Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·29 martie 2001
procedural · respins
Viorel Dumitrescu
Aprobarea programului de lucru pentru sãptãmâna 26Ð30 martie a.c.
Discurs
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor senatori,
Nu vã reþin atenþia mai mult de trei minute.
Abstraþie fãcând de calitatea mea de avocat al lui Miron Cozma, detaºat de urmele de subiectivism inerente oricãrui analist, în virtutea însã a calitãþii mele de senator, dar ºi de cunoscãtor al dosarului, mã adresez con- ducerii Ministerului Justiþiei în speranþa cã, eliminând elementele emoþionale care au apãrut în unele publicaþii, ca ºi orice alte ingerinþe de naturã a influenþa negativ o judecatã fãcutã la rece a evenimentelor din septembrie 1991, se vor lua mãsurile impuse de o examinare dreaptã ºi nepãrtinitoare, prin promovarea unui recurs în anulare, precum ºi suspendarea executãrii pedepsei, care sã aibã ca scop îndreptarea unei grave erori judiciare.
Pentru a nu fi bãnuit de punerea în valoare, pe aceastã cale, a exercitãrii unor atribute ale profesiei mele, îmi permit a evoca poziþiile adoptate de importanþi oameni politici împotriva actului de acuzare ºi sentinþei de condamnare care au pretins cã s-ar fi sãvârºit infracþiunea de subminare a puterii de stat ºi încãlcarea regimului de circulaþie pe cãi ferate.
Vã reamintesc cã, dupã ce Curtea de Apel l-a condamnat pe Miron Cozma la 3 ani pentru tulburarea liniºtii publice, Curtea Supremã de Justiþie, printr-o decizie pronunþatã la 15 februarie 1999, l-a condamnat la: 15 ani pentru infracþiunea de subminare a puterii de stat, 14 ani pentru distrugere ºi semnalizare falsã pe cãile ferate, 10 ani pentru îndeplinirea defectuoasã a îndatoririlor de serviciu, 12 ani pentru pãrãsirea postului ºi prezenþa la serviciu în stare de ebrietate, 7 ani pentru nerespectarea regimului armelor ºi muniþiilor, în final urmând a executa o pedeapsã de 18 ani închisoare, prin adãugarea unui spor de pedeapsã de 3 ani.
Produce nedumerire faptul cã o parte a presei, insuficient de documentatã sau chiar tendenþioasã, a creat ºi continuã sã creeze o atmosferã vãdit pãrtinitoare, greu de înþeles, în jurul acestui caz.
Este de neînþeles condamnarea lui Miron Cozma pentru infracþiunea de îndeplinire defectuoasã a îndatoririlor de serviciu sau pãrãsirea postului ºi prezenþa la serviciu în stare de ebrietate, din moment ce el nu a fost angajat al Cãilor Ferate, iar în ceea ce priveºte infracþiunea de subminare a puterii de stat, în urma numeroaselor probe administrate în cauzã, se desprinde concluzia certã cã, în septembrie 1991, în Valea Jiului ºi în Bucureºti, a avut loc o miºcare sindicalã, având drept scop revendicãri socioeconomice, ºi în nici un caz o miºcare cu caracter politic împotriva siguranþei naþionale.
Este evident cã hotãrârea pronunþatã în cauzã a fost dictatã de raþiuni politice.
Hotãrârea pronunþatã nu exprimã adevãrul, ci reprezintã o escamotare a realitãþii, transformând o miºcare pur sindicalã într-o miºcare cu caracter politic, ºi s-a produs printr-o denaturare a faptelor ºi a interpretãrii rãuvoitoare a probelor.