Eckstein-Kov‡cs PŽter

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

În acest art. 23 alin. 2, practic, se reglementeazã instituþia schimbului forþat de locuinþã, prin care proprietarul poate sã dispunã, la schimb, o locuinþã pentru chiriaºi. Este o modalitateÉ Practic, cred cã este singura modalitate prin care proprietarul, înaintea împlinirii acestui termen de 5 ani, poate sã intre ºi în posesia locuinþei pe care a redobândit-o.

Într-adevãr, Comisia juridicã a încercat sã modifice o prevedere restrictivã adoptatã de Camera Deputaþilor, care obliga ca, pentru fiecare persoanã, proprietarul sã punã la dispoziþia chiriaºului o suprafaþã de 15 m[2] , ceea ce era restrictiv. Ne-am gândit cã, dacã sunt douã persoane Ñ soþ ºi soþie Ñ de unde face rost proprietarul de o camerã cu 30 de m[2] ? E greu. ªi am trecut aceastã prevedere cã locuinþa oferitã în schimb trebuie sã respecte exigenþele minimale prevãzute în anexa nr. 1 la Legea nr. 114/1996, republicatã.

Or, eu cred cã ºi aceastã modificare este restrictivã. Sunt, de fapt, douã anexe cu privire la condiþiile minimale. Sunt cuprinse în Capitolul VI Ñ ”Locuinþa de serviciu ºi locuinþa de intervenþieÒ. Sunt niºte norme care obligã autoritatea publicã localã sau pe cel care construieºte locuinþã de serviciu ºi locuinþã de intervenþie sã facã faþã unor standarde. Standardele sunt destul de ridicate, dacã ne uitãm în anexã.

În concluzie, amendamentul pe care l-am propus eu ar suna în sensul de a pãstra obligaþia proprietarului de a pune la dispoziþie, de regulã, o suprafaþã locuibilã minimã de 15 m[2] , dacã nu rezultã prin construcþie

camere mai mici, pentru cã sunt locuinþe de blocuri unde sunt camere mai mici, respectiv ca soþul ºi soþia care au obligaþia de a coabita sã aibã dreptul, împreunã, la o suprafaþã locuibilã minimã de 15 m[2] .