Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·3 noiembrie 2001
Senatul · MO 157/2001 · 2001-11-03
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Aprobarea programului de lucru pentru sãptãmâna 29 octombrie Ñ 1 noiembrie a.c.
Dezbaterea ºi adoptarea raportului comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 66/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului
Dezbaterea ºi adoptarea raportului comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind apro- barea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 124/1998 privind orga- nizarea ºi funcþionarea cabinetelor medicale
· procedural · respins
· procedural
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
Dezbaterea proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii de Conturi (art. 116 din raportul comisiilor)
224 de discursuri
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Permiteþi-mi sã declar deschisã ºedinþa de azi, 25 octombrie 2001. ªedinþa este condusã de subsemnatul, asistat de domnii senatori: Constantin Nicolescu ºi Mihai Ungheanu, secretari ai Senatului.
Din totalul de 140 de senatori, ºi-a înregistrat prezenþa, prin vot electronic, pânã în acest moment, un
numãr de 88 de colegi, cvorumul de ºedinþã fiind de 71 de parlamentari.
Absenteazã motivat de la lucrãrile Senatului 11 colegi: 3 fiind membri ai Guvernului, doi colegi sunt plecaþi în delegaþii, doi colegi sunt bolnavi, 4 colegi sunt învoiþi.
Programul de lucru al zilei de azi, programat de Biroul permanent, este: lucrãri în plenul Senatului, între orele 9,00 (dar a început la 9,30) ºi 13,00. Dacã doriþi, putem prelungi programul de lucru cu 30 de minute.
## **Domnul Victor Apostolache**
**:**
Spuneþi pentru cei absenþi.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Sigur cã da, pentru ei spun acest lucru. Ordinea de zi este cea care v-a fost comunicatã.
În legãturã cu programul de lucru aveþi de fãcut obiecþiuni? Nu.
Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.
Programul a fost aprobat de plen cu 79 de voturi pentru, unul împotrivã ºi 3 abþineri.
În legãturã cu ordinea de zi aveþi de fãcut obiecþiuni? Nu sunt.
Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.
Cu 80 de voturi pentru, douã împotrivã ºi douã abþineri, ordinea de zi a fost aprobatã de plenul Senatului.
Stimaþi colegi, vã rog sã-mi permiteþi sã vã prezint programul sãptãmânii viitoare. Biroul permanent vã propune pentru luni, 29 octombrie, ºi joi, 1 noiembrie, lucrãri în plenul Senatului, iar marþi ºi miercuri, lucrãri în comisiile permanente.
Ordinea de zi va fi cea care v-a fost distribuitã.
Aveþi obiecþiuni? Nu.
Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra programului sãptãmânii viitoare.
Cu 74 de voturi pentru ºi 4 împotrivã, programul a fost adoptat de plenul Senatului.
La punctul 2 al ordinii de zi avem un raport al comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 66/2000. Din partea Senatului au participat la medieri doamna senator Rodica ªelaru ºi domnii senatori: Bucur Dionisie, Filipescu Cornel, Rus Ioan, Pãtru Nicolae, Valentin-Zolt‡n Pusk‡s, Radu F. Alexandru.
Rog pe unul dintre colegi sã-ºi ocupe locul la pupitru. Observaþi cã la prima poziþie, la articolul unic, a fost acceptat în comisia de mediere textul Camerei Deputaþilor.
Aveþi obiecþiuni? Nu sunt.
Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.
Text adoptat de plenul Senatului cu 72 de voturi pentru ºi 3 împotrivã.
La punctul 2, de asemenea, text al Camerei Deputaþilor.
Sunt obiecþiuni? Nu sunt.
Vã rog sã votaþi.
Text adoptat de plen cu 75 de voturi pentru ºi 3 împotrivã.
La punctul 3 se introduce art. 1[1] , textul Camerei Deputaþilor.
Observaþii? Nu sunt.
Vã rog sã votaþi.
Aprobat de plen cu 74 de voturi pentru ºi 3 împotrivã. Poziþia 4, art. 2, textul Camerei Deputaþilor.
Observaþii? Nu sunt.
Vã rog sã votaþi.
Aprobat de plen cu 77 de voturi pentru ºi douã împotrivã.
Poziþia 5, anexa, textul Camerei Deputaþilor, soluþie adoptatã în unanimitate.
Sunt obiecþiuni? Nu sunt.
Vã rog sã votaþi.
Aprobat de plen cu 77 de voturi pentru ºi unul împotrivã.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
La punctul 2, de asemenea, textul Camerei Deputaþilor la art. 6 alin. 5 nou introdus.
Aveþi obiecþiuni? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.
Cu 82 de voturi pentru ºi 3 împotrivã, a fost adoptat. La punctul 3, textul Camerei Deputaþilor. Observaþii? Nu sunt.
Vã rog sã votaþi.
Cu 71 de voturi pentru ºi 3 împotrivã, a fost adoptat de plen.
La punctul 4, art. 12 alin. 2, textul Camerei Deputaþilor. Observaþii? Nu sunt.
Vã rog sã votaþi.
Cu 71 de voturi pentru, 3 împotrivã ºi o abþinere, a fost aprobat de plen.
Punctul 5, art. 12, text comun. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot!
Cu 79 de voturi pentru ºi 4 împotrivã, a fost aprobat. Punctul 6, art. 12[1] , text comun. Observaþii? Nu sunt.
Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.
Cu 75 de voturi pentru ºi unul împotrivã, a fost adoptat de plen.
Punctul 7, art. 13 alin. 8, nou introdus. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.
Cu 72 de voturi pentru ºi douã împotrivã, a fost adoptat. La punctul 8 este textul Camerei Deputaþilor.
La punctul 9 este tot textul Camerei Deputaþilor. Observaþii? Nu sunt.
Vã rog sã vã exprimaþi prin vot. Domnilor senatori, vã invit sã votaþi!
Cu 78 de voturi pentru ºi 3 împotrivã, a fost adoptat. Punctul 10 din raport este textul Senatului.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Vã mulþumesc. La punctul 4 din ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 94/1992. Iniþiatorul este prezent. Îi invit la pupitru pe colegii din Comisia juridicã de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi pe colegii din Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.
Vã rog sã vã ocupaþi locurile!
Domnule ministru Acsinte Gaspar, vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.
## **Domnul Acsinte Gaspar Ñ** _ministru pentru relaþia cu Parlamentul_ **:**
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor senatori,
Proiectul de lege iniþiat de doi senatori ºi trei deputaþi aparþinând Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat (socialÐdemocrat ºi umanist), ce vã este supus spre dezbatere, are în vederea realizarea concordanþei între prevederile constituþionale ºi cele ale Legii nr. 94/1992 cu privire la organizarea ºi funcþionarea Curþii de Conturi.
Principalele reglementãri pe care le conþine proiectul sunt urmãtoarele:
Ñ cu privire la activitatea de control, reintroducerea controlului în procesul de privatizare, referitor la proceduri, derularea contractelor ºi utilizarea fondurilor, în concordanþã cu programul de guvernare, control care a fost eliminat din cuprinsul legii, prin Legea nr. 99/1999;
Ñ extinderea controlului la societãþile de investiþii financiare, asociaþii, fundaþii ºi organizaþii neguvernamentale care, în desfãºurarea activitãþilor, utilizeazã fonduri publice;
Ñ modul de utilizare a fondurilor provenite din asistenþa financiarã acordatã României de U.E ºi din alte surse de finanþare internaþionalã;
Ñ efectuarea de controale la acele persoane juridice care nu-ºi îndeplinesc obligaþiile financiare cãtre stat, unitãþile administrativ teritoriale sau instituþiile publice;
Ñ efctuarea controlului execuþiei bugetelor asupra Parlamentului, respectiv Camera Deputaþilor ºi Senatul.
Cu privire la structura organizatoricã a Curþii de Conturi, prin proiect se prevãd urmãtoarele:
Ñ comasarea celor douã secþii de control ulterior, instituite prin Legea nr. 204/1999;
Vã mulþumesc, domnule ministru. Procedurã? Vã rog.
Domnule preºedinte, vã aduc la cunoºtinþã douã probleme foarte importante, abateri grave, pentru care voi cere returnarea la comisiile reunite a acestui raport.
1. Acest raport a fost adoptat numai cu voturile Comisiei juridice de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, din pãcate, spun eu. Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, deºi apare în raportul comun, pentru mai mult de jumãtate din articolele prezentei legi nu a votat. Puteþi sã mã verificaþi. A fost vorba numai de votul colegilor din Comisia juridicã de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri. Or, fiind vorba de un raport comun, nu de douã raporturi diferite, sigur cã avem de-a face cu o neîndeplinire a unor obligaþii.
În al doilea rând, ºi cel mai important, este vorba de o încãlcare a prevederilor acestei legi ºi a art. 139 din Constituþie, care spune cã: ”Membrii Curþii de Conturi, numiþi de Parlament, sunt independenþi ºi inamovibili.Ò Din cele prezentate de domnul ministru, s-a constatat o încãlcare a acestei prevederi prin modificarea numãrului consilierilor ºi numãrului membrilor Curþilor de Conturi, iar în art. II, prin renumirea acestor membri în funcþie de prevederile noii legi, deci încetarea mandatului de 6 ani al membrilor Curþilor de Conturi, al judecãtorilor ºi procurorilor, deºi aceºtia, conform Constituþiei, sunt inamovibili. Eu cred cã suntem un for responsabil ºi nu trebuie sã ajungem în faþa Curþii Constituþionale.
Domnule coleg, dacã veþi dori sã luaþi cuvântul la dezbateri generale, atunci sã faceþi aprecieri asupra legii. Este o problemã. Dacã doriþi sã ridicaþi un incident de procedurã, vã rog sã-l ridicaþi.
Este incident de procedurã. Este motivaþia pentru care vã rog sã puneþi în discuþie excepþia ridicatã ºi sã supuneþi la vot returnarea proceduralã a legii la comisii, care, în cvorum ºi în prezenþa tuturor membrilor celor douã comisii, sã hotãrascã valabil. Comisia juridicã de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a fost prezentã.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Domnul preºedinte al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, ªtefan Viorel.
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor senatori,
Este ºtiut de toatã lumea câte dificultãþi apar atunci când comisiile sunt sesizate pentru raport comun. ªi în exemplul dat ne-am confruntat cu niºte dificultãþi în legãturã cu posibilitatea de a ne coordona cu Comisia juridicã de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi a ne întruni pentru acest raport comun, dar asta nu înseamnã cã la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci nu s-a dezbãtut, iar ceea ce este inserat în raport nu este însuºit prin vot. Mai exact, înaintea ºedinþei comune cu Comisia juridicã de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a avut douã ºedinþe în care a dezbãtut, separat, problematica legatã de acest proiect de lege.
A urmat a treia întâlnire împreunã cu Comisia juridicã de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi domnul senator nu poate spune cã nu a existat aceastã ºedinþã la care participarea a fost corespunzãtoare din partea ambelor comisii ºi, în finalul dezbaterilor Ñ cred cã la ultimele douã articole care au fãcut obiectul dezbaterilor, ºi pe baza cãrora s-a definitivat raportul Ñ comisiile s-au separat din nou ºi Comisia juridicã de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a tranºat aceste articole fãrã participarea membrilor Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.
Rezultatul dezbaterilor de acolo a fost preluat ºi analizat la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, fapt pentru care eu cred cã nu ne aflãm în faþa unei încãlcãri a procedurii, ci în faþa unei situaþii pe care am reuºit sã o depãºim în maniera prezentatã, ca sã putem prezenta raportul comun în termenul stabilit de Biroul permanent. Având în vedere ºi situaþia din teren de la Curtea de Conturi, care este destul de gravã, pãrerea mea este cã orice returnare la comisie, orice prelungire a termenului nu face decât sã agraveze situaþia cu care ne confruntãm la nivelul Curþii de Conturi.
Vã rog frumos sã fiþi de acord cã nu a fost nici o încãlcare de procedurã. Dacã e vreun membru din Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci care considerã cã nu a fost consultat, cã nu a votat în cunoºtinþã de cauzã pe marginea acestui raport, îl rog sã ridice problema aici, în plen.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnul preºedinte Predescu.
Domnule preºedinte, Regulamentul Senatului nu prevede nici o modalitate obligatorie de adoptare a raportului în cazul în care douã sau mai multe comisii trebuie sã
prezinte un raport comun. Aceastã activitate se desfãºoarã potrivit înþelegerii între cele douã comisii. Esenþial este ca, în final, raportul sã reprezinte însuºirea prin vot, ca act de voinþã a reprezentanþilor, în condiþii regulamentare, a celor douã sau trei comisii.
Aceastã problemã esenþialã a fost adusã la îndeplinire foarte simplu. Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a parcurs întregul proiect de lege, a venit cu amendamente scrise, am avut ºedinþã comunã în care am dezbãtut proiectul, amendamentele dânºilor, unele s-au mai corectat, ºi observaþiile membrilor Comisiei juridice de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri la aceste amendamente ºi la proiect ºi s-a adoptat textul final, dupã cum rezultã la fiecare articol, în consens cu raportul de vot etc.
Anexa la raport aratã la fiecare text modul cum a fost adoptat de cãtre cele douã comisii. Prin urmare, procedural este satisfãcutã condiþia esenþialã a regulamentului. Pe de altã parte, acesta nu este un motiv de restituire, pentru cã una din comisii îºi poate însuºi punctul de vedere al celeilalte, fãrã sã þinã ºedinþe comune. Esenþial este ca raportul sã fie comun, adicã sã reprezinte ºi un punct de vedere, ºi celãlalt, unitar, contopite într-un singur raport.
Aceastã condiþie esenþialã a regulamentului este îndeplinitã.
A doua observaþie. Ca temei, restituirea. Pãi, art. 139 alin. 4 din Constituþie zice aºa: ”Membrii Curþii de Conturi, numiþi de Parlament, sunt independenþi ºi inamovibili, potrivit legiiÓ, domnule coleg. Dumneavoastrã aþi omis aceastã particulã de caracterizare, de determinare, ”potrivit legiiÓ, ºi legea este asta.
Nu. Domnule preºedinte, vã rog sã mã iertaþi, legea este în vigoare.
Domnule senator, rugãmintea mea este sã solicitaþi cuvântul în conformitate cu regulamentul, întrucât existã o prevedere expresã care aratã cã un incident de procedurã este ridicat de un domn senator printr-o singurã intervenþie. Sunt convins însã cã nu aþi adus toate argumentele. Vã dau pentru a doua oarã cuvântul.
Dacã-mi îngãduiþi sã termin cu argumentarea... Aceasta este Legea Curþii de Conturi ºi, ca orice lege, poate fi completatã ºi modificatã, atunci când este cazul, temeinic, motivat. Ea este supusã completãrii ºi modificãrii. Vreþi sã spuneþi cã dacã a fost o datã adoptatã nu mai poate fi ulterior modificatã sau completatã? Cred cã nu puteþi susþine aºa ceva. Acest proiect modificã ºi completeazã legea Curþii de Conturi ºi aceasta este legea potrivit cãreia se bucurã de inamovibilitate membrii Curþii de Conturi.
Aveþi cuvântul, domnule senator Popa.
Domnule preºedinte, Legea Curþii de Conturi este în vigoare. Aceastã propunere urmeazã sã fie adoptatã. Deocamdatã avem o lege prin care sunt recunoscute mandatele de 6 ani, care nu numai cã au trecut prin Parlament, dar sunt ºi semnate prin acte. Numirile sunt fãcute de preºedintele republicii. Noi avem un principiu; nu putem ataca niºte drepturi care au fost recunoscute ºi au fost adoptate de instituþia noastrã. Vã dau un exemplu, domnule preºedinte, de modul cum a fost încãlcat cvorumul ºi de modul în care acest lucru este dovedibil prin raportul ºi actul pe care îl aveþi în faþã. Vã rog foarte mult sã mã urmãriþi.
La art. 9 la punctul 5 se spune ”nemodificat, unanimitateÒ. Nu a existat unanimitate ºi vã dovedesc la articolele respinse. La art. 9 aveþi în anexa 2 la raport amendamente ºi sunt 5 voturi contra din 10; de aceasta vã spun despre formula cu întrunirea separatã, cã vom lua acordul la telefon ºi aºa mai departe. Eu, câtã vreme nu am în faþã cvorumul celor douã comisii, contest modul în care s-a dat aprobarea ºi s-a votat pentru în aceste comisii reunite.
Câtã vreme s-a recunoscut ºi de domnii preºedinþi cã numai o parte din aceastã lege a fost discutatã în comun ºi într-un fel de cvorum Ñ deºi nici când am fost în aceste comisii reunite nu a fost efectiv cvorum de 6 senatori pe fiecare comisie Ñ totuºi a fost un vot al majoritãþii. Noi am avut 5 voturi împotrivã, iar în raport se spune unanimitate.
Pãi, acestea nu sunt greºeli, ci sunt lucruri care încalcã procedura. Eu vã rog foarte mult ca la un incident de acest gen sã reverificãm un cvorum, ca sã obþinem în realitate ºi un vot legal, astfel încât sã nu avem dubii dacã aceastã lege a trecut prin forþa unor decizii ale majoritãþii sau prin discuþii corecte fãcute în comisii ºi în plen, aºa cum cere regulamentul.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Nu mai intervin.
Vã mulþumesc, domnule senator.
Stimaþi colegi, aþi ascultat argumentele prezentate de domnul senator Popa, în sensul cã acest raport, întocmit la propunerea legislativã la proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 94/1992, nu ar fi în conformitate cu prevederile regulamentului, deoarece dezbaterile s-au fãcut separat în cele douã comisii, respectiv Comisia juridicã de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci. În parte, s-au fãcut împreunã, iar raportul final întocmit de Comisia juridicã de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri a fost însuºit de Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi nu au participat împreunã cele douã comisii la votul final.
Solicitarea Domniei sale este sã constataþi cã au fost încãlcate procedurile regulamentare, iar proiectul de lege sã fie retrimis comisiilor sesizate în fond.
Vã rog sã vã exprimaþi prin vot în legãturã cu solicitarea domnului senator Popa.
Vã rog sã votaþi!
Cu 25 voturi pentru, 65 împotrivã ºi o abþinere, solicitarea a fost respinsã.
Îi rog pe domnii preºedinþi sã prezinte raportul.
## Domnule preºedinte,
Doamnelor ºi domnilor senatori,
Cu adresa L385/2001, Comisia juridicã de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci au fost sesizate spre dezbatare ºi întocmirea raportului comun la proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii de Conturi, propunere legislativã adoptatã de Camera Deputaþilor.
Dezbaterile au avut loc în zilele de 10 ºi 17 octombrie a.c. ºi cele douã comisii au hotãrât sã adopte cu majoritate de voturi raportul de admitere cu amendamente, prevãzute în anexa 1 care face parte integrantã din prezentul raport.
Fãrã sã reiau cele prezentate de iniþiator, vreau sã adaug cã, în scopul respectãrii normelor de tehnicã legislativã, cele douã comisii au hotãrât sã preia în textul proiectului de lege modificãrile aduse prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 78/2001 pentru completarea art. 116 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii de Conturi, precum ºi completarea adusã prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 101/2001, a art. 17 din aceeaºi lege, în sensul cã organele Curþii de Conturi sã aibã competenþã de control ºi în privinþa utilizãrii fondurilor puse la dispoziþia României de U.E., prin programul SAPARD ºi a cofinanþãrilor aferente.
Drept urmare, pentru acele ordonanþe de urgenþã ale Guvernului se vor prezenta rapoarte de respingere, întrucât acestea au rãmas fãrã obiect de reglementare.
În cursul dezbaterilor au fost susþinute amendamentele formulate de domnii senatori: Paul Pãcuraru, Nicolae-Vlad Popa, Dan Constantinescu Ð P.N.L.; domnul senator Iuliu Pãcurariu Ð P.D.; ºi Ionel Alexandru ºi Vasile Horga Ð P.R.M. Unele amendamente au fost admise, aºa cum rezultã din anexa 1, iar altele au fost respinse ºi sunt prezentate în anexa 2.
Faþã de cele prezentate, cele douã comisii supun dezbaterii plenului Senatului prezentul raport de admitere a proiectului de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii de Conturi.
În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, conform art. 72 alin. 3 lit. h) din Constituþia României ºi urmeazã a fi adoptat, potrivit art. 74 alin. 1 din Constituþie.
Vã mulþumesc, domnule senator.
Îl consult pe domnul senator Predescu dacã doreºte sã completeze argumentaþia.
Doresc sã fac doar o subliniere, domnule preºedinte, ºi anume cã modificãrile ºi completãrile aduse prin acest proiect de lege, care include ºi cele douã ordonanþe de urgenþã anterioare, readuc ºi reaºazã Curtea de Conturi în statutul ei constituþional de instituþie de control ºi jurisdicþie în materia banului public, deoarece, pe de o parte, competenþele, iar pe de altã parte, controlul fuseserã fundamental ºi esenþial ciuntite Ñ dacã nu aproape desfiinþate Ñ prin acea lege cu asumarea rãspunderii pe care a fãcut-o Guvernul din legislatura precedentã.
Efectele s-au vãzut, motiv pentru care susþinem ºi vã rugãm sã acceptaþi toate completãrile ºi modificãrile operate la Legea privind Curtea de Conturi a României. Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc, domnule senator.
Declar deschise dezbaterile generale. Sunt domni colegi care doresc sã intervinã? Domnule senator Dan Constantinescu, aveþi cuvântul.
Domnule preºedinte, nu voi începe, cum ar fi normal, tot cu o chestiune de procedurã, deoarece, deºi sunteþi iniþiator, eu am încredere în obiectivitatea dumneavoastrã de a conduce aceastã ºedinþã nepãrtinitor. Altminteri, ar fi fost firesc ºi cel puþin elegant, sã gãsim o altã formulã.
Sigur cã în expunerea de motive au fost prezentate o serie de repere potrivit cãrora iniþiatorii doresc cã modifice legea Curþii de Conturi. Din pãcate, aceste repere, dupã opinia mea, sunt false, motivaþia fiind una cât se poate de prozaicã, ºi anume încercarea Ñ ºi reuºitã, pânã în acest moment Ñ de subordonare politicã a Curþii de Conturi.
Ca un simplu exemplu, v-aº da, tot procedural, modul în care au reprezentat Curtea de Conturi în aceste dezbateri o serie de oficiali, întâmplãtor, numai din zona jurisdicþionalã, nici unul din zona economicã, modul obedient în care au acceptat toate propunerile iniþiatorilor ºi au respins toate amendamentele noastre. Este firesc sã fie aºa dacã ne gândim cã aceºtia vor trece printr-un nou filtru, comandat de putere dupã numai doi ani de la numirea lor în funcþie.
De altfel, aceastã falsitate a motivaþiei se vede ºi din contradicþia dintre extinderea obiectului de activitate a Curþii de Conturi ºi reducerea numãrului consilierilor, procurorilor ºi judecãtorilor.
Este un rezultat obþinut Ñ demisia preºedintelui Curþii de Conturi Ñ care credeam cã satisface partidul de guvernãmânt, dornic sã acapareze toate instituþiile, într-un procedeu, sã spunem, la limita democraþiei.
N-a fost sã fie aºa ºi se pare cã trebuie transpus actualul algoritm politic general, în cazul Curþii de Conturi, motiv pentru care singura ”gãselniþãÒ a fost aceea de a destitui, printr-o lege, toþi consilierii Curþii de Conturi ºi a-i renumi, potrivit actualului algoritm.
De altfel, intenþia declaratã, de subordonare, este legatã ºi de alte texte privind obiectul de activitate. Se
ajunge, la un moment dat, sã se exceadã obiectul de activitate a Curþii de Conturi prin atribuþii legate de controlul unor clauze de privatizare, cum ar fi cele sociale, de investiþii sau de altã naturã, care nu au legãturã cu ideea de formare a veniturilor ºi de control al utilizãrii lor, care este obiectul de bazã al Curþii de Conturi.
ªi eu vã mulþumesc.
Din partea Grupului parlamentar P.D., domnul senator Iuliu Pãcurariu.
## Domnule preºedinte,
Stimaþi colegi,
Sunt la al doilea mandat de parlamentar ºi cred cã nu este nici unul dintre dumneavoastrã care sã spunã, chiar în cadrul Comisiei de buget, finanþe, unde am activat 4 ani de zile, la Camera Deputaþilor, cã trecuta putere nu a avut dialog cu opoziþia ºi nu a avut o þinutã de respect, în fapte, ºi nu declarativã.
Vreau sã vã spun cã preºedinþii vechilor Comisii de buget, finanþe þineau ºi fãceau orice compromis necesar ca proiecte de lege sau amendamente sã fie votate ºi de opoziþie. Este cazul domnului preºedinte Constantinescu, la Camera Deputaþilor, sau fostul ministru al finanþelor, domnul Remeº.
Vreau sã vã aduc aminte cã, în 1998, la dezbaterea bugetului, v-am acceptat un amendament fãcut de P.D.S.R. prin care am alocat suplimentar Ministerului Sãnãtãþii 300 de miliarde de lei. ªi nu am þinut ca acest amendament sã fie însuºit de putere, ci v-am lãsat ca dumneavoastrã sã-l propuneþi în faþa opiniei publice din aceastã þarã, pe care o reprezentaþi.
Dezbaterea principalã, legatã de aceastã lege este dacã, prin noile prevederi, Curtea de Conturi devine sau nu devine un instrument politic, la dispoziþia puterii.
În cadrul dezbaterii care a avut loc în ºedinþa comunã a Comisiei juridice de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi a Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, la Senat, am încercat timp de o orã ºi ceva sã-i conving pe reprezentanþii puterii ca exercitarea controlului Curþii de Conturi la o firmã privatã sã fie determinatã de un cadru obiectiv. Cu alte cuvinte, faptul cã o firmã nu ºi-a achitat obligaþiile faþã de statÉ Deci controlul Curþii de Conturi, pe prevedere constituþionalã, ºi anume, modul în care se realizeazã veniturile statului sã fie declanºat pe o informaþie care sã fie gãsitã în mod obiectiv, ºi nu la o comandã.
Cu alte cuvinte, o firmã care nu-ºi achitã obligaþiile la statÉ Cine constatã cã s-a creat aceastã situaþie? Aceastã situaþie poate fi constatatã doar la finanþele judeþene. ªi, prin amendament, care, mã rog, nu apare în raport, am cerut ca acest control al Curþii de Conturi la o firmã privatã sã fie determinat numai ºi numai când o asemenea informaþie este indubitabilã ºi apare în mod obiectiv. S-a refuzat acest lucru. Nu afecta schimbarea de fond pe care aþi dorit-o dumneavoastrã, privind atribuþiile Curþii de Conturi, nu modifica, pe fond, proiectul de lege. S-a refuzat, nu s-a doritÉ ªi de faþã era ºi ministrul pentru relaþia cu Parlamentul, domnul deputat Acsinte Gaspar.
ªi eu vã mulþumesc.
Din partea Grupului parlamentar U.D.M.R., domnul senator Eckstein.
Aveþi cuvântul.
## Domnule preºedinte,
Domnilor colegi,
Partidul Social Democrat este prietenul nostru, desigur, dar adevãrul ne este un prieten ºi mai bun.
Cu privire la acest proiect de lege, noi am susþinut foarte multe texte care au fost introduse ºi care, într-adevãr, încearcã sã ordoneze, dacã vreþi, funcþionarea Curþii de Conturi.
În schimb, sunt mai multe prevederi care încalcã inamovibilitatea judecãtorilor ºi procurorilor financiari, textele care încalcã principii constituþionale, stabilirea unor instituþii ale statului Ñ ºi nu sunt multe. ªtim bine care sunt, între ele, ºi Curtea de Conturi. Acest lucru nu poate ºi nu este acceptat de cãtre noi, ºi nu vom susþine acele prevederi din lege.
Mulþumesc.
## Vã mulþumesc.
Nemaifiind alte înscrieri la cuvânt, îl consult pe domnul deputat ºi ministru Gaspar, în dubla calitate pe care o are, dacã doreºte sã facã anumite comentarii, în calitatea de iniþiator.
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor senatori,
Prin modul în care au fost puse problemele de cãtre cei care au luat cuvântul ca reprezentanþi ai grupurilor parlamentare se încearcã, totuºi, o deplasare a problemelor de la obiectul legii, pentru cã, dacã lucrurile s-ar fi citit cu mai multã atenþie, cred cã nu s-ar fi fãcut afirmaþiile care s-au fãcut.
În fond, ce conþine legea, ca sã mã refer la probleme de structurã organizatoricã? Reducerea numãrului de consilieri de conturi de la 25 la 18, pentru care motivaþia este urmãtoarea: prin Legea nr. 99/1999, legea aceea prin care Guvernul ºi-a angajat rãspunderea în faþa Parlamentului pe 12 proiecte de lege Ð ceea ce era cu totul neconstituþional, deoarece Constituþia prevede cã angajarea rãspunderii se face pentru un proiect de lege, pentru o declaraþie sau pentru un program Ð, prin acea lege a fost desfiinþat controlul preventiv, care a fost preluat de cãtre Ministerul Finanþelor Publice. Secþia de control preventiv din structurã a dispãrut. Aceastã secþie numãra 7 consilieri de conturi. Aceºti 7 consilieri erau distribuiþi în felul urmãtor: vicepreºedintele cu problemele de control preventiv, ºeful secþiei de control preventiv ºi 5 consilieri de conturi.
Deci asta este motivaþia principalã. Înainte de aceastã modificare, activitatea Curþii de Conturi era organizatã pe cele trei tronsoane: control preventiv, control ulterior ºi activitatea jurisdicþionalã. Dispãrând o componentã a activitãþii Curþii de Conturi, în mod firesc, trebuia redus ºi numãrul consilierilor de conturi.
În altã ordine de idei, vreau sã vã spun cã cei care sunt consilieri de conturi sunt numiþi de Parlament, nu sunt numiþi de Preºedintele României; ei nu exercitã control operativ. Consilierii de conturi sunt cei care dau descãrcarea de gestiune ºi, bineînþeles, coordoneazã activitãþile Curþii de Conturi la nivel general. În legãturã cu afirmaþia cã se excede obiectul controlului, în cazul contractelor de privatizare cu privire la clauzele sociale, clauzele sociale impun ºi ele, angajeazã anumite fonduri. Iar în legãturã cu acestea, bineînþeles cã trebuie efectuat controlul din punct de vedere al modului în care sunt utilizaþi banii publici.
## Vã mulþumesc.
Îi consult pe reprezentanþii comisiilor dacã doresc sã intervinã, în conformitate cu prevederile art. 94 din regulament.
Eu am sã încerc sã rãspund la surprinderea colegului de la Partidul Democrat, de ce nu a fost inseratã susþinerea sa de a se înscrie în lege cã are atribuþie, competenþã de a verifica gestiuni, stãri, situaþii, bilanþuri etc., Curtea de Conturi, la unitãþi private.
Eu am sã îndrãznesc sã vã explic, afirmând ºi menþionând ceea ce este bine cunoscut de cãtre toatã lumea. Curtea de Conturi îºi desfãºoarã activitatea _ope legis_ , adicã în temeiul legii. Curtea de Conturi îºi desfãºoarã activitatea imperativ, din oficiu. Aºa prevede Constituþia ºi legea organicã de organizare ºi funcþionare a ei. ªi, dacã acesta este statutul ºi regimul juridic al activitãþii acestei instituþii republicane, cum sã înscriu în lege cã activitatea Curþii de Conturi se desfãºoarã la sesizare serioasã? Dacã reuºiþi dumneavoastrã sã le conciliaþi, sã mai convingeþi pe cineva de un aºa-zis amendament, atunci vi-l acceptãm.
Este motivul pentru care, constatând caracterul, fundamentul constituþional al Curþii de Conturi, desfãºurarea activitãþii în temeiul legii, din oficiu, imperativ, nu puteam sã înscriem cã îºi desfãºoarã activitatea la o sesizare sau, ºtiu eu, înºtiinþare serioasã.
Vreau sã vã spun cã ºi denunþul poate fi temei de declanºare a activitãþii Curþii de Conturi, precum ºi orice alt mijloc prin care ia la cunoºtinþã despre o faptã ce încalcã legea, este în neregulã cu fondurile interesând banul public, aºa încât legea nu are capacitatea de a descrie toate modalitãþile luãrii la cunoºtinþã. Legea înscrie doar cã, imperativ, din oficiu, controlez formarea, administrarea, utilizarea banului public ºi, cu asta, se dã acoperire fundamentalã, potrivit Constituþiei ºi legii organice dezvoltãtoare a competenþelor ºi atribuþiilor Curþii de Conturi.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
## Vã mulþumesc.
Domnilor colegi, sã trecem la dezbaterea pe articole. Sigur, domnilor senatori, aveþi amendamente formulare la anumite articoleÉ
Numai puþin! Ce cereþi? Deocamdatã daþi-mi voie sã conduc ºedinþa ºi imediat o sã vã ofer cuvântul.
Deci, cu rãspunsurile primite din partea iniþiatorilor ºi din partea reprezentanþilor celor douã comisii, declar închise dezbaterile generale.
Asta eraÉ Deci, conform regulamentului, se poate interveni, dacã dumneavoastrãÉ pe o chestiune foarte importantã, pentru cã s-a discutat acum, s-a fãcut o afirmaþie de cãtre reprezentanþii comisiei, care nu corespundeÉ
Deci doriþi sã mai interveniþi la dezbateri generale.
Un minut, vã rog.
Sigur cã da. Adresez solicitarea plenului Senatului sã acceptãm ca domnul senator Popa sã intervinã la dezbaterile generale, deºi din parteaÉ
Din salã
#39415Nu!
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Domnilor colegi, haideþi sã manifestãm înþelegere, întrucâtÉ
Nu, nu aþi manifestat-o! Vã rog sã recitiþi prevederile art. 93 alin. 2 din Regulamentul Senatului, întrucât dezbaterile se fac pe grupuri parlamentare, dar, atunci când existã un proiect de lege important Ñ ºi acesta este un proiect de lege important Ñ, Senatul poate accepta ca ºi un alt coleg dintr-un grup parlamentar sã ia cuvântul.
Vã rugãm însã sã fiþi concis. Aveþi cuvântul, domnule senator.
## Domnule preºedinte,
În art. 19 pct. c), colegii mei au spus acest lucru, se dã posibilitatea controlului Curþii de Conturi asupra întreprinderilor cu capital privat oricând, pentru cã, dacã nu-ºi îndeplinescÉ Deci condiþia este sã nu-ºi îndeplineascã obligaþiile financiare cãtre stat. Chestiunea asta nu se poate stabili decât controlând-o. Deci întâi controlez, dupã aceea stabilesc dacã nu s-au îndeplinit ºi continuu controlul.
Vreau doar sã spun cã aceastã chestiune încalcã prevederile de drept comunitar, în care Curþile, se spune foarte precis, eu nu am de ce sã intru în amãnunte, Curtea de Conturi nu are voie sã controleze capitalul privat. Este un principiu. ªi vã rog sã mã credeþi cã, prin aceastã chestiune, intrãm în conflict cu dreptul comunitar. Eu fac un avertisment, pentru cã aceastã intrare în conflict juridic cu o prevedere comunitarã, sigur, o sã lase urme. Eu subliniez încã o datã, în faþa Senatului, pericolul în care ne aflãm în legãturã cu aceastã chestiune. Mulþumesc.
Mulþumesc.
De asemenea, domnul senator Iuliu Pãcurariu, vã rog.
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi, Vreau sã-i rãspund domnului senator Predescu...
Deci ºi la dumneavoastrã este un drept la replicã.
Deci în situaþia în care, astãzi, în România, existã un control de gestiune anual, pe care îl face consiliul judeþean ºi, acolo unde sunt probleme, sesizeazã Curtea de Conturi... Asta este o situaþie care are un proces care existã în acest moment în România. Amendamentul meu era foarte clar: acolo unde sunt firme private care nu-ºi îndeplinesc obligaþiile faþã de stat, controlul sã se efectueze la cererea finanþelor judeþene unde se constatã efectiv cã aceste firme nu ºi-au îndeplinit obligaþiile. Mã îndoiesc eu cã în clipa de faþã practic îmi poate crea cineva o procedurã prin care Curtea de Conturi poate sã verifice cum îºi achitã obligaþiile cele câteva sute de mii de întreprinderi din România.
Din salã
#42063Din oficiu nu poate...
Din oficiu este ineficientã, pentru cã nu are cum sã efectueze controale, sã vadã care sunt firmele care nu-ºi achitã obligaþiile. Existã instituþii ale statului care constatã acest lucru ºi acestea sunt finanþele judeþene.
Vã întreb... În clipa de faþã, controlul de gestiune la consiliile locale din România se desfãºoarã la cererea
consiliului judeþean. Se efectueazã un control, se constatã cã sunt probleme în gestiune, se sesizeazã Curtea de Conturi. Asta este ce se întâmplã acum în România.
Vã mulþumesc.
Domnilor senatori, declar închise dezbaterile generale...
Domnule preºedinte!
Da.
Din punct de vedere procedural, lucrurile au luat o turnurã, n-aº spune extraordinarã, ci particularã, pur ºi simplu.
Domnul senator Predescu ne-a explicat aici ceva în legãturã cu problema discutatã ºi la aceastã explicaþie, care este, cum sã zic?, bun comun, în acest moment, ºi foloseºte bunei desfãºurãri a discuþiei noastre, noi vrem sã spunem ceva. Asta este în afara procedurii pe care aþi citit-o, dar se înscrie în procedura generalã a dezbaterilor din Senat.
ªi eu vreau sã vã dau o singurã speþã, apropo de ceea ce domnul Predescu a spus aici, ca sã vedeþi unde ne pot duce, ºtiu eu?, niºte explicaþii foarte generale, care sunt valabile, la urma urmei, peste tot.
Nimeni nu neagã faptul cã, fãrã îndoialã, Curtea de Conturi lucreazã în temeiul legii, dar se poate întâmpla urmãtoarea speþã Ñ ºi vã rog sã fiþi atenþi la ea, pentru cã ea existã ºi în dreptul civil comun, ºi în dreptul penal, ºi în multe alte ramuri ale drepturi, unde situaþii cvasiasemãnãtoare existã: cineva face un denunþ mincinos, de la început mincinos, dar acest lucru nu este vizibil, bineînþeles, cu privire la situaþia financiarã a unei instituþii private. În baza denunþului, cum bine s-a spus aici, Curtea de Conturi acþioneazã, adicã verificã toatã instituþia privatã ºi ajunge, bineînþeles, la concluzia cã denunþul era mincinos. Dar, cu aceastã ocazie ºi prin aceastã procedurã, s-a ajuns dincolo de prevederile constituþionale.
ªi am sã închei cu urmãtorul lucru: asist cu îngrijorare, ca jurist de 30 de ani, la o ingerinþã formidabilã în ceea ce se cheamã inviolabilitatea instituþiei proprietãþii private.
Atrag atenþia tuturor asupra acestei chestiuni, cã începem sã fim citaþi peste frontierã cu privire la aceastã incursiune, ca sã zicem aºa, sistematicã, împotriva unui articol constituþional care asigurã inviolabilitatea proprietãþii private. Aceastã instituþie noi trebuie s-o întãrim, ºi nicidecum s-o slãbim prin tot felul de inþiative, unele dintre ele Ñ ºi nu mã refer la cele de faþã Ñ fanteziste de-a dreptul.
Vã mulþumesc.
10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2001
Vã mulþumesc. Declar închise dezbaterile generale...
Domnule preºedinte, o explicaþie! Rãmânem...
Vã ofer cuvântul. Daþi-mi voie sã respect regulamentul, sã conduc ºedinþa.
Declar închise dezbaterile generale. Dacã aveþi de fãcut comentarii doar pe ultimele trei intervenþii? Deci nu reluaþi alte puncte de vedere.
## **Domnul Ion Predescu:**
Potrivit legii, este bine cunoscut, pentru cã e prevãzut în lege, competenþele, atribuþiile Curþii de Conturi se limiteazã doar la relaþiile directe ale acelei persoane juridice de drept privat cu statul. Nu controlul capitalului, controlul gestiunii, domnule coleg. Aþi deplasat discuþia. Pãi, dacã asta este competenþa? Iar în privinþa modului de sesizare, cã asta discutam, în legãturã cu atribuþiile, nu este nevoie de sesizare. Poate sã le facã ºi din oficiu.
Mai doriþi sã luaþi cuvântul? Vã rog.
## Domnule preºedinte,
De fapt, am alunecat pe o procedurã, într-adevãr, nepotrivitã, pentru cã noi dezbatem prevederile unui amendament. Vom ajunge acolo ºi se vor aduce argumente atunci. Deci nu e cazul sã discutãm la dezbaterile generale.
Din salã
#46268Alþii au trecut la discursuri politice.
## Da, mulþumesc.
Doriþi sã luaþi cuvântul, domnule senator Bîciu?
Vã mulþumesc.
Stimaþi colegi, vã rog sã observaþi cã primul amendament admis la proiectul de lege este la art. 13. Pânã la acest articol existã însã un amendament la art. 9, amendament respins, formulat de domnul senator EcksteinKov‡cs PŽter.
Îl consult dacã îl susþine în plen.
Din salã
#46748Nu mai este prezent!
Nefiind prezent, nu are cum sã-l susþinã. Urmãtorul amendament respins este la articolul... Poftiþi?
Acest amendament este formulat de subsemnatul ºi domnul Nicolae-Vlad Popa ºi susþinut ºi de domnul Eckstein, motiv pentru care ne susþinem în continuare amendamentul.
Deci, aºa cum scrie ºi la pct. 1 din amendamente respinse, autorii amendamentelor sunt domnul NicolaeVlad Popa ºi subsemnatul, iar la observaþii spune cã acest amedament este susþinut ºi de domnul EcksteinKov‡cs PŽter.
Da. Eu am citit numai observaþii. Aveþi cuvântul, vã rog.
## Domnule preºedinte,
Cred cã nu are rost, nu vreau sã fiu acuzat de lucruri care au început sã se ºuºoteascã... Am susþinut motivaþia în cadrul dezbaterii generale. Apreciem cã nu este necesarã reducerea numãrului de consilieri. În consecinþã, susþinem amendamentul.
Îl consult pe domnul senator Popa dacã are argumente suplimentare.
Vroiam sã fac urmãtoarea completare. A punctat-o, într-un fel, domnul senator Predescu. Deci Curtea de Conturi, când merge la o societate privatã sã verifice datoriile cãtre buget, nu intrã în patrimoniul societãþii private. Verificã banii neîncasaþi de stat de la societatea privatã. Deci acest control este corect.
În ceea ce priveºte faptul cã ºi-ar depãºi, pe undeva, atribuþiile, nu sunt de acord, numai cã, atunci când ajungem la amendamentul respectiv, modul lui de formulare poate suferi ceva modificãri dacã nu este formulat corect, ºi v-aº propune, de pe acum, ºi plenul sã fie de acord, sã ajungem la o formã a amendamentului care sã satisfacã pe deplin cerinþele domnilor senatori.
Este cunoscut cã în Legea Curþii de Conturi se acordã un mandat de 6 ani, care este dat de lege, dar ºi prin votul Parlamentului, ca o procedurã obligatorie. Acest drept este conform cu art. 139 ºi vreau sã subliniez încã o datã importanþa acestui text, în care se prevede cã membrii Curþii de Conturi sunt independenþi ºi inamovibili. ªi, pentru cã cineva spunea cã sunt declaraþii politice, ºi nu pe text, vreau sã vã fac o precizare importantã: orice ciuntire, orice fel de schimbare în acest drept recunoscut de Constituþie ºi de lege este, ºi o spun ultima datã, o încãlcare gravã a unor principii democratice. Toþi de aici suntem obligaþi sã respectãm Constituþia ºi legile þãrii. Chiar dacã suntem într-o anumitã majoritate Ñ vremelnic, spun eu Ñ nu puteþi sã faceþi o asemenea modificare, care încalcã un principiu ºi care va fi socotitã... va intra, pe undeva, în istorie, pentru cã, încã, în România nu s-au întâmplat asemenea modificãri.
Am cerut în comisie sã mi se dea un exemplu. S-a spus: ”Da, s-a redus în momentul în care s-a modificat legea de cãtre fosta putere, s-a anulat dreptul unei secþii de control sã-ºi exercite controlul.Ò Era firesc, s-a modificat legea în legãturã cu acel domeniu, dar nu s-a schimbat nici un judecãtor sau consilier. Asta este o chestiune importantã. Deci acel drept recunoscut nu l-a schimbat nimeni. ªi vã rog foarte mult sã nu trecem cu uºurinþã peste acest punct foarte, foarte important.
Vã mulþumesc.
Noi am propus eliminarea, adicã sã rãmânã textul vechi, care este... ªi motivaþia este simplã: s-au majorat atribuþiile Curþii de Conturi. Deci nici mãcar din punct de vedere economic nu este motivatã reducerea respectivã.
Da, vã rog, iniþiatorul. Punctul de vedere legat de acest amendament.
## Domnule preºedinte:
Eu, de altfel, în cadrul dezbaterilor generale, m-am referit la cele douã amendamente care au fost puse în discuþie ºi atunci, ºi vãd cã se reitereazã ºi în momentul de faþã, când s-a trecut la dezbaterea pe text.
Referitor la faptul cã au sporit atribuþiile de control ale Curþii de Conturi, vreau sã vã spun cã acest control nu se efectueazã de cãtre consilierii de conturi. Controlul se efectueazã de cãtre controlorii financiari, de cãtre procurorii financiari, iar reducerea numãrului de personal la unitãþile teritoriale a derivat din Legea bugetului.
Dumneavoastrã ºtiþi foarte bine cã nici o cheltuialã nu poate fi efectuatã, atâta timp cât nu existã sursã bugetarã. În momentul în care în buget nu s-au mai gãsit sursele necesare pentru asigurarea salariilor pentru toþi cei care efectuau controalele, sigur cã ºi la unitãþile din teritoriu trebuia sã fie redus numãrul de posturi.
În ceea ce priveºte problema în discuþie, cu cei 18 consilieri de conturi, din cei 25, eu cred cã este foarte firesc sã se întâmple aºa, din moment ce din structura oganizatoricã a Curþii de Conturi, la nivel central, a fost eliminatã Secþia de control preventiv, secþie care, aºa cum am spus, era încadratã cu 7 consilieri de conturi. Deci, din cei 25, au rãmas 18.
Vã mulþumesc, domnule ministru. Domnul senator Pãcurariu.
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Þin sã vã reamintesc cã Legea de modificare a Curþii de Conturi a fost dezbãtutã în 1999, dupã trecerea controlului preventiv la Ministerul Finanþelor Publice, ºi numãrul de 25 a fost dispus atunci de P.D.S.R. Nu aº vrea sã cred cã suntem în faþa procedurii standard a noii
puteri, reorganizare ºi punerea în aplicare în noile condiþii a Legii funcþionarului public ºi numim pe cine vrem. Vã mulþumesc.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Da, vã mulþumesc.
## Domnule preºedinte,
Domnilor colegi,
De fapt, eu încep sã nu mai înþeleg nimic. De douã ori, iniþiatorul ne-a prezentat un lucru foarte simplu ºi clar, ºi colegii noºtri refuzã sã-l accepte.
De fapt, prin aceastã lege revenim la normalitate. Faptul cã, atunci când s-a desfiinþat, când s-a transferat controlul preventiv de la Curtea de Conturi la Ministerul Finanþelor Publice, pentru a nu se complica problemele destul de complicate la vremea aceea, în cadrul Coaliþiei de la guvernare, s-a mai înfiinþat, în mod artificial, o secþie, ca sã rãmânã 24 de membri ai Curþii de Conturi, dupã care, ca sã se gãseascã o soluþie pentru ca cel care trebuia sã fie preºedinte sã poatã fi preºedinte, s-a ajuns la 25, iar astãzi venim ºi repunem în normalitate, aducând la 18, pentru cã asta este activitatea ºi acesta este numãrul pe care-l reclamã activitatea. Dânºii ne acuzã pe noi pentru cã nu facem decât sã corectãm sau sã încercãm sã corectãm niºte greºeli pe care dânºii le-au fãcut. Au forþat lucrurile la vremea respectivã ºi acum revenim la normalitate. Era firesc ca, atunci, când controlul preventiv a trecut la Ministerul Finanþelor Publice, sã reducem ºi numãrul de membri ai Curþii de Conturi, ºi noi asta facem acuma Ñ corectãm greºeala care s-a fãcut atunci din raþiuni care îi privesc. ªi în nici un caz nu sunt de acord cu ceea ce spune domnul Pãcurariu, precum cã P.D.S.R.Ðul, la vremea respectivã, ar fi fãcut 25. Nu ºtiu de unde este, în ce condiþii o fi votat, care a fost conjunctura, ce informaþii are domnul Pãcurariu... Eu nu ºtiu.
Dar ºtiu cã normalitatea ne determinã sã acceptãm numãrul de 18, ºi nu mai mult. Vã mulþumesc.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
## Da, vã mulþumesc.
Stimaþi colegi, daþi-mi voie sã
Vot · Amânat
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Din salã
#54313Prima variantã!
Este primul amendament, am spus ,la art. 9 alin. 1. Aveþi douã amendamente la acest text.
Amendamentul a întrunit doar 27 de voturi pentru, motiv pentru care este respins, întrunind 65 contra ºi douã abþineri. La acelaºi art. 9, cei doi iniþiatori mai au un amendament, la alin. 2. Vã consult dacã-l susþineþi. Aveþi cuvântul, domnule senator.
E vorba de introducerea prevederii cã... acelei prevederi... deci prevederea de la art. 1 va intra în vigoare numai în momentul încheierii mandatelor actualilor consilieri de conturi. ªi am motivat încã o datã inamovibilitatea, mandatul acordat prin lege, mandatul garantat de Constituþia României.
Dacã dumneavoastrã consideraþi cã un numãr identic de 18 consilieri pot sã judece ºi sã activeze la o sumã de îndatoriri mult mai mare decât cea dinainte stabilitã... gândiþi-vã cã ei trebuie sã facã controlul asupra tuturor fondurilor din strãinãtate, în sume imense, care, imense, spun eu, pentru România, de miliarde de dolari, care sunt cheltuite de cãtre administraþie, de cãtre ministere, acest control este fãcut tot de Curtea de Conturi. Ajunge sã fie judecat, sã fie monitorizat de cãtre aceºti oameni. Or, câtã vreme au un mandat recunoscut, câtã vreme au un mandat garantat de Constituþie, eu cred cã acest alineat poate sã fie acceptat... ºi, în acest fel, vom putea ºti dacã ”reorganizareaÒ va avea, peste doi ani de zile sau când se împlineºte termenul de mandat, eficienþa de care vorbiþi dumneavoastrã.
Da, vã mulþumesc.
Dacã sunt colegi din grupurile parlamentare care doresc sã susþinã aceste amendamente?
Domnul senator Constantinescu.
Domnule preºedinte, aº dori sã reamintesc faptul cã la data la care s-a modificat Legea Curþii de Conturi prin trecerea controlului preventiv la Ministerul Finanþelor Publice, tocmai din dorinþa de a respecta Constituþia, de a respecta inamovibilitatea acestor oameni, de a le respecta un mandat prevãzut de lege, nu s-a redus numãrul de consilieri. Acesta a fost motivul pentru care ei au rãmas în numãrul care era la vremea respectivã.
Þin sã reamintesc însã faptul cã, de la acea modificare a legii, ºi aici fac un apel ºi la conºtiinþa, ºi la rãspunderea colegilor de la putere, atunci în opoziþie, deci dupã aceastã modificare au avut loc alegeri pe procedura parlamentarã pe care o cunoaºtem, a unei noi compoziþii, nu numerice, ci individuale, a actualei Curþi de Conturi.
Aºa cum spunea domnul Pãcurariu, atunci, pe baza algoritmului general, care a cuprins ºi ponderea actualului partid de guvernãmânt, atunci în opoziþie, o pondere deloc neglijabilã, fiecare grup parlamentar a fãcut propuneri ºi, de comun acord, putere ºi opoziþie, au menþinut, inclusiv prin aprobarea acestor propuneri, numãrul de 25 persoane.
În asemenea circumstanþe, eu vã întreb: De ce nu s-a pus atunci problema reducerii? Era un mandat de încheiat ºi se putea, într-adevãr, reveni la o formã pe care
colegii noºtri o susþin astãzi. De aici se vede foarte clar cã, de fapt, acum, când s-a schimbat compoziþia parlamentarã, dânºii doresc acest lucru.
Deci, dacã vrem sã fim consecvenþi cu ceea ce am votat atunci când am investit actuala Curte de Conturi, putem accepta, în extremis, varianta reducerii, cu condiþia acceptãrii amendamentului nostru de a menþine pe actualii consilieri, aºa cum i-am votat atunci, toate partidele politice în funcþie, pânã la expirarea mandatului. Vã mulþumesc.
Da, mulþumesc.
Domnul senator Eckstein-Kov‡cs PŽter.
Aº mai adãuga ºi un argument practic. Dacã ºtiu bine, în momentul de faþã Curtea de Conturi judecã în complete de trei judecãtori, ceea ce este impar ºi se poate decide în fiecare cauzã. Reducându-se numãrul la 18, o sã se judece în complet de doi, urmând, potrivit proiectului de lege, ca preºedintele Curþii sã intre în divergenþã ºi sã hotãrascã în aceste cazuri. Nu cred cã este o soluþie practicã bunã. Cred cã completele de trei care, datoritã numãrului impar, pot sã decidã, ar putea sã rãmânã pânã la noile alegeri.
Deci susþin ºi eu acest amendament formulat. ªi trebuie sã reflectez, nu ºtiu dacã aici este cazul sau nu, la cele susþinute de onoratul secretar al Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, domnul senator Ion Predescu, cum cã prevederea constituþionalã trimite la legea organicã care reglementeazã în speþã funcþionarea Curþii de Conturi.
Or, art. 107 din legea de bazã nu a fost modificat prin acest proiect, ºi acolo inamovibilitatea este prezentã în forma ei cunoscutã ºi recunoscutã de noi, adicã cine a fost ales este inamovibil, numai în cazurile expres prevãzute fiind posibilã încetarea mandatului.
Da, mulþumesc.
Consult celelalte grupuri parlamentare dacã doresc sã ia cuvântul.
Dacã nu doresc, îl consult pe iniþiator în legãturã cu acest amendament.
Aº vrea sã mai adaug douã lucruri în legãturã cu cel de-al doilea amendament, mai precis alin. 2, prin care se menþioneazã ca prevederile alin. 1 sã intre în vigoare la data încetãrii mandatului actualilor consilieri.
Vreau sã vã spun cã Legea nr. 204, care a fost adoptatã tot în 1999, pentru cã a constatat cã este nefiresc, din moment ce a plecat o activitate, sã rãmânã acelaºi numãr de consilieri de conturi, a creat douã secþii de control ulterior, cu un numãr de 13 consilieri de conturi. S-a pãstrat aceastã structurã fãrã sã se þinã seama totuºi cã cei ºapte consilieri de conturi erau destinaþi unei activitãþi bine determinate, activitatea de control preventiv. ªi aceasta nu vrea sã se înþeleagã cã, din moment ce structura s-a modificat organizatoric, bineînþeles, se impune ca ºi în structura consilierilor de conturi sã se producã aceastã modificare.
Sunt viceliderul Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal...
Vã mulþumesc.
Îi consult pe reprezentanþii celor douã comisii dacã doresc sã...
Stimaþi colegi, în conformitate cu prevederile regulamentului, aceastã solicitare este legal formulatã, motiv pentru care solicitãm liderilor grupurilor parlamentare sã se întruneascã în sala din spate.
Reluãm dezbaterile în Senat la 10,50.
Domnule preºedinte, lucrurile devin bizare. Adicã se desfiinþeazã o secþie, ºapte controlori de conturi, care constituiau acea secþie, rãmân fãrã competenþã, fãrã activitate, fãrã atribuþii, dar trebuie menþinuþi în funcþii. Pentru ce? Ce sã facã? Sã fie plãtiþi încã patru ani pânã le expirã mandatul de ºase ani?! Ce fundamenteazã asta? Le desfiinþãm secþia, dar ei rãmân! ªi cu ce titlu? Pe ce bazã? Pe viaþã, nu?! ªi, dacã erau aleºi pe viaþã, ãsta nu e raþionament, domnilor, nu vã supãraþi! Ãsta nu e raþionament logic! Dacã a dispãrut activitatea, ce ziceþi de principiul logic _sublata causa, tollitur effectus_ ? Îl nesocotiþi, nu-l luaþi în considerare cã nu vreþi. Nu se poate! Adicã ar rãmâne ºapte consilieri de conturi fãrã activitate! Dar trebuie sã rãmânã, în continuare, pânã le expirã mandatul! Acesta este, în fond, raþionamentul care fundamenteazã zisul dumneavoastrã amendament. Acesta nu este amendament, domnule!
Da, mulþumesc.
O chestiune de procedurã, domnule preºedinte! O singurã frazã...
Pe acest amendament, procedurã?!
## **Domnul Nicolae-Vlad Popa:**
Da, pe acest amendament.
Deci este vorba de o iniþiativã a dumneavoastrã, a unui grup de colegi... domnul ministru este în calitate de iniþiator... iar aici se cere un vot, evident, politic.
Eu vã rog sã-mi acordaþi zece minute în vederea consultãrii cu liderii grupurilor parlamentare pentru cã...
Eu nu ºicanez, eu doresc înþelegerea ºi pot, conform regulamentului, sã cer aceastã întâlnire cu liderii grupurilor parlamentare, pentru cã am ajuns, spun eu, la o... Este atât de importantã aceastã prevedere, încât este necesarã o astfel de discuþie...
Da. O singurã întrebare doresc sã vã pun. Dacã dumneavoastrã sunteþi liderul Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal?
Rugãm Grupul parlamentar al Partidului România Mare sã-l anunþe pe domnul senator Corneliu Vadim Tudor sã vinã la negocieri.
## DUPÃ PAUZÃ
Vã rog sã-mi permiteþi sã redeschid lucrãrile Senatului. Constatând cã în acest moment cvorumul nu este îndeplinit, daþi-mi voie sã strig catalogul.
Domnii:
|it, daþi-mi voie sã strig catalogul.<br>Domnii:|| |---|---| |Acatrinei Gheorghe<br>Alexa Constantin<br>Alexandru Ionel|absent<br>prezent<br>prezent| |Apostolache Victor<br>Athanasiu Alexandru|absent<br>absent| |Badea Dumitru|prezent| |Balcan Viorel|absent| |Bãdulescu Doru-Laurian|absent| |Bãlan Angela Mihaela<br>Bãlãlãu Constantin<br>Belaºcu Aron|absentã<br>absent<br>prezent| |Belu Ioan|absent| |Bichineþ Corneliu<br>Bindea Liviu-Doru|absent<br>absent| |Bîciu Constantin<br>Brãdiºteanu ªerban|prezent<br>absent| |Bucur Dionisie|absent| |Bunduc Gheorghe<br>Buzatu Gheorghe<br>Cârciumaru Ion<br>Ciocan Maria<br>Ciocârlie Alin Theodor<br>Codreanu Dumitru<br>Constantinescu Dan<br>Constantinescu Eugen Marius<br>Cozmâncã Octav<br>Crãciun Avram<br>Cristolovean Ioan|absent<br>absent<br>absent<br>absentã<br>absent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>absent| |Dina Carol<br>Dinescu Valentin|absent<br>absent| |Dinu Marin|absent| |Dobrescu Maria Antoaneta|absentã| |Dumitrescu Viorel|absent| |Duþã Vasile<br>absent<br>Eckstein-Kov‡cs PŽter<br>absent<br>Fabini Hermann Armeniu<br>absent<br>Fãniþã Triþã<br>absent<br>Feldman Radu Alexandru<br>absent<br>Filipaº Avram<br>absent<br>Filipescu Cornel<br>absent<br>Florescu Eugeniu Constantin<br>absent<br>Flutur Gheorghe<br>prezent<br>Frunda Gyšrgy<br>absent<br>Gãucan Constantin<br>prezent<br>Gogoi Ion<br>prezent<br>Guga Ioan<br>absent<br>Hanganu Romeo Octavian<br>absent<br>Hârºu Ion<br>absent<br>Hoha Gheorghe<br>prezent<br>Honcescu Ion<br>absent<br>Horga Vasile<br>prezent<br>Hriþcu Florin<br>prezent<br>Ilaºcu Ilie<br>prezent<br>Iliescu Ion<br>absent<br>Ionescu-Quintus Mircea<br>prezent<br>Iorga Nicolae Marian<br>absent<br>Iorgovan Antonie<br>absent<br>Iustian Mircea Teodor<br>prezent<br>Kereskenyi Alexandru<br>absent<br>Leca Aureliu<br>absent<br>Lupoi Mihail<br>absent<br>Maior Liviu<br>absent<br>Marcu Ion<br>absent<br>Marinescu Simona<br>absentã<br>Mark— BŽla<br>absent<br>Matei Vintilã<br>prezent<br>Matei Viorel<br>absent<br>Mãrgineanu ªtefan Gheorghe<br>absent<br>Mihordea Mircea<br>prezent<br>Mocanu Vasile<br>absent<br>Munteanu Tudor Marius<br>absent<br>Nedelcu Mircea<br>absent<br>NŽmeth Csaba<br>prezent<br>Nicolaescu Ioan<br>absent<br>Nicolaescu Sergiu Florin<br>absent<br>Nicolai Norica<br>absentã<br>Nicolescu Constantin<br>absent<br>Novolan Traian<br>prezent<br>Onaca Dorel-Constantin<br>absent<br>Oprescu Sorin Mircea<br>absent<br>Opriº Octavian<br>absent<br>Otiman Pãun-Ioan<br>absent<br>Paleologu Alexandru<br>absent<br>Panã Aurel<br>prezent<br>Panã Viorel Marian<br>absent<br>Pastiu Ioan<br>absent<br>Pãcurariu Iuliu<br>prezent<br>Pãcuraru Nicolae Paul Anton<br>absent<br>Pãtru Nicolae<br>absent<br>Pãunescu Adrian<br>absent<br>Penciuc Corin<br>absent<br>Pete ªtefan<br>absent<br>Petre Maria<br>absentã<br>Petrescu Ilie<br>absent<br>Plãticã-Vidovici Ilie<br>prezent<br>Pop Dumitru Petru<br>absent<br>Pop de Popa Ioan<br>prezent<br>Popa Nicolae-Vlad<br>prezent<br>Popescu Dan-Mircea<br>prezent<br>Popescu Laurenþiu-Mircea<br>absent.<br>În continuare, îl rog pe domnul secretar Nicolaescu<br>strige catalogulÉ<br>**Domnul Constantin Nicolescu:**<br>Predescu Ion<br>prezent<br>Prichici Emilian<br>prezent<br>Pricop Mihai-Radu<br>prezent<br>Prisãcaru Ghiorghi<br>absent<br>Pruteanu George Mihail<br>prezent<br>Pujina Nelu<br>absent<br>Pusk‡s Valentin-Zolt‡n<br>absent<br>Radu Constantin<br>prezent<br>Rahãu Dan Nicolae<br>prezent<br>Rebreanu Nora Cecilia<br>prezentã<br>Rece Traian<br>absent<br>Roibu Aristide<br>prezent<br>Roman Petre<br>prezent<br>Rus Ioan Aurel<br>absent<br>Sârbulescu Ion<br>absent<br>Seche Ion<br>absent<br>Seres DŽnes<br>absent<br>Sin Niculae<br>absent<br>S—gor Csaba<br>absent<br>Solcanu Ion<br>prezent<br>Sporea Elena<br>absentã<br>Stãnoiu Rodica Mihaela<br>delegaþie<br>Stoica Fevronia<br>absentã<br>Szab— K‡roly-Ferenc<br>absent<br>ªelaru Rodica<br>absentã<br>ªtefan Viorel<br>prezent<br>Tãrãcilã Doru Ioan<br>prezent<br>Theodorescu Emil Rãzvan<br>delegaþie<br>Toma Constantin<br>prezent<br>Tudor Corneliu Vadim<br>absent<br>Ungheanu Mihai<br>prezent<br>Vajda Borbala<br>prezentã<br>Vasile Radu<br>absent<br>Vãcãroiu Nicolae<br>absent<br>Vela Ion<br>absent<br>Verest—y Attila<br>absent<br>Voinea Melu<br>prezent<br>Vornicu Sorin Adrian<br>prezent<br>Zanc Grigore<br>absent<br>Zlãvog Gheorghe<br>absent.<br>Mai strig încã o datã pe cei care au absentat:<br>Acatrinei Gheorghe<br>prezent<br>Apostolache Victor<br>prezent<br>Balcan Viorel<br>absent<br>Bãdulescu Doru-Ioan<br>absent<br>Bãlan Angela Mihaela<br>prezentã<br>Bãlãlãu Constantin<br>prezent|Petre Maria<br>absentã<br>Petrescu Ilie<br>absent<br>Plãticã-Vidovici Ilie<br>prezent<br>Pop Dumitru Petru<br>absent<br>Pop de Popa Ioan<br>prezent<br>Popa Nicolae-Vlad<br>prezent<br>Popescu Dan-Mircea<br>prezent<br>Popescu Laurenþiu-Mircea<br>absent.<br>În continuare, îl rog pe domnul secretar Nicolaescu<br>strige catalogulÉ|sã| |---|---|---|
## Da, vã mulþumesc.
Domnul vicepreºedinte Buzatu a venit acumÉ Stimaþi colegi, în momentul de faþã suntem în cvorum. Îl invit pe domnul senator Popa sã prezinte rezultatul discuþiilor cu liderii de grupuri.
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Îmi pare rãu cã nu s-a ajuns, deºi considerãm cã au existat argumente suficiente, la o înþelegere politicã. Eu, în aceastã situaþie, vã declar cã nu pot sã... fiind vorba de un text constituþional, nu pot sã nuÉ partidul sã nu atace la Curtea Constituþionalã ºi în continuare, spun, acest text, care este neconstituþional. ªi vã cer de pe acum o listã în legãturã cu votul care se va da.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
## Vã mulþumesc.
Dacã din partea celorlalþi lideri se doreºte a se interveni pe aceastã chestiune?! Dacã nu, stimaþi colegi, aþi audiat dezbaterile la art. 9 alin. 2, amendament propus de colegii noºtri, domnii senatori Dan Constantinescu ºi Nicolae-Vlad Popa, amendament respins în Comisiile juridicã ºi buget, finanþe, amendament pe care îl
Vot · Respins
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
La articolul 9 mai sunt alte amendamente? Nu.
La articolul 10, text nemodificat.
La articolul 11 alineatul 2 este un amendament propus de colegii noºtri domnii senatori Nicolae-Vlad Popa ºi Dan Constantinescu.
Vã consult dacã îl susþineþi.
## **Domnul Dan Constantinescu**
**:**
Da.
Doriþi sã îl susþineþi?
## **Domnul Dan Constantinescu** _(din salã):_
Nu. Pentru cã este sub rezultatul primeiÉ
Amendament aprobat de plen cu 78 de voturi pentru, 17 voturi contra ºi o abþinere.
Urmãtorul amendament este la punctul 12, articolul 17. Cele douã comisii propun sã introducem litera g[1] ), da?
Da.
Legat de utilizarea fondurilor puse la dispoziþia României de Uniunea Europeanã prin Programul SAPARD ºi cofinanþarea aferentã. Deci comisiile susþin acest amendament, de extindere a controlului Curþii de Conturi.
Dacã sunt domni senatori care doresc sã intervinã împotriva acestui amendament? Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentului propus.
Da, doreºte cineva?
Vã rog, domnu senator Dan Constantinescu! Sunteþi exact în dreptul pupitrului ºi de aceea nu vã observ.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Sigur cã da. Domnilor senatori,
Vot · Respins
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Pentru grupurile parlamentare, vã rugãm sã eliberaþi o listã în legãturã cu votul de la articolele 9 ºi 11.
Urmãtorul amendament este la articolul 13 punctul 2. Amendament acceptat de cele douã comisii. Îmi pare rãu, nu ºtiu de cine a fost formulat. Este corect, da? Pânã la articolul 13 nu avem amendament.
Este amendamentul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.
Amendamentul a venit din partea Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci. Îl susþineþi, da?
Da, da.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Dacã sunt colegi care doresc sã intervinã împotriva acestui amendament? Dacã nu sunt,
Vot · Amânat
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Da. Vã mulþumesc, domnule senator.
Consult pe preºedintele Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci dacã doreºte sã intervinã faþã de susþinerile aduse de domnul senator Dan Constantinescu.
Da. Aºa cum am discutat ºi în cadrul dezbaterilor de la comisie, ceea ce spune domnul senator Dan Constantinescu este adevãrat, dar este o dispoziþie generalã, care reglementeazã în principal finanþãrile din componenta internã ºi care sunt verificate ºi verificabile ºi vizeazã situaþiile Ñ deci componenta externã Ñ doar acolo unde emitentul solicitã ºi face înþelegere cu Curtea de Conturi sã verifice aceste finanþãri. Acolo unde nu existã dorinþa emitentului, practic Curtea de Conturi ar trebui Ñ dupã spusele domnului senator Ñ sã nu se implice. Or noi vrem ca toate finanþãrile, toate programele finanþate extern, pe finanþare mixtã, sã fie verificate de Curtea de Conturi, de fapt asta vrea iniþiatorul ºi comisia a acceptat cu majoritate de voturi.
Da, vã mulþumesc.
Îl consult pe iniþiator în legãturã cu cele douã amendamente.
Vã mulþumesc.
Mulþumesc.
Domnul senator Ghiorghi Prisãcaru!
## Stimaþi colegi,
În ultimii ani, Curtea de Conturi a Uniunii Europene a descoperit mai multe fraude într-o serie de þãri care beneficiau de programe de asistenþã Ñ PHARE sau altele Ñ ºi în aceste condiþii a cerut Curþilor de Conturi din þãrile candidate ºi din þãrile care beneficiazã de asemenea fonduri sã se implice în controlul financiar. Deci este, într-un fel, o aliniere la normele europene ºi nu înþeleg de ce trebuie sã ne fie fricã. Pentru cã, aºa cum controlãm banii care vin prin buget, trebuie sã controlãm ºi banii care vin din surse externe, mai ales atunci când este vorba de contribuþii nerambursabile. Deci este o cerinþã a Curþii de Conturi a Uniunii Europene ca aceste organisme interne sã se implice în controlul financiar.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
## Da, vã mulþumesc.
Stimaþi colegi,
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
La articolul 17 mai sunt douã amendamente respinse, propuse de domnul senator Ionel Alexandru.
Îl consult dacã susþine primul amendament?
Cele douã se încadreazã în ceea ce a spus domnul senator Prisãcaru. Deci litera i) este cam identicã cu ceea ce a votat comisia, dar j), pe care o introduc eu, se referã la urmãtorul aspect, ºi anume: ”Curtea de Conturi exercitã audit de performanþã al eficacitãþii, eficienþei ºi eficacitãþii prin care unitatea auditatã utilizeazã resursele publice în îndeplinirea responsabilitãþilor pe care le are.Ò Deci se urmãreºte alinierea la standardele internaþionale ºi experienþa în acest domeniu a instituþiilor supreme de control. ªi în felul acesta se acordã o mai mare autonomie faþã de sectorul legislativ ºi politic ºi, bineînþeles, se urmãreºte o eficienþã mãritã. V-am prezentat pe scurt un raport SIGMA din 1997. Din câte am înþeles, domnul ministru Acsinte Gaspar mi-a spus cã acest amendament ar fi aprobat la articolul 27, dar el se încadreazã ºi aici.
Vã mulþumesc.
Domnule preºedinte, primul amendament este identic cu cel care a fost preluat din ordonanþa de urgenþã a Guvernului ºi introdus în proiectul de lege asupra cãruia ne-am pronunþat.
În ce priveºte cel de al doilea amendament, adicã introducerea unei litere j) la articolul 17, vã rog sã observaþi cã problema este tranºatã la anexa nr. 1 la ”amendamente admiseÒ, la articolul 27, poziþia 20 din raport.
E admis.
Este admis, dar în altã parte.
## **Domnul Ionel Alexandru** _(din salã):_
Este trecut în raport ca respins.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
La acest articol Ñ 17 Ñ este respins, este admis în altã parte, la un alt articol.
Vã rog sã verificaþi ºi sã vã expuneþi punctul de vedere dacã cele douã amendamente nu au fost preluate, dar, e adevãrat, la alte articole.
Deci sunteþi de acord sã nu le
Vot · Amânat
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Domnule preºedinte, amendamentele domnului coleg se regãsesc atât la poziþia 20 din raport la ”amendamente admiseÒ, deci articolul 27 alineatul 1... E adevãrat cã aici e cu trimitere la modul în care se realizeazã achiziþiile publice. Dar problematica controlului de performanþã este reglementatã ºi în textul de bazã, deci în textul Legii nr. 94/1992, dacã bine îmi amintesc, la articolul 126. Dorinþa domnului coleg de a introduce în textul legii acest amendament este satisfãcutã dacã coroborãm cele douã articole: 126 din textul de bazã cu 27 alineatul 1 din amendamentele admise.
Da. Sunteþi de acord?
În aceste condiþii sunt mulþumit, însã în raportul comisiei trebuia precizat acest lucru.
Da. Este o scãpare. Trebuia precizat cã au fost preluate la alte articole din lege. Deci aº ruga ca la acele articole sã fie trecut, ca iniþiator al amendamentului, domnul senator Ionel Alexandru. De la poziþia 20 ºiÉ Când vom ajunge la ele.
Deci la articolul 17 nu mai avem alte amendamente respinse.
La articolele 18, 19É Numai puþin! La comisie nu avem aprobateÉ Avem un amendament respins la articolul 19 litera c). Domnii senatori Constantinescu ºi Popa propun eliminarea, iar domnul senator Pãcuraru propunea eliminarea unei pãrþi din articol. Ofer cuvântul în primul rând iniþiatorilor care solicitã eliminarea în integralitate.
Domnule preºedinte, acest text suferã din cel puþin trei privinþe care au fost, de altfel, discutate pe larg aici, aºa cã am sã le rezum.
În primul rând, este sintagma ”poateÒ, care este în preambul, dar care se referã ºi la acest c). Or dumneavoastrã ºtiþi ce înseamnã o prevedere cu ”poateÒ în lege. Guvernul ”poate sãÉÒ, daÕ ”poate ºi nu sãÉÒ, ministerul ”poate sãÉÒ, dar ”poate ºi nu sãÉÒ ºi de aici intervine arbitrariul, influenþa politicã ºi tot ceea ce putem imagina în acest domeniu.
A doua chestiune se referã la faptul cã aceastã prevedere este o ingerinþã nepermisã ºi neconstituþionalã în ceea ce priveºte proprietatea privatã. S-au adus argumente cã ”are legãturãÒ. Atunci eu întreb: De ce Curtea de Conturi nu verificã managementul tuturor firmelor private? Pentru cã un management prost sau un management care este interesat poate duce la reducerea profitului ºi implicit a impozitului pe profit. ªi atunci ar trebui nu ”sã poatãÒ, ci sã fie ”obligatãÒ sã controleze tot. Dar atunci nu ar mai fi Curte de Conturi.
A treia chestiune sesizatã de domnul senator Paul Pãcuraru se referã la faptul cã, dacã aberant Ñ prin vot, evident Ñ vom introduce acest alineat, avem dificultãþi de procedurã, pentru cã fiecare din aceste instituþii Ñ Ministerul Finanþelor Publice, prin Direcþiile de finanþe, Garda Financiarã ºi Curtea de Conturi Ñ au formulat diferite, modalitãþi diferite ºi proceduri diferite de valorificare a actului de control. ªi ne vom trezi la un moment dat cã o societate trebuie sã facã douã întâmpinãri, pe douã speþe diferite, în condiþiile în care Ñ aºa cum spunea în cursul dezbaterilor domnul senator Eckstein Ñ în numeroase cazuri Curtea de Conturi ºi Ministerul Finanþelor Publice nu cad de acord ºi ne vom trezi cã pentru o singurã situaþie sã avem douã sancþiuni, douã proceduri de ridicare a acestor sancþiuni ºi, eventual, douã procese în justiþie.
Din acest punct de vedere, legat de toate cele trei argumente pe care le-am adus, solicitãm eliminarea integralã a textului ºi, în cazul nefericit în care nu se va accepta, din cauza votului majoritar, mãcar eliminarea ultimei sintagme, aºa cum a propus domnul senator Pãcuraru Paul.
Deci din articolul 19 litera c). Îl rog pe iniþiator sã-ºi expunã punctul de vedere.
Domnule preºedinte, articolul 19 trebuie citit în strânsã legãturã cu articolul 18. O sã vedeþi cã la articolul 18 se stabilesc normele în legãturã cu activitãþile care sunt supuse controlului. Textul spune foarte clar: ”Sunt supuse controlului prevãzut la art. 17ÉÒ Ñ unde sunt domeniile ºi sunt enunþate instituþiile. La articolul 19 vine ºi se spune cã ”în activitatea sa, Curtea de Conturi poate hotãrî efectuarea de controale ºi la alte persoane juridiceÒ. Iar prin introducerea literei c) se menþioneazã care sunt aceste persoane juridice. Sunt acelea care nu-ºi îndeplinesc obligaþiile financiare cãtre stat, unitãþile administrativ-teritoriale sau instituþiile publice. Iar în ceea ce priveºte verificãrile, acestea se fac în paralel cu reprezentanþii instituþiilor competente în domeniul supus controlului.
Mulþumesc.
Domnul preºedinte al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci a solicitat cuvântul.
Vã rog!
Da.
Domnule preºedinte, Domnilor colegi,
De ce este necesar sã rãmânã ”poateÒ? Pentru cã ceea ce nu s-a spus în legãturã cu acest text este faptul cã cei de la Curtea de Conturi nu se duc la un agent privat urmare unei turnãtorii, cum vrea sã spunã domnul senator PãcurariuÉ
Din salã
#85085Un telefon!
Éci în contextul unui control la un ordonator de credite care se regãseºte pe enumerarea de la articolul 18. Deci, dacã existã un control al Curþii de Conturi la Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate ºi constatã cã aceastã instituþie nu ºi-a încasat de la un agent privat contribuþia, Curtea de Conturi, în temeiul acestui articol, ”poateÒ sã-ºi extindã controlul asupra acestui agent privat.
Deci nu se duce dupã, ºtiu eu, o inspiraþie divinã, nu se duce dupã o turnãtorie. Se duce în prelungirea actului de control pe ordonatorul de credite care este supus controlului. Cred cã prin ceea ce am spus am explicat cã e necesar sã rãmânã cuvântul ”poateÒ ºi cã este necesar sã rãmânã textul. Pentru cã, altminteri, Curtea de Conturi nu poate sãri peste jurisdicþia ordonatorului de credite la care îºi exercitã controlul ºi rãmâne în întocmirea actului de control cu niºte semne de întrebare la care nu îºi poate da rãspuns. ªi aºa cum spuneau colegii noºtri ar trebui sã aºtepte sã-ºi facã treaba Garda Financiarã sau altã instituþie de control care este abilitatã pe aceastã problemã. ªi tocmai de aceea s-a completat textul cu sintagma ”împreunã cu reprezentanþii instituþiilor competenteÒ. Cã, dacã cel de la Garda Financiarã nu ºi-a fãcut treaba, Curtea de Conturi, în temeiul acestui text, poate sã-l ia de mânuþã ºi sã-l oblige sã-ºi facã treaba mergând împreunã sã verifice de ce agentul privat respectiv nu ºi-a plãtit dãrile cãtre Casa Naþionalã de Asigurãri pentru Sãnãtate. Deci ãsta este sensul corect. ªi nu vrem nici sã transformãm într-o instituþie la dispoziþia nu ºtiu cãrei comenzi politice, nu vrem nici ca aceastã instituþie sã rãspundã numai urmare unor turnãtorii, nu vrem nimic altceva. Sau, mai exact, iniþiatorul nu ºi-a propus altceva.
Mulþumesc.
Domnul senator Iuliu Pãcurariu. ªi, dupã aceea, dumneavoastrã, domnule senator Popa.
Eu nu pot decât sã-i mulþumesc domnului ªtefan Viorel pentru argumentele aduse ºi interpretarea pe care a dat-o, în ce condiþii poate avea un control. ”Dacã se efectueazã un control de fond la un ordonator ºi acolo constat cã cinevaÉÒ Dar eu aº dori ca asta sã rezulte din textul articolului de lege. Pentru cã verificarea în paralel ºi împreunã nu are aceeaºi semnificaþie în sens practic. Exact acest lucru doresc. ªtiþi foarte bine cã în acea dupã-masã, unde aþi participat la discuþii ºi domnul ministru Gaspar, ºi domnul preºedinte Tãrãcilã ºi domnii din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplinã ºi imunitãþi ºi Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, cã asta a fost discuþia: care este elementul, momentul care declanºeazã, în situaþia cã admitem acest control, controlul Curþii de Conturi. ªi atunci am zis: la sesizarea finanþelor judeþene sau în urma unui control efectuat la un ordonator de credit. Deci o asemenea formulare a articolului de lege creeazã, într-adevãr, fãrã nici o ambiguitate, sensul celor spuse de domnul preºedinte al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, domnul senator ªtefan Viorel. Altfel existã ambiguitate ºi orice aþi spune în viaþa realã aceasta va duce la abuzuri. În consecinþã, chiar dacã nu apare în textul articolului, fie îl trimitem la comisie acest articol c) Ñ nu e nici o problemã Ñ ºi-i dãm o formulare care sã corespundã interpretãrii care se vrea doritã ºi care a fost exprimatã de cãtre domnul preºedinte al comisiei ºi sã venim cu un text care sã elimine aceastã suspiciune a noastrã ºi care suspiciune pleacã de la experienþa pe care o avem în ultimii ani de zile din România.
Mulþumesc.
Mulþumesc.
Domnul senator Popa.
Domnule preºedinte, ”poateÒ Curtea de Conturi, aºa cum rezultã din text, în situaþia în care constatã cã o anumitã dare cãtre stat nu s-a plãtit, sã controleze? Cum poate cineva sã controleze dacã cuantumul dãrii este bine plãtit sau mai puþin bine plãtit? Prin controlul general. Deci este evident. De ce ne ascundem dupã deget?
Este evident cã se doreºte control de sus pânã jos prin acest subterfugiu al firmelor private. Dar eu mã întreb altceva Ñ ºi a fost o discuþie de 5 ore în comisie. Avem Garda Financiarã, Ministerul Finanþelor Publice prin controlul respectiv, adicã noi nu înþelegem sã ne îndreptãm împotriva organelor care sunt legal îndreptãþite ºi sunt obligate sã facã controlul respectiv. Nu-i controlãm, constatãm cã ei nu-ºi fac datoria, la general, ºi mai punem o instituþie sã facã controlul asupra acestor societãþi private care, eventual, nu ºi-au plãtit dãrile cãtre stat. Aici este problema. Eu nu înþeleg de ce nu direcþionãm controlul asupra gãrzii, sã fie controlatã Garda Financiarã cã nu-ºi face datoria sau Ministerul Finanþelor Publice, ºi accept acest lucru ºi foarte bine se face dacã se înþelege în felul ãsta, ºi în nici un caz un dublu control, pentru cã ajungem nu numai la douã proceduri, la douã pedepse pentru aceeaºi faptã. Deci dumneavoastrã constataþi, Curtea de Conturi constatã, ºi începe procedura pe Curte ºi cu ultima cale la Contencios Administrativ ºi trebuie sã ne apãrãm ºi agentul economic, trebuie sã-ºi facã apãrarea faþã de procesul, faþã de cele constatate de Curtea de Conturi ºi mã lupt separat pe proceseleverbale ale Gãrzii Financiare sau ale Ministerului Finanþelor Publice pentru controalele ºi constatãrile... cã se fac împreunã aceste controale. ªi textul ãsta cu ”împreunãÒ este clar cã intenþioneazã, sã zic, asuprirea pur ºi simplu a agentului economic cu capital privat din punctul de vedere al controlului. Iar dacã este vreun semn de întrebare în legãturã cu ”poateÒ este clar cã intenþia celui care a fãcut acest text este ca sã orientãm politic controlul asupra celor care nu au reacþionat aºa cum trebuie în legãturã cu anumiþi bani necesari unor companii.
Mulþumesc.
Mulþumesc.
Domnul senator Petre Roman, aveþi cuvântul!
Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimate ºi stimaþi colegi,
Ridic o chestiune de principiu. Buna-credinþã a iniþiatorilor nu numai cã se prezumã, dar nici nu se pune în discuþie. Cred însã cã se ridicã o chestiune de principiu care priveºte filozofia iniþiatorilor în ce priveºte atribuþiile Curþii de Conturi. Adicã modul de gândire, tiparele gândirii în ce priveºte atribuþiile Curþii de Conturi. A aduce, chiar ºi cu perfectã bunã-credinþã, un fel de bridã suplimentarã, ca sã nu spun ameninþare, la adresa sferei private, ºi în cazul acesta chiar a proprietãþii private, este un lucru pe care am încercat sã-l eliminãm încã din primele momente ale procesului postdecembrist.
Ne place tuturor sã rãspundem analizelor internaþionale, instituþiilor internaþionale, Uniunii Europene în diferite manifestãri internaþionale, forumuri. Ne place tuturor sã afirmãm cã la noi sfera privatã produce din produsul intern brut mai mult decât proporþia în ceea ce priveºte proprietatea. Proprietatea privatã, prin urmare, este mult mai performantã la noi. ªi ne place sã spunem ºi ne mândrim cu lucrul acesta ºi încercãm sã-l stimulãm. Citeam alaltãieri cã arieratele la bugetul de stat, la bugetul asigurãrilor sociale, din partea întreprinderilor de stat ºi a administraþiilor publice, au atins cifra de 130.000 de miliarde lei. Acolo este sediul problemelor cu care se confruntã Curtea de Conturi.
Îmi amintesc, cu satisfacþie, cã proiectul de lege, în 1991, pe care Guvernul pe care îl conduceam l-a înaintat în legãturã cu Curtea de Conturi eliminase tocmai aceastã chestiune: neinterferenþa Curþii de Conturi, care, prin definiþie, are de-a face cu controlul banului public, neinterferenþa cu sfera privatã.
Încã o datã: nu pun la îndoialã buna-credinþã a iniþiatorilor, dar se va ridica un mare semn de întrebare în legãturã cu modul de gândire, cu filozofia iniþiatorilor.
Pledez pentru ca sã nu ne întoarcem cu un pas înapoi. Pledez pentru ca între vorbe ºi fapte sã existe o armonie.
Vrem sã susþinem sectorul privat, sã nu-i mai aducem încã o ameninþare în plus, de care Ñ daþi-mi voie sã fiu cu deplinã bunã-credinþã, sã spun Ñ nu este nevoie. Vã mulþumesc.
## Da, vã mulþumesc.
Dacã mai sunt intervenþii din partea domnilor senatori? Dacã nu, îl consult pe iniþiator în legãturã cu amendamentul de eliminare, dacã doreºte sã argumenteze?
Eu am intervenit ºi am explicat care este situaþia. Ne pãstrãm textul aºa cum este redactat.
## Mulþumesc.
Dacã reprezentanþii celor douã comisii doresc sã intervinã?
Da. Domnule preºedinte, comisiile au apreciat cã, atâta timp cât în Constituþia României scrie cã aceastã Curte de Conturi este instituþia supremã de control financiar, nu cred cã trebuie sã deranjeze pe cineva sau cineva poate sã ne explice cã un anume sector din economie sau o anumitã componentã a societãþii româneºti poate fi scoasã de sub incidenþa acestui control. Aºa scrie în Constituþie. Dacã existã dorinþa de a modifica aceastã prevedere constituþionalã este altã discuþie.
Pe de altã parte, la nivelul comisiei s-a analizat ºi un aspect care nu e o prostie, este o realitate. Sectorul privat din pãcate a devenit generator de datorii bugetare. Nu mai este un text de actualitate sã spunem cã numai sectorul de stat genereazã datorii la buget. În actualitate putem spune, cu certitudine, cã sectorul privat se bate de la egal la egal din punctul acesta de vedere cu sectorul de stat. Deci dacã excludem verificãrile în sectorul privat din aceastã lege, excludem posibilitatea Curþii de Conturi de a verifica cel puþin 50% din modul de formare a veniturilor bugetare.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
## Da, vã mulþumesc.
Stimaþi colegi, potrivit prevederilor regulamentului, sunt obligat sã
Vot · Respins
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Din salã
#95293O listã vã rugãm!
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
La solicitarea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, dispun sã se scoatã o listã dupã acest vot.
Cel de al doilea amendament propus la acest articol nu pot sã îl
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
La alin. 2, ofer cuvântul domnilor senatori, dacã doresc sã intervinã. Domnul senator Dan Constantinescu? Alin. 2 art. 27, amendament propus de dânºii.
## Domnule preºedinte,
Sigur cã, din aproape în aproape, Curtea de Conturi poate sã verifice tot, pentru cã este instituþie supremã, dar v-aº ruga sã observãm, totuºi, cã este instituþie supremã în domeniul controlului, formãrii ºi utilizãrii fondurilor publice. Aºa, mâine, poimâine îi trimitem ºi pe ºosele sã controleze circulaþia sau alte lucruri care au legãturã indirectã. Din acest punct de vedere, noi nu suntem împotrivã ca ea sã controleze procesul de privatizare, dar este firesc sã controleze ceea ce are în obiectul de activitate Ñ formarea ºi utilizarea fondurilor obþinute din privatizare. Din acest motiv, am amendat textul propus, în sensul introducerii sintagmei privind virarea la termen a sumelor datorate vânzãtorului ºi altor instituþii de stat, vânzãtorul putând fi A.P.A.P.S.-ul, ministerul care are atribuþii în domeniul privatizãrii sau alte instituþii la care firma respectivã are datorii ºi care sunt asumate prin contractul de privatizare, pentru cã acest contract de privatizare mai are ºi alte clauze care nu au nici o legãturã cu obiectul de activitate al Curþii, decât dacã, forþat, dorim sã controleze tot, dar nu are legãturã cu formarea ºi utilizarea fondurilor publice. Sunt clauze sociale privind pãstrarea sau nepãstrarea unui numãr de oameni care, sigur, indirect, au o legãturã, dar nu uitaþi cã ei intrã pe o lege care existã deja, cu ºomajul, sunt clauze referitoare la retehnologizare, pe care Curtea de Conturi nu poate sã le verifice cu aparatul existent ºi, cu atât mai puþin, cu el redus, pentru cã este vorba de specialiºti care vor verifica nu numai sumele investite, ci ºi dacã au fost efectiv investite, ºi nu doar introduse în capitalul social ºi aºa mai departe.
Departe gândul de a elimina Curtea din procesul de privatizare, însã noi am fãcut aceastã precizare care s-a transformat în amendament tocmai pentru a circumscrie aceastã activitate obiectului sãu de activitate. Deci amendamentul priveºte utilizarea acestei instituþii în zona privatizãrii privind virarea la termen, numai virarea la termen a sumelor datorate vânzãtorului ºi altor instituþii de stat, pentru cã atât poate sã facã Curtea de Conturi.
Vã mulþumesc!
## Vã mulþumesc.
Dacã mai sunt ºi alþi domni senatori care doresc sã intervinã pe acest amendament?
Dacã nu, îl consult pe iniþiator. Vã rog, domnule ministru!
## Domnule preºedinte,
Prin amendamentul care a fost propus de domnul senator Dan Constantinescu, se cautã sã se restrângã activitatea de control a Curþii de Conturi la autoritãþile de privatizare, în legãturã cu modul în care au fost respectate clauzele contractuale; ºi clauzele contractuale nu se pot rezuma numai la virarea la termen a sumelor care sunt datorate vânzãtorului sau altor instituþii de stat cuprinse în procesul de privatizare. Clauzele, aºa cum spunea ºi dânsul, se referã la sumele efectiv investite; de asemenea, chiar ºi mãsurile de protecþie socialã, indirect, dacã nu direct, implicã efectuarea anumitor cheltuieli care, în cele din urmã, trebuie urmãrite ºi, ca atare, eu cred cã textul, aºa cum a fost adoptat ºi de Camera Deputaþilor, corespunde intenþiei iniþiatorilor ºi cred cã ºiÉ
Da, vã mulþumesc!
Doriþi sã comentaþi, domnilor preºedinþi?
Domnule preºedinte,
Cred cã problema ridicatã de domnul senator Constantinescu este o problemã mai amplã, iar dânsul opereazã cu multã abilitate, pentru cã astãzi, sã judecãm onorarea obligaþiilor derivate dintr-un contract de privatizare numai raportându-ne la suma cash pe care cumpãrãtorul este obligat sã o verse la un moment dat ºi nu am merge mai departe ne conduce la o concluzie falsã Ñ sunt privatizãri unde s-a plãtit cash cât preþul unui singur apartament pe o societate, cu un patrimoniu imens, motivat la vremea respectivã, din aceeaºi zonã politicã, de faptul cã privatizarea nu este o banalã vânzare, ci se discutã pe un pachet de angajamente, iar cash-ul este doar o componentã a preþului de vânzare, cã, de fapt, a dat puþini bani, dar s-a angajat la multe investiþii, la multe angajamente sociale ºi aºa mai departe.
Pãi, ce fel de control mai poate face Curtea de Conturi, dacã el se duce sã verifice la I.M.G.B. dacã s- au plãtit cei 500.000 dolari, ºi nu îl lãsãm sã vadã mai departe dacã angajamentele de investiþii au fost onorate?! Ce control ar putea sã facã Curtea de Conturi la SIDEX, sã spunem?! Este un exemplu de actualitate, pentru cã ponderea discuþiilor pe marginea acestui contract vizeazã angajamentele ulterioare, nu neapãrat achitarea componenþei de cash care, am auzit de multe ori fãcându-se aceastã afirmaþie, devine o chestie nesemnificativã într-un proces de privatizare.
Important este dacã respectivul cumpãrãtor este serios ºi îºi respectã celelalte angajamente vizând relansarea activitãþii economice a societãþii privatizate.
Amendamentul astfel formulat limiteazã însã controlul Curþii de Conturi numai la încasarea acestor sume care, în anumite situaþii, sunt nesemnificative.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Vã mulþumesc, domnule preºedinte! Stimaþi colegi,
Vot · Respins
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
La alin. 3, de asemenea, cei doi colegi au un amendament de eliminare.
Vã rog, domnule senator, aveþi cuvântul!
## Domnule preºedinte,
Daþi-mi voie sã mulþumesc colegului meu ªtefan Viorel pentru remarca cã aº fi un tip abil. Nu ºtiu dacã este aºa. Eu am încercat sã aduc argumente, ºi nu întorsãturi de frazã. Din pãcate, iniþiatorii acestui proiect de lege nu sunt deloc abili, propunând alin. c), care vizeazã posibilitatea întoarcerii Curþii de Conturi cãtre privatizãri fãcute anterior, pentru cã în afara faptului cã dovedesc o oarecare tendinþã de rãzbunare, nu rezolvã nimic. Nici în alin. 1 ºi nici în alin. 2 nu sunt prevãzute termene de prescripþie a controlului Curþii de Conturi referitoare la privatizare. Eu am cerut eliminarea acestui text pentru un simplu motiv Ñ cã nu este necesar. Nimic ºi nimeni, în textul legii, nu împiedicã Curtea de Conturi sã se întoarcã înapoi, la privatizãrile fãcute în legislatura trecutã, în legislatura cealaltã ºi aºa mai departe, dacã existã interes, într-adevãr. Nu este necesarã aceastã prevedere.
În plus, în cadrul discuþiilor în comisiile reunite, chiar aºa timoraþi, cum erau colegii noºtri, cu sabia lui Damocles deasupra capului, privind reînoirea sau nu a mandatului, au ridicat totuºi o problemã Ñ existã, din punct de vedere penal, cel puþin, niºte termene de prescripþie, care nu sunt rezolvate prin acest text.
Având în vedere motivarea principalã, cã nicãieri în textul legii ºi mai ales în acest articol privitor la privatizare nu se face vreo limitare a controlului, considerãm total inutilã introducerea acestui text ºi propunem eliminarea lui.
Mulþumesc. Vã rog, iniþiatorul!
Alin. 3 pentru care se propune eliminarea face trimitere la alin. 2 despre care am discutat mai înainte ºi este tocmai temeiul juridic pentru efectuarea acestui control, iar în ceea ce priveºte prescripþia, aceasta sigur cã se va constata în cazul soluþionãrii litigiilor care vor apãrea pe parcursul efectuãrii controlului.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
## Vã mulþumesc!
## Stimaþi colegi,
Vot · Respins
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Invit domnii senatori în salã!
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!
Cu 13 voturi pentru, 61 de voturi împotrivã ºi o abþinere, amendamentul a fost respins.
Domnul senator Ionel Alexandru propunea un amendament la alin. 4, amendament care a fost însã preluat.
Îl mai susþineþi ºi aici? Renunþaþi la el? A fost preluat dincolo!
## **Domnul Ionel Alexandru**
**:**
A fost preluat identic?
## **Domnul Vasile Horga**
**:**
A fost preluat amendamentul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, nu amendamentul colegului!
Nu au fost preluate toate cuvintele, dar, practic, cele trei cerinþe care se regãseau în text au fost preluate.
Amendamentul este urmãtorul: ”Prin controlul sãu, Curtea de Conturi urmãreºte respectarea legilor ºi aplicarea principiilor de economicitate, eficacitate ºi eficienþã în gestionarea mijloacelor materiale ºi bãneºti.Ò
Dacã doriþi, vã dau ºi motivaþie.
Dacã vã uitaþi în anexa 1 la poziþia 20 veþi vedea cã ”Prin controalele sale la persoanele juridice prevãzute la... Curtea de Conturi urmãreºte...Ò ºi dupã aceea este introdus textul.
Noi nu am scris doar ”urmãreºte, cu respectarea legilor ºi aplicarea principiilorÒ.
Dar orice control se întemeiazã pe lege!
Pe lege, pãi, altfel cum?!
Sã scriem într-o lege cã trebuie sã respectãm legea...
Este preluat. Vã rog!
Întreb încã o datã: dacã a fost preluat, de ce comisia nu a subliniat în raportul sãu faptul cã a fost preluat acest amendament?
În momentul în care am supus votului, la amendamentul de la art. 27 alin. 1 lit. e) am spus cã acest amendament, conform discuþiilor anterioare, a fost preluat de comisie dintre amendamentele formulate de dumneavoastrã.
## Domnule preºedinte,
Este o chestiune simplã: când o susþinere se regãseºte în alta, într-un text, nu este cazul sã mai specifici. Ea se regãseºte în text.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Doriþi sã mai
Vot · Amânat
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
## **Domnul Ionel Alexandru** _(din salã):_
Renunþ!
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
La acelaºi... Nu!
La art. 27 nu mai existã alte amendamente.
Urmãtorul amendament acceptat este la art. 31, pânã acolo nu mai avem amendamente, nici admise, nici respinse.
La art. 31 pct. 1 avem un amendament aprobat de comisie.
Intervenþii?
Dacã nu, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot! Vã rog sã votaþi!
Cu 84 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi nici o abþinere, amendamentul a fost aprobat de plen.
La lit. a) nu existã amendament.
La lit. b) avem douã amendamente Ñ unul aprobat de cele douã comisii ºi unul al domnului senator Paul Pãcuraru. Este prezent? Nu este.
Iniþiatorul, de acord cu amendamentul propus de comisie, pe care-l
Vot · Amânat
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Am spus de la început cã ne însuºim toate amendamentele propuse de comisie.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Art. 31 lit b). Vã rog sã votaþi!
Cu 73 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 4 abþineri, amendamentul a fost aprobat de plen.
Mai existã un amendament la acelaºi articol Ñ introducerea pct. 8. Observaþii?
Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!
Cu 75 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi 3 abþineri, a fost aprobat de plen.
Art. 36 ºi 37 Ñ nu sunt amendamente.
Art. 38 Ñ comisia nu are amendamente, dar existã un amendament al domnului senator Paul Pãcuraru care nu este prezent.
Singurul amendament era al domnului senator Paul Pãcuraru, pe care nu-l pot supune votului, fiind nesusþinut. La art. 39, de asemenea, un amendament al domnului senator Pãcuraru.
Urmãtorul amendament pe care trebuie sã îl luãm în discuþie este art. 44, amendament propus ºi acceptat de cele douã comisii. Intervenþii?
Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentelor de la art. 44!
Cu 74 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi nici o abþinere, au fost aprobate de plen.
- Art. 55, de asemenea, amendament al comisiei.
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!
- Cu 76 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi
- 4 abþineri, amendamentul a fost aprobat.
Art. 56 Ñ se schimbã sintagma ”se soluþioneazãÒ cu ”se judecãÒ. Este amendamentul comisiei, susþinut în principal de domnul senator Popa Nicolae-Vlad ºi Dan Constantinescu.
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!
Cu 83 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, amendamentul a fost acceptat de plen.
La art. 61, pct. 2, de asemenea înlocuirea sintagmei ”se soluþioneazãÒ cu ”judecarea cauzeiÒ.
Vã rog sã vã exprimaþi prin vot!
Cu 75 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, a fost aprobat de plen.
Urmãtorul amendament este la art. 71 alin. 2.
Aici aveam un amendament aprobat de comisie ºi un amendament al domnului senator Paul Pãcuraru.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
La art. 80 alin. 1 comisia are un amendament.
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!
Cu 78 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi douã abþineri, a fost aprobat de plen.
Art. 95Ñ97... la art. 97 alin. 2 domnul senator Pãcuraru avea un amendament.
La art. 105, domnii senatori Constantinescu ºi Popa. Dacã doriþi sã-l susþineþi?
Art. 105, pct. 2.
Are cuvântul domnul senator Dan Constantinescu.
## Domnule preºedinte,
În susþinerea acestui amendament, voi porni de la art. 1 al acestei legi, rãmas nemodificat, în care se spune pe scurt cã aceastã instituþie, Curtea de Conturi, este un organ suprem de control financiar, se presupune, care exercitã ºi atribuþii jurisdicþionale. Obiectul de bazã, sã spunem aºa, al activitãþii Curþii este cea de control, obiect prin excelenþã economic ºi obiectul secundar, la fel de important, dar secundar, aºa cum este ºi definit în art. 1, este cel legat de activitatea jurisdicþionalã. Acest lucru a fost reþinut în ceea ce priveºte componenþa conducerii Curþii de Conturi pe vechea formulã când, din cele trei persoane care asigurau conducerea, preºedinte ºi doi vicepreºedinþi, existã prevederea ca doi din trei sã aibã pregãtire economicã, pentru a asigura ºi la nivelul conducerii acest echilibru.
În acest moment, aceastã prevedere nu mai poate opera, pentru cã s-a decis ca la conducerea Curþii sã avem un preºedinte ºi un vicepreºedinte.
Într-un asemenea context, opinia noastrã, cel puþin a celor din Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, a fost în mare parte de a soluþiona aceastã chestiune, asigurând ca preºedintele sã aibã pregãtire, specializare economicã, iar vicepreºedintele, pe cea juridicã. Sigur, pe parcursul exercitãrii mandatului, cei doi pot sã-ºi delege sarcinile sau pot sã exercite unul atribuþiile altuia, dar, de principiu, ºi pentru a respecta art. 1 din lege, în care obiectul de bazã este cel economic ºi în subsidiar cel juridic, ar trebui, dupã opinia noastrã, sã facem modificarea, în sensul cã, la art. 105, ”funcþiile de preºedinte ºi vicepreºedinte vor fi ocupate de persoane cu pregãtire economicã pentru preºedinte, respectiv juridicãÒ, ºi nu cum este în textul iniþial ”sau juridicãÒ, pentru cã atunci oricare din ei poate deveni preºedinte. Altminteri, vom fi nevoiþi sã propunem, chiar dacã nu veþi accepta procedural, modificarea art. 1 din lege în sensul cã Curtea de Conturi este un organism suprem în materie jurisdicþionalã, cu cvasiatribuþii de control.
Vã mulþumesc!
Da, vã mulþumesc! Vã rog, domnul senator Horga!
## Domnule preºedinte,
Dintr-o regretabilã eroare, amendamentul propus de mine la acest articol nu apare la amendamente respinse, cu toate cã în comisie s-a discutat acest lucru, chiar foarte aprins. Propunerea era ca preºedintele Curþii de Conturi sã aibã studii economice, iar vicepreºedintele sã aibã studii economice sau juridice.
De ce am propus acest lucru?
Cu tot respectul pe care-l am faþã de profesia de jurist, îi consider oameni cu o pregãtire deosebitã, dar vom ajunge, pânã la urmã, ca juriºtii sã ne monopolizeze întreaga viaþã, sã nu mai putem sã respirãm în societate din cauza acestei profesii, dar, credeþi-mã, aºa cum susþinea ºi colegul meu, domnul Constantinescu, acest organism suprem de control în statul român, care este Curtea de Conturi, trebuie în mod normal sã fie condusã de aceastã profesie de economist, pentru cã nu am vãzut în nici un organism, acolo unde juriºtii sunt atotputernici, nici un economist care sã conducã... nici Avocatul Poporului, nici Curtea Constituþionalã ºi pot sã înºir toate celelalte organisme de acest gen, dar vãd cã juriºtii au... ºi vor sã intre în toate compartimentele, ºi acolo unde, de fapt, priceperea este a celorlalþi, a celor care sunt pregãtiþi. Eu nu cred cã dânºii au fost pregãtiþi, în facultate sau în cursuri postuniversitare, în control, mai ales în control financiar, astfel încât preºedintele Curþii de Conturi trebuie sã organizeze în teritoriu un întreg organism, astfel încât banul public sã fie, într-adevãr, controlat aºa cum trebuie ºi, de fapt, s-a vãzut cã atunci când Curtea de Conturi a fost condusã de un economist lucrurile acolo au mers bine, iar când a fost condusã de un jurist, s-a axat mai mult pe problemele pe care dânºii le cunosc foarte bine.
De aceea, eu vã propun sã fiþi de acord ca mãcar în acest organism suprem de control, funcþia de preºedinte sã fie întotdeauna ocupatã de un economist, pentru cã aceastã profesie este pregãtitã sã facã faþã acestei dure meserii.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc, domnule senator.
Sigur cã argumentaþia dumneavoastrã nu poate fi acceptatã uºor de juriºti, dar mai mult glumind vã pot spune cã, în replicã, noi juriºtii am susþinut un economist deosebit în fruntea Senatului.
Vã rog, domnule ministru.
## Domnule preºedinte,
Cele douã amendamente poartã asupra textului adoptat de Camera Deputaþilor urmãtoarea redactare: ”funcþiile de preºedinte ºi vicepreºedinte vor fi ocupate de persoane cu pregãtire economicã sau juridicãÒ. Iniþiatorii sã ºtiþi cã s-au inspirat din ceea ce s-a întâmplat. Primul preºedinte al Curþii de Conturi a fost un economist, Ioan Bogdan; al doilea preºedinte al Curþii de Conturi a fost un jurist, Ioan Condor. Pe de altã parte, sã ºtiþi cã cel care va decide asupra statutului preºedintelui Curþii de Conturi va fi Parlamentul. Astfel încât, textul nostru dã posibilitatea ca persoana respectivã, vicepreºedinte sau preºedinte, sã aibã pregãtire economicã sau juridicã. S-ar putea ca ºi preºedintele ºi vicepreºedintele sã fie economist, s-ar putea sã fie preºedintele economist ºi vicepreºedintele jurist, formula dã posibilitate oricãrei miºcãri ºi, v-am spus, argumentul este cã Parlamentul va decide cu privire la statutul preºedintelui, pentru cã Parlamentul îl numeºte pe preºedinte.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
El va fi negociat, oricum.
Stimaþi colegi,
Mã vãd nevoit sã
Vot · Respins
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Urmãtorul amendament este la art. 116.
La art. 116 existã douã tipuri de amendamente.
Pe de o parte, comisia propune modificarea alin. 2, 3, 4 ºi 5, iar pe de altã parte, domnii senatori Dan Constantinescu ºi Nicolae Vlad propun eliminarea din art. 116 a alin. 2, 3, 4 ºi modificarea, bãnuiesc cã în situaþia în care ar trece ºi nu ar fi aprobate amendamentele, a alin. 5, situaþie care mã determinã sã ofer întâi cuvântul domnilor senatori care propun eliminarea din art. 116 a alin. 2 sau, dacã doriþi, sã vorbiþi pe cele trei amendamente de eliminare din art. 116.
Domnul senator Popa, susþineþi amendamente, da? Pentru cã alin. 5 este de modificare, dar bãnuiesc cã în condiþiile în care alin. 2 ºi 3 ar fi respinse. Vã rog, aveþi cuvântul!
## Domnule preºedinte,
Stimaþi colegi,
Judecãtorii, respectiv procurorii, au, la rândul lor, un mandat, o garanþie, prin lege ºi prin Constituþie, asupra unor ani, 6 în speþã, în care ei sunt independenþi ºi pot sã facã dreptate. Un om care nu este independent ºi nu este inamovibil poate fi supus presiunilor de orice fel, poate fi presupus incorect. De asta legea le acordã judecãtorilor, inclusiv judecãtorilor ºi procurorilor de la Curte aceastã garanþie. Or, prin articolele respective se ciunteºte acest drept, se ajunge ca, oricând, aceºti oameni sã poatã fi schimbaþi, chiar dacã au un mandat actual, recunoscut prin Legea Curþii de Conturi.
Sigur, reduceri de personal, modificãri, schimbãri, pot sã se facã, dar în alt context, fãrã sã se ºtirbeascã acest drept al judecãtorilor ºi procurorilor.
Aici este o chestiune pe care eu nu am înþeles-o, vã spun foarte sincer, cum putem noi sau, mai bine-zis, cei care au iniþiat legea, sã susþinã, împotriva unei evidenþe ºi împotriva unui text de lege, o asemenea prevedere.
Un asemenea precedent lasã loc unor schimbãri, unor nerecunoaºteri a unor drepturi care se vor perpetua cu fiecare schimbare, un lucru care în Europa civilizatã, occidentalã nici nu poate fi conceput, sã fim sinceri! Acesta este adevãrul.
Am, aºa, un sentiment cã fac pe Don Quijote aici, dar asta este.
Aici am stabilit doar modalitatea legalã, procedural legalã de revocare la încetarea mandatului. Sunt investiþi de preºedinte, revocaþi de preºedinte, la propunerea plenului sunt investiþi, la propunerea plenului sunt dezinvestiþi prin revocare de preºedinte.
E vorba de principiul simetriei actului juridic. Nici o noutate din partea noastrã, nici un fel de modificare de conþinut ºi nici nu putem opera cu altã regulã sau cu un alt principiu. Ne opreºte o chestiune fundamentalã a simetriei actului juridic. Nici nu discutãm lucrul acesta. Este axiomã pentru noi.
Vã rog, domnule Popa, aveþi cuvântul!
Vã mulþumesc, domnule senator, pentru argumentaþie! Îl consult pe domnul ministru Acsinte Gaspar.
## Domnule preºedinte,
Textul actual din lege se referã la revocarea mandatului de judecãtor ºi de procuror, ceea ce poate fi rezultatul unei sancþiuni pentru niºte abateri. Însã s-a dovedit cã pot sã aparã situaþii în care mandatul sã poatã înceta pentru o altã cauzã ºi una dintre cauze, care a fost introdusã în proiect, este ºi cea cu privire la reducerea, prin lege, a numãrului de posturi pentru funcþiile de judecãtori sau de procurori.
Cele douã alineate, 2 ºi 3, preiau, de altfel, texte care deja ºi-au produs efecte, textele din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 78/2001.
Nu este cazul sã vorbim despre simetrie. Avem revocarea. Revocarea se poate face în momentul în care un judecãtor nu-ºi îndeplineºte obligaþiunile, încalcã legea, greºeºte. Existã posibilitatea revocãrii, schimbãrii din funcþie a acestor judecãtori.
Aici este vorba de introducerea unei noi forme de revocãri...
Nu, unei noi cauze de încetare a mandatului!
Unei noi cauze, care þine, încã o datã spun, nu de lege, ci þine de modificarea dupã dorinþa, eu ºtiu, politicului...
A legiuitorului!
## Vã mulþumesc.
Îl consult pe domnul senator Predescu din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri. Vã rog, aveþi cuvântul.
## Domnule preºedinte,
Aºa cum s-a menþionat, cele douã texte sunt integrate în lege ºi ºi-au produs efectele. Comisia a operat modificãri numai de redactare, nu de conþinut.
Conþinutul, vã rog sã reþineþi, domnule preºedinte ºi domnilor colegi, a fost deja rezolvat atunci când am stabilit numãrul de 18 ºi situaþia celorlalþi 7, ca urmare a desfiinþãrii secþiei de control preventiv.
Eu socotesc cã amendamentul nu poate fi reluat, pentru cã el a fost rezolvat implicit prin votul dat la acele texte.
...sau imixtiunea politicului în aceastã instituþie care ar trebui sã fie independentã, ar trebui sã fie liberã ºi oamenii, inamovibili! Asta este problema. Aici este fondul.
Domnule preºedinte, îmi pare rãu cã nu vorbim...
Câtã vreme schimbãm cum dorim, prin reducere sau majorare... ºi sã observaþi cã existã un alin. 2, un art. II care, de fapt, lãmureºte lucrurile. Se doreºte renumirea tuturor judecãtorilor ºi procurorilor prin acestã formulã, prin gãsirea cãii, adicã a posibilitãþii de a revoca un judecãtor sau un procuror. La sfârºit veþi vedea art. II, unde se spune: ”Toþi vor fi nominalizaþi din nou.Ò Deci este o verificare...
## **Domnul Nicolae-Vlad Popa** _(din salã):_
E vorba de judecãtori ºi procurori. Ei au altã...
Domnule coleg, haideþi sã ajungem la acel articol ºi discutãm pe el, argumentaþi cât doriþi atunci!
Am atenþionat unde se va ajunge.
Deci, stimaþi colegi, la art. 116 alin. 2 avem douã amendamente: un amendament de eliminare a textului ºi un amendament de modificare a textului din partea celor douã comisii.
Eu susþin cã au fost deja soluþionate.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Aþi ascultat argumentele, pe de-o parte, din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, pe de altã parte, din partea domnului senator Popa.
Potrivit regulamentului, sunt obligat sã
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru ºi a ordinii de zi
La alin. 4 existã amendament de eliminare din partea domnului senator Popa ºi amendament de text din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri.
Vã rog sã vã pronunþaþi, în primul rând, asupra amendamentului de eliminare a textului.
Rog domnii senatori sã voteze.
Domnii senatori Nicolae-Vlad Popa ºi Dan Constantinescu au propus eliminarea textului de la alin. 4 al acestui articol.
Rog domnii senatori...
Din salã
#124318Nu este cvorum!
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
S-ar putea. Vedem, facem apelul.
Rog domnii senatori sã voteze.
Deci, în aceastã situaþie, îl rog pe domnul secretar Nicolescu sã facã apelul, întrucât programul de lucru al Senatului nu s-a terminat.
Sigur, aceastã situaþie, constatatã în ziua de astãzi... Rog staff-ul sã înainteze cele douã apeluri cãtre Biroul permanent pentru a se dispune mãsuri împotriva senatorilor absenþi.
|**Domnul Constantin Nicolescu:**|| |---|---| |Acatrinei Gheorghe<br>Alexa Constantin<br>Alexandru Ionel<br>Apostolache Victor<br>Athanasiu Alexandru<br>Badea Dumitru|absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent| |Balcan Viorel|absent| |Bãdulescu Doru-Laurian<br>Bãlan Angela Mihaela|delegaþie<br>absentã| |Bãlãlãu Constantin|prezent| |Belaºcu Aron|prezent| |Belu Ioan|absent| |Bichineþ Corneliu|prezent| |Bindea Liviu-Doru|prezent| |Bîciu Constantin|prezent| |Brãdiºteanu ªerban Alexandru|absent| |Bucur Dionisie|prezent| |Bunduc Gheorghe|absent| |Buzatu Gheorghe|prezent| |Cârciumaru Ion|prezent| |Ciocan Maria|prezentã| |Ciocârlie Alin Theodor|absent| |Codreanu Dumitru|prezent| |Constantinescu Dan<br>Constantinescu Eugen Marius<br>Cozmâncã Octav<br>Crãciun Avram<br>Cristolovean Ioan<br>Dina Carol<br>Dinescu Valentin<br>Dinu Marin<br>Dobrescu Maria Antoaneta<br>Dumitrescu Viorel<br>Duþã Vasile<br>Eckstein-Kov‡cs PŽter<br>Fabini Hermann Armeniu<br>Fãniþã Triþã<br>Feldman Radu Alexandru|prezent<br>prezent<br>delegaþie<br>absent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>absent<br>prezentã<br>absent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>absent| |Filipaº Avram<br>Filipescu Cornel<br>Florescu Eugeniu Constantin<br>Flutur Gheorghe|absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent| |Frunda Gyšrgy|absent| |Gãucan Constantin<br>Gogoi Ion|absent<br>prezent| |Guga Ioan|absent| |Hanganu Romeo Octavian|absent| |---|---| |Hârºu Ion|prezent| |Hoha Gheorghe|prezent| |Honcescu Ion|prezent| |Horga Vasile|prezent| |Hriþcu Florin|prezent| |Ilaºcu Ilie|prezent| |Iliescu Ion|absent| |Ionescu-Quintus Mircea|absent| |Iorga Nicolae Marian|absent| |Iorgovan Antonie|absent| |Iustian Mircea Teodor|prezent| |Kereskenyi Alexandru|prezent| |Leca Aureliu<br>Lupoi Mihail<br>Maior Liviu<br>Marcu Ion<br>Marinescu Simona Anamaria|absent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>absentã| |Mark— BŽla<br>Matei Vintilã<br>Matei Viorel<br>Mãrgineanu ªtefan Gheorghe<br>Mihordea Mircea<br>Mocanu Vasile<br>Munteanu Tudor Marius<br>Nedelcu Mircea<br>NŽmeth Csaba<br>Nicolaescu Ioan<br>Nicolaescu Sergiu Florin<br>Nicolai Norica<br>Nicolescu Constantin<br>Novolan Traian<br>Onaca Dorel-Constantin|absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>delegaþie<br>prezent<br>prezent<br>absent| |Oprescu Sorin Mircea<br>Opriº Octavian<br>Otiman Pãun-Ion|absent<br>absent<br>absent| |Paleologu Alexandru<br>Panã Aurel|absent<br>absent| |Panã Viorel Marian|absent| |Pastiu Ioan|prezent| |Pãcurariu Iuliu|prezent| |Pãcuraru Nicolae Paul Anton<br>Pãtru Nicolae|prezent<br>absent| |Pãunescu Adrian|absent| |Penciuc Corin<br>Pete ªtefan|absent<br>absent| |Petre Maria|prezentã| |Petrescu Ilie<br>Plãticã-Vidovici Ilie|absent<br>prezent| |Pop Dumitru Petru|absent| |Pop de Popa Ioan|prezent| |Popa Nicolae-Vlad<br>Popescu Dan-Mircea|prezent<br>absent| |Popescu Laurenþiu-Mircea|absent| |Predescu Ion<br>Prichici Emilian|prezent<br>prezent| |Pricop Mihai-Radu|prezent| |Prisãcaru Ghiorghi|absent| |Pruteanu George Mihail|absent|
Vã rog sã-i completaþi pe ceilalþi care au venit, sã nu mai strigãm o datã catalogul. Stimaþi colegi, supun votuluiÉ
Din salã
#128925Nu e cvorum!
Avem cvorum. _(Discuþii în salã)._
Sã ne spunã domnul secretar, pentru cã noi n-am fãcut numãrãtoarea.
Numãr acum.
Vã rog frumos.
Sã ne spunã numãrul pentru ca sã ºtim, e cvorum sau nu.
28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 157/3.XI.2001
## **Domnul Constantin Nicolescu:**
Nu pot sã fac douã lucruri deodatã. O sã ºi numãr, imediat.
Domnul Cârciumaru, prezent. Doamna Ciocan, prezentã.
60 prezenþi.
Vã rugãm sã constataþi aceastã situaþie. La 60 nu e cvorum.
În aceastã situaþie, mã vãd nevoit sã constat cã în acest moment nu existã cvorum de ºedinþã, motiv pentru care închid dezbaterile la acest proiect de lege. Le vom relua în cadrul ºedinþei de luni.
Rog staff-ul ca cele douã prezenþe fãcute astãzi sã fie înaintate grupurilor parlamentare ºi pentru ºedinþa de miercuri a Biroului permanent.
## _ªedinþa s-a încheiat la ora 12,35._
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR
#130055Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78,
E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220Ð4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 157/3.XI.2001 conþine 28 de pagini.**
Preþul 20.692 lei
Ñ reducerea numãrului consilierilor de conturi de la 13 la 9, la secþia de control ulterior, ºi de la 9 la 7 la secþia jurisdicþionalã, ºi a unei funcþii de vicepreºedinte;
Ñ îmbunãtãþirea modului de lucru al organelor de conducere în scopul eficientizãrii procesului decizional al plenului Curþii de Conturi ºi, respectiv, al Comitetului de conducere al Curþii de Conturi.
Þinem sã menþionãm cã modificãrile propuse sunt în concordanþã cu reglementãrile actuale de control ºi jurisdicþie financiarã din statele membre ale Uniunii Europene.
Domnule preºedinte, iniþiatorii acestui proiect sunt de acord cu amendamentele propuse de comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri prin anexa nr. 1 la raport.
De asemenea, ne însuºim opinia celor douã comisii cu privire la respingerea unor amendamente care figureazã în anexa nr. 2 la raport.
Având în vedere cele menþionate ºi faptul cã proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaþilor, precum ºi raportul favorabil al comisiilor permanente de specialitate ale Senatului, vã rugãm sã supuneþi dezbaterii ºi adoptãrii proiectul de lege pe care am avut onoarea sã-l prezint plenului Senatului.
Vã mulþumesc.
Insist, rugându-vã sã nu prelungim dezbaterea pe marginea acestui proiect, pentru cã nu este spre binele nimãnui.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc.
De asemenea, iniþiatorii nici mãcar nu s-au sfiit sã accentueze un lucru care nici nu mai trebuie accentuat. Apare un paragraf care prevede cã aceastã Curte de Conturi poate verifica elementele legate de privatizare, indiferent de data, momentul ºi aºa mai departe când aceste proceduri de privatizare au fost îndeplinite.
Am solicitat la vremea respectivã eliminarea textului, dintr-un singur motiv: nicãieri nu se prevede o limitã temporalã pânã la care Curtea de Conturi sã-ºi exercite activitatea. Mai mult, o parte din colegii de la Curtea de Conturi au ridicat problema prescripþiei legate de unele fapte, dar nici aceste argumente nu au avut deschiderea pentru a fi analizate, într-adevãr, cu temei, ºi a fi discutate.
În asemenea condiþii, nu ne rãmâne decât sã tragem concluzia cã aceastã lege încalcã principiul constituþional de care vorbea colegul meu, este împotriva funcþionãrii democratice a instituþiilor în România ºi, mai ales, creeazã un precedent periculos, pentru cã este posibil ca viitoarea guvernare sã constate, spre exemplu, cã numãrul consilierilor Curþii de Conturi nu este suficient, la 18, cum va fi stabilit, probabil, prin votul majoritar, astãzi, ci vor trebui sã fie 21 ºi, dupã alþi 3 ani de zile, sã ne trezim cã altã guvernare va elimina din nou cei 18 consilieri actuali, va numi, dupã alt algoritm, 21 ºi aºa mai departe.
Vã mulþumesc.
Deci v-aº ruga, dacã cineva poate sã rãspundã, cã eu nu pot sã nu fiu suspicios într-o asemenea situaþie. Doriþi ca aceastã Curte de Conturi sã meargã sã verifice o firmã sau alta la comanda reprezentanþilor statului în teritoriu? Lãmuriþi-mã! Încercaþi sã-mi arãtaþi cum poate Curtea de Conturi sã citeascã bilanþurile a zeci de mii de întreprinderi, cum sã ajungã la informaþia care sã-i indice unde sã efectueze controlul privind încasarea veniturilor statului de la firma privatã?
Am o experienþã, în anii trecuþi, în care, la un ”meci politicÒ dintre doi oameni politici, la firma în care lucra soþia unuia, au fost 14 controale: Garda Financiarã, Curtea de Conturi, Finanþe judeþene ºi aºa mai departe. 14 controale, pentru cã doi oameni politici aveau o disputã pe care aveau datoria s-o poarte!
Vã mulþumesc.
Problemele legate de inamovibilitate trebuie discutate ºi abordate, pe de o parte, raportat la judecãtorii ºi procurorii financiari, numiþi de preºedinte pe 6 ani, pe de altã parte, în legãturã cu plenul Curþii de Conturi, deci cu consilierii de conturi.
În momentul în care Parlamentul poate fi dizolvat, nu vãd care ar fi impedimentul ca ºi plenului Curþii de Conturi, celor 25 de consilieri sã li se înceteze, prin lege, mandatul, urmând ca Parlamentul sã desemneze un nou plen al Curþii de Conturi.
Gândiþi-vã în ce situaþie ar fi fost Parlamentul dacã ar fi trebuit sã selecþioneze din cei 25 de consilieri 18 care sã rãmânã în activitate ºi 7 care sã plece, lucru care este inadmisibil ºi imposibil de realizat. Dar nu e mai puþin adevãrat cã, în momentul în care se alege noua Curte de Conturi, toþi cei 25, chiar ºi persoane din afarã, pot sã-ºi depunã candidatura, urmând ca, pe baza selecþiei fãcute de cãtre comisiile permanente de specialitate ºi recomandãrii pe care comisiile le vor face, plenul Parlamentului, cele douã Camere, în ºedinþã comunã, sã se pronunþe în legãturã cu noua componenþã a Curþii de Conturi.
|Petre Maria|absentã| |---|---| |Petrescu Ilie|absent| |Plãticã-Vidovici Ilie|prezent| |Pop Dumitru Petru|absent| |Pop de Popa Ioan|prezent| |Popa Nicolae-Vlad|prezent| |Popescu Dan-Mircea|prezent| |Popescu Laurenþiu-Mircea|absent.| |În continuare, îl rog pe domnul secretar Nicolaescu sã|| |strige catalogulÉ|| Belu Ioan absent Bichineþ Corneliu prezent Bindea Liviu-Dorel prezent Bîciu Constantin prezent Brãdiºteanu ªerban absent Bucur Dionisie prezent Bunduc Gheorghe absent Buzatu Gheorghe prezent Cârciumaru Ion prezent Ciocan Maria prezentã Ciocârlie Alin Theodor absent Cozmâncã Octav delegaþie Crãciun Avram absent Cristolovean Ioan prezent Dina Carol prezent Dinescu Valentin absent Dinu Marin absent Dobrescu Maria Antoaneta prezentã Dumitrescu Viorel absent Duþã Vasile absent Eckstein-Kov‡cs PŽter prezent Fabini Hermann Armeniu absent Fãniþã Triþã absent Feldman Radu Alexandru absent Filipaº Avram absent Filipescu Cornel prezent Florescu Eugeniu Constantin absent Frunda Gyšrgy absent Gogoi Ioan prezent Guga Ioan absent Hanganu Romeo Octavian absent Hârºu Ion prezent Honcescu Ion prezent Iliescu Ion absent Iorga Nicolae Marian absent Iorgovan Antonie absent Kereskenyi Alexandru absent Leca Aureliu absent Lupoi Mihail absent Maior Liviu prezent Marcu Ion absent Marinescu Simona Anamaria absentã Mark— BŽla absent Matei Viorel absent Mãrgineanu ªtefan Gheorghe absent Mocanu Vasile absent Munteanu Tudor Marius absent Nicolaescu Ioan prezent Nicolaescu Sergiu Florin absent Nicolai Norica învoitã Onaca Dorel-Constantin absent Oprescu Sorin Mircea absent Opriº Octavian absent Otiman Pãun-Ion absent Paleologu Alexandru absent Panã Viorel Marian absent Pastiu Ioan prezent Pãcuraru Paul absent Pãtru Nicolae prezent
|Pãunescu Adrian|absent| |---|---| |Penciuc Corin|absent| |Pete ªtefan|absent| |Petre Maria|prezentã| |Petrescu Ilie|absent| |Pop Dumitru Petru<br>Popescu Laurenþiu-Mircea<br>Prisãcaru Ghiorghi<br>Pujina Nelu<br>Pusk‡s Valentin-Zolt‡n<br>Radu Constantin<br>Rece Traian|absent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>absent| |Rus Ioan Aurel<br>Sârbulescu Ion|absent<br>absent| |Seche Ion|absent| |Seres DŽnes|absent| |Sin Niculae|absent| |S—gor Csaba|absent| |Sporea Elena|prezentã| |Stãnoiu Mihaela Rodica|învoitã| |Stoica Fevronia|prezentã| |Szab— K‡roly-Ferenc|absent| |ªelaru Rodica<br>Theodorescu Emil Rãzvan|prezentã<br>învoit| |Radu Vasile|absent| |Vela Ion|absent| |Verest—y Attila<br>Zanc Grigore<br>Zlãvog Gheorghe|absent<br>prezent<br>absent.|
Pujina Nelu absent Pusk‡s Valentin-Zolt‡n absent Radu Constantin prezent Rahãu Dan Nicolae prezent Rebreanu Nora Cecilia prezentã Rece Traian absent Roibu Aristide prezent Roman Petre absent Rus Ioan Aurel absent Sârbulescu Ion absent Seche Ion absent Seres DŽnes absent Sin Niculae absent S—gor Csaba absent Solcanu Ion prezent Sporea Elena prezentã Stãnoiu Rodica Mihaela delegaþie Stoica Fevronia absentã Szab— K‡roly-Ferenc absent ªelaru Rodica absentã ªtefan Viorel prezent Tãrãcilã Doru Ioan prezent Theodorescu Emil Rãzvan absent Toma Constantin prezent Tudor Corneliu Vadim absent Ungheanu Mihai prezent Vajda Borbala prezentã Vasile Radu absent Vãcãroiu Nicolae prezent Vela Ion absent Verest—y Attila absent Voinea Melu prezent Vornicu Sorin Adrian prezent Zanc Grigore prezent Zlãvog Gheorghe absent.