Acsinte Gaspar

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Prin modul în care au fost puse problemele de cãtre cei care au luat cuvântul ca reprezentanþi ai grupurilor parlamentare se încearcã, totuºi, o deplasare a problemelor de la obiectul legii, pentru cã, dacã lucrurile s-ar fi citit cu mai multã atenþie, cred cã nu s-ar fi fãcut afirmaþiile care s-au fãcut.

În fond, ce conþine legea, ca sã mã refer la probleme de structurã organizatoricã? Reducerea numãrului de consilieri de conturi de la 25 la 18, pentru care motivaþia este urmãtoarea: prin Legea nr. 99/1999, legea aceea prin care Guvernul ºi-a angajat rãspunderea în faþa Parlamentului pe 12 proiecte de lege Ð ceea ce era cu totul neconstituþional, deoarece Constituþia prevede cã angajarea rãspunderii se face pentru un proiect de lege, pentru o declaraþie sau pentru un program Ð, prin acea lege a fost desfiinþat controlul preventiv, care a fost preluat de cãtre Ministerul Finanþelor Publice. Secþia de control preventiv din structurã a dispãrut. Aceastã secþie numãra 7 consilieri de conturi. Aceºti 7 consilieri erau distribuiþi în felul urmãtor: vicepreºedintele cu problemele de control preventiv, ºeful secþiei de control preventiv ºi 5 consilieri de conturi.

Deci asta este motivaþia principalã. Înainte de aceastã modificare, activitatea Curþii de Conturi era organizatã pe cele trei tronsoane: control preventiv, control ulterior ºi activitatea jurisdicþionalã. Dispãrând o componentã a activitãþii Curþii de Conturi, în mod firesc, trebuia redus ºi numãrul consilierilor de conturi.

În altã ordine de idei, vreau sã vã spun cã cei care sunt consilieri de conturi sunt numiþi de Parlament, nu sunt numiþi de Preºedintele României; ei nu exercitã control operativ. Consilierii de conturi sunt cei care dau descãrcarea de gestiune ºi, bineînþeles, coordoneazã activitãþile Curþii de Conturi la nivel general. În legãturã cu afirmaþia cã se excede obiectul controlului, în cazul contractelor de privatizare cu privire la clauzele sociale, clauzele sociale impun ºi ele, angajeazã anumite fonduri. Iar în legãturã cu acestea, bineînþeles cã trebuie efectuat controlul din punct de vedere al modului în care sunt utilizaþi banii publici.

Problemele legate de inamovibilitate trebuie discutate ºi abordate, pe de o parte, raportat la judecãtorii ºi procurorii financiari, numiþi de preºedinte pe 6 ani, pe de altã parte, în legãturã cu plenul Curþii de Conturi, deci cu consilierii de conturi.

În momentul în care Parlamentul poate fi dizolvat, nu vãd care ar fi impedimentul ca ºi plenului Curþii de Conturi, celor 25 de consilieri sã li se înceteze, prin lege, mandatul, urmând ca Parlamentul sã desemneze un nou plen al Curþii de Conturi.

Gândiþi-vã în ce situaþie ar fi fost Parlamentul dacã ar fi trebuit sã selecþioneze din cei 25 de consilieri 18 care sã rãmânã în activitate ºi 7 care sã plece, lucru care este inadmisibil ºi imposibil de realizat. Dar nu e mai puþin adevãrat cã, în momentul în care se alege noua Curte de Conturi, toþi cei 25, chiar ºi persoane din afarã, pot sã-ºi depunã candidatura, urmând ca, pe baza selecþiei fãcute de cãtre comisiile permanente de specialitate ºi recomandãrii pe care comisiile le vor face, plenul Parlamentului, cele douã Camere, în ºedinþã comunã, sã se pronunþe în legãturã cu noua componenþã a Curþii de Conturi.