Mihai Ungheanu

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Puterea politicã instalatã în decembrie 2000 la cârma þãrii este decisã sã aibã în vedere doar propriile interese ºi propria opinie. Criticile sau opiniile opoziþiei n-au fost luate în consideraþie. Opinia publicã a fost ºi este ignoratã.

Critica adusã de cele trei partide de opoziþie prin moþiunea de cenzurã a fost tratatã umoristic. În cuvântul sãu privitor la moþiunea de cenzurã, care viza aspectele legislative contestabile în pachetul de legi cunoscut, premierul Adrian Nãstase a adoptat soluþia demagogicã a P.S.D. din alegeri. Adrian Nãstase a vorbit mereu de acþiuni legislative pe care Guvernul P.S.D. vrea sã le facã împreunã cu partidele de opoziþie. Cuvântul ”împreunãÒ orneazã tot discursul premierului P.S.D., aºa cum, în alegerile din 2000, P.S.D. l-a folosit pânã la saturaþie: ”împreunã cu oameniiÒ, ”împreunãÒ.

Guvernul P.S.D. a dovedit, însã, cã nu are vocaþie, nici respect pentru democraþie. Nu a lucrat decât împreunã cu oamenii propriului partid. Tot astfel ºi cu pachetul de legi care, fãrã nici o îmbunãtãþire, va fi aplicat, iar fisurile lui legislative mari, largi vor permite corupþilor sã rãmânã împreunã.

Nãvodul legislativ aruncat de P.S.D., prin angajarea rãspunderii pe un pachet de 15 legi, are gãuri atât de mari, încât rechinii corupþiei vor scãpa, neîndoielnic, ba vor apãrea ºi alþii noi.

Acest ”împreunãÒ este un cuvânt de analizat în context, pentru cã, practic, Guvernul P.S.D. este exclusivist. Ceea ce a exclus acest Guvern a fost, în primul rând, democraþia, iar în al doilea rând, a exclus grija pentru echilibrul social ºi pentru traiul cetãþenilor, împinºi, prin incompetenþã ºi corupþie, sub pragul supravieþuirii.

Desigur cã scadenþa acestei comportãri se va produce în curând, ºi ea va fi suportatã de toatã lumea. Guvernul P.S.D. ºi oamenii sãi nu au voit sã recunoascã, prin votul pe care l-au dat, moþiunea de cenzurã care spunea cã este vorba de o corupþie instituþionalizatã. Moþiunea afirma, în sensul ei principal, cã este vorba, prin pachetul de legi, de legiferarea corupþiei.

Cã aceastã moþiune de cenzurã era întemeiatã, cã opoziþia, mai decisã ca oricând, avea dreptate, ne-o aratã ºi unele reacþii externe faþã de corupþia neliniºtitoare din România, corupþie care anunþã un dezechilibru social ºi imposibilitatea unui parteneriat real cu þãrile occidentale interesate de þara noastrã.

Reacþiile externe sunt atât de bruºte, însã, încât ridicã semne de întrebare. ”Ce au voit acel Apus?Ò Ð zicea un mare poet ºi trebuie sã ne întrebãm ºi noi de ce apare aceastã suitã de acuze antiguvernamentale acum, într-un context de excepþie, într-un nou context internaþional. Este oare vorba de schimbarea noii ordini ºi, evident, de anume schimbãri privitoare la România?

A doua zi dupã moþiunea de cenzurã, presa ne-a adus ºtirea cã administraþia americanã este îngrijoratã de creºterea corupþiei în România. De atunci încoace, personalitãþi ale unor instituþii ºi state euroatlantice readuc insistent în prim plan chestiunea gravei corupþii. Gazetele au fãcut loc, pe larg, opiniilor ambasadorului S.U.A. Michael Guest, care a vorbit despre necesitatea luptei cu corupþia în termeni asemãnãtori moþiunii de cenzurã, fãrã s-o pomeneascã. ªeful Camerei de Comerþ americane din România, Obie Moore, a susþinut ºi el cã lupta împotriva corupþiei rãmâne o problemã centralã în România.