Stenogramă plen

## Domnilor senatori,

Vã invit sã vã ocupaþi locurile.

## Numai puþin!

Vã rog sã-mi permiteþi sã declar deschisã ºedinþa Senatului de astãzi 19 martie, ºedinþa fiind condusã de subsemnatul, în calitate de vicepreºedinte al Senatului, asistat de domnii senatori Mihai Ungheanu ºi Paul Pãcuraru, secretari.

Întrucât în urmãtoarele 3 zile vom avea lucrãri în comisiile permanente, va trebui sã aprobãm ºi programul de lucru al sãptãmânii viitoare, 26Ð31 martie.

Biroul permanent care a avut loc astãzi, la ora 13,00, vã propune ca program de lucru: luni ºi joi Ñ lucrãri în plen, în speranþa cã în urma dezbaterilor în comisiile permanente, în viitoarele 3 zile, vom reuºi sã prezentãm plenului mai multe rapoarte ºi vom avea dezbateri legislative, iar dezbateri în comisii Ñ marþi ºi miercuri, adicã 27 ºi 28 martie.

Din totalul de 140 de senatori, ºi-au înregistrat prezenþa, electronic, pânã în acest moment, un numãr de 100 de colegi, absentând motivat de la lucrãrile Senatului 11 domni senatori.

Cvorumul de ºedinþã este de 71 de parlamentari.

Programul de lucru al zilei de astãzi: lucrãri în plen pânã la ora 19,30, în ordinea de zi având înscrise problemele standard ale unei zile de luni, dezbateri în Senat, declaraþii politice, program legislativ, întrebãri, interpelãri ºi rãspunsuri din partea reprezentanþilor Executivului.

Dacã legat de programul de lucru al sãptãmânii viitoare aveþi obiecþiuni?

Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Programul de lucru pentru sãptãmâna viitoare este aprobat de plenul Senatului cu 94 de voturi pentru, 3 contra ºi douã abþineri.

Vã consult dacã în legãturã cu programul de lucru al zilei de astãzi aveþi obiecþiuni. Dacã nu sunt obiecþiuni, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra programului de lucru.

Vã adresez rugãmintea ca joi, înainte de a pleca spre casã, spre circumscripþii, sã ridicaþi ordinea de zi, deci programul legislativ care va fi depus la casete, întrucât noi vom avea ºedinþa de Birou permanent miercuri.

Aprobat de plenul Senatului cu 74 de voturi pentru, un vot contra ºi o abþinere.

Vã mulþumesc.

Vã consult dacã sunt observaþii legate de ordinea de zi. Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Ordinea de zi este aprobatã de plenul Senatului cu 94 de voturi pentru, 3 contra ºi o abþinere.

Deci la probleme organizatorice a solicitat cuvântul domnul senator Pruteanu.

Aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Am ridicat sãptãmâna trecutã problema transparenþei deplasãrilor colegilor noºtri, adicã am exprimat curiozitatea mea, împreunã cu a altora, de a cunoaºte care sunt colegii noºtri care, pe linie parlamentarã, se aflã în strãinãtate, cât mai limpede, pentru ce, cât timp ºi cât costã.

Am primit la aceastã chestiune un rãspuns foarte frumos formulat, foarte elegant, care sunã astfel:

”Stimate domnule senator, am onoarea a vã informa cã Biroul permanent, în ºedinþa din 14 martie 2001, a analizat problema ridicatã de dumneavoastrã în plenul din 12 martie 2001 ºi vã transmite cã transparenþa participãrii Senatului la reuniunile organismelor internaþionale la care este membru se realizeazã prin conferinþele de presã bilunare, unde se comunicã atât participãrile, cât ºi sumele alocate deplasãrilor.

Primiþi, vã rog,ÉÒ etc.

Aceastã adresã este semnatã de domnul Constantin Sava, colegul nostru, un om cu adevãrat gospodar Ñ ºi mâna lui s-a simþit în felul cum aratã ºi cum merge Senatul Ñ, este formulatã frumos, rotund, elegant, la obiect, totuºi, insuficient de satisfãcãtor ºi am sã vã spun scurt de ce.

Nu toþi participãm la aceste conferinþe de presã, nu toate ziarele reproduc tot ce se spune acolo, nu toþi citim toate ziarele, aºa încât exprim încã o datã curiozitatea mea fireascã, de coleg al unei munci întrucâtva colective, de a ºti care dintre colegii noºtri sunt plecaþi, unde, pe cât timp, cu ce scop Ñ repet, pe linie parlamentarã, nu exprim aici vreo indiscreþie pentru cei care sunt plecaþi pe linie privatã, pe linie de afaceri personale Ñ pentru cã acest rãspuns frumos ºi la obiect nu acoperã totuºi chestiunea pe care o ridicam.

Eu propuneam sã existe un avizier la care sã se afiºeze Ñ cã nu sunt mulþi, bãnuiesc cã sunt întotdeauna în jur de câteva persoane: 5, 6, 7, aºa ceva, nu-mi imaginez mai mulþi Ñ ºi sã aflãm unde sunt ei.

Aºadar, mulþumesc pentru acest rãspuns, dar el nu este suficient de mulþumitor. Asta am vrut sã spun. Mulþumesc pentru atenþie.

Vã mulþumesc.

Pot sã vã comunic pentru ziua de astãzi, dintre colegii care absenteazã de la dezbateri, sigur, în mod motivat, doar 3 colegi sunt plecaþi în delegaþie: domnul preºedinte Nicolae Vãcãroiu ºi domnii senatori Ghiorghi Prisãcaru ºi Liviu Maior. Ceilalþi colegi sunt membri ai Guvernului sau sunt bolnavi.

Stimaþi colegi,

Sã trecem la primul punct al ordinii de zi, ”Declaraþii politiceÒ.

Îl invit la cuvânt pe reprezentantul Grupului parlamentar P.D.S.R., domnul senator Adrian Pãunescu.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

## Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

Declaraþia mea politicã de azi este compusã din douã, aparent distanþate, opinii despre douã domenii, care, din pãcate, ar pãrea cã se resping unul pe altul.

Unul dintre aceste domenii este elita intelectualã, celãlalt domeniu este þãrãnimea sãracã. Amândouã aceste domenii merg însã împreunã, într-un efort pe care statul român s-ar cuveni sã-l facã, spre a nu nedreptãþi atât zonele înalte ale spiritului, care au menirea de a reprezenta în bãtãliile veacului care abia a început þara, cât ºi baza, þãrãnimea sãracã, aflatã, ºi de aceastã datã, ºi în chestiunea pe care o voi ridica, în afara interesului imediat al guvernanþilor, în afara interesului nostru, oamenii care tocmai ar trebui sã se ocupe ºi de una, ºi de alta.

Este vorba de un fapt excepþional care s-a terminat din punctul de vedere al realizãrii sale practice ºi care are nevoie sã iasã la luminã. Am fost informat, încã în urmã cu câteva sãptãmâni, iar vineri am primit documentaþia, precum cã la Academia Românã Ñ instituþie supremã a spiritualitãþii naþionale Ñ s-a terminat, într-o colaborare cu Editura Enciclopedicã, lucrarea _Tratatul de Istorie a României,_ tratat care vine sã împlineascã o sete veche de culturã ºi de ordine în culturã a multor generaþii, tratat de istorie care, de asemenea, ar avea rostul de a potoli râvna uºor tembelã a unor ”programatori de istorieÒ care au creat, cicã, alternative, acolo unde nu existã decât adevãrul.

Acest _Tratat de Istorie a României,_ care însumeazã munca de decenii ºi decenii a unor specialiºti, a unor oameni de spirit ºi de conºtiinþã, ar urma sã aparã în 8 volume, cu cheltuieli de 3.229.000.000 de lei. Din aceste 3.229.000.000 de lei, în clipa de faþã, Editura Enciclopedicã participã la apariþia cãrþii cu suma de 1.355.750.000 de lei.

Ar urma, aºadar, ca statul român sã se implice cu 2.275.250.000 de lei în apariþia de urgenþã ºi concomitentã a celor 8 volume ale acestei lucrãri importante, care ne exprimã atât din punct de vedere cultural, cât ºi ca putere de a ne organiza eforturile, ca manageri ai propriei noastre istorii. De fapt, lucrul acesta ne-a lipsit în multe ocazii.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribuna Senatului reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Mihai Ungheanu.

Aveþi cuvântul, domnule secretar!

## **Domnul Mihai Ungheanu:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Mã aduce în faþa dumneavoastrã un eveniment trist. Am pierdut pe unul dintre cei mai buni istoriografi ai

istoriei românilor, pentru cã, într-un accident de automobil, a dispãrut scriitorul Adolf Armbruster.

Importanþa lui pentru istoriografia românã modernã se cere pomenitã în faþa Parlamentului. Adolf Armbruster a fost un istoric prob, a fost un om legat de realitãþile româneºti, legat de viaþa istoriografiei române. Trebuie sã spun cã a fost un istoriograf exemplar, cã el poate fi dat ca pildã pentru toþi colegii din generaþia lui. A murit înainte de 60 de ani, deci înainte de a-ºi duce la capãt proiectele care erau toate legate de istoriografia românã.

Adaug cã Adolf Armbruster nu mai trãia în România, cã a plecat de mult din þarã, hãt, hãt, înainte de 1989, dar dupã ce a lãsat în România douã cãrþi fundamentale pe care nu putem sã nu le pomenim aici. Este vorba despre ”Romanitatea românilorÒ, este vorba de a doua carte ”Daco-romano-saxonicaÒ.

Adolf Armbruster a rezolvat, a epuizat, în ambele cazuri, problema. Deci o temã încã în discuþie, uneori aproximatã, cum este aceea a romanitãþii românilor, a fost epuizatã de acest istoriograf sas, care ºtia sã lucreze foarte metodic, prin epuizarea tuturor surselor ºi printr-o demonstraþie care aratã orizontul în care era reflectatã romanitatea românilor, apelând la texte, unele extrem de rare, extrem de puþin cunoscute. Este o carte de referinþã, care a fost tradusã ºi peste hotare.

O a doua lucrare a lui Adolf Armbruster, care meritã atenþia ºi respectul nostru, este ”Daco-romano-saxonicaÒ. Este o carte rezultatã dintr-o cercetare de arhive necunoscute, nedeschise Ñ este vorba despre arhivele germane de la Biserica Neagrã din Braºov Ñ o carte în care autorul a fãcut o cercetare foarte sistematizatã, arãtând care sunt raporturile saºilor cu românii ºi ale românilor cu saºii, aducând istoriografiei române un alt mod de a vedea lucrurile ºi contribuind, prin ceea ce a scris, prin ceea ce a adus la luminã, la rezolvarea unor chestiuni privind întemeierea Þãrilor Româneºti.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Democrat, doamna senator Simona Marinescu. Aveþi cuvântul!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

În plin proces de elaborare a proiectelor de legi privind bugetul de stat ºi bugetul asigurãrilor sociale de stat, Partidul Democrat considerã esenþialã relansarea în dezbatere publicã a mult discutatei ºi solicitatei recorelãri a pensiilor.

Vã reamintesc cã anul trecut, prin Hotãrârea de Guvern nr. 332/2000, recorelarea cerutã de Legea nr. 19/2000 a început. A fost o etapã timidã de eliminare a discrepanþelor între diferite categorii de pensionari. Potrivit Programului de guvernare al acestui Guvern, recorelarea continuã anul acesta în trimestrul IV.

Înainte ca acest lucru sã se întâmple, credem cã este important sã se dezbatã public recorelarea cu organizaþiile de vârstnici ºi cu organizaþiile sindicale.

Pentru aplicarea eficientã a prevederilor Legii nr. 19/2000 ºi pentru garantarea accesului la informaþie pentru toate categoriile sociale interesate, Partidul Democrat atrage atenþia Guvernului cã inexistenþa unor servicii de relaþii cu publicul, care sã acþioneze în aceste zile premergãtoare datei de 1 aprilie 2001, este o lipsã de respect faþã de cetãþenii acestei þãri, vârstnici sau tineri, care fac interminabile cozi la oficiile de pensii.

Aº vrea sã vã reamintesc prevederile Constituþiei României, art. 31 alin. 2, care articol spune: ”Autoritãþile publice, potrivit competenþelor ce le revin, sunt obligate sã asigure informarea corectã a cetãþenilor asupra treburilor publice ºi asupra problemelor de interes personalÒ.

Sunt generaþii de cetãþeni care doresc sã se pensioneze acum sau în condiþiile noii legi pentru care nu existã un serviciu de informare. Nu existã disponibilitate nici din partea acestor demnitari care lucreazã astãzi în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, nu existã disponibilitate nici la nivelul funcþionarilor oficiilor de pensii.

Totodatã, Partidul Democrat aminteºte Guvernului promisiunile electorale fãcute de P.D.S.R. ºi încã neonorate, de îmbunãtãþire a nivelului de trai la nivelul celor mai sãrace familii din România.

Considerãm, pentru aceºtia, esenþialã introducerea venitului minim garantat, ca formã de intervenþie directã a autoritãþilor locale, din bugete proprii ºi din redistribuiri fãcute de bugetul de stat.

Vã mulþumim.

Invit la tribunã reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, domnul senator Paul Pãcuraru. Aveþi cuvântul, domnule senator!

## **Domnul Nicolae Paul Anton Pãcuraru:**

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,

De mai bine de 10 ani, în toatã Europa de Est se constatã cã drumul reformatorilor este foarte anevoios. Drumul se parcurge mai repede sau mai încet, în funcþie de viteza, de direcþia, de amplitudinea ºi de coerenþa conducãtorilor pe traseu.

De la caz la caz, þãrile au regresat, au stagnat sau, evident, au avansat.

Pentru România reforma a însemnat în multe domenii o nedoritã cãdere, fapt ce a condus la un regres cunoscut al stãrii economiei ºi la o scãdere dramaticã a nivelului de trai. Integrarea României în Uniunea Europeanã este un obiectiv asumat de toate forþele politice de la stânga la dreapta spectrului politic. Existã deci un numitor comun concretizat în strategia de dezvoltare pe termen mediu, transmisã în mai 2000 la Bruxelles. Schimbarea survenitã dupã alegerile din 2000 nu amendeazã acest obiectiv, strategia de dezvoltare se regãseºte în Programul de guvernare al perioadei 2001Ð2004. Existã deci continuitate.

La rândul sãu, Uniunea Europeanã, dupã hotãrârea Consiliului Uniunii Europene din decembrie 1999, de a deschide negocierile de aderare cu þara noastrã, ne acordã tot sprijinul logistic ºi financiar pentru apropierea de þintã. Oricât de mare ar fi însã ajutorul extern, este evident pentru toatã lumea cã fundamental este efortul intern.

De la începutul guvernãrii actuale, din decembrie 2000 pânã acum, P.D.S.R.-ul a realizat în plan politic o serie de miºcãri care au creat premisele favorabile unei reuºite. Un prim demers îl reprezintã acordul încheiat cu partidele parlamentare P.N.L., P.D. ºi U.D.M.R. pentru susþinerea în Parlament a Guvernului minoritar.

Al doilea important demers este Memorandumul încheiat cu sindicatele ºi patronatele pentru primul an de guvernare. Managementul politic al primelor 3 luni de guvernare este deci corect. Forþele interne sunt convergente în a asigura P.D.S.R.-ului susþinerea necesarã pentru înfrângerea dificultãþilor, a conservatorismului, a inerþiei, a blocajelor. Rãmâne doar ca voinþa politicã a partidului de guvernãmânt sã ducã la finalizarea ºi reuºita reformei.

Da, vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã reprezentantul Grupului parlamentar P.D.S.R., domnul senator George Pruteanu.

Vã mulþumesc. Domnule preºedinte, Doamnelor colege, Domnilor colegi,

Vreau sã vã reþin atenþia cu câteva gânduri referitoare la ecourile aplicãrii Legii dosarelor de securitate ºi ecouri ale activitãþii consiliului care se ocupã cu aceastã aplicare.

Vreau sã spun, din capul locului, cã voi trece peste faptul cã aceastã lege este net impopularã, în sensul cã nu pasioneazã câtuºi-de puþin pãturile largi, milioane de oameni care reprezintã opinia publicã, voi trece rapid peste afirmaþiile pompoase, gongorice, ca sã nu le spun demagogice, conform cãrora aceastã lege ar purifica atmosfera româneascã, pentru cã de fapt impresia mea ºi a multora care gândesc ca mine este cã, dimpotrivã, ea nu face decât sã aducã un fel de aer ”de sulfÒ, un aer murdar, un aer ”de turnãtorie la turnãtorieÒ, într-o ceaþã deplinã, într-o continuã imprecizie, o spurcare reciprocã a unor oameni care se aflã într-o barcã pe un ocean agitat ºi care, în loc sã-ºi vadã de barca asta sã o ducã la capãt, încep sã se înjure reciproc. Voi trece peste acestea, voi spune cât se poate de apãsat cã n-am de gând, câtuºi de puþin, sã instig în vreun fel la nerespectarea legii, ea existã ºi trebuie respectatã cu impreciziile, cu imperfecþiunile ei sau la nevoie amendatã, amelioratã, dar nu propovãduiesc aici nerespectarea ei, dupã cum nu spun cã acea instituþie nu are oameni stimabili pentru activitatea lor culturalã, pentru activitatea lor eseisticã, nu spun cã nu ar avea asemenea oameni, dar ceea ce fac ei acolo este o activitate care seamãnã puþin cu ”a vidanjaÒ.

În ultimul rând al preambulului, vreau sã vã spun cã nu este o pledoarie _pro domo_ , ca ºi toþi dumneavoastrã, colegii mei senatori sau doamne senatori, am fost verificaþi de consiliul respectiv, deci nu este o pledoarie _pro domo_ , nu am nici un interes moral în chestiunea aceasta, ba aº putea spune, chiar aº putea pãstra oarece resentimente, pentru cã Ñ nonconformist cum sunt ºi cum am fost Ñ am fost ºicanat în mai multe rânduri de Securitate.

Ceea ce vã spun este deci un comentariu. Simt nevoia sã vã împãrtãºesc aceste gânduri, fiindcã este o problemã care totuºi sâcâie o parte din opinia publicã ºi m-a frãmântat ºi pe mine.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã rog, domnilor senatori.

Vã mulþumesc.

Da, mulþumesc.

Invit la tribunã reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Mircea Nedelcu.

## **Domnul Mircea Nedelcu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Astãzi, la mai mult de 3 luni care s-au scurs de la alegerile generale din noiembrie 2000, situaþia social-economicã a românilor este la fel de dificilã, speranþele, abia renãscute o datã cu schimbarea survenitã, încetul cu încetul se nãruie, iar cetãþenii par sã nu mai accepte rolul de cobai.

Pe zi de trece, Programul de guvernare al P.D.S.R. se dovedeºte doar o culegere de texte, soluþii concrete care sã aducã economia pe linia de plutire nearãtându-se pânã la ora actualã. Doar amânãri, doar speranþa unei infuzii financiare externe, doar bune intenþii.

Este adevãrat, gestiunea predatã de fosta putere se înscrie în limitele dramaticului, dar actuala putere este aceeaºi, cu singura deosebire cã P.N.Þ.C.D.-ul a fost înlocuit cu P.D.S.R.

Judeþul Hunedoara este unul dintre cele mai încercate judeþe ale României. Aproape toate localitãþile reprezintã zone monoindustriale.

Genialele mãsuri reformatoare adoptate în ultimii ani, lipsa unui real interes pentru soarta oamenilor acestor locuri din partea celor care au condus þara pânã acum au avut drept rezultat calamitarea socialã a unei vaste regiuni, cândva bogatã, ce atrãgea tineri din toate colþurile României, pentru posibilitatea de a-ºi construi aici un viitor, o viaþã normalã pentru ei ºi familiile lor.

Dacã dupã Revoluþia din Decembrie 1989 o mulþime de oraºe româneºti au fost declarate oraºe-martir, la fel s-ar putea martiriza toate centrele industriale ale judeþului Hunedoara în urma reformelor, restructurãrilor fãcute dupã ureche sau dupã partituri scrise în cancelarii occidentale ºi care nu aveau alt scop decât înmormântarea mineritului ºi siderurgiei în România.

Astãzi, starea socialã a judeþului nostru estre mai mult decât precarã. Sãrãcia ºi ºomajul sunt atributele dominante, alãturi de lipsa oricãrei perspective pentru oamenii acestor meleaguri, greu încercaþi de bolile generate de mizerie ºi sãrãcie.

Datele statistice stau la dispoziþia oricui este curios unde poate ajunge o naþiune condusã haotic.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã pe domnul senator Corneliu Bichineþ, Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

## **Domnul Corneliu Bichineþ:**

## Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Vorbesc pentru prima datã de la aceastã tribunã ºi vreau sã vã spun cã sunt marcat, ca orice om normal.

Am mulþumit lui Dumnezeu pentru reuºitã ºi pot sã mulþumesc cu aceastã ocazie ºi preºedintelui Partidului România Mare, Corneliu Vadim Tudor, care, dacã n-ar fi existat valoric, eram mai puþini în partea aceasta, cum se întâmplã în partea aceasta de fapt.

Eu, de felul meu, sunt un om vesel, sunt un om optimist, dar realitatea la care mã refer astãzi, învãþãmântul românesc, îmi cere sã fiu atent cu limbajul pe care-l folosesc. ªi am sã încep cu un vers, douã, dintr-un poet contemporan care, luându-se dupã un alt înaintaº valoric, Eminescu, afirmã cã ”de la Tisa pânÕ la Nistru e sinistru. E sinistru.Ò

ªi vreau sã vã spun cã ceea ce se întâmplã în învãþãmântul românesc într-adevãr este sinistru. Gândirea reformatoare a þãrãnistului Andrei Marga, un fel de ”Spiru Haret balcanicÒ, aºa, care a urmat dupã alte minþi luminate ce au condus învãþãmântul românesc, a reuºit sã facã þãndãri din ceea ce era bun în învãþãmântul din þara româneascã. Se ºtie cã, în serie, din 90 încoace, toate sectoarele productive au fost fãcute praf. În þara noastrã învãþãmântul este, din nefericire, considerat sector neproductiv, deºi ºi ºcolarii ºtiu cã cea mai bunã investiþie care se face este investiþia în om.

Eu mi-am pregãtit un material aici, dar nu am sã-l citesc, am sã vã spun din suflet exact ceea ce cred, ceea ce trãiesc, ce angoase au oamenii care au rãmas în ºcoli, pentru cã în ºcolile din þara româneascã plouã, nu este cãldurã, au venit în avalanºã seturi de manuale, pentru cã s-au fãcut industrii de fabricat manuale, care de care mai proaste. Istoria se predã dupã un manual la Timiºoara, dupã alt manual la Constanþa, dupã alt manual la Bucureºti.

A avut þara aceasta neºansa sã fie condusã pe linie de învãþãmânt de Suzana Gâdea, generaþia mea a prins aceastã conducere Ñ, a urmat Aneta Spornic Ñ auzi ce nume pentru un ministru, Aneta Ñ, dupã Aneta a urmat în serie un ºirag de oameni care, pe alte domenii, ar fi avut valoare. Mã refer la domnul ªora care este un cãrturar bun, dar ca ministru a fost cu multe bâlbâieli, a urmat Golu, numele lui spune foarte mult. Dupã Golu, nu este aici ºi-mi pare rãu, domnul Maior, este istoric, dar nu va rãmâne în istorie, va rãmâne doar ca simplu contemporan al domnului Buzatu sau al meu.

**:**

Sã fim serioºiÉ!

## **Domnul Corneliu Bichineþ:**

Da, vreau sã condamn ideea cum cã inteligenþa ºi prostia sunt egal distribuite pe glob.

Nu. Dumnezeu a avut grijã ca inteligenþã multã sã fie adunatã în acest spaþiu carpato-dunãrean ºi de asta ne ºi permitem sã exportãm în fiecare an câte un procent, douã, zece din inteligenþa româneascã peste hotare.

Am avut norocul sã vãd Europa la ea acasã, prin programele ”SocrateÒ ºi alte programe, în foarte multe þãri, ºi mi-am dat seama cât de inteligenþi sunt copiii români, dar din pricina lipsurilor financiare ei nu mai pot urma astãzi ºcoli. ªtiþi cã, de la sate, dintr-o clasã de 30 elevi, merg la liceu ºi ºcoala profesionalã numai 2, 3, 5? É Dacã nu ºtiþi, aflaþiÉ

Ar mai trebui sã aflaþi cã în Parlamentul României Ñ ºi cu asta termin Ñ din 90 încoace, cam 10% din parlamentari sunt profesori. Nu ºtiu cu ce ser sunt injectaþi aici, domnule preºedinte, de imediat cum ajung la Bucureºti uitã de cei pe care i-au lãsat acasã! Am sã închei cu un sfat pe care mi l-a dat tatãl meu, profesor ºi el, sãracul, cã altceva nu a putut sã facã. Mi-a spus: ”Mãi bãiete, ai grijã ce faci pe acolo, pe la Bucureºti, ºi mai ales pe la ºedinþe, de câte ori poþi sã taci, sã nu pierzi ocaziaÒ.

Vã mulþumesc.

Îmi pare rãu, domnule senator, nu am cum sã tac, trebuie sã-l invit, în continuare, la tribunã pe domnul senator Nicolae Pãtru, Grupul parlamentar al Partidului România Mare, altfel aº fi tãcut ºi eu.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În Programul de guvernare, pe baza cãruia s-a solicitat, cu câteva luni în urmã, votul de învestiturã Parlamentului, Guvernul s-a angajat sã dezvolte sectorul de întreprinderi mici ºi mijlocii ca o prioritate, în mod concret prin punerea în aplicare, în integralitatea sa, a Legii nr. 133/1999 privind stimularea sectorului privat pentru înfiinþarea întreprinderilor mici ºi mijlocii.

Desigur, aceastã lege nu a fost creaþia actualului Guvern, era creaþia altora, ºi ca orice creaþie, dacã nu te pricepi sã o faci mai bunã, atunci trebuie sã laºi aºa cum au fãcut-o alþii.

Mã refer la faptul cã s-a promis simplificarea ºi îmbunãtãþirea cadrului legislativ ºi administrativ, creºterea stabilitãþii acestuia, diminuarea birocraþiei, corupþiei etc.

În fapt însã, prin Hotãrârea de Guvern nr. 244/15 februarie a.c. privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 133/1999, Guvernul ”NãstaseÒ nu numai cã nu a fãcut nimic din cele spuse, dar a amplificat atât fenomenul birocraþiei, cât ºi pe cel al corupþiei, ca sã nu mai vorbim de multe altele.

Astfel, întreprinderea trebuie sã ateste cã se încadreazã în categoria întreprinderilor mici ºi mijlocii, producând Ñ spune hotãrârea de Guvern Ñ, cumulativ, dovada numãrului mediu scriptic de salariaþi de la camera de muncã, dovada cifrei de afaceri anuale de la administraþia financiarã ºi altele.

Mã întreb ºi vã întreb ºi pe dumneavoastrã: cui folosesc aceste dovezi? Unde ºi de ce trebuie sã dovedeascã întreprinderea? De ce din nou un du-te vino pe la ghiºeele instituþiilor în care, sã recunoaºtem, birocraþia a devenit cronicã?

Se pare însã cã noi nu ne-am vindecat de boala noastrã cronicã, acoperirea cu hârtii. În timp ce alþii vorbesc despre contractul prin telefon sau semnãtura electronicã, birocraþia este impusã la noi de la vârf, ºi nu creatã de cei de jos, aºa cum s-ar crede.

O altã anomalie este cea care obligã întreprinzãtorul sã obþinã un anume aviz de la Ministerul Industriei ºi Resurselor pentru importurile pe care le face pentru nevoile producþiei.

Vã întreb din nou: ce trebuie sã avizeze acest minister? Faptul cã vor sau cã pot cumpãra întreprinzãtorii bunurile enumerate la art. 21.1 din lege sau cã pot fi scutiþi de taxe vamale pentru acele bunuri?

## Stimaþi colegi,

Toþi domnii senatori care au fost înscriºi la declaraþii politice ºi le-au prezentat în plen.

Vã rog sã-mi permiteþi sã vã prezint nota pentru exercitarea de cãtre dumneavoastrã a dreptului de a sesiza Curtea Constituþionalã, întrucât la secretarul general al Senatului au fost depuse o serie de proiecte de lege pe care sunt obligat, deºi sunt foarte multe, sã le enumãr, cel puþin, fãrã a le prezenta întregul titlu.

Deci au fost depuse la secretarul general al Senatului urmãtoarele legi:

Ð Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 110/2000 pentru aderarea României la Convenþia Internaþionalã privind salvarea, adoptatã la Londra la 28 aprilie 1989;

Ð Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 253/2000 privind rambursarea din bugetul Consiliului Judeþean Iaºi a creditelor externe contractate de Regia Autonomã Judeþeanã ”Apã-CanalÒ Iaºi, cu garanþia statului, de la banca germanã Kreditanstalt fŸr Wiederaufbau pentru finanþarea obiectivului de investiþii ”Retehnologizarea, modernizarea, completarea ºi dezvoltarea Staþiei de epurare a municipiului IaºiÒ;

Ð Legea pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 32/1998 privind privatizarea societãþilor comerciale din turism;

Ð Legea privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 39/2000 pentru modificarea art. 12 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 32/1998 privind privatizarea societãþilor comerciale din turism; Ð Legea privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 234/2000 pentru aprobarea prelungirii participãrii Guvernului României, pentru perioada 2001Ð2005, la Acordul dintre Comisia Economicã pentru Europa a Naþiunilor Unite (C.E.E./O.N.U.) ºi guvernele participante la proiectul Calea Feratã Transeuropeanã (TER), privind fondul de cooperare ºi creditare, semnat la Geneva la 17 decembrie 1992;

Ð Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 239/2000 pentru aprobarea afilierii României la unele organizaþii sportive internaþionale ºi a plãþii cotizaþiilor anuale;

Ð Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 1/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 47/1994 privind organizarea ºi funcþionarea Preºedinþiei României;

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Notã de prezentare a raportului de gestiune a bugetului Senatului pe anul 2000.

Prevederile de credite bugetare, aprobate de Ministerul Finanþelor pentru anul 2000, în sumã de 246.499.973 mii lei, sunt structurate pe titluri de cheltuieli astfel:

Ð cheltuielile au un total de 246.499.973 mii lei din care:

Ñ cheltuieli curente 234.799.973 mii lei: ¥ cheltuielile de personal 178.454.027 mii lei; ¥ cheltuielile materiale ºi servicii 54.585.946 mii lei; ¥ cotizaþii organisme internaþionale 1.760 mii lei Ñ cheltuielile de capital (cea de a doua categorie) însumeazã 11.700 mii lei

Execuþia bugetului în anul 2000 s-a realizat în proporþie de 88,83 %, plãþile nete de casã fiind în sumã de 218.960.205 mii lei.

1. La cheltuielile curente realizate în proporþie de 88,28 % ponderea principalã o reprezintã cheltuieli de personal astfel:

Ñ indemnizaþii ºi salarii pentru senatori ºi personalul din aparat, în sumã de 121,2 miliarde lei;

Ñ deplasãrile în þarã ºi în strãinãtate, în sumã de 36,2 miliarde lei;

2. Cheltuielile materiale ºi servicii, în sumã de 48,2 miliarde lei, au reprezentat:

Ñ cheltuieli de întreþinere ºi gospodãrie, iluminat, încãlzit, apã, telefon, piese de schimb ºi carburanþi Ñ 28,1 miliarde lei;

Ñ materiale ºi prestãri servicii cu caracter funcþional, obiecte de inventar, reparaþii curente ºi capitale, cãrþi ºi publicaþii Ñ 9,2 miliarde lei;

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã mulþumesc, domnule chestor.

Îi consult pe domnii senatori, dacã doresc sã ia cuvântul în nume propriu sau în numele grupurilor parlamentare. Dacã nu sunt domni senatori care doresc sã intervinã,

Vã rog, domnule chestor, sã prezentaþi proiectul de Hotãrâre privind bugetul de venituri ºi cheltuieli al Senatului pe anul 2001.

Numai proiectul de hotãrâre?

Proiectul de hotãrâre, da.

Hotãrâre privind bugetul de venituri ºi cheltuieli al Senatului pentru anulÉ 2000 sau 2001?

Pe 2001.

É 2001.

În temeiul prevederilor art. 61 alin. (1) ºi ale art. 64 din Constituþia României, precum ºi ale art. 32 lit. j) ºi ale art. 201 din Regulamentul Senatului, republicat, Senatul adoptã prezenta hotãrâre:

Art. 1. Ñ Bugetul de venituri ºi cheltuieli al Senatului pe anul 2001, finanþat din resurse de la bugetul de stat, se stabileºte la suma de 447.929.315 mii lei, din care:

Ñ Cheltuieli curente 407.657.095 mii lei

din care:

¥ cheltuieli de personal 308.523.681 mii lei ¥ cheltuieli materiale ºi de servicii 99.118.414 mii lei ¥ transferuri 15.000 mii lei Ñ Cheltuieli de capital 40.272.220 mii lei

Art. 2. Ñ Bugetul de venituri ºi cheltuieli al Senatului, adoptat prin prezenta hotãrâre, va fi înaintat Guvernului în vederea includerii lui în proiectul de buget de stat pe anul 2001.

Art. 3. Ñ La data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri, Hotãrârea Senatului nr. 41/2000, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 10 noiembrie 2000, se abrogã.

Aceastã hotãrâre a fost adoptatã de Senat în ºedinþa din 19 martie, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituþia României.

Preºedintele Senatului.

Mulþumesc.

## Domnilor senatori,

Vã consult dacã doriþi sã luaþi cuvântul la proiectul de buget al Senatului pentru acest an.

Vã rog, domnule senator, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat. Aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte,

Permiteþi-mi sã exprim regretul colegilor din Grupul parlamentar al Partidului Democrat cã este posibil sã se prezinte o asemenea hotãrâre, cu atât de puþinã informaþie, privind structura bugetului pe anul 2001 al Senatului României.

Vreau sã vã spun cã la nivelul unui consiliu local nu ºi-ar permite nimeni sã prezinte un asemenea buget. Este inadmisibil sã nu avem o prezentare cât de cât sumarã privitor la articolele bugetare ºi la capitolele bugetare, pentru a vedea exact care este justificarea acestor cifre. Ne cereþi un vot orb, astãzi. Sã votãm fãrã sã ºtim ce votãm. Grupul parlamentar P.D. nu va vota aceastã hotãrâre în situaþia în care noi vã cerem sã amânaþi acest vot ºi sã veniþi cu niºte informaþii, absolut fireºti, pentru a ºti ce votãm.

Vã mulþumesc.

M-ar fi bucurat foarte mult dacã aþi fi solicitat acelaºi lucru atunci când am discutat ºi despre execuþia bugetarã a anului 2000.

Vã rog, domnul senator Eckstein.

N-are legãturã!

Are legãturã directã, cã este execuþia bugetarã a acestui proiect de buget doar.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Onoraþi colegi,

ªi eu cred cã în aceastã formã acest proiect nu poate sã fie adoptat de cãtre Senat. Noi, ca senatori, suntem de multe ori criticaþi pentru opulenþa de care dãm dovadã, de niºte cheltuieli care nu sunt necesare. Într-o situaþie de austeritate cheltuim mult.

În acelaºi timp eu pot sã vorbesc ºi vorbesc în numele meu, care sunt un parlamentar ”de rândÒ, dacã vreþi, eu ºtiu cã stau alãturi de alþi 11 colegi de-ai mei într-o singurã salã, lângã o masã care are 10 scaune. Eu ºtiu cã senatorii ”de rândÒ au la dispoziþie un parc de maºini careÉ Ñ ºi sã nu o luaþi ca pe o criticã Ñ pentru cã este un serviciu al Senatului care funcþioneazã foarte bine dar, în acelaºi timp, sunt situaþii când aº vrea, în interes de serviciu, sã plec undeva ºi acele douã maºini, sau câte sunt, sunt ocupate. Eu personal nu am fost pe cheltuiala Senatului de ani de zile în strãinãtate. Cu toate acestea trebuie sã citesc aproape zilnic fondurile uriaºe care au fost epuizate în acest scop. Pur ºi simplu pentru a fi în cunoºtinþã de cauzã când ne dãm votul pentru acest proiect de hotãrâre trebuie sã avem informaþii suplimentare, nu aceastã singurã coalã de hârtie. ªi aveþi dreptate, domnule preºedinte de ºedinþã, cã aceleaºi probleme se ridicã ºi la execuþia bugetului Senatului de anul trecut. Mi se pare Ñ poate cã este numai o pãrere Ñ cã senatorul, condiþia senatorului, nu este întotdeauna respectat la nivelul la care ar trebui sã fie respectat, fiind, totuºi, un ales al poporului. ªi din aceastã cauzã noi solicitãm Ñ aºa cum este ºi în cazul bugetului statului ºi în cazul bugetelor locale Ñ sã avem o fundamentare minuþioasã a acestui proiect de buget.

Mulþumesc.

16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 46/29.III.2001

Da, vã mulþumesc. Alte intervenþii? Domnul senator Dina! Îl rog pe domnul secretar general sã prezinte domnului chestor anexele la proiectul de buget.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

ªi eu subscriu cã acest proiect de hotãrâre este foarte sumar ºi se impune ca cheltuielile prevãzute pentru acest an bugetar sã fie analizate ºi în raport cu anul anterior în aºa fel încât noi, senatorii, sã facem o evaluare comparativã, sã putem rãspunde ori de câte ori suntem solicitaþi atât de cãtre mass-media, cât ºi de alegãtorii care ne-au trimis în Senat.

De asemenea, consider cã comisiile de specialitate din Senat, aºa cum comisiile de specialitate din consiliile locale, consiliile judeþene avizeazã cheltuielile ºi în general bugetul pe anul în curs, cred cã ar fi necesar ca sã avem ºi rapoartele de specialitate ale comisiilor Senatului.

Totodatã, aº ruga ca în acest proiect, eventual, sã se includã ºi suma pe care am rugat Senatul s-o avizeze în legãturã cu sinistraþii din nord-vestul României.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Dacã mai sunt intervenþii? Domnul senator Szab—, vã rog!

## Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Noi suntem obiºnuiþi cu citirea ºi interpretarea unor asemenea pagini, dar vreau sã vã spun cã, spre deosebire de bugetul de stat aici ni se oferã date mult mai puþine. La o primã vedere putem constata Ñ ceea ce mi se pare normal de fapt Ñ cã, aºa cum este cazul la o asemenea instituþie, mai mult de 70% din ponderea cheltuielilor o reprezintã cheltuielile de personal. Desigur, ar trebui sã avem un rãspuns la întrebarea: aici s-a considerat adoptatã organigrama ºi decizia care se aflã în pregãtire referitor la restructurarea personalului Senatului sau nu?

Cât priveºte cheltuielile de capital, aº vrea sã ºtiu, în cele 40 de miliarde lei ce anume se cuprinde? Dacã este valabilã dispoziþia referitoare la limitarea numãrului de kilometri parcurºi de autoturismele pe care le avem în dotare la birourile senatoriale. Cu aceste cuvinte, în ce mãsurã este asiguratã, chiar din proiecþia bugetului, o intrare în normalitate, aº spune. Mã refer la Daciile acelea, nu la alte maºini, ca sã nu se înþeleagã cine ºtie ce. Dar, aºa ºtiu, cã, la ora actualã, parcul are norma de rulaj depãºitã într-o proporþie care deja pune sub semnul întrebãrii valabilitatea acelei dispoziþii referitoare la un anumit numãr de kilometri echivalenþi sub care trebuie sã se afle o maºinã în siguranþã la dispoziþia senatorilor. Deci, fãrã îndoialã, câteva întrebãri care trebuiau sã îºi aibã rãspunsul fãrã ca întrebarea sã fi fost pusã. Mulþumesc.

Vã mulþumesc. Alte intervenþii? Vã rog, domnule senator.

## Domnule preºedinte,

Intervenþia mea este mai scurtã, eu nu sunt finanþist. Vreau sã fiu lãmurit în legãturã cu unele cheltuieli, care le avem aprobate, pentru birourile senatoriale.

Citind aceastã listã Ñ de altfel destul de subþire Ñ ºi sumele alocate, unele sunt total insuficiente ºi au fost ºi în ceilalþi ani, ºi vã dau doar un exemplu: abonament la o publicaþie Ñ 350.000 de lei pe un an.

Vreau sã vã spun, domnule preºedinte ºi stimaþi colegi, cã la cea mai ieftinã publicaþie un abonament, este aproape de un milion de lei. Cum putem sã ne abonãm pe un an, la o singurã publicaþie, cu aceastã sumã? ªi sunt ºi alte cheltuieli care sunt foarte, foarte reduse.

Aceastã intervenþie eu am fãcut-o mai ales pentru presã. Suntem foarte des criticaþi cã avem sume foarte mari, cã avem maºini formidabile, or, Daciile pe care le avem noi în dotare deja Ñ cum spunea ºi un coleg antevorbitor Ñ multe dintre ele au numãrul de kilometri depãºit.

Toate.

Aproape toate. ªi ne intereseazã dacã acest buget prevede ºi achiziþionarea de autoturisme DACIA sau alte autoturisme pentru siguranþa noastrã atunci când plecãm în teren. O spun mai ales pentru acele judeþe care nu au curse TAROM Ñ nu au curse TAROM fiindcã un bilet la TAROM este cât este Ñ, nu au INTER-CITY ºi sunt nevoiþi sã meargã, atunci când pleacã în teren, fie cã este zãpadã, fie cã este gheaþã, cu maºina. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Alte intervenþii? Vã rog, domnule senator!

## Domnule preºedinte, Stimaþi domni senatori,

## Stimate doamne senatori,

Intervenþia mea se referã la un fapt aparent fãrã importanþã, în sensul cã dintr-un calcul foarte simplu rezultã cã într-o legislaturã se cheltuie cam peste 500 de miliarde cu cazarea noastrã, în timp ce în Bucureºti s-au vândut Ñ prin Fondul Proprietãþii de Stat sau prin alte agenþii Ñ hoteluri cu, poate, un sfert din acest preþ, fãrã ca nimeni sã considere cã ar fi mai convenabil ca Senatul sã achiziþioneze un astfel de hotel sau un bloc, sau altceva din toate blocurile care sunt în construcþie în acest moment, fãrã ca sã cheltuie asemenea sume imense ºi, zic eu, fãrã o eficienþã, în timp ce þara este într-o sãrãcie lucie.

Mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Mulþumesc.

Alte intervenþii? Dacã nu mai sunt alte intervenþii, vã rog sã-mi permiteþi, în primul rând, sã vã dau o informaþie.

Practic, proiectul de buget ºi bugetul Senatului pe anul 2001 a fost adoptat de cãtre Senat prin Hotãrârea nr. 41 din 6 noiembrie 2000. În prezent, însã, Biroul permanent al Senatului vã prezintã un buget de austeritate ºi taie, din bugetul aprobat în vechea legislaturã pentru anul 2001, doar 52 de miliarde de lei. Sigur cã dumneavoastrã puteþi sã nu fiþi de acord cu acest proiect de buget ºi, respingându-l, va rãmâne proiectul de buget votat anul trecut, este adevãrat, dar care este mai mare cu 52 de miliarde de lei.

Rugãmintea pentru domnul chestor Bãdulescu este sã prezinte structurile de cheltuieli aºa cum sunt în anexa la proiectul de buget.

Deci prin acest proiect de hotãrâre noi solicitãm ca plenul sã reducã cheltuielile Senatului cu 52 de miliarde de lei.

Sã amânãm.

Numai puþin, sã vã dea rãspunsul.

Dacã poateÉ

Cum sã nu poatã sã vã dea rãspunsul dacã este chestor? Sã vedem ce scrie în regulament.

Vã rog, dacã aveþi informaþii, sã le prezentaþi plenului Dacã nu le avem, vom proceda în consecinþã. Vã rog!

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

În legãturã cu o serie de chestiuni ridicate aici de colegii noºtri aº dori, în primul rând, sã precizez faptul cã, aºa cum rezultã din informarea pe care o am în faþã, bugetul acesta Ñ aºa cum precizaþi ºi dumneavoastrã, domnule preºedinte Ñ a fost adoptat prin Hotãrârea nr. 41 din 6 noiembrie 2000 de cãtre plenul Senatului. Suma la acea datã era de 499.271.793 mii lei, proiect care a fost transmis Ministerului Finanþelor Publice pentru includerea sa în bugetul de stat, lucru care s-a executat. Sigur cã domnul coleg Pãcurariu probabil cã a omis aceastã informare, care a existat în casetele fiecãruia dintre noi, ºi, intrând din aceastã legislaturã în Senat, nu a fost avizat de ceea ce s-a aprobat în noiembrie anul trecut.

În legãturã cu aceastã propunere de hotãrâre este, de asemenea, important sã ºtiþi faptul cã ea a fost prezentatã în Biroul permanent liderilor grupurilor parlamentare. ªi liderii grupurilor parlamentare au avut posibilitatea sã o analizeze, sã o evalueze, sã o prezinte fiecãruia din membrii grupului respectiv ºi dupã aceea aceastã hotãrâre a fost elaboratã în consens, deci cu observaþiile liderilor grupurilor parlamentare, ale dumneavoastrã,

doamnelor ºi domnilor senatori. A rezultat o reducere, o propunere de reducere, de fapt, cã ea urmeazã sã fie aprobatã de plen, o propunere de reducere a bugetului adoptat de Senat prin Hotãrârea nr. 41 din noiembrie 2000 cu circa 51 miliarde lei. Aceastã propunere de reducere este materializatã pe titluri de cheltuieli aici, în aceastã anexã. Dacã doriþi, o citesc. Ea vã dã în detaliu toate miºcãrile care s-au fãcut între bugetul adoptat în noiembrie 2000 ºi reducerea pe care o propunem acum. Numai aceste titluri de cheltuieli au fost modificate. În consecinþã, acum se cere plenului Senatului adoptarea hotãrârii în sensul diminuãrii acestor titluri de cheltuieli cu un total de 51 de miliarde lei. Hotãrârea face obiectul acestei diminuãri.

În legãturã cu celelalte aspecte ridicate aici, nu ºtiu dacã este cazul sã mai amintesc faptul cã execuþia bugetarã pe anul 2000 este cu totul altceva. ªi aceasta a fost prezentatã în casetele fiecãruia, în detaliu, ºi aþi putut s-o colectaþi de la casete. Ea este cea pe care o vedeþi aici ºi acest material, dacã nu îl aveþi acum în salã, vã stã la mine la dispoziþie ºi îl puteþi consulta pe loc sau putem discuta anumite aspecte legate de execuþia bugetarã pe anul 2000.

V-aº ruga, domnule chestor, sã prezentaþi, totuºi, structura de cheltuieli, cã acest lucru s-a solicitat din partea domnilor senatori.

Trebuia distribuitã.

18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 46/29.III.2001

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Pãi, nu ºtiu. N-a fost distribuitã sau cum?

## **Din salã:**

În scris.

## **Domnul Frunda Gyšrgy**

**:**

Procedurã!

Dacã nu s-a prezentat aceastã structurã de cheltuieli ,atunci este vina serviciilor Senatului, însã ea existã.

Da, vã rog, domnule Frunda!

## Domnule preºedinte,

Noi nu avem aceastã structurã de cheltuieli. Am verificat la grupul nostru ºi pe urmã ºi la celelalte grupuri. Toþi senatorii pe care i-am întrebat mi-au spus cã nu a fost distribuit acest material. Cum putem discuta asupra lui atunci?

Daþi-mi voie sã-l întreb pe domnul secretar general dacã a fost distribuit sau nu, pentru cã nu cunosc dacã s-a distribuit.

## Domnule preºedinte,

Am mai solicita o lãmurire. Care e situaþia autoturismelor la comisiile permanente, pentru cã se discutã între colegi cã cea de a doua maºinã va fi retrasã? Nu avem date în aceastã privinþã ºi dacã o comisie de 11 senatori rãmâne cu un autoturismÉ

Deocamdatã noi nu discutãm de numãrul de autoturisme sau de numãrul deÉ

Da, vã rog. L-am întrebat pe domnul secretar general dacã a fost distribuitã anexa cãtre domnii senatori?

## **Domnul Constantin Sava Ñ** _secretar general al Senatului_ **:**

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Ceea ce a fost prezentat domnilor senatori reprezintã materialul care a fost aprobat de cãtre Biroul permanent ºi cuprinde principalele capitole din buget, acelea care s-au modificat, aºa cum le-a prezentat ºi domnul senator Bãdulescu.

La celelalte subcapitole nu au intervenit modificãri pentru cã nu ºtim ce se va aproba de cãtre plenul Senatului. Avem o structurã, cea care a fost aprobatã de cãtre plen în noiembrie 2000, ºi toate celelalte subcapitole vor fi proporþional diminuate cu sumele aprobate de cãtre plen.

În ceea ce priveºte maºinileÉ

## Da, mulþumesc.

În mod corect, în momentul în care discutãm de un proiect de hotãrâre, anexele trebuiau sã fie distribuite senatorilor, motiv pentru care vã rog sã luaþi mãsuri ca aceste anexe sã fie distribuite cãtre domnii senatori.

Vom continua dezbaterile la proiectul de hotãrâre în ºedinþa viitoare, în plen, lunea viitoare.

Vã propun sã luãm în dezbatere, domnilor senatori, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii voluntariatului.

Din partea Senatului au participat în comisia de mediere mai mulþi colegi.

Deci aþi venit. Vã rog, invit domnii senatori în salã. V-aº ruga, doamna senator, sã daþi doar explicaþii, sunt convins cã raportul a fost distribuit cãtre toþi colegii.

Dacã aveþi observaþii la textul nou, comun, propus ºi acceptat în unanimitate.

Bugetul trebuie sã aibã prevederi în privinþa cheltuielilor acestora.

Pãi din moment ce nu este o decizie luatã, pentru cã noi discutãm pe vechea organigramãÉ

Noi nu discutãm de luarea deciziei. Discutãm proiectul. Aici eÉ

## Domnule preºedinte,

Textul comun, pe care comisia de mediere l-a elaborat, a vrut sã se situeze undeva între textul Camerei Deputaþilor ºi cel adoptat de Senat ºi sã fie mult mai riguros.

Prin urmare, sunt eliminate câteva sintagme care nu erau necesare ºi câteva articole care, de asemenea, erau superflue.

Vã mulþumesc.

Aº putea sã dau ºi unele exemple, dacã este necesar, însã eu cred cãÉ

Pãi proiectul este fundamentat pe actuala structurã a Senatului.

Sã ne rãspundã!

Numai dacã o sã solicite colegii explicaþii.

Da, vã mulþumesc.

Deci v-aº ruga, observaþii la art. 2, text comun propus de comisia de mediere ºi votat în comisie în unanimitate. Dacã sunt intervenþii?

A fost eliminatã sintagma ”Termenii de mai jos au urmãtorul înþelesÒ, fiindcã esteÉ

V-aº ruga sã vã pronunþaþi prin vot. Dacã nu sunt intervenþii înseamnã cã toþi colegii au înþeles utilitatea modificãrilor propuse de dumneavoastrã.

Text aprobat de plen cu 68 de voturi pentru, douã contra ºi douã abþineri.

La art. 7 de asemenea text comun, votat în comisia de mediere în unanimitate.

Observaþii?

Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi.

Adoptat de plen cu 86 de voturi pentru, douã contra ºi 3 abþineri.

Articolul 14, text comun.

Observaþii?

Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi.

Adoptat de plen cu 80 de voturi pentru, douã contra, 3 abþineri.

La articolul 16 este textul Senatului.

Dacã sunt ºi alte observaþii?

Vã rog sã vã pronunþaþi asupra raportului comisiei de mediere.

Adoptat de plen cu 90 de voturi pentru ºi douã contra.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, doamna senator.

Vã propun sã luãm în dezbatere raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii fondului piscicol.

Din partea Senatului, domnul senator Victor Apostolache.

Domnule preºedinte, de asemenea, v-aº ruga sã daþi explicaþii în momentul în care vor fi solicitate de colegi senatori.

Am observat cã aþi avut o activitate deosebitã, practic, foarte multe texte au fost acceptateÉ

Deci au fost 46 de poziþii în divergenþã, majoritatea au trecut în varianta Senatului ºi câteva au fost texte comune.

Da. La art. 8, deci, comisia de mediere ne propune un text nou, votat în unanimitate însã de colegii noºtri. Dacã sunt intervenþii?

Dacã nu, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Articol adoptat de plen cu 79 de voturi pentru, unul contra ºi o abþinere.

Articolul 9, de asemenea, un text comun. Observaþii?

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Adoptat de plen cu 85 de voturi pentru, douã contra ºi o abþinere.

Deci la art. 9, aveam la É nou-introdus la Senat, mai aveþi la lit. f) un text comun, de asemenea, la lit. m) un text comun, la art. 9 vechi.

Dacã sunt intervenþii pentru a nu vota pe litere sau a vota pe litere, aºa cum trebuie, o lege.

Dacã nu sunt intervenþii, supun art. 9 cu cele 3 modificãri votului plenului Senatului.

Articol adoptat de plen cu 81 de voturi pentru, unul contra ºi o abþinere.

Articolul 11, text comun.

- Observaþii?

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Adoptat de plenul Senatului cu 86 de voturi pentru ºi 3 contra.

- Art. 28. Se propune un text nou, votat în unanimitate

- în comisie.

Dacã sunt intervenþii?

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Adoptat de plen cu 86 de voturi pentru ºi unul contra. Articolul 71, text comun.

- Observaþii?

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Adoptat de plen cu 89 de voturi pentru, unul contra ºi douã abþineri.

La art. 80 alin. 2 ne spuneþi varianta Camerei, deci susþineþi varianta Camerei?

La alin. 2.

La alin. 2, da.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot, nefiind intervenþii. Deci alin. 2 la art. 80, adoptat de plen cu 86 de voturi pentru ºi o abþinere.

ªi nota aceasta din final este modificatã?

Da.

Da, este o notã mititicã aici É

Da, în final, ce se întâmplãÉ pe parcursul dezbaterilor a apãrut aceastã situaþie ºi am spus, pentru mai multã siguranþã, ca staff-ul care întocmeºte sã aibã în vedere cã se schimbã pe tot cuprinsul legii sintagma ”terenuri amenajate piscicolÒ cu sintagma ”amenajãri piscicoleÒ.

Bun, este altceva. Atunci sã dãm un vot de principiu, ca în condiþiile în care vom verifica, consultând stenograma, dacã pe tot parcursul legii, în mod corect, s-a folosit denumirea ”amenajãri piscicoleÒ, ºi nu în anumite articole ”terenuri amenajate piscicolÒ ºi în altele ”amenajãri piscicoleÒ. Sã luãm un vot de principiu, pentru a putea face modificãrile în fiecare articol.

Dacã sunt intervenþii în legãturã cu aceastã propunere?

Eu credeam cã este o notã separatã.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Deci plenul a agreat aceastã soluþie, cu 83 de voturi pentru, unul contra ºi o abþinere.

Domnul secretar Paul Pãcuraru ne atrage atenþia cã am sãrit un text la art. 4, dar nu-mi dau seama unde vine.

ªi poziþia 4 ºi art. 4, dar în art. 4, de acord, dar nu ºtiu ce înseamnã aceasta. Ce alineat, ce? É Cã nu este foarte clar prin raport.

Nu am sãrit, pentru cã este textul Senatului, domnule preºedinte.

Nu, spuneþi text comun, în unanimitate, la art. 4, bãnuiesc cã este un alineat final.

Da, da, s-a fãcut, este o modificare, aºa este, domnule preºedinte.

La definiþia pisciculturii am fãcut un text comun, deci, se ocupã cu tehnologii de creºtere, ºi nu cu culturã.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Dacã sunt intervenþii pe acest text modificator? Dacã nu,

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Poziþia 7 din ordinea de zi, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 84/1998.

Domnul senator Ion Pãun Otiman.

Art. 2 adoptat cu 79 de voturi pentru ºi unul contra É ºi o abþinere, vã rog sã mã iertaþi.

Art. 3 lit. b) este o modificare. Dacã sunt intervenþii?

Vã rog sã votaþi.

Adoptat de plen cu 89 de voturi pentru ºi o abþinere. Poziþia 6 în raport, de asemenea, un text comun. Dacã sunt intervenþii?

Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Adoptat de plen cu 83 de voturi pentru ºi douã contra.

Domnule preºedinte,

ªi la punctul 5 lit. b) este un text comun, dacã eu am fost suficient de atent, pagina 3.

La art. 3 É

Art. 5, domnule preºedinte, articolul É

Nu, poziþia 5 în raport, art. 3.

Poziþia 5 art. 3 lit. b).

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Lit. b) pe aceasta am votat-o.

Din partea Senatului au participat domnii senatori Crãciun Avram, Rahãu Dan Nicolae, Toma Constantin, Bîciu Constantin, Bunduc Gheorghe, Paul Pãcuraru ºi ªtefan Pete.

Invit un domn senator la tribunã.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia de mediere a analizat textele în divergenþã. În total au fost 10 texte diferite între soluþia Camerei ºi cea a Senatului; din cele 10, 6 acceptate sunt textele noastre, ale Senatului, ºi în 4 cazuri este vorba de text comun, toate au fost votate în unanimitate.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Da, vã mulþumesc.

Dacã sunt intervenþii la art. 2 faþã de textul comun propus de colegii noºtri de la mediere?

Dacã nu, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Deci o primã intervenþie este la alin. 2 al art. 1, colegii noºtri din comisia de mediere ne propun un text nou, un text comun adoptat în comisie în unanimitate.

Dacã sunt intervenþii?

Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi.

Adoptat de plen cu 84 de voturi pentru ºi unul contra. Poziþia 2, text Senat, însã la art. 1 lit. c) avem textul Camerei Deputaþilor.

Dacã sunt intervenþii?

Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi.

Text adoptat de plen cu 88 de voturi pentru ºi douã contra.

Poziþia 3 în raport, un text comun, titlul capitolului III. Observaþii? Nefiind observaþii, vã rog sã votaþi.

Text adoptat de plen cu 90 de voturi pentru ºi douã abþineri.

Poziþia 4 în raport, textul Camerei Deputaþilor. Observaþii? La art. 5 alin. 1.

Nefiind observaþii, vã rog sã votaþi.

Adoptat de plen cu 80 de voturi pentru ºi 4 abþineri. Poziþia nr. 5, art. 6 lit. c) ºi d) modificate, textul Camerei Deputaþilor propus de comisia de mediere.

Observaþii?

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Texte adoptate de plen cu 81 de voturi pentru, unul contra ºi 3 abþineri.

Poziþia nr. 6, art. 10, varianta Camerei. Observaþii? Vã rog sã votaþi.

Abrogarea acestui articol, adoptatã de plen cu 85 de voturi pentru, douã contra ºi 3 abþineri.

Poziþia 7, un nou text comun, adoptat în unanimitate la art. 11.

Observaþii?

Nefiind observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Articol adoptat de plen cu 82 de voturi pentru ºi unul contra.

Deci la art. 11 avem douã alineate.

Supunând articolul la vot, deci l-am votat integral.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comisiei în ansamblu.

Raport adoptat de plen cu 85 de voturi pentru, unul contra ºi o abþinere.

Din partea Senatului au participat domnii senatori: Novolan Traian, Popescu Dan-Mircea, Doru Bãdulescu, Acatrinei Gheorghe, Horga Vasile, Dan Constantinescu ºi Pete ªtefan.

Invit unul dintre domnii senatori la tribunã.

Repet, din partea Senatului au participat în comisia de mediere domnii senatori: Traian Novolan, Mircea Dan Popescu, Doru-Laurian Bãdulescu, Gheorghe Acatrinei, Vasile Horga, Dan Constantinescu ºi ªtefan Pete.

Nu este nici un domn senator prezent în salã?

Vã rog, cã nu este nici o problemã, prezint eu raportul, doar trebuie sã daþi explicaþii dacã vor fi cerute, dar bãnuiesc cã vor fi acceptate punctele de vedere ale comisiei de mediere, mai ales cã s-au votat în unanimitate, observ.

Deci, la art. 1, comisia ne propune textul Camerei Deputaþilor, soluþie adoptatã în comisia de mediere în unanimitate.

22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 46/29.III.2001

Dacã sunt intervenþii?

Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi.

Adoptat în unanimitate ºi în plenul Senatului cu 82 de voturi pentru.

Poziþia 2 în raport, art. 1, urmãtorul cuprins, textul Camerei.

Observaþii?

Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi.

Articol adoptat, de asemenea, în unanimitate, cu 88 de voturi pentru.

Poziþia nr. 3 în raport, modificarea art. 2, text în varianta Camerei.

Observaþii?

Vã rog sã votaþi, nefiind observaþii.

Adoptat de plen cu 89 de voturi pentru.

Poziþia 4, modificarea art. 3, text în varianta Camerei. Observaþii sau comentarii?

Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi. Text adoptat de plen cu 92 de voturi. Art. 2, poziþia 5 din raport, textul Camerei. Intervenþii?

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Articol adoptat cu 88 de voturi pentru, unul contra ºi o abþinere.

Poziþia 1 în raport, ne este propus textul Camerei Deputaþilor; de asemenea, propunere fãcutã în comisia de mediere în unanimitate.

Dacã sunt intervenþii?

Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Deci text adoptat în unanimitate ºi în plenul Senatului, cu 81 de voturi.

La art. 1, punctul 3 ºi la art. 4, alin. 1 lit. a).

Poziþia nr. 2 din raport, art. 1 punctul 3, art. 4 alin. 1 lit. d), textul Camerei Deputaþilor.

Observaþii?

Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi.

Text adoptat cu 79 de voturi pentru ºi douã abþineri. Poziþia nr. 3. Observaþii?

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Adoptat de plen cu 86 de voturi pentru, unul contra ºi o abþinere.

Poziþia nr. 4 textul Camerei, este adãugat un cuvânt doar.

Observaþii?

Vã rog sã votaþi.

Adoptat de plen cu 83 de voturi pentru ºi unul contra. Poziþia nr. 5, o modificare la art. 1 punctul 7. Observaþii?

Vã rog sã votaþi.

Text adoptat de plen cu 86 de voturi pentru, unul contra ºi o abþinere.

Din partea Senatului au participat domnii senatori: Doru Bãdulescu, Popescu Dan-Mircea, Dinu Marin, Belu Ioan, Iorga Nicolae, Hanganu Romeo, Pusk‡s Zolt‡n. Invit unul dintre domnii senatori la tribunã.

La articolul unic, textul este propus în varianta Camerei Deputaþilor, poziþia 1 în raport.

Dacã sunt intervenþii? Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi.

Text adoptat de plenul Senatului cu 82 de voturi pentru, unul contra, o abþinere.

Poziþia nr. 2, introducerea în textul legii, în corpul legii, a art. 4, în varianta Camerei Deputaþilor. Intervenþii?

Domnul senator Paul Pãcuraru, aveþi cuvântul!

Aº dori ºi eu o clarificare din partea celor care au participat la mediere.

Introducerea articolului nou vizeazã dobânda pe care o percepe banca pentru depozitul constituit pentru efectuarea împrumutului, or, acest împrumut s-a efectuat fãrã dobânzi. Deci, practic, noi suntem în situaþia de a lua o dobândã de Ñ5% la 0%.

Dacã cumva se poate da un rãspuns. Vã mulþumesc.

Vã rog, dacã puteþi sã oferiþi rãspuns, domnule senator.

S-a mers pe varianta Camerei Deputaþilor ca sã se obþinã, totuºi, un procent de 5%.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, dacã mai sunt alte intervenþii? Dacã nu sunt,

Deci, deºi aþi trecut aici în 3 rânduri, dintr-un singur vot dat pe art. 4, am adoptat întregul articol.

Vã propun sã luãm în dezbatere raportul comisiei de mediere la Ordonanþa Guvernului nr. 279/2000.

Deci din partea Senatului domnul senator Avram Crãciun. Vã mulþumesc.

La articolul unic, poziþia 1 în raport, textul în varianta Camerei Deputaþilor.

Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Text adoptat cu 74 de voturi pentru, 4 contra, 4 abþineri.

Poziþia 2 în raport, aveþi o completare în final.

Observaþii?

Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi.

Text, în varianta Camerei Deputaþilor, aprobat de plen

cu 83 de voturi pentru, 5 contra ºi 4 abþineri.

Poziþia 3 în raport, alin. 2, alineat nou al art. 2, text în varianta Camerei.

Observaþii?

Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã votaþi.

Adoptat de plen cu 84 de voturi pentru, 6 contra ºi 7 abþineri.

Mulþumesc.

Am înþeles cã existã solicitarea din partea unui anumit ministerÉ domnul secretar Nicolescu, ce proiect de lege era solicitat în dezbatere cu prioritate? 15?

Da, avem la 14É deci stimaþi colegi, vã propunÉ am ajuns la punctul 14 în ordinea de zi, dacã sunt intervenþii?

Deci, potrivit ordinii de zi la acest proiect de Lege privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apã, proiect de lege adoptat de Camera Deputaþilor, dezbãtut de noi sãptãmâna trecutã, am ajuns la votul final.

## **Domnul Gheorghe Predilã Ñ** _secretar de stat în_

Domnule preºedinte,

Îmi permiteþi ºi mie o scurtã intervenþie?

La ce proiect de lege?

La acesta, care s-a votat.

Vreau sã mulþumesc domnilor senatori din cele douã comisiiÉ

Lãsaþi, cã am mai primit mulþumiri ºi în legislatura trecutã în legãturã cu acest proiect de lege.

Épentru cã au înþeles ºi ne-au ajutat sã trecem acest proiect de lege, deoarece, era foarte important în momentul actual pentru privatizare.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Cred cã foarte important ar fi sã verificaþi situaþia din agriculturã, în primul rând.

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 133/2000.

Doamna ministru este prezentã, invit colegii noºtri din Senat.

Vã rog, aveþi cuvântul!

Invit domnii senatori în salã.

Dacã nu sunt intervenþii, domnilor senatori,

Pentru cã nemulþumirea este în Grupul parlamentar P.D.S.R. Ñ am observat cã de acolo au venit comentariile Ñ eu supun la vot, iar riscul ºi-l asumã colegii care au comentat, pentru cã un proiect de lege organicã Ñ bãnuiesc cã ºtiþi Ñ trebuie sã întruneascã doar 71 de voturi.

Invit domnii senatori în salã.

Au venit.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra proiectului de Lege privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri agricole.

Vã rog sãÉ Vã rog sã votaþi, domnilor senatori! Proiect de lege adoptat de plenul Senatului, întrunind 97 de voturi pentru, 18 voturi împotrivã ºi nici o abþinere.

**Doamna Ecaterina Andronescu Ñ** _ministrul educaþiei ºi cercetãrii:_

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Mai întâi, daþi-mi voie sã vã mulþumesc cã vã aplecaþi acum asupra unei legi care vizeazã domeniul învãþãmântului, fãrã îndoialã unul din cele mai de larg interes domenii.

Legea care astãzi vã este supusã atenþiei dumneavoastrã a fost, mai întâi, elaboratã în anul 1998 sub forma unei ordonanþe de urgenþã, ca o necesitate Ñ consider eu Ñ de a creºte numãrul studenþilor.

România nu este o þarã care sã se înscrie printre þãrile cu un numãr de studenþi corespunzãtor la mia de locuitori.

De aceea, din aceastã necesitate a fost emisã Ordonanþa de urgenþã care atunci a purtat nr. 54, în 1998. Ulterior, ea a fost corectatã printr-o altã Ordonanþã de urgenþã, nr. 133 din septembrie 2000, al cãrei raport, al Comisiei de învãþãmânt, vã este acum supus spre analizã.

Cred cã aceastã ordonanþã a pornit de la o realitate pe care cei care se ocupã de învãþãmânt o cunosc, ºi anume faptul cã universitãþile de stat dispun, în marea lor majoritate, de mai multe spaþii ºi, respectiv, de un numãr de profesori care ar putea sã acopere mai mult decât cifra de ºcolarizare care poate fi suportatã de la bugetul de stat.

De aceea, în felul acesta, se realizau douã deziderate. Practic, numãrul de studenþi putea sã creascã ºi, în acelaºi timp, universitãþile puteau sã fie utilizate mai aproape de capacitatea lor realã.

Desigur cã nu a fost perceputã de toatã lumea ca atare. Din pãcate Ñ eu spun cã din pãcate Ñ unele dintre universitãþile particulare au privit aceastã ordonanþã ºi aceastã posibilitate care se oferã tinerilor ca o concurenþã neloialã.

Eu cred cã abia în felul acesta ºi prin învãþãmântul de stat cu taxã se creeazã posibilitatea existenþei unei competiþii între forme de acelaºi fel, ºi anume învãþãmântul cu taxã.

Vã mulþumesc, doamna ministru.

Vã rog, domnilor colegi, sã prezentaþi raportul comisiei.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Comisia pentru învãþãmânt ºi ºtiinþã, care a fost sesizatã în fond pentru a dezbate ºi a aviza proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 133/2000, a luat în dezbatere acest text ºi, cu amendamentele pe care dumneavoastrã le aveþi în raport, a fost acceptat de cãtre comisie.

Trebuie sã fac însã câteva precizãri foarte importante pentru colegi.

Domnul senator Avram Filipaº, colegul nostru, a avut o altã opinie, care a fost respinsã însã de cãtre comisie.

De asemenea, este important de reþinut faptul cã am avut un aviz al Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, pe care v-aº ruga sã-mi permiteþi sãl citesc, unde se precizeazã cã ”numãrul de locuri de studiu cu taxã se stabileºte de Senatul fiecãrei instituþii de învãþãmânt superior în funcþie de capacitatea bazei materiale de studiu, cu respectarea standardelor naþionale pentru evaluare ºi acreditare academicã. Acest numãr de locuri nu poate fi mai mare, pentru fiecare specializare, de 30 % din totalul locurilor fãrã taxã. În cazuri justificate, la cererea Senatului universitar, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii aprobã majorarea acestui numãr de locuri. Fac excepþie formele de învãþãmânt superior organizate exclusiv cu taxã.Ò

Am þinut sã prezentãm acest punct de vedere al Comisiei juridice, dar ºi precizarea cã acest amendament al Comisiei juridice a fost respins în unanimitate, de cãtre Comisia de învãþãmânt ºi ºtiinþã.

De asemenea, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ne-a trimis avizul sãu cu douã amendamente, ca la art. 2

ºi art. 5 sã se menþinã textul din ordonanþã care, în principiu, vizeazã la art. 2 nerestricþionarea numãrului de locuri ºi, în virtutea principiului autonomiei universitare, fiecare Senat sã-ºi stabileascã numãrul de locuri, iar la art. 5 posibilitatea ca dupã un an de studiu un student sã-ºi schimbe categoria de finanþare, de la buget la taxã ºi invers, funcþie de performanþe.

ªi acest amendament a fost respins de cãtre comisia noastrã, comisia menþinându-ºi punctul de vedere.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Declar deschise dezbaterile generale.

Consult grupul parlamentar P.D.S.R. cine doreºte sã ia cuvântul în numele grupului.

Domnul senator, poftiþi!

Am dori punctul de vedere al comisiei vizavi de al doilea amendament al Comisiei de buget, finanþe careÉ

## Distinse coleg,

Dacã doriþi cuvântul, mergeþi la microfon pentru a se putea stenografia, pentru cã altfel nu se poate înregistra.

Comisia de buget, finanþe ºi bãnci a avut douã amendamente. Al doilea s-a referit la conþinutul art. 5 ºi comisia a cerut pãstrarea formei iniþiale, din ordonanþã. Deci nu forma adoptatã la Camera Deputaþilor.

## Domnule coleg,

Am precizat faptul cã atât art. 2, cât ºi art. 5, la care, de fapt, la comisia dumneavoastrã s-a solicitat menþinerea textului din ordonanþã, Comisia de învãþãmânt ºi ºtiinþã le-a respins pe amândouã, menþinându-ºi punctul de vedere.

## Vã mulþumesc.

Dau cuvântul doamnei senator Dobrescu, în numele Grupului parlamentar P.D.S.R.

Vã rog.

## Domnule preºedinte de comisie, Stimaþi colegi,

Faþã de intervenþia pertinentã pe care doamna ministru a învãþãmântului a avut-o vizând numãrul de studenþi care nu corespunde în România pe mia de locuitori, eu susþin punctul de vedere cu care Comisia de învãþãmânt din Senat a venit în faþa plenului de astãzi, ceea ce ar însemna o ºansã în plus tinerilor care vor sã studieze.

Sunt de pãrere cã se poate gândi pozitiv în favoarea tinerilor care doresc sã studieze contra cost. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Grupul parlamentar P.R.M., domnul senator Bunduc. Vã rog.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnilor colegi,

Într-adevãr, Comisia de învãþãmânt a Senatului a analizat aceastã problemã, care este mult mai importantã decât pare la prima vedere.

Noi, cei care suntem la Partidul România Mare, vrem sã avem un numãr de studenþi cât mai mare la mia de locuitori ºi în felul acesta sã ne apropiem ºi noi cât mai repede de Europa.

Mie mi se pare cã problema, aºa cum se încearcã a fi rezolvatã, nu este bine pusã.

De ce sã creãm numãr de locuri pentru studenþi la stat, pentru þãrani, pentru muncitori, pentru intelectuali care sã fie obligaþi sã-ºi plãteascã ºcolarizarea? Ce se întâmplã cu foarte mulþi absolvenþi de învãþãmânt superior care terminã facultatea ºi devin ºomeri cu diplomã universitarã?

Aceºti foarte mulþi absolvenþi stau ºi ºomeazã sau aºteaptã un loc de muncã ca ospãtar, ca infirmierã, fie în Kuweit, fie în Franþa, fie în altã parte.

Cred cã ar fi mai bine sã punem problema altfel, sã creºtem acest indicator de absolvenþi de învãþãmânt superior la mia de locuitori, dar sã avem în vedere ºi numãrul de locuri de muncã.

Sã nu uitãm cã avem în România un învãþãmânt gratuit.

Reforma doritã de guvernele care s-au succedat dupã 1989 a demarat greoi ºi se pare cã s-a împotmolit de tot. Când spun aceasta am în vedere cã foarte multe acte legislative se bat cap în cap, întrucât unii miniºtri, care au fost în echipele guvernamentale în aceºti ani, s- au contrazis prin modul în care au încercat sã le punã în practicã.

Iatã de ce, cel puþin personal, dar cred cã ºi mulþi colegi de-ai mei gândesc la fel, noi nu vrem sã impunem un vot în bloc, în ceea ce ne priveºte pe noi, cei de la P.R.M., dar, personal, eu sunt pentru a se reduce drastic acest numãr de locuri la universitãþile de stat cu platã, având în vedere cã cei mai mulþi care vor sã facã facultatea nu au bani cu ce sã plãteascã.

Tot acest nou impozit va greva ºi mai mult viaþa celor care ºi aºa ºtiþi cum se descurcã cu banii pe care îi au.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, domnul senator Otiman.

Aveþi cuvântul!

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº dori, mai întâi, sã precizez câteva chestiuni legate de oportunitatea deschiderii sistemului de învãþãmânt cu taxã ºi nu numai de a-l deschide, ci ºi de a-l lãrgi, þinând seama de faptul cã, la aceastã orã, învãþãmântul

românesc de stat, din pãcate, trebuie sã spunem, din 1990 ºi pânã în prezent, dar dacã mã refer de la aplicarea Legii învãþãmântului, primul an fiind anul 1995, nici într-un an bugetul de stat nu a reuºit sã asigure finanþarea integralã a acestui tip de învãþãmânt, procentele de asigurare de la bugetul de stat a finanþãrii au variat între 69 % în anul 1999 ºi aproape de 91 % în ceilalþi ani, mai cu seamã în 1996 ºi 1999.

În aceste condiþii, este clar cã învãþãmântul de stat nu are posibilitatea de susþinere, mai cu seamã de dezvoltare, pentru cã cea mai mare parte din alocaþiile care vin de la bugetul de stat sunt destinate plãþii salariilor personalului ºi, într-o oarecare mãsurã, pentru activitãþile de laborator, pentru consumabilele procesului didactic.

O a doua chestiune, extrem de importantã, care trebuie reþinutã, se leagã ºi de faptul cã unii colegi susþin cã învãþãmântul de stat, potrivit Constituþiei, art. 32 alin. (4) este gratuit, potrivit legii, Legea învãþãmântului în art. 7 alin. 2, 3, 4, 5 ºi 6, precizeazã condiþiile de gratuitate ºi condiþiile în care învãþãmântul de stat poate percepe ºi alte forme de finanþare decât cele de la bugetul statului ºi, de aceea, v-aº ruga sã-mi permiteþi sã citesc mãcar douã din aceste prevederi pentru ca sã eliminãm, sã spulberãm orice formã de interpretare, alta decât aºa cum o prevede legea.

La alin. 2 se spune: ”pentru unele activitãþi se pot percepe taxe în condiþiile stabilite de prezenta legeÒ, iar la art. 5, ”învãþãmântul poate fi susþinut prin burse, credite de studii, taxe, donaþii, sponsorizãri, surse proprii ºi alte surse legaleÒ, iar alin. 6 al art. 7 este ºi mai explicit din acest punct de vedere, precizând faptul cã ”statul îi sprijinã material, cu precãdere, pe elevii ºi studenþii care obþin rezultate foarte bune la învãþãturã ºi dovedesc aptitudini deosebite pentru formarea lor în domeniul unei profesiuniÒ.

Cu asta trebuia sã începeþi!

Da, mulþumesc, domnule coleg.

la ambele întâlniri, Consiliul Naþional al Rectorilor ºi-a prcizat poziþia cã nu este necesar nici un gen de limitare.

Singurele douã criterii care trebuie sã opereze în stabilirea numãrului de locuri, fie cã este vorba de locurile cu taxã, fie cã este vorba de locurile bugetate, trebuie sã fie capacitatea didacticã a universitãþii Ñ mã refer la baza materialã sau la cea umanã Ñ, pe de o parte, ºi, în al doilea rând, la standardele naþionale de calitate prevãzute de Legea nr. 88/1993 cu privire la funcþionarea Consiliului Naþional de Evaluare ºi Acreditare Academicã, spunând încã o datã cã, de fiecare datã, o comisie care viziteazã fie o universitate de stat, fie o universitate particularã, pentru a acredita o specializare, indicã ºi capacitatea.

Prin urmare, noi considerãm cã acesta este criteriul fundamental pe care trebuie sã-l luãm în considerare ºi nicidecum restricþii care sã discrimineze fie pozitiv, fie negativ un anumit sistem de învãþãmânt.

Repet, Consiliul Naþional al Rectorilor, inclusiv în ºedinþa din ianuarie, la care a participat ºi Preºedintele þãrii, ºi-a menþinut poziþia cã nu acceptã ingerinþe în ceea ce priveºte autonomia universitãþii sau a universitãþilor, mai cu seamã atunci când este vorba de diminuarea calitãþii prin reducerea surselor alternative de finanþare, atât de necesare în universitãþile de stat.

Partidul Naþional Liberal, consecvent principiilor sale de libertate în modul de exprimare, mai cu seamã atunci când trebuie sã-þi alegi forma de educaþie, considerã cã nu este nevoie a se introduce nici un fel de restricþie, sã se lase competiþia, concurenþa sã fie cea care va dicta, în ultimã instanþã, încotro se îndreaptã candidatul, spre ce universitate, spre ce specializare ºi, evident, spre care dintre universitãþi, care percep o taxã mai mare sau mai micã pentru studii ºi asigurã o calitate mai înaltã sau o calitate, uneori, care poate fi pusã sub semnul îndoielii.

Am câteva scrisori de la universitãþile de stat prin care unele senate universitare au luat hotãrârea cã nu mai doresc sã susþinã examene de licenþã pentru studenþii veniþi de la universitãþile particulare în cazul în care se va introduce aceastã restricþie suplimentarã.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, vã rog.

Numai puþin, domnilor colegi!

Potrivit regulamentului, suntem obligaþi sã ascultãm, în primul rând, punctele de vedere ale grupurilor parlamentare.

Vã rog, domnul senator Avram Filipaº. Aveþi cuvântul!

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Am sã încep cu ultima parte a cuvântãrii distinsului nostru coleg, domnul profesor Otiman, preºedintele Comisiei de învãþãmânt, care a pledat aici pentru autonomie universitarã deplinã în care sã nu existe Ñ cum Domnia sa spunea Ñ nici un fel de ingerinþã din partea nimãnui.

Vreau sã vã spun cã aceastã concepþie este o înþelegere greºitã între raportul care trebuie sã existe între autonomia universitarã, pe de o parte, ºi lege, pe de altã parte.

Autonomia universitarã Ñ sã fim foarte clari Ñ exprimã opinia individualã Ñ n-am spus particularã Ñ, individualã a unei anumite universitãþi. Aceastã opinie a acelei universitãþi poate intra în discordanþã cu opinia altei universitãþi sau cu a mai multor universitãþi pentru cã existã autonomie universitarã.

ªi tocmai de aceea are în acest joc al raportului dintre interesul public ºi autonomia universitarã, care exprimã interesul individual al unei anumite universitãþi, are un rol legiuitorul care vine ºi armonizeazã aceste interese. ªi dacã este cazul, le armonizeazã în interesul interesului public, pentru cã aºa este normal.

Deci iatã cã are legiuitorul, adicã noi, un rol foarte important de a se amesteca chiar în autonomia universitarã.

Autonomia universitarã nu este peste lege, domnilor! De unde aceastã concepþie cã se poate face orice într-o universitate? Aºa s-a ajuns la situaþia în care unele universitãþi au ajuns adevãraþi factori de destabilizare ai învãþãmântului românesc ºi ai culturii româneºti, pentru cã nu s-a dus nimeni acolo, nici din partea statului ºi nici mãcar, bineînþeles, din partea colegilor, ca sã-i tragã de mânecã în legãturã cu ceea ce fãceau ei acolo ºi peste tot ei opuneau aceastã autonomie universitarã. În realitate, opuneau aceastã concepþie greºitã despre autonomia universitarã.

Cum sã nu avem noi voie, Parlamentul României, sã limitãm drepturile unei universitãþi în cadrul propriei ei autonomii universitare? Ba avem!

Ea este obligatã, în primul rând, sã se înscrie în climatul ºi în limitele legale existente în prezent, existente în vigoare ºi abia dupã aceea, dacã s-a înscris în aceste limite, sã pretindã ca sã-i fie lãsat drum liber concepþiei pe care a afirmat-o, la un moment dat, prin intermediul acelei autonomii universitare.

Egal, domnule coleg, nu dublu. Egal!

Egal. Într-un fel vor avea un numãr dublu de studenþi. Dacã am un student la fãrã platã ºi unul cu platã, am doi, deci dublu. Asta am ºi spus.

Problema este cã vom avea aproape 600.000 de studenþi numai la stat, dupã ultima enumerare fãcutã de un cotidian central, în condiþiile în care universitãþile de stat Ñ ºi e bine sã sesizãm acest lucru Ñ aºteaptã finanþare de la stat, nu fac nimic ca sã obþinã acele surse extrabugetare pe care le-ar putea obþine, aºa cum fac unele universitãþi private, cer mereu de la stat.

Acum cer locuri cu taxã. Le-au ºi avut. Vreau sã vã spun, stimaþi colegi, cã pânã acum n-a îngrãdit nimeni,

în fapt, dreptul universitãþilor de stat de a scoate locuri cu platã.

Aºa s-a ajuns Ñ aºa cum am spus acum douã sãptãmâni de la microfon, într-o intervenþie preliminarã în lucrãrile Senatului nostru Ñ s-a ajuns la situaþia cã universitãþi care au primit de la stat 150 sau 200 de locuri au scos în prezent ºi ºcolarizeazã 800 Ñ 1.000 de studenþi cu platã ºi nu s-a întâmplat nimic benefic din acest punct de vedere ºi nici nu se va întâmpla.

Dacã nu, se va întâmpla altceva, ºi anume douã aspecte. În primul rând, statul trebuie sã se achite de obligaþia pe care ºi-a asumat-o, obligaþie legalã, de a acorda din bugetul de stat, ºi nu din bani publici Ñ aºa cum a apãrut în Ordonanþa de urgenþã nr. 32/2001 Ñ, deci nu din banii publici, din bugetul de stat, bugetul de stat fiind o parte din banii publici, dar o parte bine individualizatã. De aici trebuie acordat procentul de 4% ºi dacã statul va face aºa, atunci învãþãmântul de stat nu va mai duce lipsã de bani.

Numai cã statul a gãsit o posibilitate de eschivare a acestei obligaþii la care este supus prin lege. Aceastã posibilitate este frâul liber care s-a dat universitãþilor de stat sã scoatã locuri cu platã.

Douã consecinþe vor rezulta de aici: în primul rând, se va degrada învãþãmântul de stat în goana aceasta de a aduna bani cu orice preþ ºi de oriunde; în al doilea rând, se va reduce drastic Ñ ºi bine a spus un coleg de-al nostru aici ºi ar trebui sã gândim asupra acestui aspect Ñ se va reduce drastic posibilitatea exact a tinerilor noºtri de a veni spre învãþãmântul de stat, din moment ce jumãtate din locurile acestuia sunt scoase cu taxã.

Da, vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al U.D.M.R., domnul senator Eckstein PŽter Kov‡cs.

Vã rog, aveþi cuvântul, domnule senator!

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Vã rog, în primul rând, sã credeþi cã poziþia U.D.M.R., care nu va fi expusã la nivelul sonor al antevorbitorului meu, totuºi, este o poziþie gânditã ºi rãspicat spusã.

Grupul parlamentar al U.D.M.R. sprijinã proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 133 din 2000 privind învãþãmântul universitar ºi postuniversitar de stat cu taxã. ªi în privinþa celor douã articole mai sensibile, art. 2, respectiv art. 5, suntem de pãrere ºi sprijinim forma textualã care a fost în ordonanþã, deci fãrã restricþiuni în privinþa numãrului de studenþi la universitãþile de stat care sã fie cuprinºi în învãþãmântul cu taxã, respectiv posibilitatea de a se întrepãtrunde cele douã sisteme, pe parcursul evoluþiei carierei universitare.

În principiu, eu salut poziþia doamnei ministru, care este cu atât mai credibilã pentru cã vine de la un demnitar al statului, care se luptã din rãsputeri ca sã obþinã o finanþare onorabilã cât mai mare pentru învãþãmânt. Cu toate acestea, Domnia sa ºi cred cã ºi noi, trebuie sã recunoaºtem cã nu suntem o þarã atât de bogatã ca sã ne permitem o cifrã de ºcolarizare universitarã la nivelul pretenþiilor. Peste tot în Europa civilizatã, ca sã spunem aºa, examenele de admitere sunt eliminate. Necesitatea societãþii este de a acumula cât mai multe cunoºtinþe de cãtre generaþiile care vin, ca un numãr cât mai mare de cetãþeni tineri ai respectivei þãri sã fie cât mai bine calificaþi, mã rog, în diferitele profesii pe care le aleg.

În acest context, posibilitatea ca tinerii noºtri sã beneficieze de o posibilitate Ñ chiar dacã nu au atins limita, le-a fost trasã linia în faþa lor ca sã nu acceadã la învãþãmânt superior Ñ în cazul în care plãtesc. ªi aici iarãºi aº combate pãrerea unor colegi care spun: ”Prin aceastã mãsurã, unele categorii sociale vor fi dezavantajateÒ. Nu, sã ne gândim cumva mai potrivit cu zilele noastre. Acum, dacã un student intrã, ºtie cã va trebui sã plãteascã pentru studiile lui, are posibilitatea sã lucreze, are posibilitatea sã angajeze un credit, are posibilitatea sã facã un contract cu o firmã care sã îi plãteascã învãþãmântul. Nu este vorba numai de buzunarul tãticului. Sunt forme, dacã cineva vrea. Atunci, trebuie sã i se dea aceastã posibilitate de a învãþa.

Da, vã mulþumesc, domnule senator.

## Domnule preºedinte,

O chestiune. Colegii din Grupul parlamentar al Partidului Democrat mi-au atras atenþia, pe bunã dreptate, cã eu nu am clarificat propunerea mea. De fapt, eu am început cu ea ºi am spus cã sunt de acord, în privinþa procentului, cu Camera Deputaþilor, cum scrie ºi în material, adicã cu 25%, nu cu 100%. În rest, sunt de acord cu tot, inclusiv cu art. 2, cu tot ceea ce el mai conþine. Doar la procent a fost. Nu militez sã nu fie nici un student cu taxã. Susþin propunerea inclusã în procentul Camerei Deputaþilor, adicã 25%.

Aþi fãcut aceastã precizare la începutul intervenþiei. Stimaþi colegi,

## Numai puþin!

Sunt câþiva colegi care doresc sã adreseze întrebãri doamnei ministru, fiind prezentã, pentru cã, oricum, practic, dezbaterile la procesul legislativÉ

Domnule preºedinte, Continuãm sau nu? Spuneþi-ne!

Numai puþin! Continuãm dezbaterile, dar sunt câþiva colegi care doresc sã punã întrebãri. Sã dãm posibilitatea ca astãzi, fiind prezentã doamna ministru, sã se punã întrebãriÉ

## Domnule preºedinte,

Dacã aþi început o dezbatere, ori o duceþi pânã la capãt, ori o opriþi de tot!

Deci eu sunt nevoit sã o întrerup, nu pentru cãÉ

Din aceastã dilemã nu puteþi ieºi!

Putem ieºi! Putem ieºi, pentru cã am votat, în urmã cu 3 ceasuri, un program. Un program din care am ieºit de zece minute.

Rugãmintea era doar urmãtoarea: dacã existã domni senatori care doresc sã adreseze întrebãri doamnei ministru, nu intervenþii la dezbaterile pe care le vom face în ºedinþa viitoare.

Sau, personal, îmi exprim speranþa sã fie prezentã ºi data viitoare ºi sã aibã posibilitatea sã rãspundã la întrebãrile noastre.

Deci dezbaterile se întrerup aici.

Aºadar, trebuie sã întrerupem dezbaterile. DacãÉ Sunt mai mulþi colegi care doresc sã intervinã ºi observaþi cã nu am dat cuvântul decât câte unui coleg din fiecare grup parlamentar.

Stimaþi colegi, întrerupem dezbaterile la acest proiect de lege. Le vom continua în ºedinþa viitoare, în plen.

Care va fi când?

Noi o invitãm! Dânsa, în funcþie de program, sunt convins cã va veni lunea viitoare.

Lunea viitoare este ºedinþa ºi exprim speranþa colegilor, mai ales cei care doreau sã vorbeascã, pentru ca sã fiþi prezentã lunea viitoare la dezbateri.

Voi fi aici. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, daþi-mi voie sã vã spun cã programul de lucru al Senatului nu s-a terminat.

Luãm o pauzã.

Nu, nu, nu luãm nici o pauzã! Programul de lucru nu s-a terminat.

De asemenea, daþi-mi voie sã vã spun cã am avut o discuþie în Biroul permanent, împreunã cu liderii grupurilor parlamentare, iar domnul preºedinte Vãcãroiu a solicitat colegilor senatori sã respecte integral programul de lucru al Senatului, pentru cã ºi ultimul punct înscris pe ordinea de zi, ”Întrebãri, interpelãri ºi rãspunsuri din partea reprezentanþilor ExecutivuluiÒ, este la fel de important.

Da. Îi invit pe domnii senatori sã îºi ocupe locurile. Stimaþi colegi,

Vã invit sã vã ocupaþi locurile.

Se pare cã prezenþa doamnei ministru în salã a stârnit o adevãratã furtunã, motiv pentru care va trebui sã luãm o pauzã de cinci minute. Sã dãm posibilitatea ºi celorlalþi colegi sã vorbeascã cu dânsa.

## DUPÃ PAUZÃ

Stimaþi colegi, din partea Grupului parlamentar al P.D.S.R. s-au înscris la interpelãri: doamna senator Sporea Elena, domnul senator Radu Constantin, doamna senator Dobrescu Maria Antoaneta. La întrebãri nu s-a înscris nimeni.

Cum, domnule preºedinte? Suntem înscriºi, acolo. Mereu, ne sãriþi!

Eu nu am fãcut altceva decât sã citesc ceea ce este scris.

Vã rog, domnule preºedinte, sã mã notaþi ºi pe mine.

## Oricum vã notam.

O invit la tribunã pe doama senator Elena Sporea. Vã rog, aveþi cuvântul, doamnã senator!

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori, În anul 1999, la conducerea Hipodromului Ploieºti se afla directorul Ion Bãlãnescu, care l-a preluat de la predecesorul sãu Cornel Comendant, hipodromul afându-se în stare de funcþionare.

Pe domnul Bãlãnescu nu l-a interesat, în aceºti doi ani ºi jumãtate, decât rezolvarea problemelor sale personale ºi nicidecum administrarea Hipodromului de la Ploieºti.

Ferma furajerã a hipodromului, aflatã tot sub conducerea aceluiaºi director, ºi care pânã în 1998 a produs venituri de sute de milioane de lei în beneficiul hipodromului, în aceºti ultimi ani furajele nu au ajuns nici sã hrãneºti câþiva iepuri ºi nicidecum sã întreþii 200 de cai.

Conducerea Societãþii Naþionale ”Cai de RasãÒ, prin cei doi directori generali, Antal Istv‡n, pânã în ianuarie 2001, ºi Cârje Ioan, din ianuarie pânã astãzi, nu a reacþionat în nici un fel la sesizãrile fãcute despre neregulile care aveau loc pe Hipodromul de la Ploieºti.

Hipodromul este într-o stare de degradare de neimaginat. Nu mai existã garduri care împrejmuiesc instituþia. S-au furat. Nu mai existã porþi interioare, care delimitau anumite perimetre în vederea respectãrii normelor sanitarveterinare.

Nu mai existã sistemul de protecþie _ þevi de metal în jurul pistei de alergãri Ñ s-a furat. De asemenea, câinii vagabonzi circulã în voie. Nu mai existã instalaþia de sonorizare. Benzile de start automate s-au furat.

Pista de alergãri este plinã de ºanþuri ºi gropi.

Apa nu funcþioneazã de trei luni, aceasta fiind cãratã cu cãruþele.

Nu sunt organizate curse de cai de patru luni.

Premiile acordate la cursã au scãzut de la 300.000Ð500.000 de lei, cât erau în 1998, la 100.000Ð300.000 de lei în anul 2000, deºi preþul întreþinerii unui cal s-a triplat.

Situaþia dezastruoasã de mai sus se poate rezolva prin preluarea de cãtre ”Loteria NaþionalãÒ a hipodromului.

În anul 1998, ”Loteria NaþionalãÒ, singura societate abilitatã pe teritoriul României de a organiza pariuri, sesizând incapacitatea Societãþii Naþionale ”Cai de RasãÒ de a administra respectiva unitate ºi încercând sã stopeze dezastrul, a fãcut o ofertã de preluare ºi administrare a hipodromului, ca primã mãsurã, avându-se în vedere investirea unei sume de 9 miliarde de lei, sumã necesarã la acea datã aducerii la standardele normale de funcþionare a hipodromului.

## Vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al P.R.M. Ñ 8 minute. Sunt mai mulþi colegi senatori înscriºi: 4 la interpelãri ºi 3 la întrebãri.

Ofer cuvântul domnului senator Viorel Dumitrescu. Vã rog, aveþi cuvântul, domnule senator!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Nu vã reþin atenþia mai mult de trei minute.

Abstraþie fãcând de calitatea mea de avocat al lui Miron Cozma, detaºat de urmele de subiectivism inerente oricãrui analist, în virtutea însã a calitãþii mele de senator, dar ºi de cunoscãtor al dosarului, mã adresez con- ducerii Ministerului Justiþiei în speranþa cã, eliminând elementele emoþionale care au apãrut în unele publicaþii, ca ºi orice alte ingerinþe de naturã a influenþa negativ o judecatã fãcutã la rece a evenimentelor din septembrie 1991, se vor lua mãsurile impuse de o examinare dreaptã ºi nepãrtinitoare, prin promovarea unui recurs în anulare, precum ºi suspendarea executãrii pedepsei, care sã aibã ca scop îndreptarea unei grave erori judiciare.

Pentru a nu fi bãnuit de punerea în valoare, pe aceastã cale, a exercitãrii unor atribute ale profesiei mele, îmi permit a evoca poziþiile adoptate de importanþi oameni politici împotriva actului de acuzare ºi sentinþei de condamnare care au pretins cã s-ar fi sãvârºit infracþiunea de subminare a puterii de stat ºi încãlcarea regimului de circulaþie pe cãi ferate.

Vã reamintesc cã, dupã ce Curtea de Apel l-a condamnat pe Miron Cozma la 3 ani pentru tulburarea liniºtii publice, Curtea Supremã de Justiþie, printr-o decizie pronunþatã la 15 februarie 1999, l-a condamnat la: 15 ani pentru infracþiunea de subminare a puterii de stat, 14 ani pentru distrugere ºi semnalizare falsã pe cãile ferate, 10 ani pentru îndeplinirea defectuoasã a îndatoririlor de serviciu, 12 ani pentru pãrãsirea postului ºi prezenþa la serviciu în stare de ebrietate, 7 ani pentru nerespectarea regimului armelor ºi muniþiilor, în final urmând a executa o pedeapsã de 18 ani închisoare, prin adãugarea unui spor de pedeapsã de 3 ani.

Produce nedumerire faptul cã o parte a presei, insuficient de documentatã sau chiar tendenþioasã, a creat ºi continuã sã creeze o atmosferã vãdit pãrtinitoare, greu de înþeles, în jurul acestui caz.

Este de neînþeles condamnarea lui Miron Cozma pentru infracþiunea de îndeplinire defectuoasã a îndatoririlor de serviciu sau pãrãsirea postului ºi prezenþa la serviciu în stare de ebrietate, din moment ce el nu a fost angajat al Cãilor Ferate, iar în ceea ce priveºte infracþiunea de subminare a puterii de stat, în urma numeroaselor probe administrate în cauzã, se desprinde concluzia certã cã, în septembrie 1991, în Valea Jiului ºi în Bucureºti, a avut loc o miºcare sindicalã, având drept scop revendicãri socioeconomice, ºi în nici un caz o miºcare cu caracter politic împotriva siguranþei naþionale.

## ªi eu vã mulþumesc.

Aþi epuizat 4 minute din timpul alocat grupului parlamentar.

Invit la tribunã pe domnul senator Sorin Adrian Vornicu. Grupul parlamentar al Partidului Democrat are 3 minute.

Vã rog, aveþi cuvântul, domnule senator!

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

## Domnilor miniºtri,

Eu întreb dacã este cineva din partea Ministerului de Interne. Pentru cã mã uit aici ºi nu este.

Întrucât interpelarea mea se adreseazã domnului ministru, am depus-o în termen, deci pânã miercuri la ora 12,00, ºi vãd cã se începe practica din legislatura trecutã ca miniºtrii sã nu mai vinã la interpelãri.

Aºadar, mã adresez domnului Ioan Rus. Vine mâine dimineaþã la Comisia pentru apãrare, la audieri, ºi probabil o sã mã lãmuresc.

Sãptãmâna trecutã, presa centralã, dar ºi cea din judeþul Neamþ, judeþ pe care îl reprezint, a prezentat pe larg cazul deja celebru al colonelului Ouatu, implicat, atât el, cât ºi serviciul pe care îl coordoneazã, în diverse afaceri mai mult sau mai puþin corecte.

Întrucât, în acest moment, colonelul Ouatu a fost destituit, vã rog, domnule ministru, sã ne informaþi care au fost motivele ce v-au determinat sã luaþi aceastã decizie? Pun aceastã întrebare întrucât, acum aproape 3 ani, tot în urma unor scandaluri locale în legãturã cu care am sesizat ministerul, la vremea respectivã, ºi s-au fãcut nenumãrate anchete, colonelul Ouatu fusese destituit ºi de vechea conducere a ministerului, ca apoi, beneficiind de diverse ”propteleÒ, sã revinã la conducerea unitãþii de protecþie de pe lângã Inspectoratul Judeþean de Poliþie Neamþ.

Da, vã mulþumesc.

Invit la tribunã pe reprezentantul Grupului parlamentar al P.N.L. Grupul are 3 minute alocate. Domnul senator Paul Pãcuraru.

Vã rog, aveþi cuvântul, domnule senator!

Domnule preºedinte,

Interpelarea este adresatã Ministerului Finanþelor Publice, Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale ºi Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei.

În conformitate cu prevederile Hotãrârii de Guvern nr. 1032 din 6 noiembrie 2000 privind aprobarea strategiei de privatizare a Societãþii SIDEX Ñ S.A., art. 3, în termen de 45 de zile de la data publicãrii prezentei Hotãrâri în ”Monitorul OficialÒ, aveþi obligaþia sã prezentaþi Fondului Proprietãþii de Stat propunerile dumneavoastrã pentru conversia creanþelor dumneavoastrã deþinute la SIDEX Ñ S.A.

Vã rugãm sã ne precizaþi ce aþi întreprins în acest sens, având în vedere cã restructurarea financiarã este o premisã obligatorie a reuºitei procesului de privatizare.

Precizez cã Hotãrârea de Guvern nr. 1.032 din 6 noiembrie 2000 este în vigoare, fiind susþinutã de noul Guvern, conform Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 34/2001, art. 5.

Mulþumesc.

## Da, vã mulþumesc.

Grupul parlamentar al P.D.S.R., domnul senator Radu Constantin. Grupul mai are 12 minute.

Vã rog, aveþi cuvântul, domnule senator!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori, Stimaþi invitaþi,

Vã rog sã îmi permiteþi sã supun atenþiei dumneavoastrã douã probleme ce se adreseazã Guvernului, respectiv Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor ºi Ministerului Finanþelor Publice. Aceste probleme sunt deosebit de importante ºi sunt cele cu care se confruntã în prezent societãþile comerciale de morãrit ºi panificaþie din România, precum ºi Societatea ”AvicolaÒ Tãrtãºeºti, din judeþul Dâmboviþa.

Prima problemã se referã la asigurarea stocurilor de grâu de panificaþie ºi de porumb, pentru producerea mãlaiului destinat consumului pentru populaþie în anul 2001.

În contextul informaþiilor primite de la unele societãþi de profil din þarã, rezultã faptul cã stocurile de grâu panificabil mai ajung pentru circa 20Ð25 de zile, iar cele de porumb sunt zero.

Faþã de aceastã situaþie, Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor trebuie, de urgenþã, sã întreprindã unele mãsuri pentru ca Guvernul sã punã la dispoziþia acestor societãþi cele 100.000 de tone din rezerva de stat, care, de altfel, au fost aprobate. Aceastã cantitate sã fie livratã din rezerva de stat contra cost ºi numai societãþilor comerciale de morãrit ºi panificaþie care au licenþã de fabricaþie.

Cu privire la asigurarea stocurilor de porumb, pentru aceleaºi societãþi, necesare producerii mãlaiului pentru consumul populaþiei, se impune urgent aprobarea unor importuri de porumb, fãrã taxe vamale, deoarece pe piaþa internã nu mai existã cantitãþi de porumb, datoritã condiþiilor din anul precedent, iar în prezent preþurile de achiziþie sunt foarte mari, fapt ce a condus la situaþia ca un kilogram de mãlai sã coste mai mult decât un kilogram de fãinã.

În prezent, în þarã sosesc din import cantitãþi de mãlai în vrac, prin zonele defavorizate, care beneficiazã de facilitãþile pe care le cunoaºteþi, unde se preambaleazã ºi se valorificã în þarã. În aceste condiþii, societãþile de morãrit ºi panificaþie performante, cum sunt cele de la ”TitanÒ Bucureºti, Craiova, Iaºi, Constanþa, Timiºoara, Arad, Târgu-Mureº ºi altele, sunt oprite din lipsa materiei prime, cu implicaþii sociale. Din cantitãþile importate vor trebui sã beneficieze numai procesatorii ºi în nici un caz angrosiºtii sau alþi negustori de cereale.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar mai are 7 minute. Invit la tribunã pe reprezentantul Grupului parlamentar P.R.M. Ñ domnul

senator Gheorghe Zlãvog. Grupul parlamentar mai are 4 minute, dar vã reamintesc cã sunt mai mulþi colegi înscriºi.

Aveþi cuvântul!

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi, Stimaþi invitaþi,

Dupã 1989, în þara noastrã, multe societãþi comerciale au fost aºa-zis privatizate de cãtre defunctul F.P.S., fãrã respectarea condiþiilor minime obligatorii în procesul de vânzare-cumpãrare.

Vã voi prezenta în cele ce urmeazã un caz tipic de asemenea mod de privatizare, care priveºte S.C. ”UtalimÒ Ñ S.A. din Slatina.

La data de 29 mai 2000, prin licitaþia organizatã de F.P.S. Ñ Direcþia Teritorialã Dolj, S.C.A. Praisag Craiova, societate cu profil de construcþii a cumpãrat 41,328% din acþiunile S.C. ”UtalimÒ Ñ S.A. Slatina, unitate producãtoare de utilaj alimentar. Participanþii la licitaþie au fost S.C.A. ”PraisagÒ Craiova, directori Râcã Gheorghe ºi fiul sãu, Râcã Seor Veroniu, concurenþa fiind astfel neloialã. Capitalul social al S.C. ”UtalimÒ Ñ S.A. Slatina, la data licitaþiei, era evaluat la 12,1 miliarde lei, iar preþul plãtit de S.C.S.A. Craiova a fost de 1,2 miliarde lei pentru 41,328% din acþiuni. Celelalte acþiuni ale S.C. ”UtalimÒ Ñ S.A. Slatina sunt deþinute, dupã cum urmeazã: S.I.F. Oltenia Ñ 46,230%, P.P.M. plus acþionari Ñ 7,933%, S.V.M. ”VoltinvestÒ Ñ S.A. Craiova Ñ 2,294%, Râcã Seor Veroniu Ñ 2,21%.

Analizând distribuþia acþiunilor, este cel puþin dubios faptul cã cei trei membri ai consiliului de administraþie ai S.C. ”UtalimÒ Ñ S.A. Slatina sunt Râcã Gheorghe, Râcã Seor Veroniu ºi Firuleasa Niculae. Având în vedere cele de mai sus, Sindicatul Liber al S.C. ”UtalimÒ Ñ S.A. Slatina a solicitat în repetate rânduri sã-i fie pus la dispoziþie contractul de vânzare-cumpãrare de acþiuni de cãtre S.C.A. ”PraisagÒ Craiova, însã acest lucru nu s-a întâmplat pânã în prezent, mai mult decât atât, dosarul depus la Registrul comerþului Slatina de cãtre cumpãrãtor neconþinând acest document.

De remarcat este faptul cã, din informaþiile pe care le deþin la aceastã orã, S.I.F. Oltenia, acþionarul majoritar la S.C. ”UtalimÒ Ñ S.A. Slatina deþine ºi 36% din acþiunile S.C.A. ”PraisagÒ Craiova, ceea ce accentueazã suspiciunea cã acest contract s-a fãcut în condiþii ilegale. În prezent, S.C. ”UtalimÒ Ñ S.A. Slatina, împreunã cu cei 264 de salariaþi ai sãi, se confruntã cu grave probleme de producþie ºi sociale ºi se estimeazã cã bilanþul anului 2000 va înregistra pierderi de aproximativ 2 miliarde lei. Considerãm, aºadar, cã se impune un control riguros din partea Autoritãþii pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului privind privatizarea la S.C. ”UtalimÒ Ñ S.A. Slatina, control în urma cãruia s-ar putea rezolva îmbunãtãþirea activitãþii economice, cât ºi rezolvarea problemelor sociale ale salariaþilor.

## Da, vã mulþumesc.

Invit la tribunã pe domnul senator Vlad Nicolae Popa, Grupul parlamentar P.N.L.; grupul parlamentar mai are 2 minute.

Aveþi cuvântul!

## Mulþumesc.

Interpelarea mea este adresatã Ministerului Finanþelor Publice, Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate.

Cetãþenii acestei þãri sunt obligaþi prin lege sã-ºi plãteascã contribuþia la casa judeþeanã de asigurãri de sãnãtate, într-un cuantum de 7%, pentru a beneficia de asistenþã medicalã. În þarã se înregistreazã un fenomen negativ care prejudiciazã grav interesele asiguraþilor, astfel: societãþi comerciale cu capital de stat, dar ºi cele cu capital privat, deºi reþin din venitul salariatului, din venitul sãu cele 7 procente, nu depun banii la casa judeþeanã, deturnând fonduri de zeci de miliarde de lei ºi cheltuindu-i în alte scopuri.

Aceastã încãlcare a disciplinei financiare este pur ºi simplu toleratã de Ministerul Finanþelor Publice, neluându-se nici o mãsurã pentru stoparea ei. Deºi în ultima perioadã activitatea C.N.A.S. a fost excesiv centralizatã, responsabilitatea pentru colectarea fondurilor a fost lãsatã în sarcina caselor judeþene. Totodatã, am fost sesizaþi cã nu existã transparenþã în ceea ce priveºte modul de dirijare a fondurilor cãtre unitãþile sanitare, aceastã acþiune fiind de multe ori extrem de subiectivã, nerespectându-se normele C.N.A.S. pentru finanþarea serviciilor medicale.

Pe de altã parte, diminuarea cu sute de miliarde de lei la nivelul þãrii, a încasãrilor Ñ nici agenþii comerciali nu-ºi plãtesc cele 7 Ñ procente, duce la prognozã falsã privind alocarea sumelor pentru serviciile medicale, inclusiv a medicamentelor gratuite ºi compensate.

Datoritã acestor deficienþe, procesele negociate de cãtre Ministerul Sãnãtãþii, Colegiul Medicilor ºi C.N.A.S. înseamnã în realitate sume mult mai mici. Consider necesarã implicarea directã ºi urgentã a Ministerului Finanþelor Publice, pentru controlul financiar ºi luarea mãsurilor punitive cuvenite, a Ministerului Sãnãtãþii ºi a Familiei, pentru restructurarea reglementãrilor în domeniu, ºi a C.N.A.S., pentru o reacþie imediatã ºi eficientã de monitorizare a colectãrii ºi cheltuielii fondurilor. În realitate, desfiinþarea sistemului tripartit din consiliile de administraþie ale caselor de asigurãri a anulat controlul acestor consilii asupra fondurilor. Consider firesc, ºi insist asupra acestui lucru, ca pânã la 31 martie fiecare casã judeþeanã sã publice sumele încasate pe anul 2000 ºi modul de repartizare, iar C.N.A.S., deci Casa Naþionalã, sã rãspundã de îndeplinirea acestei obligaþii.

## Da, mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar P.D.S.R. Ñ grupul mai are 7 minute Ñ îl invit pe domnul senator Adrian Pãunescu.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

## Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

Înþeleg sã fiu martirizat public de un coleg pentru cã nu pun cafele pe masã, ca la birt _(Vociferãri.),_ dar sã fiu ºters de pe lista interpelãrilor de cineva de la secretariatul acestei instituþii, pentru cã nu dau din timp conþinutul acestor interpelãri, mi se pare absurd. ªi vã rog mult de tot sã trecem peste aceste forme, iar în momentul când venim sã rostim interpelãri, sã acceptãm cã, dacã nu sunt de faþã cei ce rãspund sãptãmâna asta, ei vor avea timp sã rãspundã sãptãmâna viitoare. Dar nu sã hotãrascã doamna Me..., nu ºtiu cum, cã nu ne înscrie pe listã ºi sã fim în situaþia penibilã de a cere din nou ceea ce obþinusem în principiu.

Da, dacã-mi permiteþi, existã o procedurã domnule senator...

Vã rog!

...sigur cã noi solicitãm înscrierea pe listã din sãptãmâna precedentã pentru a da posibilitatea celui care este interpelat sã fie prezent ºi sã rãspundã. În situaþia în care nu este anunþat obiectul interpelãrii...

...nu-i vom cere sã rãspundã pe loc.

...sã nu rãspundã pe loc, sigur cã da, nu este nici o problemã.

Da, dar nu vom ºterge numele senatorului...

Interpelarea ºi întrebarea poate fi formulatã în plen, dar nu avem dreptul, nu este colegial sã cerem rãspuns.

Sigur, corect, sigur, aºa este.

Asta aratã atât calitatea celei care ne-a ºters de pe listã, cât ºi calitatea oamenilor din anumite zone ale tehnicului Senatului.

Vã rog, aveþi cuvântul, formulaþi interpelarea!

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Vã rog. Eu am de pus douã probleme mari ºi una mai micã. Cea mare, foarte mare se referã la un om care în 1987, pe vremea când era secretar cu probleme organizatorice la P.C.R. la Craiova, a fost invitat la o vânãtoare, vânãtoare care nu era un obicei al lui, ºi împuºcat. Se numea Marius Cojocaru. Acest om a þinut o vreme afiºul, ca sã zic aºa, s-a vorbit despre el. Eu l-am cunoscut în 1961, pe când lucra la ªantierul Naval Drobeta Turnu-Severin, era un om excepþional, era un om echilibrat, era un profesionist al muncii concrete ºi al adevãrului, n-a fãcut niciodatã din apartenenþa sa la Partidul Comunist Român un mod de a pune pumnul în gura altora, chiar, îmi amintesc, cã, la o mare plenarã a tineretului din acea vreme, l-am citat ca liberal în gândire ºi ca om extraordinar în acþiune împotriva altora pe care-i criticam ºi care erau îngrozitor de duri, îngrozitor de urâþi, îngrozitor de monocorzi.

Acest Marius Cojocaru s-a stins la câteva zile Ñ interesant fapt ºi poate cã e o legãturã între aceste douã împrejurãri Ñ, dupã revolta de la Braºov din noiembrie 1987. Unii dintre istoriografii politici ai vremii spun cã ar fi vorba tocmai de o diversiune, de o încercare a puterii de atunci Ñ lucru care nu este exclus, din pãcate de la Shakespeare încoace am înþeles cã nu existã putere fãrã o minimã crimã dedesubtul ei Ñ de a scãpa de atenþia popularã, de întrebãrile cu privire la revolta de la Braºov, prin aceastã vânãtoare stranie dintr-o pãdure din judeþul Dolj. N-aº fi adus în discuþie numele lui Marius Cojocaru ºi postumitatea acestui om, repet, excepþional, dacã nu s-ar fi prezentat la cabinetul meu senatorial Ñ unde mã aflam împreunã cu vrednica noastrã colegã, doamna senator Maria Dobrescu Ñ fata lui Marius Cojocaru, care suportã de ani ºi ani de zile tot felul de ºicane, tot felul de persecuþii, tot felul de terori pentru cã e fatã de nomenclaturist.

Eu nu vreau sã intru în toate detaliile Ñ e vreme puþinã ºi vreau sã-mi respect limitele Ñ, dar dupã ce trei instanþe din România i-au dat câºtig de cauzã în lupta pentru pãstrarea apartamentului în care a stat Cojocaru ºi pe care familia l-a cumpãrat în 1996, o altã instanþã, la care a recurs reclamanta, ºi asupra cãreia n-am nici un fel de reclamaþie sã fac, nu e treaba mea, eu apãr familia Cojocaru, drepturile ei ºi memoria acestui om, o altã instanþã, de aceastã datã din Alba Iulia, a dat o altã soluþie întemeiatã, iatã, pe urmãtoarea frazã: ”Édeoarece tatãl a fost nomenclaturist ºi nu se permite vânzarea apartamentelor locuite de foºtii nomenclaturiºtiÒ. Chestie nebuneascã, un lucru care trebuie sã înceteze ºi asupra cãruia rog justiþia Ñ pot furniza ºi alte detalii Ñ sã se sesizeze ºi sã vadã dacã nu cumva e o a doua crimã pe care, de data aceasta, la luminã, n-ar trebui s-o îngãduim ºi, mai ales, s-o favorizãm. Speranþele familiei Cojocaru, cãreia i s-a fãcut tot acest proces al proceselor, se îndreaptã cãtre procurorul general al Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie, cãruia îi solicitã recurs în anulare.

Mare minune, mulþumim doamna Popoiu!

3) Certificat de urbanism, eliberat de consiliul local în raza cãruia se propune lucrarea.

4) Plan de încadrare zonalã, eliberat de...

Domnul Pop de Popa, lãsaþi-vã de inimã, de... ocupaþi-vã de avize, domnule!

... eliberat de Biroul permanent...

5) Plan de situaþie, eliberat de arhitect cu drept de semnãturã.

Ãia fãrã drept de semnãturã lãsaþi-i!

6) Desfãºurarea perimetralã, eliberatã tot de cãtre un arhitect.

7) Fotografii ale locului de amplasare, pe care sã se menþioneze locul în care se va ridica monumentul. Sunt permise ºi pe locurile computerizate pentru obþinerea unei imagini cât mai aproape de ansamblul final.

## 8) Desene ale lucrãrii.

La fapte, domnule profesor, la bãtut þãruºi cu mâna!

9) Fotografii ale machetei lucrãrii în format A4, din cele cel puþin trei unghiuriÉ

ªtefan cel Mare din trei unghiuri, domnule profesor Ñ ºi mare ºi mic ºi mijlociu.

Fotografiile trebuie sã fie clare Ñ indicaþie de partid!...

- Ñ ºi sã permitã observarea detaliilor.

- 10) Macheta propriu-zisã, la cererea comisiei.

- 11) Susþinere teoreticã, motivaþie, maximum 1.000 de

- cuvinte.

12) Curriculum vitae al autorului, autorilor lucrãrii.

Pãi, cu asta se intrã în NATO, domnilor, nu se face un ”BimilenariumÒ.

Ce rog eu autoritãþile de resort? Sã nu sancþioneze pe cei care fac propuneri într-un asemenea mod. Existã trepte ºi în sancþiuni. Sã-i dãm o sancþiune mai micã domnului Pop de Popa pentru obrãznicia istoricã de a fi visat în faþa Casei Poporului un grup statuar pentru eroii neamului. Lãsaþi-vã de chestii din astea, domnule Pop de Popa. Mergeþi pe mâna, ca sã zic aºa, doamnei Popoiu ºi, când mai propuneþi câte ceva, veniþi ºi cu dosarul de securitate al eroilor!

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã pe domnul senator Mircea Nedelcu, Grupul parlamentar P.R.M.; grupul mai are 2 minute.

Mã adresez domnului ministru George Gingãraº, ministrul tineretului ºi sportului.

Domnule ministru,

Problema pe care v-o supun atenþiei este dificilã din mai multe motive. În primul rând, deoarece aceasta priveºte într-o mãsurã mai mare Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii. Mã adresez dumneavoastrã, totuºi, þinând cont cã ea se referã la sportul care a adus în ultimii zeci de ani cele mai mari satisfacþii poporului român Ñ gimnastica.

ªtiu cã ministerul, pe care cu onoare-l conduceþi, a investit ºi a sprijinit Centrul Olimpic de Gimnasticã de la Deva, dar la Deva, practic, în acelaºi sediu funcþioneazã Clubul Sportiv ”CetateÒ în cadrul Grupului ºcolar cu program sportiv Deva, cu specific de pregãtire: gimnasticã, sport aerobic ºi atletism.

Pepiniera gimnasticii româneºti, copilaºii, care mâine, unii dintre ei, vor aduce faima þãrii, sunt crescuþi ºi pregãtiþi în acest centru, care se aflã sub tutela Ministerului Educaþiei ºi al Cercetãrii ºi al primãriei. Situaþia materialã a Clubului Sportiv ”CetateÒ Deva ºi a Grupului ªcolar Sportiv este dezastruoasã. Aparatura, dotãrile sunt într-o stare evidentã de degradare. Condiþiile de cazare a lotului naþional de junioare de gimnasticã sunt dintre cele mai precare. De curând, doar ºansa a fost aceea care a salvat niºte fetiþe de la o nenorocire, atunci când o bucatã imensã de tencuialã a cãzut din tavan peste pãtuþurile lor. Sãlile de dormit sunt improprii.

O încãpere de circa 15Ð16 m asigurã cazarea a 10Ð16 fetiþe. Nu existã o salã de sport corespunzãtoare pentru acest lot ºi multe alte aspecte negative.

La ora actualã, pentru deplasarea acestor fetiþe la competiþiile interne ºi externe este folosit un microbuz de 24 de locuri, care trebuie sã efectueze chiar douã drumuri în condiþii improprii pentru sportivi, când mult mai eficient atât economic, cât ºi din punctul de vedere al confortului, ar fi un autocar corespunzãtor.

Rugãmintea mea este ca dumneavoastrã, cunoscând dificultãþile materiale cu care se confruntã Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, care a prins în bugetul sãu o sumã dupã posibilitãþile reduse cunoscute, sã analizaþi situaþia existentã ºi sã gãsiþi mãsurile necesare soluþionãrii acestei situaþii dificile, nepermisã pentru acest club sportiv ºcolar, care este ºi un punct de atracþie turisticã al judeþului Hunedoara.

Da, vã mulþumesc, domnule senator.

Stimaþi colegi, timpul alocat grupurilor parlamentare a fost epuizat, mai sunt însã, înscriºi 5 colegi Ñ 2 la interpelãri ºi 3 colegi la întrebãri. Mã adresez plenului, rugându-vã, domnilor senatori, sã acceptaþi sã acordãm fiecãrui coleg câte un minut, dar cu rugãmintea sã se încadreze într-un termen rezonabil.

Deci invit la tribunã pe domnul senator Radu F. Alexandru, se pregãteºte doamna senatoare Maria Ciocan. Dar rugãmintea este ca...

Vã mulþumesc foarte mult, domnule preºedinte de ºedinþã.

Vã mulþumesc foarte mult, stimaþi colegi. Salut cu plãcere pe distinºii invitaþi!

Interpelarea mea se adreseazã domnului primministru Ñ cu siguranþã n-a avut posibilitatea sã vinã Ñ, îi voi transmite în scris aceastã interpelare.

A doua zi dupã ce Guvernul ”NãstaseÒ a primit votul de învestiturã în Parlament, l-aþi numit, stimate domnule prim-ministru, în fruntea Departamentului de Control ºi Anticorupþie al Guvernului pe domnul Ovidiu Grecea. Rapiditatea cu care aþi fãcut numirea exprima clar cã era vorba de o opþiune pe care o aveþi de mai multã vreme, cã cel pe care l-aþi numit era un om pe care-l cunoºteaþi bine ºi faþã de al cãrui stil de muncã nu aveaþi nici o rezervã. O datã instalat în fruntea departamentului, domnul Ovidiu Grecea a început sã facã exact ce toatã lumea urmeazã sã facã: atacul în forþã a celor mai complicate dosare de corupþie, cu sprijinul permanent al mass-media. Nu aþi avut nimic împotriva acestei metode cât timp cercetãrile domnului Grecea au rãmas într-o zonã strãinã de numele unora dintre membrii Cabinetului ”NãstaseÒ, dar aþi devenit extrem de nervos din momentul în care titulari ai unor ministere au început sã aparã pe lista celor ce urmau sã dea explicaþii. Demisia domnului Grecea a fost simultanã cu declaraþia domnului ªerban Mihãilescu, membru al Guvernului pe care-l conduceþi, unul din cei ce apar în rapoartele domnului Grecea, care afirma, nici mai mult nici mai puþin, cã s-a ajuns la un impas ºi mai mulþi membri ai Guvernului nu mai au încredere în domnul Grecea. Între nemulþumirile celor ce ar trebui sã fie cercetaþi ºi domnul Grecea, i-aþi preferat pe cei dintâi, optând pentru o echipã, fãrã sã invocaþi, cum ar fi fost firesc, ºi calitatea echipei pe care vreþi s-o apãraþi.

Domnule prim-ministru, care sunt motivele adevãrate pentru care ”experimentul GreceaÒ, cum l-aþi numit, s-a dovedit un eºec, cum singur aþi declarat, ºi care este partea dumneavoastrã de vinã în acest eºec?

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã pe doamna senator Maria Ciocan. Se pregãteºte domnul senator Iorga Nicolae, dacã este prezent.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Stimaþi invitaþi,

Interpelarea mea se adreseazã Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, doamnei ministru Bartoº Daniela.

Se ºtie cã în centrele de transfuzie sanguinã din þarã, conform Legii nr. 4/1994, donatorii de sânge beneficiazã, printre altele, de urmãtoarele drepturi: pentru fiecare donare beneficiazã de un bon valoric sau de un bon de masã. La a cincea donare beneficiazã de un bon valoric denumit premiu. Ultima indexare care a avut loc, conform Hotãrârii Guvernului nr. 295/15 aprilie 1999, publicatã în ”Monitorul OficialÒ nr. 163 din 19 aprilie 1999, a fost de 113.000 lei pentru bonurile valorice pentru fiecare donare, 280.000 lei bonuri valorice pentru premiu. De la data menþionatã mai sus, devalorizarea leului a fost mare, la fel ºi inflaþia. Cu toate acestea, drepturile donatorilor nu s-au indexat. Urmare a acestui fapt, numãrul donatorilor s-a redus, cantitatea de sânge ºi produsele din sânge fiind insuficiente pentru spitalele ºi clinicile din þarã. Vã rugãm, doamna ministru Bartoº Daniela, sã ne comunicaþi mãsura ce urmeazã a se lua pentru indexarea acestor drepturi, în vederea evitãrii situaþiei critice privind sângele ºi produsele din sânge în centrele de transfuzii, spitale ºi clinici.

Vã mulþumesc. Senator Ñ Ciocan Maria.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Vã mulþumesc.

Invit la tribunã pe domnul senator Nicolae Iorga. Îl rog ºi-l consult pe domnul senator Popa dacã mai formuleazã ºi întrebarea? Eraþi înscris ºi la întrebãri.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**

**:**

Da.

Bun. Aveþi cuvântul!

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Nu-mi permiteam sã pun aceastã întrebare direct domnului prim-ministru Adrian Nãstase, ºtiu cã este foarte ocupat, însã o fac datoritã faptului cã atât sindicatele, cât ºi patronatul de la CELOHARD Zãrneºti, judeþul Braºov, judeþ pe care-l reprezint în Senatul României, s-au adresat pânã acum mai tuturor organismelor, începând cu fostul F.P.S., transformat în Agenþie Naþionalã de Privatizare, Gãrzii Financiare, Curþii de Conturi ºi aºa mai departe. Întrebarea mea este, ºi aº dori sã mi se rãspundã de cãtre domnul prim-ministru: ce mãsuri are de gând sã ia legat de vânzarea pe nimic, susþin atât sindicatele, cât ºi patronatul S.C. CELOHARD Ñ S.A. Zãrneºti, societate comercialã pe acþiuni, fondatã în 1852. Se susþine, de cãtre oameni, cã aceastã societate are în proprietate, deci e proprietar tabular, vã rog sã reþineþi, a 2 50 de ha de pãmânt, dacã înmulþim doar cu doi dolari m , în zona Zãrneºti, Piatra Craiului, Bran, 1.300.000 de dolari a fost vândutã. Aceastã societate mai are oþel-inox 1.500 de tone, în valoare de 60 de miliarde de lei, stoc, maºina nr. 6 valoareazã la ora actualã 18 milioane de dolari, între anii 1990Ð2000 investiþiile în sectorul de celulozã au fost de 2 milioane de dolari, iar în 1993Ð1997 de 1 milion de dolari. Oamenilor nu li se pare corectã aceastã vânzare mascatã, care efectiv îi va pricopsi pe alþii, ºi de aceea pun aceastã întrebare.

ªi mai am una tot pentru domnul prim-ministru Adrian Nãstase, mi-a dat idei fratele Pãunescu ºi spun fratele Pãunescu pentru cã am acasã o carte de poezie superbã ”Infracþiunea de a fiÒ, pe care scrie aºa: ”Domnului Nicolae Iorga Ñ frãþeºte, Adrian PãunescuÒ.

Legat de povestea cu propunerea domnului senator Ion Pop de Popa, cât timp mai are domnul prim-ministru de gând sã tolereze în funcþii din ministere oameni de calibrul doamnei Popoiu?

Îl invit la tribunã pe domnul senator Popa.

Întrebarea mea este cãtre domnul ministru al industriei ºi resurselor, Dan Ioan Popescu.

NITRAMONIA Ñ S.A. Fãgãraº este racordatã direct la Sistemul naþional de transport gaze naturale printr-o conductã de 400 de milimetri, proprietatea acestei unitãþi. Deºi nici un metru[3] din gazul folosit nu este transportat prin reþelele DISTRIGAZ Ñ Sud, aceastã societate încaseazã în mod total nejustificat 20 de dolari pentru mia de metri[3] , ca tarif de distribuþie. Aceastã platã nedatoratã se ridicã în prezent la circa 1,6 milioane dolari, sumã ce afecteazã serios bugetul societãþii NITRAMONIA.

Fiind monopol de stat, DISTRIGAZ Ñ Sud condiþioneazã eliberarea de gaz metan de plata acestui tarif nedatorat ºi îl rog pe domnul ministru sã intervinã ºi sã rezolve aceastã anomalie.

Mai am o întrebare cãtre domnul ministru Cozmâncã, nu este aici...

Este prezent domnul secretar de stat, vã rog.

Deci din sesizãrile pe care le-am primit la Biroul senatorial ºi din presa localã Ñ ºi o sã pun la dispoziþie un dosar de presã Ñ rezultã cã domnul Ioan Florea, primarul localitãþii Voila, judeþul Braºov, încalcã Legea administraþiei publice locale dar ºi Codul penal, sãvârºind numeroase abuzuri în funcþia deþinutã. Prejudiciazã astfel ºi cetãþenii localitãþii, cât ºi patrimoniul acestei comune. A obþinut un imobil în care funcþioneazã un bar al sãu, foloseºte automobilul Primãriei pentru aprovizionarea barului, nu pune în aplicare hotãrârile consiliului local, oamenii din anturajul sãu folosesc clãdirile primãriei fãrã sã plãteascã chirie, foloseºte în scop personal materiale de construcþie obþinute prin devize exagerate de la consiliul judeþean, ”aprobãÒ, verbal, construirea de locuinþe pe raza comunei, ”a aprobatÒ, exploatarea cu balast din râul comunei, fãrã a avea aprobãri de protecþia mediului, ceea ce a afectat pânza freaticã, ºi angajeazã personal pe criterii pur subiective.

Considerãm cã ministerul poate sã se implice în verificarea ºi soluþionarea acestei probleme. Mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Invit la tribunã pe doamna senator Bãlan Angela Mihaela.

A renunþat.

A renunþat?

## **Din salã:**

E bolnavã, e internatã în spital. E bolnavã.

## **Domnul Gheorghe Buzatu**

**:**

Renunþã?

Domnul vice e prezent, cum sã renunþe?

Vã rugãm, domnule vicepreºedinte.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Mã refer la situaþia, care poate deveni tragicã, a unei instituþii care nu este oricare. Veþi vedea cã intervenþia mea are legãturã cu declaraþia pe care a fãcut-o aici, anterior, senatorul Adrian Pãunescu.

## Despre ce este vorba?

Am discutat la Academia Românã, este normal, pentru cã sunt cercetãtor, cu conducerea acestei instituþii, cu preºedintele, doi vicepreºedinþi, secretarul general.

Cu data de 22 ianuarie, anul acesta, s-a primit adresa nr. 140.206, care reclamã Academiei o reducere cu 30% a cheltuielilor de personal. Dacã se aplicã aceastã reducere voi reveni, pentru cã am primit deja un rãspuns.

Doamna care reprezintã Ministerul Finanþelor, doamna secretar de stat, a fost atât de amabilã ºi mi-a dat rãspunsul. Dacã se aplicã o asemenea reducere, vreau sã precizez cã, în primul rând, se ajunge la diminuarea fondului de salarii cu 51 de miliarde de lei ºi, în al doilea rând, pânã la sfârºitul acestui an urmeazã sã fie disponibilizaþi 1.082 de persoane, de cercetãtori din cei 3.690 care mai sunt la Academia Românã.

Întrebarea ºi problema care se pune, este natural, se va impune, de altfel a anunþat demisia preºedintelui Academiei Române, dacã se aplicã aceastã cotã, dar se va realiza, apreciazã conducerea Academiei, citez de data aceasta ”decimarea unor institute ale Academiei, punând sub semnul întrebãrii însãºi activitatea de cercetare fundamentalã desfãºuratã în cercetareÒ. Chestiunea, de ce tocmai acum? Oare pentru cã recent, cum spunea maestrul Adrian Pãunescu, am terminat ”Tratatul de istorieÒ în 8 volume, pentru cã s-a terminat ”Dicþionarul tezaur al limbii româneÒ care a fost început acum 100 de ani, pentru cã ”Atlasul lingvistic al RomânieiÒ este aproape încheiat, sau cã ”Dicþionarul general al literaturii româneÒ stã sã fie gata, ºi multe, multe alte lucrãri? Aceasta este întrebarea: De ce tot Academia?

Vreau sã precizez, domnule preºedinte, ºi cu aceasta închei mulþumind tuturor pentru atenþie, trebuie sã fiu cât se poate de deschis, doamna secretar de stat mi-a înmânat un rãspuns, care este bun, dar trebuie sã specific cã din punctul meu de vedere, eu voi preda acest rãspuns la Academie, este numai în parte mulþumitor pentru cã aici, stimatã doamnã secretar de stat, se specificã cã ”în anul 2001 institutele pot apela la venituri suplimentare obþinute din contracteÒ. Noi am mai avut acest statut ºi tare mi-e teamã cã în loc sã facem cercetare sã nu înceapã fuga dupã contracte, pentru cã iar nu mai putem face nimic. Nu putem termina nici mãcar corectura la ”Tratatul de istoria românilor.Ò

Vã mulþumesc, domnule vicepreºedinte. Invit la rãspuns, din partea Executivului, pe doamna Maria Manolescu, secretar de stat la Ministerul Finanþelor. Poftiþi, luaþi loc!

Nu-i nimic, prima datã este mai greu, o sã mai aveþi parte de interpelãri, deci nu e nici o problemã. Vã rog, aveþi cuvântul!

## **Doamna Maria Manolescu Ñ** _secretar de stat în_

_Ministerul Finanþelor Publice_ _**:**_

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnilor senatori,

În legãturã cu întrebarea domnului senator Gheorghe Buzatu referitoare la reducerile de personal ºtiinþific la Academia Românã Ministerul Finanþelor Publice prezintã urmãtoarele: mãsura reducerii personalului din ministere ºi agenþii guvernamentale este prevãzutã în Programul de guvernare pe perioada 2001Ñ2004, aprobat prin Hotãrârea Parlamentului României nr. 39/2000 pentru acordarea încrederii Guvernului.

Astfel, la punctul 9.1.1. Ñ Restructurarea profundã a administraþiei publice centrale ºi locale Ñ se prevede, printre altele, reducerea pe ansamblu, în mod eºalonat, cu circa 30% a personalului din ministere ºi agenþii guvernamentale, precum ºi din cadrul autoritãþilor publice locale.

În ceea ce priveºte Academia Românã, menþionãm cã ,avându-se în vedere specificul acestei instituþii, s-a propus cuprinderea unui text în proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2001, prin care sã se prevadã faptul cã pentru anul în curs aceasta poate utiliza veniturile extrabugetare realizate în condiþiile Legii nr. 70/1992 pentru acordarea dreptului unitãþilor de cercetare ºtiinþificã ale Academiei Române de a folosi veniturile suplimentare obþinute din contracte, în vederea finanþãrii unor cheltuieli de personal.

În plus faþã de aceastã menþiune este ºi faptul cã nivelul creditelor bugetare pentru anul 2001 va acoperi suma de 50 de miliarde necesarã pentru finanþarea personalului, astfel încât sã nu se producã reducerea despre care se vorbeºte.

Vã mulþumesc.

Mai aveþi ºi alte întrebãri, interpelãri sau rãspunsuri?

Da, mai am o interpelare a domnului senator Adrian Pãunescu.

Da, vã rog, dacã aveþi rãspunsuri, vã rog sã le prezentaþi pe toate.

Aveþi cuvântul.

Da.

Rãspunsul la interpelarea din 12 martie 2001 a domnului senator Adrian Pãunescu, interpelare privind litigiul C.E.C. Ñ SOVINVEST Ñ F.N.I. ºi statul român reprezentat de Ministerul Finanþelor Publice.

În interpelarea formulatã de domnul senator Adrian Pãunescu se solicitã clarificarea situaþiei ºi poziþiei Ministerului Finanþelor Publice referitor la respectarea actelor semnate de fostul preºedinte al C.E.C., Camenco Petrovici, în calitate de mandatar al Ministerului Finanþelor ºi faþã de respectarea Deciziei Curþii Supreme de Justiþie, pronunþatã în litigiul declanºat în luna iunie 2000 de C.E.C. Ñ S.A.

Cu privire la cele cuprinse în interpelare, Ministerul Finanþelor precizeazã urmãtoarele:

În conformitate cu prevederile art. 1 al Legii nr. 66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii ºi Consemnaþiuni din România în societate bancarã pe acþiuni, Casa de Economii ºi Consemnaþiuni s-a reorgani-

zat în societate bancarã pe acþiuni, având ca acþionar unic statul român.

Potrivit aceluiaºi act normativ, precum ºi a art. 12 din Hotãrârea Guvernului nr. 888/1996 pentru aprobarea Statutului C.E.C., Ministerul Finanþelor Publice, în calitate de reprezentant al statului român, are, în exclusivitate, competenþa de a aproba participarea ºi angajarea capitalului C.E.C. în operaþiuni comerciale de naturã obligaþionalã.

Angajarea patrimonialã a societãþilor bancare se poate face doar în condiþiile expres prevãzute în art. 23 din Legea nr. 58/1998, respectiv Legea bancarã, potrivit cãrora banca este angajatã prin semnãtura a cel puþin 2 conducãtori, având competenþele stabilite prin actele constitutive proprii sau a cel puþin douã persoane împuternicite de cãtre aceºtia, în conformitate cu regulamentele proprii ale bãncii ºi cu reglementãrile emise de Banca Naþionalã a României în acest sens.

În cazul C.E.C., aºa cum am menþionat mai sus, Hotãrârea Guvernului nr. 888/1996 mai prevede o condiþie, ºi anume aprobarea acþionarului unic, respectiv a statului român, reprezentat de Ministerul Finanþelor Publice.

Aºadar, din examinarea tuturor dispoziþiilor legale, respectiv art. 23 din Legea nr. 58/1998, ale Legii nr. 66/1996 ºi ale art. 12 din Hotãrârea Guvernului nr. 888/1996, angajarea patrimonialã nelimitatã a C.E.C. se poate face numai cu acordul expres al Ministerului Finanþelor Publice.

Mulþumesc. Numai puþin, doamna secretar de stat. Domnului senator Pãcuraru nu-i oferiþi rãspuns? Am înþeles cã ºi dânsul are o întrebare mai veche.

Interpelarea nu a ajuns la noi.

Numai puþin, vã rog, sã vã ocupaþi locul, întrucât, potrivit Regulamentului Senatului, am obligaþia sã-i consult pe domnii senatori dacã sunt mulþumiþi de rãspunsul oferit de reprezentantul Executivului.

Îl întreb pe domnul vicepreºedinte Buzatu, referitor la primul rãspuns.

Foarte mulþumit, totul este în regulã.

Mulþumesc.

Domnul senator Adrian Pãunescu?

Aº exagera sã spun cã sunt stupefiat, dar nu sunt stupefiat pentru cã, încã din momentul când am spus lucrurile pe care le-am spus, am criticat poziþia Ministerului Finanþelor, poziþie, dupã pãrerea mea, uºor cinicã, de distanþare faþã de o mare problemã realã ºi, cred eu, dãtãtoare de frisoane negative cu privire la ce ne aºteaptã, dacã asta va rãmâne poziþia.

Nu pot sã nu observ defecte de logicã, se opereazã aici cu pãrerea Parchetului într-o cauzã soluþionatã deja de Curtea Supremã de Justiþie. Astea sunt, cum sã vã

spun eu, trucuri de foarte puþini bani, aº zice chiar de doi, adicã avem decizia Curþii, dar ne referim la o pãrere a Parchetului, asta, ca sã impresionãm galeria. Nu e corect cum procedaþi, doamnã, nu e corect cum procedeazã Ministerul Finanþelor, nu e corect sã purtaþi pe drumuri mii de oameni într-o cauzã care este evident, poartã rãspunderea ºi vinovãþia C.E.C.-ului ºi a Ministerului Finanþelor ºi a Guvernului anterior ºi mã surprinde cã vã solidarizaþi, în eroare, cu Guvernul anterior, cu preºedintele C.E.C.-ului anterior. Sigur cã e dificil pentru statul român sã plãteascã lucruri pe care le-au fãcut unii dintre cei care au purtat rãspunderi de stat, e foarte dificil, aºa cum trebuie, o datã pentru totdeauna, dupã pãrerea mea, sã se rezolve ºi problema celor care au depus tot la C.E.C., în perioada istoricã anterioarã, bani pentru automobile ºi sunt batjocoriþi de un deceniu ºi ceva. Aºa ceva nu se poate tolera.

Dumneavoastrã sunteþi secretar de stat la Finanþe, eu sunt senator român. Eu intru în contact direct cu aceºti oameni ºi eu nu pot suporta strigãtele lor de deznãdejde fãrã sã transmit aici, în cadru organizat, opinia ºi rugãmintea mea de a se cerceta serios, în profunzime, ºi cu faþa la cetãþean, aceastã cauzã.

Poate fi Guvernul mamei mele, eu nu pot sã accept sã fiu solidar cu o asemenea eroare ºi cu o asemenea privire, repet, cinicã.

Pe de altã parte, degeaba spuneþi dumneavoastrã cã nu e dispreþuitã decizia Curþii, în esenþa ei este dispreþuitã, pentru cã noi nu vorbim aici de ceea ce oamenii care au fãcut procesul nu ºtiau, ºi anume, cã trebuie fie atenþi, sã cearã direct..., e vorba cã s-a dat girul, prin decizia Curþii Supreme, Ministerului Finanþelor sã dispunã C.E.C.-ului rezolvarea problemei în care a intrat, prin preºedintele sãu. Aºa ceva nu poate fi trecut cu vederea. O sã tot amânaþi problema, o sã tot tergiversaþi, o sã purtaþi oamenii pe drumuri ºi ei vor avea, probabil, bunul-simþ sã mai ºi moarã, dar dreptatea nu este de partea dumneavoastrã. Îmi pare rãu, nu mã pot înscrie la aceastã imensã nedreptate pe care o faceþi oamenilor.

## Mulþumesc.

Am înþeles, totuºi, cã domnul senator Predescu nu doreºte sã ia cuvântul, pentru cã putea sã se ataºeze la o interpelare, dar am înþeles cã nu are interes.

## **Domnul Ion Predescu:**

## Domnule preºedinte,

Eu nu înþeleg sã-mi depãºesc exercitarea mandatului, doresc doar sã subliniez cã este o problemã naþionalã rezolvarea situaþiei deponenþilor F.N.I., cã am avut numeroase întâlniri cu aceºtia, de ordinul sutelor în judeþul Dolj ca ºi în alte localitãþi, ºi pe mine m-a impresionat neplãcut modul de abordare a problemei prin rãspunsul dat, pentru cã aici se comite o greºealã fundamentalã, ºi anume aceea de a se considera cã ar rãspunde actualul Minister al Finanþelor de aceastã problemã, ºi pe aceastã greºealã, de a încerca sã se acopere ilicitatea comportamentului fostei conduceri C.E.C. ºi fostei conduceri a Ministerului Finanþelor.

Aici trebuie sã se facã o netã demarcaþie ºi atunci nu se va mai susþine acel _ignoratio elenci_ , ocolirea subiectului, cã aºa se numeºte în logicã, aºa cum a fãcut doamna secretar de stat. Existã rãspundere.

Doamnã secretar, Tribunalul Suprem, Curtea Supremã de Justiþie a rezolvat o problemã de drept ºi problemele de drept nu sunt executorii ca hotãrârile pronunþate în materie de daune, o primã problemã.

A doua, considerentele Parchetului dupã pronunþarea Justiþiei nu mai au valabilitate, nu mai reprezintã criterii juridice de rezolvare.

A treia, chiar dacã ar fi, sã zicem cã s-ar putea ajunge ºi la concluzia de opinie a dumneavoastrã. Nu uitaþi cã ne gãsim în materie ilicitã penalã ºi aici intervine comitenþa, intervine responsabilitatea civilã, intervine raportul de prepuºenie ca bazã a raporturilor civile în orice societate, ºi nu de acum, de peste 2.500 de ani, adicã intervin principii fundamentale care nu pot fi escamotate prin raþionamente de naturaÉ de a pasa problema, de a o deplasa. Aici un lucru este cert, pentru mine este o convingere de ordinul adevãrului absolut.

Investitorii, nevoiaºii, ai F.N.I., nu pot sã piardã. Toþi infractorii din aria conducerii C.E.C.-ului, din aria conducerii Ministerului Finanþelor ºi din alte arii ale conducerii autoritãþilor cu obligaþii legale de supraveghere, de control, nu se pot sustrage rãspunderii sau exonera de rãspundere în nici o modalitate.

Aceasta este problema pe care trebuie sã o rezolve Guvernul, pentru cã Guvernul are rãspunderea; dupã cum are dreptul administrãrii generale a economiei României, are ºi rãspunderea corespunzãtoare.

Mulþumesc.

Excepþional!

Dacã doriþi sã completaþi rãspunsul. Dacã nu, vã adresez rugãmintea sã verificaþi, împreunã cu staff-ul pe care-l avem în Senat, dacã mai aveþi ºi alte rãspunsuri.

Da, o singurã precizare aº vrea sã fac. La aceastã datã sunt pe rol acþiuni ale Ministerului Finanþelor, care nu-l îndreptãþesc sã purceadã la o mãsurã de despãgubire. Rãspunderea, în final, ar reveni tot celor care ar lua o mãsurã de despãgubire fãrã a-ºi epuiza toate acþiunile care pot fi derulate pe acest caz. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dacã-aº veni ca avocat, vã mãnânc.

Mai bine mergeþi ca judecãtor la Curtea Constituþionalã, domnul senator Predescu, este un loc liber. Mulþumesc. Vã adresez rugãmintea sã verificaþi, întrucât eu ºtiu cã mai existã câteva interpelãri ºi sã nu rãmânã colegii fãrã rãspuns.

Îl invit la rãspuns pe domnul secretar de stat Gheorghe Predilã, pentru a da rãspuns colegului nostru Ionel Alexandru, parcã, da?

Da, domnule preºedinte, noi am mai dat domnului senator un rãspuns, în urmã cu douã sãptãmâni, s-a reluat, vreau sã-l completãm.

Deci în afarã de Ordonanþa nr. 30 din acest an, care vine în sprijinul producãtorilor agricoli cu suma de un milion de lei pe hectarul cultivat de teren, recent a fost aprobat ºi actul normativ care vine sã subvenþioneze preþul seminþelor cu 50% pentru culturile mari, respectiv porumb, floarea-soarelui, sfeclã, materialul de plantat la cartofi, cu 40% pentru plantele tehnice, respectiv in, cânepã ºi seminþele de legume. Deci este încã o formã de intervenþie, de sprijin pentru producãtorii agricoli.

În acelaºi timp, având în vedere cã procesul de aprobare a bugetului pe acest an mai întârzie, noi am organizat la nivelul Ministerului Agriculturii mai multe întâlniri cu furnizorii de inputuri ºi s-a cãzut de acord ca pânã la aprobarea bugetului iar acolo unde existã posibilitatea, sã fie acoperite ºi din acest milion care se dã pentru hectarul cultivat dumnealor sã livreze pentru producãtorii agricoli pachete de sãmânþã, îngrãºãminte, erbicide, unii, chiar ºi motorinã, cu plata când vom avea sursa de finanþare, deci nu este condiþionatã imediat plata, pentru cã nici nu existã posibilitatea ºi în felul acesta foarte mulþi producãtori agricoli au intrat deja în posesia acestor pachete de inputuri de care au nevoie în campania de primãvarã.

Având în vedere cã înregistrãm un deficit mare de tractoare în parcul cu care trebuie sã acþionãm pentru prelucrarea pãmântului, Ordonanþa nr. 36 s-a abrogat ºi în locul ei am dat drumulÉ a fost practic perfectat, aprobat ºi emis ordinul ministrului care a prelungit aplicabilitatea Ordinului nr. 125, iar prin Ministerul Agriculturii se va subvenþiona 55% din costul tractorului ºi utilajelor agricole pe care le vor cumpãra producãtorii agricoli.

Era greoaie operaþiunea care era prevãzutã în Ordonanþa nr. 36 ºi din aceastã cauzã anul trecut, cu toate eforturile, s-au vândut numai 1..500 de tractoare.

Dupã cum ºtiþi, acolo unde existã posibilitatea, în normele metodologice de acordare a sumei de un milion pentru hectar, s-a prevãzut ca acei agenþi economici care au de încasat sume mai mari pot sã opteze ca din valoarea totalã a sprijinului financiar sã cumpere tractoare ºi utilaje agricole.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Vã rog, domnule senator.

Am fãcut ºi eu o interpelare!

N-am primit-o, nu vã supãraþi, pentru ce am avut am venit pregãtit.

Dacã o gãsim astãzi, venim cu rãspunsul.

Da, vã rog.

Din rãspunsul oral pe care l-am primit acum, în acest moment, nu ºtiu care este acest timp util. Deci îl întreb pe domnul ministru de când începem sã cronometrãm, ca sã aflãm când vor sosi aceºti bani pe care þãranii îi aºteaptã cu nerãbdare.

În legãturã tot cu o parte din acest rãspuns, care mã nemulþumeºte, eu am întrebat dacã în aceastã campanie de primãvarã statul mai susþine fertilizarea grâului. La fel, tot din rãspunsul pe care îl am în faþã, rezultã cã fertilizarea urmeazã sã se facã atunci când vor sosi banii. Deja banii, dacã am urmãrit norma de desfãºurare a normelor metodologice, vor ajunge cam prin luna mai. Ce mai fertilizãm în mai? Post-mortem agricultura româneascã? Eu ºtiu cã în iunie grâul deja se recolteazã. În mai nu mai avem ce fertiliza.

O altã problemã la care nu mi s-a rãspuns se referã la sprijinul acordat celor care au sub 1 ha. Aceºtia sunt excluºi, din câte rezultã din aceastã ordonanþã. Îi aveþi ºi pe ei în vedere? E o altã întrebare la care nu mi s-a rãspuns.

O altã problemã se referã la documentele pe care trebuie sã le prezinte þãranii ca sã primeascã acest milion. Se cere un hectar de documente. Pãi, þãranii, când ºi-au cumpãrat grâul astã-toamnã, mulþi nu au mai pãstrat documentele respective. Va trebui sã se acopere cu niºte hârtii ºi de unde sã le ia?

În final, sprijinul cred cã este pe hârtie. Asta este pãrerea mea. Se demonstreazã ºi prin faptul cã dumnealui nu mi-a rãspuns la ce am întrebat în realitate.

Domnul ministru s-a referit la un program general. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Domnule preºedinte,

Dacã-mi permiteþi. Eu vreau sã vã rãspund cã întrebarea dumneavoastrã se referã numai la milion. Am primit de la aparatul tehnic urmãtoarea întrebare: ”modul în care Ministerul Agriculturii sprijinã campania agricolã din aceastã primãvarãÒ.

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Aº vrea mai întâi sã prezint rãspunsul pe care l-am primit imediat dupã interpelare.

Nu, vã rog frumos! Vã rog frumos sã respectãm Regulamentul Senatului. Eu nu ºtiu dacã v-a dat un rãspuns bun sau mai puþin bun. Aveþi dreptul sã spuneþi dacã sunteþi mulþumit sau nu ºi într-un minut sã spuneþi de ce, dacã nu sunteþi mulþumit.

## **Domnul Ionel Alexandru:**

În aceastã situaþie, eu vã rãspund cã nu sunt mulþumit. Din rãspunsul pe care l-am primit rezultã cã primele pe care trebuiau sã le primeascã þãranii, adicã acel milion, vor sosi în timp util. Aºa apare în aceastã adresã.

## **Domnul Ionel Alexandru**

**:**

Nu aþi primit toatã interpelarea. Am prezentat-o ºi în scris cãtre domnul ministru Sârbu.

Eu vreau sã mã înþelegeþi cã nu am venit sã vã dezinformez, cã, dacã aveam întrebãrile formulate punctual, vã rãspundeam punctual. Dar am posibilitatea sã vã rãspund ºi acum.

Referitor la minimul de suprafaþã, existã normele metodologice Ñ care au apãrut Ñ de aplicare a Ordonanþei de urgenþã nr. 30, care prevãd cã: ”se finanþeazã ºi suprafeþele mai mici de 1 haÒ, respectiv de la 1.000 m[2] în sus ºi deci proporþional cu suma se vor finanþa.

Program special de subvenþionare a îngrãºãmintelor chimice nu existã, pentru cã ele sunt acordate Ñ acolo

**Ñ** unde avem Ñ în cadrul milionului ºi altã sursã în momentul de faþã nu avem.

Problema când vor apãrea banii, este urmãtoarea. Noi am depus din timp la Imprimeria statului formularele ce trebuie tipãrite. Deja avem douã judeþe care au început de azi sã încheie documentele, iar referitor la actele care trebuie încheiate pentru a merge la C.E.C. sã ridice aceºti bani, noi nu le putem neglija deoarece este vorba de banii bugetului ºi ei nu pot fi acordaþi decât cu niºte forme.

Putem noi sã-i dãm cuiva 1 milion de lei pe hectar semãnat cu grâu, dacã nu existã un proces-verbal de constatare cã existã? Dacã nu existã procesul-verbal cã are un minimum de 250 de plante la metrul pãtrat care sã ne garanteze o producþie? Asta nu e birocraþie. Noi nu putem da unui om 1 milion de lei pe hectar dacã are 100 de plante la metrul pãtrat.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Stimaþi colegi,

Noi trebuie sã acceptãm cã aºa cum întrebarea trebuie pusã într-un anumit timp pentru a da posibilitatea tuturor reprezentanþilor Executivului sã rãspundã la întrebãri, ºi rãspunsurile trebuie sã se încadreze într-un timp. De aceea trebuie sã fie succint. Mai avem 8 reprezentanþi. Deja suntem în afara programului de lucru al Senatului ºi mã gândesc cã, aºa cum pleacã domnii senatori, ne putem gãsi în situaþia sã plece ºi cei care sunt invitaþi la rãspunsuri.

Invit la rãspuns pe domnul secretar de stat Alin Burcea ºi, de asemenea, pe domnul secretar de stat Ianculescu... Encuþescu, iertaþi-mã.

Aveþi câte un rãspuns, de aceea îi las pe ceilalþi reprezentanþi ai Executivului, cã au mai multe, 3, 4, 5 întrebãri.

Vã rog sã prezentaþi, succint, rãspunsul la interpelare.

## **Domnul Alin Burcea Ñ** _secretar de stat în Ministerul Turismului_ **:**

## Mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Interpelarea mea se referã la zona Valea Ialomiþei, care este o zonã turisticã deosebit de spectaculoasã. Pot sã vã spun Ñ ºi sunt încântat Ñ cã Valea Ialomiþei care este deosebit de interesantã, cu un potenþial turistic de excepþie.

Într-adevãr, are dreptate domnul senator Vasile Horga, este sporadic solicitatã de turiºti, mai mult vara, ca urmare a lipsei, în prezent, a dotãrilor adecvate ºi o considerãm la Ministerul Turismului zonã prioritarã, în sensul promovãrii investiþiilor în dotãri ºi amenajãri.

În acest sens, anul trecut Autoritatea Naþionalã pentru Turism a solicitat Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, respectiv Agenþiei Naþionale pentru ªtiinþã, Tehnologie ºi Inovare, finanþarea unui studiu, care în final a fost realizat Ñ ºi îl am aici Ñ la sfârºitul anului trecut. Studiul este de oportunitate pentru crearea staþiunii PadinaPeºtera, deci se referã exact la subiectul interpelãrii Ñ zic eu Ñ ºi îi pot pune domnului senator la dispoziþie o copie.

Studiul a demonstrat cã în masivul Bucegi, pe Valea Ialomiþei, în perimetrul Padina-Peºtera, este posibil ºi necesar sã se realizeze o staþiune montanã de tip subalpin, cu dotãrile ºi serviciile similare, chiar într-un anumit nivel de dezvoltare, unor staþiuni din Europa alpinã.

## Mulþumesc.

Îl consult pe domnul senator Horga dacã este mulþumit de rãspuns. Vã rog.

La o întrebare vã rog frumos sã-mi rãspundeþi: Dacã existã, totuºi, un studiu de sistematizare, cum aþi afirmat dumneavoastrã, pentru acolo se construieºte haotic. Eu gândesc cã, dacã aveþi totuºi un studiu, cineva trebuie sã dea avize pentru construcþiile care se fac.

Partea noastrã de oportunitate pentru staþiuni este partea de turism. Cealaltã parte despre care vorbiþi, dacã nu se referã la partea de drum, care este la Ministerul Transporturilor, trebuie sã fie clar cã autorizaþiile de construcþii se dau de consiliul local din zonã.

Strict despre aceastã întrebare, despre modul în care se dau autorizaþiile de construcþie în zonã, nu vã pot rãspunde în acest moment. Nu sunt pregãtit.

Nici nu este de competenþa ministerului dumneavoastrã. Autoritãþile locale dau autorizaþie de construcþie.

Am înþeles ideea ºi vã garantez cã într-un termen...

Vã mulþumim, domnule secretar de stat. Vã dorim o searã bunã!

Vã rog. Domnul secretar de stat Encuþescu.

## **Domnul Sorin Encuþescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Apãrãrii Naþionale_ **:**

Voi rãspunde interpelãrii adresate de domnul senator Mircea Mihordea.

Interpelarea se referã la posibilitatea ca Ministerul Apãrãrii Naþionale sã doneze utilajele necesare primãriilor din zona Maramureºului pentru refacerea infrastructurilor afectate de inundaþii.

Încã de la început dorim sã menþionãm cã este o tradiþie ºi o onoare pentru Armata românã sã fie alãturi de populaþia aflatã în dificultate ºi a o ajuta pentru înlãturarea efectelor unor calamitãþi naturale.

De fiecare datã, efectivele unitãþilor militare din zonele afectate au intervenit operativ cu utilaje specifice utilizând resurse materiale consumabile destinate pregãtirii pentru luptã ºi alte misiuni specifice, resurse care nu au mai fost recuperate.

Soluþia propusã de domnul senator, în sensul donãrii unor utilaje de cãtre Ministerul Apãrãrii Naþionale, nu poate fi reþinutã, întrucât legislaþia referitoare la modul de valorificare a bunurilor aflate în administrarea Ministerului Apãrãrii Naþionale nu permit transmiterea proprietãþii bunurilor pe aceastã cale.

Ce s-ar putea face? Ar putea fi transmiterea, eventual, fãrã platã, direct, dar aceasta este posibilã numai prin adoptarea unei ordonanþe de urgenþã a Guvernului care sã prevadã expres pentru aceastã situaþie procedura de valorificare menþionatã, prin derogare de la Ordonanþa de urgenþã nr. 95/1999.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Vã aºteptãm ºi altã datã la rãspuns.

Îl invit la microfon pe domnul secretar de stat Petre Ciotloº, de la Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, pentru o interpelare formulatã de domnul senator Ilie Petrescu.

Apoi avem doi domni secretari de stat cu doar 8 interpelãri... doi cu greutate.

## **Domnul Petre Ciotloº Ñ** _secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Interpelarea domnului senator Ilie Petrescu se referã la acordarea unei mese calde zilnice sub forma tichetelor de masã pentru personalul minier din Compania

Naþionalã a Lignitului Oltenia. Vreau sã precizez urmãtoarele:

Potrivit prevederilor Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masã, angajatorii, inclusiv regiile autonome ºi societãþile în care statul este acþionar principal, pot acorda salariaþilor încadraþi cu contract individual de muncã o alocaþie individualã de hranã sub forma tichetelor de masã, în limita sumelor aprobate cu aceastã destinaþie prin bugetele de venituri ºi cheltuieli proprii, aprobate potrivit legii, dacã îndeplinesc ºi condiþiile din legea bugetarã anualã.

Condiþiile din legea bugetarã anualã se stabilesc atât în baza prevederilor art. I punctul 5 alin. 4 din Ordonanþa de urgenþã nr. 217/1999 pentru modificarea ºi completarea ordonanþei Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, cât ºi, dependent, de influenþele pe care, bineînþeles, acestea le genereazã asupra bugetului de stat.

Pentru anul 2000 aceste condiþii sunt prevãzute la art. 64 din Legea bugetului de stat nr. 76/2000 ºi se referã în principal la numãrul maxim de salariaþi care pot beneficia de tichete de masã, eliberate de unitãþile emitente ºi la angajatorii care înregistreazã obligaþii neachitate la scadenþã la sfârºitul anului 1999 faþã de bugetul de stat, bugetul asigurãrilor sociale de stat, bugetele locale ºi bugetele fondurilor speciale ºi, în consecinþã, nu pot acorda tichete de masã.

Pentru anul 2001 prin acordul social încheiat în sistem tripartit Guvern-confederaþii patronale-confederaþii sindicale este prevãzutã acordarea de tichete de masã unui numãr suplimentar de 400 mii de salariaþi, creºtere care urmeazã a se realiza cu câte 100.000 de persoanã în trimestrele II ºi III, respectiv 200.000 de persoanã în trimestrul IV. Este de menþionat cã nu sunt stabilite prioritãþi în repartizarea tichetelor de masã pentru anumite categorii socioprofesionale sau anumite ramuri de activitate.

Vã mulþumesc. Vã rog, domnule senator.

Nu sunt mulþumit de rãspuns, domnule ministru secretar de stat. Vreau sã vã informez cã, venind din rândul minerilor, este singura companie minierã naþionalã de lignit care are profit.

Vreau sã vã informez, pentru a lua la cunoºtinþã, cã aceastã unitate minierã are 5.800 de miliarde de lei pe care trebuie sã-i încaseze de la TERMOELECTRICA. Cu Ordonanþa nr. 73 luptãm de ani de zile pentru ca ea sã fie folositã acum pentru impozitul pe venit. Atât am cerut: masã caldã pentru toþi minerii. Ea nu se încadreazã ca toate unitãþile miniere din þarã care au subvenþii. Compania Naþionalã a Lignitului Oltenia nu primeºte subvenþii.

Tot pentru a lua la cunoºtinþã dumneavoastrã, în primul trimestru al acestui an are 170 miliarde profit. Nu sunt cauzate de salariaþi, ci din cauza blocajului financiar se aprobã penalitãþile an de an. Nu sunt mulþumit de rãspuns.

Trebuie sã mai lucrãm la el. L-am rugat ºi pe domnul ministru ca acest conþinut sã prevadã toþi salariaþii.

Dacã-mi permiteþi, domnule preºedinte.

Vã rog.

Acesta era ºi sensul rãspunsului dat de Ministerul Muncii. Este o problemã de combinare între reglementarea tichetelor de masã, deci are o abordare juridicã, de data aceasta, legalã, ºi o altã abordare, cea a problemei mesei calde.

Problema ridicatã de dumneavoastrã este de a se unifica într-un cadru cele douã.

lor colective de muncã Ñ altor salariaþi decât cei din subteran ºi din carierã.

Vreau sã vã informez cã aceia care lucreazã în unitate minierã, la centrale termice, spãlãtorii nu beneficiazã de acest drept ºi mi se pare anormal ºi incorect ca un salariat dintr-o unitate care face servicii pentru masa minierã pe unitate sã înþeleagã...

Mulþumesc, domnule coleg.

Mai avem încã 3 secretari de stat ºi 8 rãspunsuri. Am reþinut.

Eu nu sunt mulþumit, domnule preºedinte. În fond nu sunt mulþumit.

Programul s-a terminat deja de jumãtate de orã. Vã rog sã nu exagerãm. Vã mulþumesc.

Vã rog, domnule secretar de stat Moucha.

## **Domnul Romulus Ion Moucha Ñ** _secretar de stat lîn Ministerul Industriei ºi Resurselor_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În legãturã cu întrebarea domnului senator NicolaeVlad Popa, doresc sã vã informez cã S.C. NITRAMONIA Fãgãraº nu este racordatã la sistemul naþional de transport al gazelor naturale printr-o conductã cu diametrul de 400 milimetri, aºa cum se menþioneazã în întrebarea domnului senator, ci ea este racordatã la sistemul naþional de transport prin douã conducte, cu diametrul una de 300 milimetri, cea de a doua, de 500 milimetri. Ambele conducte sunt în proprietatea companiilor de gaz. Aceea cu diametrul de 300 milimetri ºi cu o lungime de 1,7 km, în patrimoniul DISTRIGAZÐSud, ºi cea cu diametrul de 500 milimetri, în patrimoniul TRANSGAZ.

În aceste condiþii, apreciem normalã perceperea tarifelor legale de transport ºi de distribuþie a gazului natural.

NITRAMONIA este clientul DISTRIGAZÐSud, aflat sub contract economic din anul 1975. În tot acest interval de timp facturarea gazelor naturale provenite din producþia internã s-a fãcut exact ca la toþi ceilalþi agenþi economici, conform reglementãrilor legale în vigoare.

Aº da un exemplu, ºi anume cã, începând cu luna august 2000, gazele naturale consumate din producþiaÉ

Vã adresez rugãmintea, domnule secretar de stat, dacã este posibil sã nu intraþi în amãnunte. Dacã sunt probleme legate de rãspuns sau dacã nu îl aveþi scris, atunci sã încercãmÉ

Acest lucru l-am cerut. Tichetele de masã reprezintã acea chestiune unitarã pentru toþi salariaþii. Dar problema este urmãtoarea:

Am fãcut o hârtie cu Direcþia R.U.L. sã-i daþi girul pe Ordonanþa nr. 73, ca sã se prevadã în contractele colective de muncã, cã legea dã Ñ prin extinderea contracte-

Îl am scris ºi îl pot da domnului senator ºi scris, dacã doreºte. Bine, domnule senator.

Vã mulþumiþi cu rãspunsul scris?

Îl am aici ºi îl pot preda în momentul de faþã. Domnule preºedinte,

Dacã îmi permiteþi, aº putea rãspunde ºi la interpelarea domnului senator Ilie Petrescu, în legãturã cu aproape acelaºi subiect: aplicarea Legii nr. 142 privind tichetele de masã la C.N.L.O.

Îmi permiteþi?

Nu ºtiu dacã este în salã. Dacã nu este în salã, vã rog sã lãsaþi rãspunsul în scris la secretariat ºi noi îl înaintãm. Rugãmintea este sã-l înaintaþi, ca sã nu rãmâneþi restant cu el.

O sã vã rog Ñ sã folosesc aceeaºi chestiune ca domnul Predescu Ñ sã mã luaþi ca avocat ºi sã vã dau toate datele tehnice.

Vã mulþumesc foarte mult.

Dar cu respectarea prevederilor legale, pentru cã am înþeles cã dumneavoastrã doreaþi de fapt o combinaþie între douã legi ºi eventual gãsirea unei soluþii într-o problemã pe care o aveþi. Era puþin mai complicat.

Vã mulþumim, domnule secretar de stat.

Da, domnule preºedinte.

De asemenea, am dat rãspunsul scris domnului senator Vasile Horga ºi aº putea veni cu unele precizãri, dacã Domnia sa este în salã.

Este în salã ºi îl consult dacã este mulþumit de rãspunsul scris pe care l-a primit din partea dumneavoastrã.

Vã rog, domnule senator.

Aþi dat rãspunsul scris domnului senator?

Da, domnule preºedinte, de la noi a plecat rãspunsul scris în termen util.

Întrebam dacã este mulþumit de rãspunsul scris, dacã l-a primit.

Este vorba de domnul senator Vasile Horga ºi de domnul senator Ilie Petrescu.

A primit rãspunsul scris?

Vã mulþumesc.

Domnule secretar de stat Fleºariu, am înþeles cã aveþi câteva rãspunsuri.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Vreau sã anunþ ºi eu un lucru, cã noi, cei 4 senatori P.D.S.R. de Dolj, trecem la liberali pentru seara asta.

Este bine, asta înseamnã cã în salã prezenþa se va echilibra. Bãnuiesc cã numai la rãspunsuri sunteþi la liberali, dar când este vorba de întrebãri ºi interpelãri sunteþi la P.D.S.R.

## **Domnul Ion Solcanu** _(din salã):_

Au timp mai mult.

Vã rog, domnule secretar de stat. Vã adresez rugãmintea sã precizaþi cãrui coleg doriþi sã-i rãspundeþi, pentru a ºti dacã se mulþumeºte cu rãspunsul scris sau nu.

## **Domnul Ionel Fleºariu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice:_

## Am înþeles.

## Domnule preºedinte,

Deocamdatã am luat un rãspuns de la Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii.

Nu stiu care este gândirea dumneavoastrã ºi conceptul privind acest drept pe care l-am cerut.

## Domnule senator,

În momentul de faþã eu nu mã pot referi decât la legislaþia în vigoare. Am reþinut însã din ce aþi spus domnului secretar de stat de la Ministerul Muncii cã doriþi o combinaþie Ñ ca sã zic aºa Ñ între actuala Lege nr. 142 ºi Legea privind masa caldã. Vom analiza împreunã cu dânºii.

Voi prezenta rãspunsurile formulate de domnul ministru Octav Cozmâncã la unele întrebãri ale domnilor senatori.

O sã dau mai întâi rãspuns la întrebarea domnului senator Nicolae-Vlad Popa privitoare la încãlcarea primarului comunei Voina, judeþul Braºov, a prevederilor Legii administraþiei publice locale ºi a Codului penal.

Daþi-mi voie, domnule secretar de stat, sã-l întreb pe domnul senator dacã este mulþumit cu rãspunsul scris.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa** _(din salã):_

Da.

Vã mulþumesc. Mai departe, alt domn senator.

Voi încerca sã rãspund domnului senator Adrian Pãunescu la douã interpelãri formulate în ºedinþa Senatului din 5 martie 2001 privitoare la vizitele unor demnitari maghiari în Ardeal ºi a doua interpelare are ca obiect acþiunea de atribuire ºi schimbare a denumirilor.

Privitor la vizitele unor demnitari maghiari în Ardeal, rãspunsul urmeazã a fi formulat de Ministerul Afacerilor Externe.

## **Domnul Adrian Pãunescu** _(din salã):_

Al cui minister? Al nostru? Da?

Al nostru, binenþeles.

”AfirmaþiileÒ Ñ spune domnul ministru Octavian Cozmâncã Ñ, pe care le-am fãcut cu privire la vizitele în cauzã s-au dorit o atenþionare atât a demnitarilor în cauzã ºi a autoritãþilor maghiare implicate, cât ºi a autoritãþilor maghiare implicate, cât ºi a autoritãþilor româneºti, cu atribuþii în aceastã materie.

Referitor la a doua interpelare, privitoare la atribuirea de denumiri pentru strãzi sau pentru obiective social-culturale ºi la modul de folosire în astfel de acþiuni a numelor unor personalitãþi sau evenimente istorice, vã comunicãm urmãtoarele:

Problema atribuirii sau schimbãrii de denumire este reglementatã în prezent de Decretul-lege nr. 100/1990. Potrivit Legii administraþiei publice locale nr. 69/1991, republicatã, atribuirea de denumiri pentru strãzi, pieþe ºi alte obiective de interes local se face de consiliile judeþene, la propunerea consiliilor locale.

În scopul consolidãrii autonomiei locale ºi a descentralizãrii, Parlamentul a hotãrât recent, cu ocazia adoptãrii proiectului noii legi a administraþiei publice locale, ca ”atribuirea de denumiri pentru strãzi ºi alte obiective sã intre în competenþa consiliilor localeÒ.

Aspectele semnalate de domnul senator, privitoare la modul îngrijorãtor în care sunt folosite numele unor personalitãþi ale istoriei ºi culturii naþionale în acþiunea de atribuire sau schimbare de denumiri, corespund realitãþii. Pe lângã faptul cã se atribuie ca denumiri pentru unele obiective minore numele unor personalitãþi de prim rang ale istoriei sau culturii naþionale, fãrã a se face o corelare directã între importanþa obiectivului ºi personalitatea sau evenimentul al cãrui nume se atribuie, se produc consecinþe de ordin practic deosebit de pãguboase atât pentru cetãþeni Ñ aceºtia fiind puºi pe drumuri pentru efectuarea schimbãrilor ce se impun în actele de identitate ºi pe alte documente personale Ñ, cât ºi pentru instituþiile ºi autoritãþile publice.

Pentru evitarea producerii în viitor a unor asemenea situaþii, Ministerul Administraþiei Publice ºi-a propus elaborarea ºi supunerea spre aprobarea Parlamentului a unui proiect de lege având ca obiect atribuirea de denumiri sau de schimbare a denumirilor existente.

Prezintã domnul secretar de stat...

Prezintã Fleºariu Ionel de la Ministerul Administraþiei Publice.

Mulþumit, domnule senator?

## **Domnul Adrian Pãunescu** _(din salã);_

Aºa sã ne ajute Dumnezeu!

Sã ne ajute Dumnezeu!

Mulþumim. Mai aveþi vreun rãspuns? Vã rog sã-l oferiþi domnului...

Mai aveam un rãspuns la o interpelare.

Rog sã se cuprindã în stenogramã cã a fost înmânat rãspunsul în scris domnului senator Popa. Vã rog.

Mai am un rãspuns la o interpelare formulatã de domnul senator Paul Pãcuraru în legãturã cu abrogarea Ordonanþei de urgenþã nr. 245/8 decembrie 2000.

”Fãrã a minimaliza importanþa Corpului funcþionarilor publici, considerãm, stimate domnule senator, cã o ordonanþã de asemenea importanþã, cu influenþe deosebite asupra bugetelor de stat pe anii urmãtori, bugete ce se vor caracteriza prin austeritate, nu trebuia adoptatã în atare condiþii, adicã prin ordonanþã de urgenþã.

Altfel spus, o asemenea reglementare trebuia sã fie la nivel de lege, cu atât mai mult cu cât nu ne aflam în faþa unui caz excepþional, potrivit art. 14 alin. (4) din Constituþie, pentru aprobarea unei ordonanþe de urgenþã.

În opinia noastrã, urgenþa ordonanþei ºi caracterul excepþional al acesteia pot fi justificate numai din dorinþa vechii puteri de a-ºi rãsplãti din banii publici clientela politicã care a îngroºat în ultimii 2 ani în mod nejustificat, pe criterii uneori subiective, Corpul funcþionarilor publici aflat în plin proces de formare. Din analiza prevederilor Ordonanþei de urgenþã nr. 245/2000 Guvernul a ajuns la concluzia cã în etapa actualã bugetul nu poate suporta efortul financiar impus de aplicarea prevederilor acestuia. Vã rugãm sã observaþi, stimate domnule senator, cã prin nivelul salariului de bazã prevãzut de ordonanþã, prin procentul exagerat al indemnizaþiilor ºi prin multitudinea de sporuri, salarii de merit etc. se crea o discrepanþã exageratã între salariile funcþionarilor publici ºi salariile celorlalþi bugetari, fapt care ar fi creat justificate nemulþumiri în rândul acestora.

Calcule complete au demonstrat cã se ajungea în mod frecvent la salarii de 20Ð25 sau chiar 30 de milioane lei lunar pentru un funcþionar.

Cele de mai sus sunt doar câteva din argumentele care au determinat Guvernul actual sã adopte mãsura de abrogare a Ordonanþei nr. 245/2000. Recent, Guvernul a hotãrât ca pânã la finele semestrului I al acestui an, Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, Ministerul Finanþelor Publice ºi Ministerul Administraþiei Publice sã prezinte un proiect de lege pentru aºezarea pe baze echitabile, în concordanþã cu posibilitãþile actuale ale economiei româneºti, a salariilor tuturor bugetarilor, inclusiv ale funcþionarilor publici.Ò

Bãnuiesc cã, legat de aceastã stimã, ºi domnul Paul Pãcuraru v-a mulþumit pentru rãspuns.

Vã mulþumesc ºi vreau sã vã spun cã am putea încerca sã judecãm. Am fost un mare adversar al

ordonanþelor de urgenþã, dar nu am avut cu cine sã ne luptãm.

Ei, lãsaþi, cã au scãpat doar 1.000. Nici nu au trecut multe...

Dar pot sã vã spun cã nu suntem departe, nici în noua situaþie, de a constata cã tot felul de lucruri sunt reglementate tot prin ordonanþã de urgenþã, în condiþii care nu se justificã, ºi din acest punct de vedere pot spune cã rãspunsul nu mã mulþumeºte. Eu cred cã nu a fost vorba de clientelã politicã, deoarece nimeni nu avea 300.000 de funcþionari publici de clientelã politicã, ci era un concept de salarizare.

Eu aº vrea sã primesc rãspunsul scris ºi vom face o analizã ºi o discuþie.

Da. Mulþumesc, domnule secretar de stat Fleºariu pentru rãspunsurile prezentate în plenul Senatului ºi pentru dicþia deosebitã.

Vã rog sã se ia act în stenograma de ºedinþã cã, practic, acea jumãtate de orã cu care, practic, Senatul a început mai târziu a fost recuperatã prin întrebãri, interpelãri ºi rãspunsuri.

Vã doresc o searã bunã.

Ne vedem în plenul Senatului lunea viitoare.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 20,10._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 46/29.III.2001 conþine 48 de pagini.**

Preþul 35.472 lei