã spun, cu acest prilej, cã este una dintre marile întrebãri ale istoriei României din veacul al XX-lea ºi cã asupra acestei chestiuni existã opinii în controversã. Mari lideri ai lumii evreieºti din România acelor ani au lãsat mãrturii zguduitoare despre România condusã de Antonescu. ªi au lãsat mãrturii chiar ºi dupã moartea lui Antonescu. Mãrturii favorabile lui Antonescu ºi României.

Existã Ñ ºi ºtim asta Ñ ºi alte pãreri, unele care îl - acuzã pe Antonescu de crime împotriva evreilor ºi împo triva lumii civilizate.

Aº vrea, o datã cu aceastã controversã care s-a stârnit ºi care trebuie sã-ºi gãseascã un rãspuns ºtiinþific ºi obiectiv, sã ajutãm la scrierea _Cãrþii de istorie a României_ ºi sã nu ne mai simþim culpabili acolo unde nu existã date cã am fi vinovaþi. Avem ºi noi faptele noastre rele în istorie, dar holocaustul nu este al poporului român. Poporul român i-a apãrat pe evrei, ºi lideri spirituali ºi pragmatici ai lumii evreieºti au spus asta la vremea respectivã.

Printre noi trãieºte un martor ºi un participant la Ñ bãtãlia pentru libertatea ºi viaþa evreilor profesorul - Raoul ªorban din Cluj Napoca. ªi el, ºi alþi oameni de vârf ai spiritualitãþii româneºti ºi evreieºti ºi, de fapt, ai tuturor culturilor ºi istoriei lumii, care mai pot depune mãrturie, trebuie sã spunã adevãrul. Acum! Dacã e cazul, sã-l repete!

Mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul, din partea Grupului parlamentar P.R.M., doamna senator Angela Bãlan, care are douã întrebãri, una adresatã primului-ministru, a doua, Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei.

Vã rog.

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Întrebare adresatã domnului prim-ministru Adrian Nãstase.

În urma adoptãrii Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 121/2001, s-au suspendat, timp de un an, toate procedurile legate de adopþia internaþionalã.

Viitoarea Lege a copilului va promova mai ales adopþia internã, ca soluþie naþionalã, obligatorie, de tip familial, în folosul copiilor români.

În aceste condiþii, întrebãm Guvernul: Cum va rezolva situaþia specialã a unor familii strãine care au crezut cã menþinerea sistemului anterior al adopþiilor ar fi asigurat finalizarea propriilor dosare?

Solicitãm rãspuns în scris.

Întrebare adresatã doamnei ministru Daniela Bartoº, ministrul sãnãtãþii ºi familiei: Programul naþional de tuberculozã are suficiente fonduri alocate pentru cumpãrarea de medicamente, în condiþiile în care, în ultimii 10 ani, tuberculoza a crescut alarmant în rândul populaþiei? În cadrul acestui program este inclusã ºi problema controlului ºi supravegherii pacienþilor bolnavi ºi de SIDA, ºi de tuberculozã?

Solicitãm rãspuns în scris. Vã mulþumesc.

Mulþumesc, doamna senator.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, are cuvântul domnul senator Bãlãlãu Constantin.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

O întrebare pentru doamna ministru Daniela Bartoº, ministrul sãnãtãþii ºi familiei: Cine este rãspunzãtor de situaþia gravã creatã în judeþul Ilfov ca urmare a nefuncþionãrii serviciului public ”Urgenþã Ñ SalvareÒ? Cine rãspunde, ºi cum, pentru eventualele consecinþe asupra vieþii ºi sãnãtãþii celor care au apelat la ”SalvareÒ ºi care au primit rãspunsul cã nu au benzinã?

Se solicitã rãspuns în scris ºi oral.

Mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, are cuvântul doamna senator Norica Nicolai.

Întrebarea mea este adresatã Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, doamnei ministru Andronescu.

În oraºul Huedin, judeþul Cluj, de foarte multã vreme, este în fazã de finalizare o unitate ºcolarã. Dupã evaluãrile administraþiei publice locale, circa 4 miliarde lei ar fi suficiente pentru ca aceastã ºcoalã sã poatã fi utilizatã în programul anului ºcolar viitor. În plus, unitãþile ºcolare limitrofe nu asigurã necesarul pentru numãrul de copii care se ºcolarizeazã, iar aceastã construcþie riscã sã se degradeze ºi sã se deterioreze, dacã nu reuºim s-o punem în funcþiune.

Solicitãm sprijin în acest sens.

Întrebarea mea este: Ce au de spus ministrul de interne, Ioan Rus, ºi ministrul de finanþe, Mihai Tãnãsescu, vizavi de cei care trebuiau sã controleze ºi sã previnã o asemenea pagubã ºi dacã Domniile lor nu cred cã s-ar impune ca persoanele vinovate de tolerarea ilegalitãþilor respective sã rãspundã solidar cu Severin Tecalciuc?

Vreau rãspuns în scris ºi verbal, în plenul Senatului. A doua întrebare, dacã-mi permiteþi, domnule preºedinte...

Din judeþul Suceava s-au fãcut multe demersuri de reactivare a Episcopiei Rãdãuþiului, desfiinþatã în 1775 de Imperiul Habsburgic, ºi al cãrei patrimoniu a fost preluat de Mitropolia din Cernãuþi.

Sediul acesteia a fost mutat în timpul rãzboiului la Câmpulung Moldovenesc, iar în 1948 Mitropolia Cernãuþiului a fost desfiinþatã de regimul totalitar.

Întrebare: De ce, nici pânã la aceastã datã, Ministerul Culturii ºi Cultelor ºi Patrimoniul Cultural Naþional nu au luat nici o mãsurã de reînfiinþare a Episcopiei Rãdãuþilor ºi Câmpulungului Moldovenesc, ca succesor direct al fostei mitropolii, întrucât existã semnale clare cã se intenþioneazã constituirea unei asemenea instituþii în Ucraina, sub jurisdicþia, direct, a Bisericii Ortodoxe Ucrainene din Kiev, aceasta urmãrind ºi alte scopuri în zonã.

Doresc rãspuns în scris ºi verbal.

Mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat are cuvântul domnul senator Aurel Panã.

Mulþumesc, doamna senator.

Din partea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), are cuvântul domnul senator Doru Laurian Bãdulescu.

Interpelare adresatã domnului...

Suntem la întrebãri, domnule senator.

Întrebãri?! Scuzaþi, înseamnã cã am scris greºit!

Urmeazã sã reveniþi la microfon, cu ocazia interpelãrilor.

Din partea Grupului parlamentar P.R.M., are cuvântul domnul senator Gheorghe Acatrinei.

Vã rog frumos! Douã întrebãri... Vã rog, sã câºtigaþi timp.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Deºi este de notorietate cazul multimiliardarului Severin Tecalciuc, care, prin afacerile sale, a prejudiciat bugetul statului cu aproximativ 100 de miliarde de lei, este interesant de ºtiut cum a fost posibil ca o asemenea inginerie financiarã sã se deruleze sub ochii organelor abilitate ale statului ºi urmare cãrei împrejurãri acestea au fost ignorate o aºa lungã perioadã de timp.

Întrebarea mea este adresatã domnului Mihai Tãnãsescu, ministrul finanþelor.

De ce deschiderea de 214 miliarde lei pentru acoperirea diferenþelor de preþ la sãmânþã, depusã de Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor încã din luna octombrie, nu a fost onoratã de Ministerul Finanþelor Publice pânã la aceastã datã, în condiþiile în care existã prevederi bugetare la nivelul solicitãrii?

Doresc rãspunsul în scris.

## **Domnul Nicolae Paul Anton Pãcuraru:**

Mulþumesc, domnule senator. Îmi dau ºi mie cuvântul. Am douã întrebãri.

Prima întrebare este adresatã domnului ministru Mihai Tãnãsescu.

O politicã devenitã practicã cât se poate de frecvent este ºtergerea datoriilor cãtre buget ºi cãtre forurile speciale ale societãþilor comerciale intrate în procesul de privatizare ºi transferul sumelor aferente, datorii majorate de întârziere ºi penalitãþi, la datoria publicã internã.

Serviciul datoriei publice interne se încarcã astfel cu sume considerabile, de ordinul zecilor ºi sutelor de milioane de dolari, pe care, evident, Guvernul le include în buget, iar contribuabilul trebuie sã le plãteascã.

Doresc foarte mult, fãrã sã dau exemple de mari societãþi privatizate cu sume considerabile care se transferã la buget, doresc ca dumneavoastrã, domnule ministru, sã prezentaþi în Senat situaþia datoriei publice interne ºi externe pe anul 2001 ºi proiecþia datoriei publice ºi a serviciului datoriei publice pentru anul 2002. A doua întrebare este adresatã domnului ministru Leonard Cazan, Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei.

În toamna anului 1999, a avut loc prima licitaþie pentru proiecte finanþate în cadrul Programului test SAPARD-SPP.

Dupã aproape un an, au fost anunþaþi câºtigãtorii, încheindu-se contracte pentru derularea proiectelor, în decembrie 2000. În judeþul Galaþi au fost doi câºtigãtori, unul dintre aceºtia fiind fermierul ªtefan Iorguº, cu proiectul ”Fermã de creºtere ºi exploatare a vacilor cu lapteÒ.

Contractul prevedea achiziþionarea de vaci cu lapte, cu valoare geneticã ridicatã, în douã tranºe. S-a achiziþionat prima tranºã, în mai 2001, plata fãcându-se integral de cãtre beneficiar, contribuþia SAPARD, 50%, fiind achitatã de-abia în luna august 2001.

Tot în august s-a achiziþionat ºi ultima tranºã, cu banii proprii ai beneficiarului, s-au transmis toate documentele de decontare ºi raportare finalã, dosarul fiind transferat de la Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor la Ministerul Dezvoltãrii...

## **Domnul Adrian Pãunescu**

**:**

Vã grãbiþi... nu înþelegem...

Da, încerc sâ câºtig timp. Deci dosarul a fost transferat de la Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor la Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei, la data de 5 septembrie a.c.

Timp de douã luni, Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei nu a dat nici un rãspuns, decontarea finalã nefiind fãcutã nici pânã în prezent.

Este vorba de o sumã importantã, destinatã pregãtirii hranei animalelor pentru iarnã.

Vã rugãm, domnule ministru, sã ne precizaþi urmãtoarele:

Care este cauza întârzierilor mari de platã în cadrul Programului SAPARD-SPP?

Cum pot fi evitate în urmãtorii ani aceste aspecte neplãcute, chiar dezarmante, pentru potenþialii beneficiari, în derularea Programului SAPARD în viitorii ani?

Solicit rãspuns în scris. Vã mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, are cuvântul domnul senator Dumitru Badea.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Întrebarea mea se adreseazã domnului Ioan Rus, ministru de interne: Care este rezultatul verificãrilor pe care le-þi efectuat, timp de câteva luni de zile, referitoare la construcþiile proprietate personalã realizate de cadrele din ministerul pe care îl conduceþi?

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc, domnul senator.

Tot din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, are cuvântul domnul senator Dumitru Codreanu.

Domnule preºedinte, întrebarea mea de astãzi este adresatã ministrului tineretului ºi sportului, domnul Georgiu Gingãraº.

Sã trec direct la întrebare.

Aº dori ca domnul ministru sã ne rãspundã la urmãtoarele: în pofida Programului de guvernare, în care se stipuleazã cã se vor construi în jur de 400 de sãli de sport, Ministerul Tineretului ºi Sportului nu a alocat nici un ban pentru continuarea lucrãrilor la Sala Polivalentã din Botoºani, salã începutã în 1988, lãsatã în paraginã de actuala guvernare, de douã ori, ºi de fosta guvernare. Cu toate cã anul trecut s-au promis vreo 5 miliarde lei, nu s-a întreprins absolut nimic. Vreau sã reamintesc domnului Gingãraº cã judeþul Botoºani a dat mari sportivi, cele trei campioane olimpice ºi multe, multe altele.

De asemenea, doresc sã mai întreb dacã existã ºi în ce cuantum este prezentat planul de investiþii pentru anul 2002 la ministerul pe care îl conduceþi ºi sumele necesare pentru continuarea acestui obiectiv. Mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator.

Am epuizat capitolul întrebãri ºi ne-am ºi încadrat în timp.

Trecem acum la capitolul interpelãri. Are cuvântul domnul senator Adrian Pãunescu, din partea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist).

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Sigur cã era foarte apetisant pentru mine sã întreb pe ministrul Tineretului ºi Sportului când introduce un proiect de lege pentru oficializarea bãtãii, pentru ca ziariºtii sã fie bãtuþi legal de cãtre diverºi oameni din sport. Era foarte interesant. Cã, altfel, unii ziariºti sunt nedreptãþiþi ºi scapã de pumni.

Aº fi întrebat, de asemenea: pe când la un rãspuns în privinþa blocajului financiar, care este o nenorocire a societãþii româneºti?

Aº fi vrut sã aflu, prin viu grai, de la doamna ministru Ecaterina Andronescu, care este situaþia manualelor strãine pãtrunse în România ºi care se odihnesc în biblioteci. ªi ce-i de fãcut!

Eram curios ºi ce face Serviciul Român de Informaþii pentru armonia societãþii româneºti, pentru cã sunt semnale cã unii lucrãtori de vârf din S.R.I., atãt la nivel central, cât ºi la nivel judeþean, fac tot ce pot pentru a încãiera pe oameni? Voi reveni pe larg!

Aº vrea sã aflu aceste adevãruri, dar mã voi opri asupra unui singur punct important care, poate, le-ar rezolva pe toate, dacã ar fi luat în serios: gândirea originalã româneascã.

Mã adresez autoritãþilor executive, mã adresez Academiei de ªtiinþe Medicale ºi ministerelor de resort, într-o chestiune care pare derizorie, dacã o privim din perspectiva anilor de îngenunchere prin care a trecut ºtiinþa româneascã, ºi anume sunt curios ce s-a întâmplat cu marile lecþii de demnitate intelectualã ºi de moºtenire ºtiinþificã pe care le-au lãsat înaintaºi ai noºtri cu care, într-o anumitã perioadã, am fost contemporani, ºi cu care unii dintre noi au fost solidari ºi s-au bãtut pentru ei. ## Ce s-a întâmplat, de exemplu, ce se poate face astãzi pentru cauza gândirii lui Odobleja?!

Ce s-a întâmplat ºi ce se face azi pentru medicamentele descoperite de doctorul Vasile Boici?!

Ce s-a întâmplat ºi care este soarta descoperirilor, absolut extraordinare, pe care un om care a suferit mult, Nicolae ªtefan Chiºiu, ºi care a murit la cutremur, le-a adus pânã la o exprimare limpede, e vorba de Fermentul CH, menit a revoluþiona o parte din ºtiinþa medicalã a lumii, pentru cã el ajuta la schimbarea imunitãþii, nu parlamentare, e drept, a imunitãþii corpului viu, în funcþie de împrejurãrile exterioare, de iarnã, de primãvarã, de varã. Era un ferment, repet, cu o valoare excepþionalã, ºi a fost lãsat în paraginã, mã tem cã s-a distrus, aºa cum mã tem ºi sã nu fi devenit victima agresiunii unor colegi.

Da, mulþumesc.

Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist) mai are douã minute ºi patruzeci de secunde din 14 minute.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator ªtefan Mãrgineanu. Nu este în salã.

- Îmi permit sã trec la domnul senator Gãucan. Nici

- dânsul nu este prezent.

Domnul senator Eugen Marius Constantinescu.

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Eu am douã interpelãri. Prima se adreseazã domnului ministru Dan Matei Agathon, ministrul turismului.

Domnule ministru, ºtiut fiind faptul cã factorul istoric nu poate fi invocat ca argument, deoarece domnitorul model nu a avut de-a face cu oraºul respectiv, vã întreb: Ce factori socioeconomici justificã amplasarea Parcului de distracþii ”Dracula LandÒ la Shighiºoara?

Care este raportul topografic între viitorul parc de distracþii ºi vestigiile cetãþii medievale Sighiºoara, având în vedere prevederile Legii patrimoniului ºi a monumentelor istorice?

Care sunt cãile moderne de acces ce vor asigura afluenþa numeroºilor turiºti cãtre acest obiectiv?

Ce spaþii de parcare amenajate ºi dispunând de condiþii civilizate existã în zonã?

Ce posibilitãþi sunt pentru cazarea turiºtilor numeroºi care se presupune cã vor vizita parcul de distracþii?

Nu cumva alegerea amplasamentului s-a fãcut în pripã?

Nu cumva existã alte locuri mai adecvate, mai bine dotate turistic ºi cu o populaþie mai numeroasã, deci cu un cuantum al problemelor sociale mai mare, în care ar fi fost mai bine amplasat acest parc de distracþii? Doresc rãspuns verbal ºi scris.

Da, mulþumesc, domnule senator.

A doua interpelareÉ

Regulamentar este o singurã interpelareÉ douã, posibile, întrebãriÉ Interpelarea înseamnã cã o reportaþi pe sãptãmâna viitoare.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, are cuvântul doamna senator Norica Nicolai.

Interpelarea mea se adreseazã domnului ministru Dan Ioan Popescu.

Dupã ce aþi adoptat o serie de reglementãri cu privire la industria de apãrare ºi la statutul personalului care lucreazã în acest domeniu, respectiv modificãrile Legii nr. 78/1995 ºi Ordonanþa Guvernului nr. 126/2001, aþi lãsat nesoluþionate, din punctul meu de vedere, o serie de probleme, dupã cum urmeazã:

În conformitate cu Legea nr. 73/1995 ºi Legea nr. 78/1995, o parte din aceste unitãþi din industria de apãrare fac parte din planul general de mobilizare a þãrii.

În aceste condiþii, transformarea lor în unitãþi de producþie civilã trebuie fãcutã cu respectarea prevederilor legale, respectiv avizul Ministerului Apãrãrii Naþionale, la propunerea Oficiului central pentru probleme speciale ºi de cãtre Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii.

În acest context, domnule ministru, doresc sã se precizeze care sunt capacitãþile care vor rãmâne în cadrul industriei de apãrare, ce tip de produse urmeazã sã fabrice ºi care sunt mãsurile pentru restructurarea ºi retehnologizarea acestora, ºtiut fiind faptul cã pentru compatibilizarea standardelor tehnice ale Armatei române este necesar ca reperele pe care aceasta le utilizeazã sã fie conforme cu prevederile NATO.

În altã ordine de idei, doresc sã precizaþi nivelul datoriilor acestor societãþi la bugetul de stat ºi bugetul asigurãrilor sociale, cât ºi cuantumul penalitãþilor.

În conformitate cu Ordonanþa nr. 126/2001, aceste unitãþi se vor transforma în parcuri industriale pentru a cãror funcþionare existã o reglementare legalã.

Vã rugãm sã ne precizaþi dacã aceasta este singura soluþie viabilã din punct de vedere economic pentru acest tip de industrie ºi care au fost argumentele care au impus o astfel de decizie.

Mulþumesc, doamna senator.

Din partea Grupului parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), are cuvântul domnul senator Doru Laurian Bãdulescu.

Interpelarea este adresatã domnului Ioan Rus, ministru de interne, ºi domnului Georgiu Gingãraº, ministrul tineretului ºi sportului.

Sâmbãtã, 3 noiembrie a.c., am avut neplãcuta ocazie sã asist la un eveniment inedit petrecut într-o arenã sportivã, eveniment peste care nu trebuie sã trecem cu uºurinþã, întrucât deschide calea unor grave abuzuri.

Spre sfârºitul primei reprize a meciului de fotbal RapidÑPetrolul Ploieºti, suporterii petroliºtilor, circa 150Ð200 de oameni, au fost evacuaþi cu forþa, prin intervenþia forþelor de jandarmi, de pe Stadionul Giuleºti. Au fost totodatã aruncate în afara stadionului, o datã cu suporterii, toate însemnele de susþinere ale oaspeþilor, bannere, drapele, eºarfe, care aveau înscrise numai îndemnuri sportive corecte.

Am totodatã în vedere faptul cã suporterii ploieºteni au cheltuit bani ºi timp, s-au implicat emoþional ºi fizic pentru a-ºi susþine echipa favoritã în deplasarea de la Bucureºti, încercând sã rãspundã binecunoscutei galerii de sub Podul Grant.

Suporterii petroliºti au fost scoºi din stadion în stradã, unde nu exista un dispozitiv constituit pentru pazã ºi ordine care sã-i însoþeascã pânã la ieºirea din Bucureºti.

Suntem obiºnuiþi cu scenele de violenþã din alte þãri unde suporteri înfuriaþi vandalizeazã magazine, incendiazã tramvaie, se luptã în stradã cu poliþiºtii ºi nu dorim sã se escaladeze violenþe de asemenea manierã ºi la noi.

În baza cãrei prevederi legale ºi-au permis jandarmii ºi/sau organizatorii sã evacueze din tribunele Stadionului

Giuleºti în stradã suporterii petroliºti? Martori prezenþi în tribune au afirmat cã suporterii celor douã echipe s-au manifestat în limitele obiºnuite pentru stadioanele româneºti, iar cei care au urmãrit meciul la televizor nu au sesizat scandãri triviale. Cu atât mai lipsitã de sens este decizia celor care au decis evacuarea suporterilor petroliºti. Jandarmii au ºi altã subordonare decât cea a ministrului de interne?

Domnule ministru de interne, domnule ministru al tineretului ºi sportului, vã rog sã dispuneþi cercetarea imediatã a cazului prezentat mai sus ºi sã ne informaþi privind mãsurile dispuse, altfel existând riscul ca, o datã creat acest precedent la Ploieºti, în retur, la Braºov, la Craiova, la Bacãu sau pe orice alt stadion din þarã, la meciurile de fotbal din orice eºalon, gazdele sã procedeze la fel cu galeriile echipelor oaspete.

Mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, are cuvântul domnul senator Ionel Alexandru.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea se adreseazã domnului ministru Ilie Sârbu.

Din datele pe care le avem, constatãm faptul cã dumneavoastrã urmãriþi sã scutiþi fostele I.A.S.-uri de datoriile pe care le au, datorii care depãºesc 2.600 miliarde lei cãtre bugetul de stat, fondurile sociale, cât ºi cãtre bugetul de asigurãri sociale. Aceastã iertare de datorii reprezintã, în realitate, o acoperire a hoþiilor care s-au practicat ºi se mai practicã în acest sector. Au fost cazuri în care tractoare ce valorau peste 200 milioane lei fiecare s-au vândut cu sume ce nu depãºeau 10 milioane lei. ªi exemplele pot continua. Astfel, prin aceastã mãsurã, urmeazã sã plãteascã tot poporul datoriile I.A.S.-urilor, adicã, în realitate, sã se plãteascã tot ceea ce s-a furat sau s-a distrus aici.

În consecinþã, vã solicit sã-mi prezentaþi mãsurile pe care le aveþi în vedere pentru recuperarea pagubelor produse statului român, provenite de pe urma fostelor I.A.S.-uri. În parantezã fie spus, numai la I.A.S. Insula Mare a Brãilei prejudiciul este de 600 miliarde lei, din 1992 pânã în prezent. Recent, am citit un document, la minister, în care se confirmã paguba produsã de firma REN, numai în anul 2000, acestei unitãþi, ajungând la 160 miliarde lei.

Revin la problemã: consider cã datoriile ar trebui plãtite de cei vinovaþi de devalizarea I.A.S.-urilor, ºi nu de cãtre populaþia României, aºa cum ministerul dumneavoastrã are de gând sã procedeze.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Nicolae-Vlad Popa, Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal.

Domnule preºedinte, interpelarea mea este adresatã Guvernului României, domnului prim-ministru Adrian Nãstase. Dupã cum se ºtie, Uzina ”RomanÒ Ñ S.A. din Braºov reprezintã, în cadrul industriei constructoare de maºini româneºti, singura producãtoare de camioane.

De-a lungul timpului, aceste camioane au fost utilizate nu numai în România, ci au fost ºi exportate, obþinând performanþe chiar în competiþii de anduranþã.

În campania electoralã ºi, ulterior, în Programul de guvernare, aþi promis cã veþi sprijini restructurarea acestei societãþi comerciale ºi cã o veþi susþine în acþiunea de privatizare.

Ulterior, cu prilejul unor vizite la Braºov, aþi reafirmat importanþa acestei societãþi comerciale pentru economia româneascã, precum ºi necesitatea privatizãrii.

Guvernul s-a angajat totodatã sã ofere facilitãþi privind importul de motoare ºi sã asigure comenzi din partea ministerelor de resort. În urma acestor promisiuni, sindicatele v-au dat acordul lor ºi au semnat pactul social.

Din pãcate, constatãm cu îngrijorare cã declaraþia dumneavoastrã, fãcutã în cadrul ultimei teleconferinþe cu prefecþii, este în totalã contradicþie cu promisiunile fãcute, deoarece aþi susþinut cã societatea ”RomanÒ nu este competitivã, cã nici într-o sutã de ani nu va putea face o motorizare performantã ºi cã Guvernul nu va mai acorda nici un sprijin financiar acestei uzine.

Aceste declaraþii au avut ca urmare producerea unor tensiuni sociale ieºite din comun, deoarece sindicatele ºi-au dat seama cã au fost induse în eroare ºi, totodatã, existã interesele unor grupuri de tip mafiot pentru preluarea cu bani puþini a acestei uzine. Faptul cã nu existã un interes politic pentru restructurarea ºi privatizarea beneficã a societãþii ”RomanÒ ne determinã sã vã solicitãm explicaþii faþã de aceastã situaþie extrem de gravã. Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, are cuvântul domnul senator Dumitru Badea.

Domnule preºedinte, interpelarea mea se adreseazã din nou domnului Ioan Rus, ministru de interne.

Dupã cum vã este cunoscut, afacerea ”SintofarmÒ a înnegrit, în urmã cu câteva luni, paginile cotidianelor, semnalând cu certitudine implicarea doamnei Toma Ioana, director comercial la S.C. ”SintofarmÒ Ñ S.A.

În ciuda scandalului creat pe subiectul ”SintofarmÒ, generalul Toma Zaharia a rãmas pironit în scaunul de prim-locþiitor al dumneavoastrã, ca, de altfel, ºi alþi doi generali care, se pare, sunt la fel de implicaþi în aceastã afacere. Mã refer la generalul de corp de armatã Nicolae Berechet, secretar de stat (fostul ºef al I.G.P.) ºi general de corp de armatã Virgil Ardelean, ºef al U.M. 0962 Bucureºti.

Dupã cum se constatã cu uºurinþã, toatã conducerea Ministerului de Interne, cu excepþia dumneavoastrã, are tangenþã cu dosarul ”SintofarmÒ.

Vã solicit, domnule ministru, sã daþi publicitãþii rezultatele cercetãrii în acest caz ºi mãsurile pe care intenþionaþi sã le luaþi împotriva celor vinovaþi. Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, domnul senator Flutur Gheorghe.

Domnule preºedinte, interpelarea mea este adresatã Direcþiei Generale a Vãmilor ºi Oficiului de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci.

Dupã cum bine se cunoaºte, marca unui produs reprezintã o adevãratã proprietate, evaluatã corespunzãtor în activele societãþilor ºi cu o influenþã semnificativã asupra preþului de cost.

În acest sens, având în vedere faptul cã peste 75% dintre fumãtorii români dinainte de 1989 preferau þigãrile Carpaþi, se poate spune cã acestea reprezentau chiar un însemn naþional. În ultimul timp, Societatea Naþionalã ”Tutunul RomânescÒ Ñ S.A. se confruntã cu mai multe cazuri de contrafacere a mãrcilor din portofoliul respectiv, þigãrile ”CarpaþiÒ ºi ”SnagovÒ. Astfel, de un an de zile, se constatã cã mãrcile de þigãri produse de Societatea Naþionalã ”Tutunul RomânescÒ sunt copiate de diferite firme din þarã ºi din strãinãtate.

Ca urmare, þigãri asemãnãtoare sau identice cu þigãrile ”CarpaþiÒ sunt puse în vânzare la preþuri mult mai mici decât cele originale. Consecinþa: fabricile autohtone pierd miliarde. Recent, o firmã bulgãreascã, ”Transcomers 98 EUDÒ, a câºtigat licenþa pentru producerea þigãrilor ”CarpaþiÒ, dar, deoarece marca respectivã este înregistratã la Organizaþia Mondialã a Proprietãþii Intelectuale de cãtre societatea româneascã de tutun, firma respectivã nu poate vinde aceste þigãri decât pe teritoriul Bulgariei.

În mod normal, þigãrile produse în Bulgaria nu ar trebui sã afecteze piaþa româneascã. Numai cã produsele bulgãreºti, adicã þigãrile ”CarpaþiÒ, intrã în România prin contrabandã, via Republica Moldova, periclitând producþia autohtonã ºi încasãrile la bugetul de stat ale taxelor ºi accizelor aferente.

Urmare acestui proces, Societatea Naþionalã ”Tutunul RomânescÒ riscã sã fie adusã în stare de faliment.

Faþã de situaþia prezentatã mai sus, domnule director general al Direcþiei Generale a Vãmilor, vã solicit sã precizaþi ce mãsuri aþi întreprins sau preconizaþi sã întreprindeþi pentru stoparea intrãrii în România a produselor de contrabandã.

De asemenea, rog Oficiul de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci sã explice de ce nu refuzã din start avizarea produselor concurente ºi de ce nu retrage avizul acordat firmelor concurente.

Mulþumesc ºi eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, are cuvântul domnul senator Nicolae Pãtru.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã domnului prim-ministru Adrian Nãstase.

În data de 15 octombrie 2001 am adresat o interpelare în douã puncte domnului ministru al industriei ºi resurselor, Dan-Ioan Popescu. În ºedinþa din 29 octombrie 2001, domnul secretar de stat Romulus Ioan Moucha mi-a înmânat rãspunsul Ministerului Industriei ºi Resurselor, însã numai la punctul 1, probabil considerând cã rãspunsul la al doilea punct depãºeºte competenþa ministerului.

Mã vãd nevoit, astfel, sã mã adresez dumneavoastrã, cu urmãtoarea problemã.

Care este raþiunea pentru care S.N.P. ”PetromÒ cheltuie zilnic miliarde de lei printr-o publicitate deºãnþatã pe pagini întregi ale unor cotidiane naþionale, în timp ce populaþia suportã azi, pe lângã preþuri exagerat de mari la benzina ºi motorina cumpãratã, ºi cele aproximativ 600 milioane dolari preluate la datoria publicã, sumã datoratã de S.N.P. ”PetromÒ bugetului statului drept rambursãri de credite ºi dobânzi cãtre ”BancorexÒ.

Nu înþelegem de ce Ministerul Industriei ºi Resurselor nu intervine în a stopa aceastã scurgere uriaºã de fonduri pe o publicitate care nu are alt scop decât acela de a cumpãra liniºtea din partea mass-media.

Toate aceste plãþi publicitare de sute de miliarde de lei nu fac altceva decât sã creascã ºi mai mult preþul carburantului, întrucât ºi aceste cheltuieli sunt componente ale costului acestuia.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, fac ºi eu ultima interpelare.

Interpelarea mea este adresatã domnului ministru al agriculturii, alimentaþiei, silviculturii ºi pãdurilor, domnului Ilie Sârbu.

Informaþiile din presã demonstreazã cã, din iniþiativa dumneavoastrã, pe masa de lucru a Guvernului se aflã un proiect de lege de ºtergere a datoriilor, cãtre bugetul de stat ºi cãtre fondurile speciale, ale I.A.S.-urilor aflate în pragul privatizãrii.

Proiectul de lege intenþioneazã sã anuleze ºi debitele provenite din majorãrile de întârziere pentru neplata la termen a obligaþiilor la bugetul asigurãrilor sociale, C.A.S., fond ºomaj.

Pe înþelesul cetãþenilor, Ministerul Finanþelor Publice, Casa Naþionalã de Pensii, Agenþia Naþionalã de Pensii, Agenþia Naþionalã de Ocupare a Forþei de Muncã ºi, evident, Casa de Asigurãri de Sãnãtate vor încasa semnificativ mai puþin, dar vor trebui sã-ºi îndeplineascã obligaþiile.

Trecând peste caracterul profund imoral al acestei mãsuri, conform cãreia cei buni platnici sunt pe rol de ”popa prostulÒ, trecând ºi peste faptul cã privatizãrile pe care le veþi stimula pe aceastã cale vor însemna tot atâtea legalizãri ale corupþiei ºi ale transferului de proprietate cãtre clientela politicã, vã rog, domnule ministru, sã mã informaþi care vor fi criteriile prin care Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor va selecta I.A.S.-urile care vor beneficia de generozitatea dumneavoastrã, transferatã prin datoria publicã în buzunarul cetãþeanului, ºi care sunt opþiunile Guvernului în ceea ce priveºte nivelul de stingere, asanare a obligaþiilor bugetare care vor fi activate.

Solicitãrile mele au în vedere faptul cã I.A.S.-urile, protejatele dumneavoastrã politic pe ultimii zece ani, au în proporþie de 97Ð98% datorii substanþiale la bugetele de stat ºi de asigurãri sociale. Solicit rãspunsul scris. Vã mulþumesc.

Într-o problemã de procedurã, domnul senator Mihai Ungheanu, aveþi cuvântul.

Domnilor colegi, Domnilor miniºtri,

Chiar dacã suntem într-un numãr atât de mic, trebuie sã fac câteva precizãri.

Minutele pentru întrebãri ºi interpelãri sunt fixate ºi vreau sã vã spun cã ele sunt depãºite. Este prima datã într-un an de zile în care fac un asemenea test, pe care-l voi prezenta Biroului permanent.

Vi-l prezint întâi dumneavoastrã.

Deci Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist) are 14 minute, nu a consumat 40 de secunde. Grupul parlamentar al Partidului România Mare a depãºit cu 3 minute timpul acordat. Grupul parlamentar al Partidului Democrat nu ºi-a consumat timpul, adicã mai are un minut. Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal a depãºit din timpul cuvântului doamnei Norica Nicolai timpul acordat.

De ce fac aceste precizãri?

Pentru cã ne izbim foarte des de interpelãri foarte lungi, de întrebãri foarte lungi sau de douã întrebãri ºi chiar de douã interpelãri. Adicã timpul acesta este dat fiecãrui partid pentru ca în el, succint ºi cât se poate de exact, sã se facã intervenþiile.

În general s-a cheltuit foarte mult timp, pentru cã nu am cronometrat niciodatã aceste intervenþii, dar s-ar putea ca de acum încolo, dupã primul Birou permanent, sã le cronometrãm pentru a-i ajuta pe colegii noºtri sã se înscrie în timpul necesar.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc ºi eu, domnule senator.

Trecem acum la rãspunsuri, la tabelul cu interpelãrile reprogramate, la care se va rãspunde în ºedinþa Senatului din 5 noiembrie 2001.

Deci rog rãspuns din partea Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei pentru domnul senator ªtefan Mãrgineanu, încadrarea necorespunzãtoare cu medici specialiºti la Spitalul Orãºenesc Aleºd.

Rãspunde doamna ministru Daniela Bartoº.

Nu este aici.

Nu este doamna ministru, înþeleg. Domnul senator ªtefan Mãrgineanu este în salã?

A solicitat rãspunsul în scris.

A solicitat rãspunsul în scris. Deci considerãm rãspunsulÉ

Pentru stenogramã este bine sã se ºtie. ## **Domnul Ion Bazac Ñ** _secretar de stat în Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei_ **:**

Domnule preºedinte, a primit rãspunsul în scris.

Da, deci primim rãspunsul în scris. Va fi înaintat domnului senator.

Tot doamna ministru Daniela Bartoº va trebui sã rãspundã domnului senator Dumitru Codreanu. Este în salã?

Da.

Da, este în salã.

Vã rog frumos, domnule secretar de stat.

Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Interpelarea domnului senator Dumitru Codreanu se referã la asistenþa medicalã de urgenþã la nivelul judeþului Botoºani.

Trebuie sã vã spun cã asistenþa medicalã prespitaliceascã este un deziderat foarte important al Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei ºi el s-a materializat în anul 2000 într-un proiect finanþat de Banca Mondialã, aºa-zisul proiect de reformã a sistemului sanitar, care a fost aprobat de Parlamentul României, ºi are o componentã ce se referã la asistenþa medicalã de urgenþã.

Proiectul se referã la ºase judeþe defavorizate, printre care se aflã ºi judeþul Botoºani.

Ce se urmãreºte prin derularea acestui proiect?

În primul rând, realizarea unei asistenþe medicale integrate la nivelul acestor judeþe, care de-a lungul timpului nu au beneficiat de dotãri cu echipamente. Astfel, avem reabilitarea a 15 dispensare rurale fãrã medici, care s-a ºi realizat ºi pot sã vi le ºi enumãr: Cordãreni, Vãculeºti, Conceºti, Viiºoara, Româneºti, Mihãlãºeni, Manoleasa, Vlãsineºti, Hãneºti, Hlipiceni, Albeºti ºi Mitoc, reabilitarea a douã ambulatorii de specialitate la Spitalul de Pediatrie Botoºani ºi la Spitalul Municipal din Dorohoi, precum ºi reabilitarea asistenþei medicale de urgenþã prin dotarea Spitalului Judeþean din Botoºani cu echipamente de monitorizare a funcþiilor vitale. Deci, practic, se reabiliteazã douã sãli de operaþie complet echipate, ºase paturi de ATI pentru unitatea de terapie intensivã, complet echipate, plus echipamentele de radiologie aferente.

De asemenea, se doteazã Spitalul Judeþean ºi Staþia judeþeanã de ambulanþã cu ambulanþe tip C. Deci ambulanþele de tip C sunt unitãþi de anestezie ºi terapie intensivã mobile. Cu un vehicul de descarcerare, care se va opera împreunã cu pompierii ºi, de asemenea, cu unitãþi de dezastre, acestea sunt practic spitale mobile, niºte spitale gonflabile mobile, în caz de calamitãþi.

Mai existã o altã sursã de finanþare, pe credite cu garanþie guvernamentalã. Sunt ambulanþe de transport cu douã tãrgi sau cu cinci locuri, A.1 ºi A.2. Aceste ambulanþe, 3 au fost deja livrate ºi se aflã la Staþia de ambulanþã judeþeanã, iar 4 urmeazã sã fie livrate în luna ianuarie anul viitor.

Da, mulþumesc. Vã rog frumos, domnule senator.

Domnule director, da, am înþeles.

Mulþumesc foarte mult pentru rãspunsul dat, dar în interpelarea mea nu m-am referit la dotãrile tehnice din spitale. Dotãrile tehnice din spitalele botoºãnene sunt la pãmânt, ca sã nu zic altfel. Dacã dumneavoastrã consideraþi ca un spital orãºenesc, cum este oraºul Sãveni, sã nu aibã un ecograf, sã nu aibã feºe, sã nu aibã multe, multe alteleÉ Dar interpelarea mea a fost urmãtoarea: Cum poate explica Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei cã la 480.000 de locuitori ai judeþului Botoºani se pot utiliza, prin Serviciul judeþean de ambulanþe, numai 10 ambulanþe pretabile pentru circulaþia pe drumuri publice, în condiþiile în care noi avem nevoie de 104 ambulanþe?

Dumneavoastrã îmi prezentaþi în scris cã sunt la ora actualã 47 de autosanitare care pot funcþiona sau care pot fi utilizate. Nu este corect, acele încã 37 de ambulanþe sunt peste norma de casare, cele 24 de bucãþi de Dacii sunt stocate, pregãtite de cãtre directoarea de la Serviciul judeþean de ambulanþe în vederea... sau creãrii unei posibilitãþi de a fi date de cãtre uzinele de autoturisme Piteºti, sã poatã cãpãta în loc contravaloarea acestor autoturisme.

Deci vã informez, informez pe domnul preºedinte ºi colegii din Senat cã în Botoºani funcþioneazã pe drumurile judeþene ca ambulanþe numai 10 cu posibilitate certã. Deci cele valide sau cele care au starea tehnicã fãcutã, celelalte sunt peste norma de casare.

Spuneþi dumneavoastrã cã ne-aþi dat douã IVECO sau cât spuneþi dumneavoastrã, aici, trei, ºi atâtea sunt în judeþul Botoºani. Când mai primim douã, nu ºtiu dacã putem face faþã în condiþiile în care în judeþul Botoºani, în sudul judeþului, un spital din localitatea Suliþa se preconizeazã a fi desfiinþat ºi urmeazã sã se facã un azil de bãtrâni.

Vã întreb eu: cum vin ãia 70 de kilometri pânã la Botoºani? Cu ce? Cu cãruþa? Ne întoarcem în timp, ca acum 70 de ani?

Aceasta a fost întrebarea ºi nu mi-aþi dat rãspunsul complet.

Mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator. Da, am rugãmintea sã continuãm.

Deci, de la Ministerul Finanþelor nu este doamna secretar de stat Maria Manolescu. Domnul Iacob Zelenco, din partea Autoritãþii pentru Privatizare, va rãspunde domnului senator Ioan Aurel Rus.

Este în salã, da.

Domnule secretar de stat, înþeleg cã materialul este mai amplu, puteþi sã-mi lãsaþi rãspunsul scris.

Nu este în salã.

Domnul Ioan Aurel Rus nu este în salã, da. Rãmâne rãspunsul scris. Vã mulþumesc.

Domnul Ioan Taban, secretar de stat la Ministerul pentru Întreprinderile Mici ºi Mijlocii ºi Cooperaþie, rãspunde domnului senator Paul Pãcuraru. Vã mulþumesc.

## **Domnul Ion Taban Ñ** _secretar de stat în Ministerul pentru Întreprinderile Mici ºi Mijlocii ºi Cooperaþie_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Domnilor senatori,

Permiteþi-mi sã formulez rãspunsul la interpelarea domnului senator Paul Pãcuraru, prezentatã în plenul Senatului în data de 29 octombrie 2001.

Interpelarea vizeazã aspecte legate de impactul mãsurilor adoptate de Guvern în favoarea sectorului întreprinderilor mici ºi mijlocii ºi cu privire la înfiinþarea ºi funcþionarea Fondului naþional de garantare a creditelor pentru întreprinderile mici ºi mijlocii.

Impactul mãsurilor adoptate de Guvern în favoarea întreprinderilor mici ºi mijlocii, facilitãþile prevãzute de Legea nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzãtorilor privaþi pentru înfiinþarea ºi dezvoltarea întreprinderilor mici ºi mijlocii, reintroduse prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 297/2000, au condus, conform monitorizãrii efectuate de Ministerul pentru Întreprinderile Mici ºi Mijlocii ºi Cooperaþie, pânã la sfârºitul trimestrului III 2001, la urmãtoarele efecte.

Conform articolului 8 din Legea nr. 133/1999, cu privire la simplificarea unor proceduri administrative de înregistrare a societãþilor comerciale, a fost elaboratã Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 76/2001, de constituire a birourilor unice, ºi o suitã de alte acte normative, cum ar fi: Hotãrârea Guvernului nr. 599, 600, 601, 616 ºi 625/2001, menite sã simplifice procedural înfiinþarea ºi sã reglementeze la nivel naþional costurile aferente.

Ca efect, costurile ºi durata înfiinþãrii unei societãþi comerciale au fost considerabil diminuate, noua organizare favorizând întreprinzãtorii ºi din punctul de vedere al informãrii complete asupra obligaþiilor legate de funcþionarea în deplinã legalitate a unei firme.

Activitatea Ministerului pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii ºi Cooperaþie de monitorizare a efectelor a constat în efectuarea de controale în teritoriu, efectuânduse pânã acum un numãr de 22 de astfel de controale, în principal, în judeþele unde existau sesizãri privind dificultãþi în aplicarea noii proceduri de înregistrare ºi autorizare a funcþionãrii comercianþilor.

Bun, vã rog frumos.

În ceea ce priveºte articolele 12, 13 ºi 14 din Legea nr. 133/1999 privind accesul prioritar al întreprinderilor mici ºi mijlocii la activele disponibile ale societãþilor comerciale cu capital majoritar de stat al companiilor naþionale ºi regiilor autonome, reprezintã o facilitate pentru realizarea cãreia Ministerul pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii ºi Cooperaþie a pus la dispoziþia publicului, pe Internet, lista activelor disponibile, începând din luna mai anul curent, listele fiind reactualizate lunar. De asemenea, ele sunt depuse la Camera de Comerþ ºi Industrie a României.

În urma monitorizãrii efectelor facilitãþii prevãzute la articolul 14(1) privind accesul prioritar al întreprinderilor mici ºi mijlocii la contracte de achiziþii publice, precizând cã din valoarea totalã a contractelor de achiziþii publice, de 19.953 miliarde lei, încheiat în perioada 1 ianuarieÐ 31 august, valoarea contractelor încheiate cu întreprinderi mici ºi mijlocii este de 6.591.19 mii miliarde, reprezentând un procent de 34,84%.

Facilitatea prevãzutã la articolul 21 privind scutirea taxelor vamale la importul de maºini, instalaþii, echipamente industriale ºi know-how, achiziþionate în vederea dezvoltãrii activitãþii proprii, a avut un efect stimulativ în creºterea efortului investiþional al întreprinderilor mici ºi mijlocii.

În primele 9 luni ale anului au fost importate maºini ºi utilaje în valoare de 6.162,26 miliarde lei, pentru care s-au acordat scutiri de taxe vamale de 1.034 mii miliarde lei.

Fondul naþional de garantare a creditelor pentru întreprinderi mici ºi mijlocii, potrivit articolului 28 din Legea nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzãtorilor privaþi pentru înfiinþarea ºi dezvoltarea întreprinderilor mici ºi mijlociiÉ Prin hotãrâre a Guvernului, se înfiinþeazã Fondul naþional de garantare a creditelor pentru întreprinderile mici ºi mijlocii, care va avea filiale în fiecare reºedinþã de judeþ.

În bugetul Ministerului pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii ºi Cooperaþie pe anul 2001 a fost prevãzutã suma de 50 miliarde, ce constituie aportul statului la capitalul social iniþial al fondului.

Pentru utilizarea acestei sume, a fost aprobatã de cãtre Guvernul României Hotãrârea nr. 1.048/18 octombrie pentru aprobarea programului de constituire a Fondului naþional de garantare a creditelor pentru întreprinderi mici ºi mijlocii.

Mulþumesc, domnule secretar de stat.

Îl invit la microfon pe domnulÉ Voi primi rãspunsul scris, da?

Da.

## Mulþumesc.

Îl inivt pe domnul secretar de stat Alin Burcea, care va rãspunde domnului senator Eugen Marius Constantinescu.

## **Domnul Alin Burcea Ñ** _secretar de stat în Ministerul Turismului_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate domnule senator,

Dumneavoastrã mi-aþi pus o serie de întrebãri succinte, eu am fãcut un text mai cursiv, mai larg.

În momentul în care s-a pus problema realizãrii parcului tematic ”Dracula LandÒ, conducerea Ministerului Turismului a avut în vedere ºase locaþii care au legãturã cu legenda lui Dracula, aici am avut în vedere Tihuþa Ñ Bistriþa, unde existã Hanul Coroana de Aur, astãzi funcþionând chiar o atracþie turisticã legatã de acest mit, acolo este vorba de un restaurant sau o legãturã cu Vlad Þepeº ºi aici enumãr alte locaþii: Sighiºoara, locul în care se ºtie sau, ca sã fie mulþumit domnul senator Fabini, se presupune cã s-ar fi nãscut domnitorul; Bran Ñ castel care a aparþinut lui Vlad Þepeº ºi care este astãzi inclus în traseele turistice; Poenari Ñ Argeº, cu vestita cetate Poenari; Târgoviºte, fosta cetate de scaun înainte ca aceasta sã fie mutatã de cãtre domnitori la Bucureºti ºi Snagov, întrucât pe insula Snagov ºtim cã ar exista mormântul lui Vlad Þepeº, fãrã sã avem o certitudine.

Pentru toate aceste locaþii, Institutul Naþional de Cercetare ºi Dezvoltare în Turism a realizat un studiu care a avut în vedere:

1. poziþia în funcþie de cãile de comunicaþii;

2. poziþia faþã de alte atracþii cu caracter cultural, istoric, sportiv, staþiuni de tratament, care sã permitã construirea de pachete de servicii turistice, întrucât este greu sã atragi turiºti strãini oferindu-le un singur produs turistic;

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat, ºi vã felicit pentru seriozitatea cu care stãpâniþi aceastã problemã.

Aº vrea sã ºtiu dacã puteþi preciza cam câte locuri de muncã va crea înfiinþarea acestui parc ºi am sã revin totuºi cu precizarea cã, din punct de vedere social cel puþin, personal nu mi se pare cã este justificatã alegerea acestui amplasament. Celelalte lucruri au fost suficient de bine precizate ºi cred cã au o suficient de mare încãrcãturã personalã ºi nu este nevoie sã fac nici o altã precizare când spun acest lucru ºi cã aceastã încãrcãturã a contat foarte mult în alegerea locului respectiv.

Încã o datã, vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator.

Din partea Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, domnul secretar de stat Gheorghe Predilã rãspunde domnilor senatori Ionel Alexandru ºi Paul Pãcuraru.

## **Domnul Gheorghe Predilã Ñ** _secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**

## Domnule preºedinte,

Cu permisiunea dumneavoastrã, vreau sã vã informez cã interpelarea avea termen de rãspuns în scris peste 14 zile, atât pentru dumneavoastrã, cât ºi pentru domnul Ionel Alexandru.

Domnul secretar de stat, aveþi rãspunsurile în scris?

Avem, pentru amândoi domnii senatori, rãspuns scris.

Eu sunt mulþumit dacã primesc rãspunsul scris.

Domnul senator Ionel Alexandru, dacã doreºte sã-l asculte?

Domnul senator Ionel Alexandru.

ªi al dânsului este tot scris.

Da, puteþi sã-l primiþi scris, da?

Dacã aveþi cumva, eventual, sã-mi pretindeþi sã fac ceva completãri la rãspuns, o fac cu cea mai mare plãcere.

Aº dori, succint, sã ne prezinte, totuºiÉ

Am înþeles.

ªi pentru stenogramã, a transmis rãspunsul scris domnul secretar de stat Vasile Molan, a trimis rãspunsul în scris pentru doamna senator Norica Nicolai.

Mulþumesc.

Cu aceasta, declar încheiate lucrãrile ºedinþei. Mulþumesc, doamnelor ºi domnilor senatori! Mulþumesc, domnilor miniºtri!

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 19,15._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 162/15.XI.2001 conþine 36 de pagini.**

Preþul 26.604 lei