Pentru România, protecþia minoritãþilor naþionale ºi respectarea angajamentelor internaþionale ale României în acest domeniu reprezintã o prioritate. Actualul Guvern a considerat cã este necesar sã aibã un capitol separat în Programul de guvernare, dedicat relaþiilor interetnice.
În opinia noastrã, semnarea ºi ratificarea documentelor europene în problema minoritãþilor, utilizarea limbii materne în administraþie ºi adoptarea Legii administraþiei publice locale, înfiinþarea Consiliului Naþional al Minoritãþilor Naþionale, adoptarea Ordonanþei Guvernului pentru prevenirea ºi combaterea discriminãrii, adoptarea Hotãrârii de Guvern privind crearea Consiliului Naþional pentru Combaterea Discriminãrii, precum ºi posibilitatea utilizãrii limbii materne pe toate treptele de învãþãmânt sunt câteva din acþiunile pe care România le-a întreprins pentru instituþionalizarea dialogului interetnic ºi rezolvarea pe cale paºnicã a problemelor dintre majoritari ºi minoritari.
În acest context al orientãrii europene în consolidarea unei relaþii deschise, bazate pe dialog ºi toleranþã între majoritate ºi minoritate, asistãm în ultima vreme la un discurs care acrediteazã ideea existenþei unor riscuri privind diminuarea rolului statului român în judeþele Harghita ºi Covasna.
Cã existã o problemã a românilor din Harghita ºi Covasna o ºtim cu toþii, dar nu cred cã exagerarea problemelor existente în acea zonã este o soluþie pentru a rezolva problemele de acolo. Ceea ce nu înþelegem este de ce se imputã actualului Guvern o presupusã stare de fapt.
Vã reamintesc cã în perioada 1996Ñ2000, guvernele care s-au perindat au dat senzaþia cã nu pot institui legalitatea în aceastã zonã. Sã nu uitãm cã secretarul general al Guvernului din acea perioadã a dormit în maºinã la Odorheiul Secuiesc.
De fapt, cei care astãzi se prefac îngrijoraþi nu au fost aproape deloc interesaþi, în perioada în care au fost la guvernare, nici de soarta românilor, nici de cea a maghiarilor din Harghita ºi Covasna.
Raportul prezentat de Comisia pentru controlul activitãþii S.R.I. cuprinde, într-adevãr, afirmaþii grave, iar dacã ele se confirmã, atunci Guvernul va lua, cu certitudine, mãsurile care se impun. Dacã însã nu existã probe concludente care sã ateste veridicitatea celor cuprinse în raport, atunci cred cã cei care susþin aceastã afirmaþie trebuie sã rãspundã.
Problema interetnicã este o problemã sensibilã ºi consider cã nu avem dreptul ca, în numele unor interese politice meschine, sã o utilizãm pentru a câºtiga capital politic. De aceea, apreciez cã modul în care opoziþia a speculat prezentarea raportului de cãtre Comisia S.R.I. este neelegant ºi greºit interpretat.
Raportul S.R.I. nu susþine cã statul român a pierdut autoritatea în Harghita ºi Covasna, ci vorbeºte despre existenþa unui risc care ar putea duce la o astfel de stare de fapt.
Autoritatea statului existã ºi funcþioneazã în judeþele Harghita ºi Covasna, iar raportul Comisiei S.R.I. cuprinde elemente care se referã la posibilitatea pierderii controlului statului român ca un risc, ºi nu ca o stare de fapt.
Se invocã faptul cã ministrul nostru de interne a fãcut declaraþii asemãnãtoare. Nimic mai fals! Domnul Ioan Rus, în calitate de preºedinte al organizaþiei P.S.D. Cluj, a citit o declaraþie a organizaþiei judeþene, o declaraþie politicã bazatã pe mesaje care se aflã de ani de zile în spaþiul public. Colecþiile ziarelor ºi arhivele de radio sau televiziune ne pot aduce o preþioasã mãrturie în acest sens. Domnul Ioan Rus nu a fãcut, în calitate de ministru de interne, nici o declaraþie privind o presupusã pierdere a autoritãþii statului în aceastã zonã.
Existã, în fond, douã dimensiuni ale autoritãþii statului: dimensiunea legislativã, a respectãrii legilor României în acea zonã, ºi o dimensiune simbolicã, a modului în care este respectat statul român (prin însemnele ºi prerogativele sale), modul în care este acceptatã cetãþenia românã de cãtre etnia maghiarã.
Constatãm, pe baza a numeroase fapte, cã legislaþia este respectatã în România pe tot teritoriul ei, inclusiv în Harghita ºi Covasna. Sugerãm în acest context celor care deþin dovezi de încãlcare a legii sã le punã la
dispoziþia Parchetului sau, în cazuri grave, Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii.
În ceea ce priveºte dimensiunea simbolicã a autoritãþii statului român, existã, desigur, unele deficienþe, dar cele mai multe sunt reminiscenþe ale relaþiei dintre populaþia maghiarã ºi statul totalitar. Este un domeniu în care se fac încã progrese, dar aici este vorba de mentalitate cu o inerþie destul de mare.
În dezbaterea acestei probleme extrem de complexe, credem cã trebuie sã avem o abordare raþionalã, ºi nu una emoþionalã, care ar putea afecta major societatea româneascã.
Nu ne putem permite sã ne jucãm cu chestiunea interetnicã, pentru cã orice abatere de la o linie moderatã în abordarea acesteia ar însemna o subminare a obiectivelor fundamentale ale politicii actuale a României. De aceea insistãm sã abordãm aceastã problemã de pe o poziþie care îºi asumã principiile toleranþei ºi dialogului, fãrã nici un exces naþionalist.
Ceea ce ne surprinde în unele abordãri politice ale acestei probleme (mai nou discursul liberal promovând aceasta) este nostalgia dupã existenþa unui stat omnipotent, supercentralizat, care sã aibã un control absolut asupra cetãþenilor ºi a regiunilor. Nu suntem de acord cu o astfel de perspectivã. Guvernul considerã cã într-o societate democraticã, descentralizarea administrativã ºi financiarã ºi încurajarea modelelor de dezvoltare regionalã sunt opþiuni care sunt în beneficiul cetãþeanului.
Nu vreau însã sã se înþeleagã cã încurajarea principiului autonomiei ºi descentralizãrii ne dã dreptul sã acceptãm vreo tendinþã de autonomie etnicã sau de segregare. Statul român trebuie sã îºi pãstreze capacitatea de exercitare a suveranitãþii, conform Constituþiei, pe întreg teritoriul naþional.
De aceea vreau sã fie foarte clar. Nu vom accepta situaþii de refuz a aplicãrii legilor, al executãrii unor hotãrâri judecãtoreºti, de nesupunere civicã, de segregare economicã sau discriminare a cetãþenilor, pe bazã de criterii etnice.
De altfel, reprezentanþii Guvernului în teritoriu au luat deja o serie de mãsuri, dispunând atacarea în justiþie a acelor acte normative ce sunt elaborate de cãtre administraþiile locale ºi care nu respectã legislaþia în vigoare sau ar putea aduce atingere ordinii constituþionale, creând discriminare între cetãþeni.
Am aici o situaþie. În judeþul Covasna, 24 de hotãrâri, numai în acest an, 24 de hotãrâri adoptate de consiliile locale au fost atacate la instanþa de contencios administrativ, dintre care 4 se aflã pe rolul instanþelor, în 19 dintre aceste acþiuni instanþa a dat câºtig de cauzã prefecturii ºi doar în cazul unei singure cereri instanþa a dat câºtig de cauzã consiliului local; 49 de hotãrâri adoptate de consiliile locale au fost revocate la somaþia prefecturii; 30 de dispoziþii emise de primari au fost revocate la somaþia prefecturii.
În judeþul Harghita, 196 de hotãrâri adoptate de consiliile locale au fost returnate pentru nerespectarea legalitãþii, acestea fiind ulterior abrogate sau refãcute; 111 dispoziþii emise de primari au fost returnate.
Dacã statul român respectã dreptul la diferenþã ºi identitatea cetãþenilor români de etnie maghiarã, nu vom accepta ca autoritãþile locale sã militeze pentru
respectarea acestor drepturi numai pentru etnicii maghiari ºi sã împiedice respectarea aceloraºi drepturi pentru românii care sunt minoritari în acea zonã.
Guvernul a luat mãsuri pentru o legãturã mai bunã între administraþia localã din cele douã judeþe ºi cea centralã. În fiecare sãptãmânâ cel puþin un ministru se deplaseazã în acþiuni de informare în acea zonã. Preºedintele României ºi premierul Adrian Nãstase au fãcut vizite apreciate de administraþia localã ºi opinia publicã. Deja o serie de proiecte au fost puse în lucru în urma acestor vizite, pentru majoritatea cazurilor alocându-se finanþãri suplimentare.
În judeþul Covasna, Liceul secuiesc ”MikoÒ ºi Liceul teoretic ”Mihai ViteazulÒ au fost dotate cu 25 calculatoare ºi douã servere, în valoare de douã miliarde lei, ºi au beneficiat de alocarea a câte 1 miliard lei pentru efectuarea unor lucrãri de reparaþii ºi dotãri specifice. Pentru oraºul Covasna s-a stabilit realizarea unui proiect de reabilitare a planului înclinat ca obiectiv turistic ºi a unui program de promovare turisticã.
În domeniul sãnãtãþii au fost alocate 12 miliarde lei pentru realizarea unei maternitãþi noi la Târgu Secuiesc ºi 10 miliarde lei pentru renovarea spitalului de cardiologie din Covasna.
Pentru anul 2002 au fost prevãzute 4 miliarde lei pentru finalizarea spitalului din localitatea Întorsura Buzãului ºi 6 miliarde lei pentru construirea unei noi centrale termice la Spitalul judeþean Sfântu Gheorghe. Pentru anul 2002 a fost prevãzutã asigurarea finanþãrii pentru edificarea unui nou sediu pentru Direcþia judeþeanã a Arhivelor Naþionale. A fost alocatã suma de 3,5 miliarde lei pentru o nouã centralã termicã a Sãlii Polivalente de sport din Sfântu Gheorghe.
În domeniul lucrãrilor publice, transporturilor ºi locuinþei au fost alocate 6 miliarde lei pentru efectuarea de lucrãri de reparaþie a drumurilor judeþene ºi 1,6 miliarde lei pentru pietruirea unor drumuri comunale. Au fost alocate 300 milioane lei pentru conservarea lucrãrilor de construcþie a douã blocuri de locuinþe din localitãþile Baraolt ºi Cernat. Pentru anul 2002 este prevãzutã alocarea urmãtoarelor sume: 10,7 miliarde lei pentru finalizarea lucrãrilor la blocurile de locuinþe la Întorsura Buzãului, Sfântu Gheorghe, Baraolt ºi Cernat; 13,5 miliarde lei pentru alimentarea cu apã a satelor; 10 miliarde lei pentru lucrãri de pietruire.
În judeþul Harghita, în anul 2001, s-au alocat 8 miliarde ºi se vor aloca 6 miliarde pentru modernizarea ºi punerea în funcþiune a drumului Bãlan, de 6 km; 10 milioane dolari pentru extinderea reþelei de alimentare cu apã potabilã la sate; 1,3 miliarde lei pentru reabilitarea sistemului de încãlzire la Liceul ”M‡rton çronÒ din Miercurea-Ciuc; 1,8 miliarde lei pentru terminarea lucrãrilor rãmase de executat la acoperiºul Colegiului Naþional ”Octavian GogaÒ din municipiul Miercurea-Ciuc; 800 milioane lei pentru realizarea lucrãrilor de reparaþii capitale la internatul Colegiului Naþional ”Mihai EminescuÒ din oraºul Topliþa; 11 miliarde lei pentru modernizarea instalaþiei de frig a Patinoarului artificial ”V‡k‡r LajosÒ din Miercurea-Ciuc. Patinoarul beneficiazã, de altfel, de cea mai modernã instalaþie de acest gen din sud-estul Europei. 4 miliarde lei pentru investiþii la Spitalul judeþean Harghita; douã miliarde pentru spitalul din Odorheiul
Secuiesc; 1,6 miliarde pentru spitalul din localitatea Gheorgheni.
De asemenea, a fost asiguratã finanþarea pentru realizarea de locuinþe pentru tineret: 154 apartamente la Odorheiul Secuiesc ºi 50 de apartamente la MiercureaCiuc.
În ultima sãptãmânã, Guvernul a aprobat subvenþionarea energiei termice livratã populaþiei din localitãþile Gheorgheni, Miercurea-Ciuc ºi Odorheiul Secuiesc.
Apreciem cã actualul cadru legislativ românesc asigurã respectarea drepturilor cetãþenilor aparþinând minoritãþilor naþionale, pornind de la administraþia localã ºi mergând pânã la educaþie, organizare civicã ºi politicã. Ceea ce nu vom accepta însã este existenþa oricãrei tendinþe de enclavizare.
Nu este corect ca în timp ce majoritatea militeazã pentru dialog interetnic ºi toleranþã, sã se vorbeascã de un refuz al dialogului de cãtre minoritate ºi încurajarea izolãrii.
Nu vom fi de acord, de pildã, cu propunerea de modificare a Constituþiei în spiritul autodeterminãrii comunitãþii maghiare din România, promovatã de cãtre Iniþiativa Maghiarã Ardeleanã, fãrã a se preciza foarte clar ce înþelege grupul respectiv prin autodeterminare.
Nu vom fi de acord, de asemenea, cu acuzaþiile nejustificate ale aceluiaºi grup care apreciazã cã, prin prezenþa cetãþenilor de naþionalitate românã din Harghita ºi Covasna, Guvernul României intenþioneazã modificarea structurii etnice din aceastã zonã. Credem în schimb cã orice cetãþean, indiferent de etnie, are dreptul la libera circulaþie ºi vom descuraja din start orice tendinþã de a limita acest drept.
Declarãm foarte clar cã nu vom accepta ca, în timp ce Guvernul României încurajeazã toleranþa interetnicã ºi aplicã transparent normele asumate în vederea protejãrii minoritãþilor naþionale, reprezentanþi ai autoritãþilor locale sã neglijeze respectarea aceloraºi drepturi ºi pentru românii care sunt minoritari în aceastã zonã.
Cred cã este inutil sã prelungim o disputã politicã sterilã, care nu serveºte nimãnui, nici cetãþenilor români, indiferent de etnie, nici partidelor politice, ºi cu atât mai puþin Partidului Social Democrat ºi Uniunii Democrate a Maghiarilor din România.
autoritãþii Guvernului asupra judeþelor Covasna ºi Harghita, în acest moment, la prezent, declaraþia a fost luatã de cãtre directorul Serviciului Român de Informaþii, exact în acelaºi sens. ªi, ca sã fie moþul ºi mai mare, preºedintele Comisiei S.R.I. din Camera Deputaþilor, alaltãieri, a prezentat cã sunt elemente care confirmã cã statul român îºi pierde autoritatea asupra Covasnei ºi Harghita.
Deci lucrurile acestea sunt foarte clare ºi eu doream ca, în numele primului-ministru, dacã Domnia sa nu poate fi prezent, sperãm sã vinã sã ne lãmurim o datã asupra acestei probleme, sã fie o declaraþie cât se poate de tranºantã. Declaraþia a fost iresponsabilã, a fost prost pregãtitã de staff-ul Partidului Social Democrat ºi este grav cã o problemã naþionalã trebuie sã confirme sau sã infirme poziþia unui partid sau altul, fie cã este partidul de guvernãmânt.
În rest, povestea cã înainte de 2000... vreau sã reamintesc domnului secretar general, domnul ministru, cã înainte de noiembrie 2000, Consiliul Europei a ridicat monitorizarea României în materie de minoritãþi ºi, în acelaºi sens, þin sã vã amintesc de Declaraþia Congresului American cã România poate fi luatã de model în materie de minoritãþi.
De fapt, pãrerea mea, dacã e sã-mi spun o pãrere, este cã sunteþi în aceeaºi ambiguitate din 1992 pânã în prezent.
În 1992Ñ1996, fiind la guvernare, v-aþi asumat, în numele României, toate documentele internaþionale care defineau calitatea minoritarã în România. Din 1997 pânã în 2000, vã arãtaþi ambiguitatea în care aþi plutit în aceastã problemã, pentru cã Coaliþia a legiferat angajamentele dumneavoastrã, iar dumneavoastrã aþi produs în toþi anii 1998, 1999, 2000 un discurs de genul ”trãdarea interesului naþional prin participarea U.D.M.R.-ului la guvernareÒ, ”enclavizarea RomânieiÒ ºi aºa mai departe.
Deci, decideþi-vã o datã ce doriþi, iar, dacã aþi fãcut o gafã, sã ºtiþi cã nu este nici o problemã... ”Domnule, am greºit, miniºtrii noºtri au greºit ºi, haideþi sã facem ordine în aceastã problemãÒ Ñ pentru cã nu e problema dumneavoastrã. Dumneavoastrã aveþi un mandat efemer, trecãtor în a guverna aceastã þarã ºi vã rog sã o trataþi ca atare.
Vã mulþumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.