Stenogramă plen

Vã mulþumesc frumos, domnule preºedinte. Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În conformitate cu declaraþia pe care am fãcut-o sãptãmâna trecutã la Colegiul Director al P.D., azi îmi prezint în faþa dumneavoastrã demisia din funcþia de vicepreºedinte al Senatului.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult, domnule senator.

Stimaþi colegi, conform prevederilor regulamentului, domnul senator Viorel Panã ºi-a dat demisia din funcþia de vicepreºedinte al Senatului. Este decizia Domniei sale, ºi atunci vã rog sã ne permiteþi ca, imediat dupã declaraþiile politice, deoarece am dori sã derulãm ºi procedura de numire a noului vicepreºedinte, propus de Grupul parlamentar al P.D., sã rãmâneþi în salã douã minute.

Vreau sã vã informez cã Grupul parlamentar al P.D., în ºedinþa de grup de azi, a nominalizat pentru funcþia de vicepreºedinte al Senatului României pe domnul senator Hanganu Octavian Romeo.

În felul acesta sã derulãm procedura, pentru ca Biroul permanent sã poatã funcþiona în formula completã.

De acord sã introducem pe ordinea de zi alegerea vicepreºedintelui, imediat dupã declaraþii, prin vot secret cu buletine de vot? Vã mulþumesc.

Mai sunt ºi alte obiecþii la ordinea de zi? Nu.

Programul de lucru este cel cunoscut, pânã la epuizarea ordinii de zi, probabil în jurul orei 18,00, dupã care vom lucra în comisii.

Daþi-mi voie sã

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnilor colegi, azi, în declaraþia mea politicã, voi vorbi despre anumite restanþe care riscã sã se rãzbune. Una dintre restanþele la care mã refer þine de felul în care sunt organizate lucrurile la Craiova, unde din ce în ce mai puþini oameni au locuri de muncã ºi curba aceasta descendentã Ð pe care noi am promis sã o oprim ºi sã pornim motoarele unei noi reindustralizãri Ð devine periculoasã.

Iatã care sunt cãderile de personal, cãderile de performanþã ºi, fireºte, cãderile sociale la câteva din întreprinderile mari din Craiova:

**La DAEWOO, de la 5.000 de oameni, azi am ajuns la 3.500 de oameni.**

Sigur cã unele dintre aceste restructurãri sunt fireºti, în condiþiile economice mondiale, dar prãbuºirea este una, iar restructurarea alta. **Din ce în ce mai mulþi oameni trãiesc doar din sporul economic anterior** sau aconteazã un viitor care nu-ºi va putea deconta toate aceste plãþi sociale. Restanþele acestea ar trebui rezolvate. Am fãgãduit reindustrializare. Mã adresez Guvernului, premierului Adrian Nãstase. **Trebuie gãsite soluþii! Cei de la nivelul judeþului Dolj nu pot gãsi prin ei înºiºi soluþii.**

A.P.A.P.S.-ul, cred eu, este într-o stare de visãtorie ºi, uneori, face lucruri absurde. Nu vorbesc despre erorile grave pe care le-a fãcut ºi care sunt condamnabile ºi azi, dar se întâmplã lucruri inexplicabile.

De exemplu, am vãzut o declaraþie a ministrului privatizãrii care dãdea o notã proastã unei mari întreprinderi de la Braºov, spunând cã **”ar trebui sã dãm noi bani ca sã o vindemÒ.** Declaraþiile acestea ar face bine dânsul sã ºi le þinã pentru familie. **Sã nu discrediteze întreprinderile româneºti. Este o chestiune inadmisibilã! Este chiar o concurenþã negativã ºi neloialã pe care o face dumnealui prestigiului acelei mari întreprinderi.** Nu este vina oamenilor, nu este vina industriei propriu-zise cã miniºtrii guvernãrii trecute au lãsat ei înºiºi atâtea restanþe, iar dumnealui a întârziat Ð împreunã cu ministerul sãu Ð mãsurile de privatizare pe care le-a promis. Ori privatizãrile sunt transferate în teritoriu Ð ºi atunci rãspund cei din teritoriu ºi se desfiinþeazã Ministerul Privatizãrii mai devreme decât era prevãzut Ð ori cei de la Ministerul Privatizãrii are obligaþia sã-ºi facã datoria ºi sã nu discrediteze întreprinderi româneºti.

**Aceastã lehamite cu care este privitã industria româneascã, de cãtre oamenii care au directã responsabilitate asupra destinului ei, este inadmisibilã. Nu poate un ministru român sã spunã Ð chiar ºi în situaþia în care ar fi aºa! Ð despre o fabricã româneascã: ”Pentru ca sã o dãm pe asta, ar trebui sã mai dãm noi nu ºtiu câte milioane de dolari!Ò.**

20 milioane de dolari.

Cât? **20 milioane de dolari. Este intolerabil! ªi este ºi inconºtienþã!** Sã-ºi vândã la târgul personal ce are de vândut cu minus 20 de milioane de dolari. **Dar despre o fabricã din România, de care þine viaþa unor oameni ºi poate mult din viaþa unui oraº, nu are dreptul sã vorbeascã aºa. Asta nici nu mai este restanþã! Asta este rãzbunarea unui ministru român pe industria româneascã!?**

**Nu plãtim, în acest fel greoi, în care se fac privatizãrile, numai ritmul greoi al minþii ºi al acþiunii celor care sunt numiþi sã facã privatizare, ci plãtim, cicã, ºi aºa-zisa neputinþã a industriei româneºti de a fi competitivã?! Minciunã!** În aceastã Sãptãmânã a Patimilor, desigur, ar fi fost bine sã vorbim numai de bine! Vã voi spune ceva foarte emoþionant, ceva de bine.

A venit azi la Comisia pentru culturã, artã ºi mijloace de informare în masã domnul Vasile Sav, intelectual din Cluj-Napoca, ºi a adus un maldãr de cãrþi. Nu erau cãrþi de cumpãrat, ci de publicat. Erau cãrþile pe care le-a tradus ºi le-a publicat dumnealui în ani grei de trudã ºi înstrãinare de cele lumeºti: lucrãrile Sfântului Augustin. **Este pentru prima oarã în România când un intelectual,**

Cred cã ar trebui fãcut mai mult pentru intelectualii de rasã, pentru cã, am aflat, omul acesta o duce foarte greu, e aproape la limita de jos a puterii de a respira ºi de a trãi ºi este foarte impresionant cã **tot el face rost de bani de tren ºi vine la Bucureºti, în Capitala tuturor românilor, sã dea semnul cã nu a murit preocuparea pentru culturã, pentru gândire, pentru creºtinism.**

În acest context, mai am o foarte mare nemulþumire, alimentatã de faptul cã, **dupã un an ºi o lunã de la aprobarea ei în Parlament ºi promulgarea ei de cãtre preºedintele þãrii,** Legea indemnizaþiei de merit nu este pusã în practicã. Este o mare ruºine prin care suntem obligaþi sã trecem. În orice caz, mã simt eu foarte vinovat cã am dat iluzii unui numãr de 1.500 de oameni de artã, de culturã, unii dintre ei de sport, ºi iatã cã sunt aproape 14 luni de la aprobarea ultimã care trebuia datã ºi a fost datã, dar legea nu a intrat în viaþa acestor oameni. Unii dintre ei au ºi murit.

**Spun tare toate acestea, doarece vreau ca, mãcar în ultima clipã, mãcar în Sãptãmâna Patimilor, sã sensibilizez pe cei care au responsabilitatea executãrii unei legi, sã acþioneze conform legilor (executare în sensul punerii în execuþie, nu a asasinãrii.)**

Ultima chestiune pe care voiam sã o spun este legatã de numele ºi de destinul marilor creatori români. Las la o parte Ð deºi nu ar trebui sã las la o parte Ð faptul cã atâþia dintre ei sunt bolnavi, las la o parte faptul cã Grigore Vieru a trecut în ultimile douã sãptãmâni prin moarte ºi cã încã nu este recuperat, se aflã pe un pat de suferinþã la Chiºinãu, **dar, în urmã cu câteva zile, a murit la Moscova un mare artist român, un mare creator**

## **român: Emil Loteanu.**

Sigur cã, în timpul vieþii, ne amânãm mereu momentele de apropiere maximã de cei pe care îi iubim ºi de cei care poartã în ei ºi în viaþã, ºi dupã moarte, ceva esenþial din sâmburele neamului lor.

În anii vechi, când au venit primele filme din R.S.S. Moldoveneascã la Bucureºti, mi s-a creat un tipar mental, pornit de la un film al acestui mare regizor, Emil Loteanu, mare regizor, poet adevãrat ºi om de echilibru. Tiparul mi l-a dat filmul numit **”Ultima lunã de toamnãÒ. Toatã jalea unei Moldove înstrãinate atunci Ð ºi, vai, ºi acum! Ð se transmitea în acel film care, fãrã sã spunã explicit, ne lãsa în suflete acel dor al copiilor de mama, acel dor al pãrþilor de întreg, nostalgia unei toamne ucigãtoare, ceva din taina satului basarabean care cade, încet Ð încet, în propria-i umbrã.**

Poate cã multe dintre poeziile pe care le-am scris în toþi aceºti ani Ð de dor de Basarabia ºi Bucovina Ð au plecat de la acel tipar mental pe care mi l-a lãsat definitiv în memorie Emil Loteanu, cu jalea extraordinarã, cu jalea de dincolo de timp a unor oameni sãrmani striviþi de istorie ºi de indiferenþã, cu jalea a ceea ce dispare fãrã întoarcere.

Acum, Emil Loteanu este de câteva zile în pãmânt! Este infinit de trist când moare un om. **Este cu atât mai trist când moare un artist! Dar este îngrozitor de trist ºi de împovãrãtor când un artist al neamului nostru Ð cum este Emil Loteanu Ð moare într-un oraº, mare, e drept, la Moscova, dar moare printre strãini.**

**ªi moare printre strãini, pentru cã noi n-am reuºit încã sã creãm acele condiþii minime pentru ca toþi fiii acestei þãri sã se poatã întoarce, sã trãiascã ºi sã moarã acasã la ei.** Moartea lui Emil Loteanu ºi înmormântarea lui la Moscova ar trebui sã ne punã în gardã cã, de la începutul lumii ºi pânã azi, aceastã þarã n-a putut fi fericitã, pentru cã nu i-a avut pe toþi ai ei acasã ºi cã nici nu va putea fi fericitã decât atunci când va reuºi sã creeze ºansa tuturor fiilor ei de a se întoarce ºi de a se confunda, la momentul sorocit, cu pãmântul ei.

Nu e nici o vinã în faptul cã Moscova îl primeºte pe Emil Loteanu. Dimpotrivã. Spre cinstea ei, Moscova îl odihneºte pe marele artist român. E o vinã aici, la Bucureºti, e o vinã la Chiºinãu, cã, ºi în condiþiile de libertate ale ultimului deceniu ºi ceva, nu s-a putut crea, în spaþiul românesc, un loc pentru viaþa ºi opera lui Emil Loteanu, un loc pentru mormântul lui Emil Loteanu.

Eu îl rog pe Dumnezeu sã-l ierte pe Emil Loteanu, aºa cum e firesc, în aceastã clipã, când se odihneºte în pãmânt strãin, ºi rog sã ne ierte pe noi pentru cã nu ºtim sã ne aducem toate valorile acasã, nici mãcar pentru odihna finalã. **ªi pentru cã suntem în Sãptãmâna Patimilor, sã spunem cã e mai uºor de îndurat Sãptãmâna Patimilor, pentru cã ºtim cã existã, la sfârºitul ei, Învierea. Sã ne rugãm pentru Învierea tuturor celor care s-au stins înaintea noastrã ºi sã ne rugãm pentru Învierea poporului român.**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului România Mare, dau cuvântul domnului senator Mihai Ungheanu.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Puterea politicã instalatã în decembrie 2000 la cârma þãrii este decisã sã aibã în vedere doar propriile interese ºi propria opinie. Criticile sau opiniile opoziþiei n-au fost luate în consideraþie. Opinia publicã a fost ºi este ignoratã.

Critica adusã de cele trei partide de opoziþie prin moþiunea de cenzurã a fost tratatã umoristic. În cuvântul sãu privitor la moþiunea de cenzurã, care viza aspectele legislative contestabile în pachetul de legi cunoscut, premierul Adrian Nãstase a adoptat soluþia demagogicã a P.S.D. din alegeri. Adrian Nãstase a vorbit mereu de acþiuni legislative pe care Guvernul P.S.D. vrea sã le facã împreunã cu partidele de opoziþie. Cuvântul ”împreunãÒ orneazã tot discursul premierului P.S.D., aºa cum, în alegerile din 2000, P.S.D. l-a folosit pânã la saturaþie: ”împreunã cu oameniiÒ, ”împreunãÒ.

Guvernul P.S.D. a dovedit, însã, cã nu are vocaþie, nici respect pentru democraþie. Nu a lucrat decât împreunã cu oamenii propriului partid. Tot astfel ºi cu pachetul de legi care, fãrã nici o îmbunãtãþire, va fi aplicat, iar fisurile lui legislative mari, largi vor permite corupþilor sã rãmânã împreunã.

Nãvodul legislativ aruncat de P.S.D., prin angajarea rãspunderii pe un pachet de 15 legi, are gãuri atât de mari, încât rechinii corupþiei vor scãpa, neîndoielnic, ba vor apãrea ºi alþii noi.

Acest ”împreunãÒ este un cuvânt de analizat în context, pentru cã, practic, Guvernul P.S.D. este exclusivist. Ceea ce a exclus acest Guvern a fost, în primul rând, democraþia, iar în al doilea rând, a exclus grija pentru echilibrul social ºi pentru traiul cetãþenilor, împinºi, prin incompetenþã ºi corupþie, sub pragul supravieþuirii.

Desigur cã scadenþa acestei comportãri se va produce în curând, ºi ea va fi suportatã de toatã lumea. Guvernul P.S.D. ºi oamenii sãi nu au voit sã recunoascã, prin votul pe care l-au dat, moþiunea de cenzurã care spunea cã este vorba de o corupþie instituþionalizatã. Moþiunea afirma, în sensul ei principal, cã este vorba, prin pachetul de legi, de legiferarea corupþiei.

Cã aceastã moþiune de cenzurã era întemeiatã, cã opoziþia, mai decisã ca oricând, avea dreptate, ne-o aratã ºi unele reacþii externe faþã de corupþia neliniºtitoare din România, corupþie care anunþã un dezechilibru social ºi imposibilitatea unui parteneriat real cu þãrile occidentale interesate de þara noastrã.

Reacþiile externe sunt atât de bruºte, însã, încât ridicã semne de întrebare. ”Ce au voit acel Apus?Ò Ð zicea un mare poet ºi trebuie sã ne întrebãm ºi noi de ce apare aceastã suitã de acuze antiguvernamentale acum, într-un context de excepþie, într-un nou context internaþional. Este oare vorba de schimbarea noii ordini ºi, evident, de anume schimbãri privitoare la România?

A doua zi dupã moþiunea de cenzurã, presa ne-a adus ºtirea cã administraþia americanã este îngrijoratã de creºterea corupþiei în România. De atunci încoace, personalitãþi ale unor instituþii ºi state euroatlantice readuc insistent în prim plan chestiunea gravei corupþii. Gazetele au fãcut loc, pe larg, opiniilor ambasadorului S.U.A. Michael Guest, care a vorbit despre necesitatea luptei cu corupþia în termeni asemãnãtori moþiunii de cenzurã, fãrã s-o pomeneascã. ªeful Camerei de Comerþ americane din România, Obie Moore, a susþinut ºi el cã lupta împotriva corupþiei rãmâne o problemã centralã în România.

Sã se fi convertit brusc la poziþiile opoziþiei româneºti aceste persoane ºi aceste instituþii?

A fãcut-o ºi ambasadorul Uniunii Europene în România, Jonathan Scheele, într-un fel care înlãturã orice echivoc.

Nici în faþa lor, e adevãrat, Guvernul P.S.D. Adrian Nãstase nu a voit sã recunoascã gradul ridicat de corupþie, ca ºi pasivitatea Guvernului faþã de ea.

Recent, o agenþie internaþionalã importantã, preluând o ierarhie statisticã publicatã de revista englezã ”EconomistÒ, a clasat România pe primul loc între þãrile care sunt pe lista aderãrii. Ea este pe primul loc, cu 77 de puncte, urmatã de Rusia, cu 71 de puncte.

Oglinda pe care o pun forurile euroatlantice în faþa Guvernului Nãstase este necruþãtoare, dar trebuie sã ne întrebãm încã o datã: de ce? De ce apare aceastã exigenþã acum? Sã fie Ð am zis mai înainte Ð de vinã noul context internaþional? Sã fie de vinã noile interese externe, care par a fi aceleaºi cu interesele noastre, dar urmeazã sã vedem dacã ele coincid?

Europenizarea, modernizarea României, în sensul U.E., cu care s-a lãudat foarte mult Guvernul P.S.D. Adrian Nãstase, este, de fapt, o faþadã, un gest demagogic. Adevãrata faþã a Guvernului P.S.D. ºi a politicii de partid pe care o reprezintã rãmâne fãrã vreo legãturã cu rezolvarea problemelor reale ale cetãþenilor români ºi, evident, ale integrãrii europene.

Am fãcut un bilanþ al opiniilor externe care aratã îndreptãþirea opoziþiei din România ºi incapacitatea Guvernului de a reacþiona corect. Sã ne bucurãm? Nu cumva, însã, aceastã avalanºã de critici antiguvernamentale urmãreºte alte interese decât cele obºteºti ale poporului român? Nu cumva în spatele acestui concert de critici anti-Nãstase, anti-Guvern se ascund calcule privind interese externe speciale? Se încearcã curãþarea terenului pe eºichierul politic, pentru ridicarea pe scut a unei noi personalitãþi politice? Nu cumva e vorba de cel creditat cu 1% în sondajele noastre de opinie politice, de Mircea Geoanã, un ministru de externe despre care lideri importanþi ai opiniei publice româneºti au afirmat cã este greu sã crezi cã este un ministru de externe al României? Probabil cã este Ð ziceau ei Ð un ministru al altor state.

Este neîndoielnic cã opoziþia unitã a avut dreptate când a introdus moþiunea de cenzurã ºi când a susþinut-o, dar criticile lui Michael Guest ºi ale celorlalþi reprezintã o altã moþiune de cenzurã, venitã din alte direcþii, probabil, ºi, evident, cu alte interese decât cele pe care le urmãreºte opoziþia unitã din România ºi societatea româneascã.

Este cazul sã ne întrebãm ºi sã vedem ce se întâmplã mai departe.

Mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului Naþional Liberal, dau cuvântul domnului senator Nicolae-Vlad Popa.

În perioada relativ scurtã de când sunt senator al României m-am confruntat cu situaþii de-a dreptul ºocante, care pun sub semnul întrebãrii existenþa unei democraþii reale în þara noastrã.

Astfel, anul trecut, am asistat la o pledoarie cu implicaþii periculoase, þinutã de actualul ministru al informaþiilor Vasile Dâncu în faþa unor reprezentanþi ai câtorva organisme internaþionale, cu prilejul unei mese rotunde, având ca temã integrarea României în Uniunea Europeanã.

Neþinând seama de stupefacþia stârnitã în rândul participanþilor, inclusiv a ministrului român al integrãrii ºi a ºefului delegaþiei Comisiei Europene pentru România, domnul Dâncu a explicat cã opinia publicã româneascã este prea euro-optimistã ºi, ca urmare, trebuie manipulatã prin intoxicarea cu ºtiri negative privind Uniunea Europeanã. Ministrul a invocat o asemenea strategie pentru cã Ð a pretins Domnia sa Ð, în felul acesta, populaþia nu ar mai fi dezamãgitã de costurile integrãrii.

Faptul cã însuºi ministrul informaþiilor publice a ales manipularea opiniei publice, în detrimentul transparenþei ºi adevãrului, probeazã cã aceasta este strategia de lucru a instituþiei pe care o conduce, implicit a Guvernului.

O altã dovadã a acestei concepþii periculoase o reprezintã ”manualulÒ de intoxicare a presei, pe care acelaºi ministru l-a prezentat spre aprobare Guvernului, ajuns, din întâmplare, în posesia presei, care l-a ºi publicat. Aceastã ”operãÒ demonstreazã cã nu existã nici o limitã în privinþa intoxicãrii ºi manipulãrii populaþiei României.

Ultima minciunã sfruntatã pusã în circulaþie de acelaºi ministru a fost denigrarea Partidului Naþional Liberal, într-o conferinþã extraordinarã, convocatã, cu o grabã greu de explicat, chiar în timpul marºului de protest al liberalilor, de sâmbãtã.

Afirmaþia cã partidul nostru este un partid de buzunar, deºi s-a reînscris primul la Tribunalul Municipiului Bucureºti, cu aproape 100.000 de semnãturi, fiind cotat, la ultimul sondaj, al doilea partid din þarã, cu 16% susþinere la vot, reprezintã nu numai un mare neadevãr, dar dovedeºte o incompetenþã intolerabilã pentru un ministru al informaþiilor publice.

Având în vedere cã toate acþiunile ministrului respectiv îi costã enorm pe contribuabilii români, îi cer ministrului Vasile Dâncu demisia.

Dau cuvântul, din partea Grupului social-democrat ºi umanist, doamnei senator Elena Sporea.

## **Doamna Elena Sporea:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Încep declaraþia mea politicã de astãzi prin a felicita producãtorul român de vin, care a dovedit încã o datã cã România este o þarã cu tradiþie în acest domeniu.

La concursul mondial de vinuri, care a avut loc la sfârºitul lunii martie 2003 la Bruxelles, vinul românesc a câºtigat patru medalii de aur Ð ”Pinot Noir Reserve 2000Ò, ”Prince Matei 2000Ò, ”Prince Mircea 2000Ò, ”Terra Romana Sauvignon Blanc Feteascã 2002Ò, ”Tohan Merlot 2001Ò, patru medalii de argint Ð ”Feteasca RegalãÒ, ”Merlot SpecialÒ, ”Murfatlar Pinot GrisÒ ºi ”Tohan Pinot NoirÒ, dovedind în acest fel cã suntem printre cei mai buni în acest domeniu.

Aceste rezultate m-au îndemnat sã privesc mai atent spre acest sector. La ora actualã, patrimoniul viticol ocupã o suprafaþã de 247.000 de hectare, în zone colinare sau de pantã, în areale bine delimitate.

Forþa de muncã implicatã în acest sector se ridicã la aproximativ 1 milion de persoane care obþin un produs cu valoare adãugatã.

Legea nr. 778/2001 privind organizaþiile interprofesionale pe produse agroalimentare ºi Hotãrârea Guvernului nr. 750/2002 pentru aprobarea produselor agroalimentare pentru care se constituie consilii pe produs stabilesc cã vinul este un produs agroalimentar. De fapt, vinul consumat în cantitãþi mici ºi raþional este recomandat în diferite afecþiuni medicale.

Cunoscând ºi valoarea terapeuticã a vinului, Uniunea Europeanã nu a prevãzut un nivel minim de accize pentru vinuri. De fapt, toate þãrile producãtoare de vinuri aplicã o accizã zero vinurilor liniºtite, iar marea majoritate a þãrilor europene aplicã ºi o accizã zero vinurilor spumante. Franþa este singura þarã care aplicã o taxã simbolicã vinurilor, numitã taxã de circulaþie, cu scop de urmãrire a respectãrii reglementãrilor care privesc originea vinurilor.

În Uniunea Europeanã nu existã sistemul aplicãrii banderolelor fiscale.

Aplicarea banderolei fiscale nu este o necesitate, întrucât existã organisme specializate în controlul cantitativ ºi calitativ al vinului, aceasta reprezentând o mãsurã împovãrãtoare, deoarece costã 40% din valoarea accizei unei sticle. De altfel, ponderea accizei obþinute din comercializarea vinului este foarte micã, de aproximativ 0,8% din totalul accizelor încasate la bugetul de stat.

De aceea, consider cã trebuie sã urmãm exemplul Bulgariei, care, începând cu 1 ianuarie 2003, a renunþat la accizarea vinului ºi sã dãm o ºansã celor ce produc ºi comercializeazã acest produs.

Stimaþi colegi,

Voi folosi acest prilej pentru a vã ura sãrbãtori fericite, sãnãtate, prosperitate alãturi de cei dragi, sã nu uitaþi sã închinaþi la masa dumneavoastã un pahar de vin românesc, mai ales cã este un vin care a fost medaliat cu aur ºi argint ºi este preþuit de o lume întreagã. ªi aº vrea sã folosesc ceea ce a spus Shakespeare: ”Un vin bun este o prezenþã familiarã atunci când este bine folositÒ. Vã mulþumesc.

Dau cuvântul domnului senator Nicolae Pãtru, Grupul Parlamentar al Partidului România Mare.

## **Domnul Nicolae Pãtru:**

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

La peste 50 de ani de la ultima mare foamete din România, Partidul România Mare constatã cã suntem în situaþia de a repeta drama alimentarã postbelicã, deºi acum nu ne aflãm într-o stare postbelicã, deoarece ultimul rãzboi important a avut loc în þinuturi mesopotamiene ºi nu danubiano-pontice.

Este prima oarã când România se aflã în pragul unei mari crize agroalimentare fãrã ca aceasta sã fie urmarea unui rãzboi sau a unei calamitãþi naturale.

Despre ce este vorba?

Ne aflãm în ultima lunã calendaristicã de primãvarã, ºi starea agriculturii este mai mult decât catastrofalã.

Potrivit raportãrilor operative ale Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, suprafaþa cultivatã de grâu pe care se poate conta în aceastã varã este de maximum 1,3 milioane hectare, întrucât circa 600.000 hectare au densitate neglijabilã, iar alte circa 250.000 sunt deja declarate calamitate.

La o producþie medie de aproximativ 2.000 kg pe hectar, cu cât ne-am obiºnuit în ultima vreme, rezultã o producþie totalã de circa 2,63 milioane tone, dacã pânã la recoltare nu vor mai interveni ºi alte cauze de calamitate. ªi numai aºa, prognoza este cutremurãtoare.

Având în vedere însã cã urmeazã imediat instalarea secetei, caracteristicã zonei, este de aºteptat ca starea de vegetaþie a grâului, întârziatã dupã circa 6 luni de iarnã, sã se soldeze cu o recoltã nemaiîntâlnit de micã.

Oricât de generoasã ar fi vremea în continuare, România se va confrunta cu cea mai mare crizã a grâului, de la foametea postbelicã pânã în prezent.

Situaþia este ºi mai groaznicã la orz, unde suprafaþa pe care se poate conta nu depãºeºte 35% din cea însãmânþatã, cu o producþie medie sub orice aºteptãri.

Dacã la grâu situaþia va determina scumpirea pâinii, lipsa orzului va determina o ºi mai teribilã înrãutãþire a zootehniei, în special la porcine ºi pãsãri, specii care depind direct de producþia de orz ºi porumb.

Cum porumbul s-a terminat de mult, deºi s-au raportat în anul trecut 8,5 milioane tone, fermele de pãsãri ºi porci aºteaptã cu sufletul la gurã noua recoltã de orz. Este clar cã aceste specii trebuie sã-ºi ia gândul de la orz, iar porumbul, dacã se va face, poate apãrea doar prin septembrie.

Celelalte culturi de toamnã, orzoica ºi rapiþa, sunt ca ºi inexistente. Se poate conta doar pe 20% din suprafaþa de orzoaicã ºi aproximativ pe 5% din suprafaþa cu rapiþã.

Despre producþii medii nu se poate vorbi decât de dragul înregistrãrilor statistice.

## Stimaþi colegi,

A ne plânge de vitregiile naturii pentru justificarea falimentului agriculturii, nu ar fi decât o nouã dovadã de cinism. Marele cataclism nu este vremea, ci vrerea guvernanþilor, deoarece nu vremea a fost de vinã cã însãmânþãrile de toamnã s-au fãcut în pragul iernii. Nu

vremea este de vinã cã nu sunt asigurate îngrãºãmintele, motorina, seminþele selecþionate. Nu vremea este de vinã cã, în plinã tranziþie, Guvernul doarme în campaniile agricole. Nu vremea este de vinã cã puterea politicã îºi aminteºte de agriculturã doar în campania electoralã.

Cauza cauzelor este uºurinþa cu care Guvernul asista în vara anului trecut la milioanele de hectare care, în loc sã fie arate, se îmburuienau ca în þara nimãnui. Dacã s-ar fi însãmânþat la timp culturile de toamnã, acum nu am mai fi fost în prag de foamete.

Întreb de la aceastã înaltã tribunã.

Domnule prim-ministru,

Domnule ministru al agriculturii,

Cum justificaþi actul guvernãrii în acest domeniu esenþial, câtã vreme aproape jumãtate din populaþia þãrii, aflatã în agriculturã, este în prag de foamete?!

ªi cum o nenorocire nu vine niciodatã singurã, dupã cea anterior prezentatã, urmeazã o alta ºi mai mare, cea referitoare la culturile de primãvarã.

Având în vedere cã se vor întoarce peste un milion de hectare culturi de toamnã, acestea ar fi urmat sã fie însãmânþate cu culturi de primãvarã: porumb, floarea-soarelui, soia, sfeclã furajerã ºi altele.

Din nefericire, nici pentru suprafeþele iniþial prevãzute nu erau asigurate seminþe, dar pentru suplimentãri? Numai la porumb, deficitul de sãmânþã este de circa 40%.

Vremea nu a permis începerea însãmânþãrilor de primãvarã decât la sfârºitul lunii aprilie, ceea ce înseamnã cã majoritatea suprafeþelor se vor însãmânþa târziu, cu peste o lunã dupã epoca optimã, fiind de aºteptat ca, imediat dupã rãsãrire, sã se instaleze seceta de varã, dupã care terenurile agricole vor arãta ca dupã pârjol. ªi ca nenorocirea sã fie totalã, România nu-ºi poate permite sã facã importuri de produse agricole pânã la acoperirea nevoilor pentru simplul motiv cã nu are bani.

Sã dea Dumnezeu ca Guvernul sã se poatã împrumuta, pentru a plãti un volum de importuri cum nu s-a mai fãcut niciodatã.

Tabloul sinistru al agriculturii româneºti pentru acest an este, în cea mai mare parte, opera la fel de sinistrã a inconºtienþei cu care Guvernul, de acum ºi de vreo 14 ani în urmã, a neglijat agricultura, în condiþiile în care aproape jumãtate din populaþia þãrii este ruralã ºi ocupatã în agriculturã.

În fapt, marea calamitate a agriculturii nu a fost natura, ci politica. Aºa dupã cum obiºnuieºte þãranul român, dupã orice calamitate, vom spune ºi noi despre diriguitorii agriculturii: ”Ducã-se-n pustiiÒ.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

Din partea Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, are cuvântul domnul senator Ion Sârbulescu.

## **Domnul Ion Sârbulescu:**

## Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Instalarea regimului de dictaturã marxist-leninistã în România, cu efectele cunoscute asupra evoluþiei economiei, în general, ºi a agriculturii, în special, a demolat, pânã la eliminare, dupã modelul sovietic, proprietatea privatã. Legea nr. 187 din 23 martie 1945 privind înfãptuirea reformei agrare ºi Hotãrârea adoptatã de Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român, la Plenara din 3Ñ5 martie 1949, fixatã juridic prin Decretul nr. 133 din aprilie 1949, au reprezentat începutul etatizãrii ºi colectivizãrii agriculturii româneºti, cu precizarea expresã: ”Cooperativele îºi desfãºoarã activitatea în cadrul programului de stat ºi constituie un factor important în lupta pentru construirea comunismului în Republica Popularã RomânãÒ.

Acest proces de colectivizare nu s-a produs prin liberul consimþãmânt al þãranilor, ci s-a produs în urma represiunilor de naturã juridicã, materialã, economicã, politicã, fizicã ºi psihicã asupra acestora, intimidarea lor cuprinzând cele mai cumplite metode: sistemul cotelor obligatorii, deportarea în Bãrãgan în 1951 a peste 50.000 de familii din satele bãnãþene ºi mehedinþene, privarea de libertate a liderilor politici ºi a þãranilor fruntaºi, lãmurirea prin teroare pentru a intra în gospodãriile agricole colective, exmatricularea odraslelor de trãdãtori din ºcoli ºi facultãþi, înfiinþarea de întovãrãºiri agricole, ca o formã intermediarã, tranzitorie între proprietatea privatã ºi cea colectivistã. Prin Hotãrârea Consiliului de Miniºtri nr. 1.650 din 1953 se legifereazã statutul-model al gospodãriilor agricole colective împotriva legislaþiilor civile ºi comerciale care prevedeau ºi prevãd cã orice formã de organizare asociativã îºi stabileºte propriul statut, iar fondurile sociale ºi patrimoniul se formeazã dupã voinþa membrilor sãi.

În acest cadru politic, legislativ, economic ºi social, cu o conducere de stat dictatorialã, imoralã, incompetentã, dar profund îndoctrinatã în comunism, s-a încheiat în primãvara anului 1962 colectivizarea, în paralel cu etatizarea agriculturii, þãranul român devenind din proprietar colectivist sau salariat.

Administrarea proastã a C.A.P.-urilor ºi transferurile din proprietatea colectivã în proprietatea sau folosinþa unitãþilor de stat au fãcut ca, dupã 1990, în urma lichidãrii patrimoniului C.A.P.-urilor, þãranii sã rãmânã decapitalizaþi: ici-colo o vacã, douã-trei oi, câteva cãrãmizi din grajdurile, clãdirile sau construcþiile administrative. În medie, capitalul fix per colectivist reprezenta la nivelul anului 1990, în valori reale, circa un sfert de tractor, în timp ce sectoare agricole de stat au fost cumpãrate de potentaþii perioadei postdecembriste fãrã mari eforturi financiare.

Cei care au muncit în agricultura colectivistã s-au trezit dupã 30-40 de ani cu o acumulare mult mai micã decât inventarul viu ºi mort care le-a fost luat prin trecerea forþatã în proprietatea colectivã sau de stat.

În ce þarã din lume o familie de þãrani în atâþia ani de muncã acumuleazã cel mult o vacã, douã-trei oi ºi câteva cãrãmizi, fãrã a mai lua în calcul capitalul de pornire, pãmântul ºi inventarul agricol cu care a intrat în aceastã formã de organizare colectivã.

Dupã anul 1990, prin Legea fondului funciar nr. 18/1991 se corecteazã, în multe situaþii, discutabil, gravele erori al perioadei socialiste de colectivizare ºi etatizare a agriculturii româneºti, realizându-se funcþia de restituire a proprietãþii funciare, dar nu ºi cea de reformã agrarã în toate aspectele ei.

Dacã prin aceastã lege þãranului i-a fost restituit pãmântul, acesta, recapitalizat fiind, nu are bani pentru procesul de producþie propriu-zis: sãmânþã, îngrãºãminte, erbicide, pesticide ºi lucrãri mecanice, iar instituþia creditul agricol nu funcþioneazã corespunzãtor.

Subvenþiile statului ºi programele de finanþare a agriculturii au direcþii speciale ºi nu vin în întâmpinarea realã a þãranului român.

De aceea, în numele Partidului Naþional Liberal propun:

Ð restituirea actualizatã, pe bazã de documente, a contravalorii inventarului agricol, ca diferenþã, folosind preþuri medii, între inventarul de animale ºi utilaje intrate în aceste forme de organizare socialistã a agriculturii ºi inventarul primit dupã 1990, prin lichidarea acestora;

Ð finanþarea din aceastã diferenþã, funcþie de suprafeþe agricole în posesie, eºalonate în timp, a lucrãrilor mecanice ºi a procurãrii de sãmânþã, îngrãºãminte, erbicide ºi pesticide;

Ð fondurile necesare, în cele mai multe cazuri, pornind de la cheltuielile de producþie medii la hectar, vor fi alocate, pânã la lichidare, în mai mulþi ani, ºi nu implicã un efort imediat al statului la nivelul obligaþiei de despãgubire.

În interdependenþã fiind, vor fi stimulate societãþile comerciale private sau de stat care produc sãmânþa, îngrãºãmintele, erbicidele sau pesticidele ºi cele care presteazã lucrãri mecanice agricole.

În acest sens, voi depune la Biroul permanent o iniþiativã legislativã privind regimul juridic al inventarului agricol viu ºi mort al persoanelor care au fost deposedate în mod abuziv în perioada 23 martie 1945 Ð 22 decembrie 1989, nesoluþionat prin Legea fondului funciar nr. 18/19 februarie 1991 ºi reglementãrile ulterioare. Vã mulþumesc.

## Da, vã mulþumesc.

Din partea Grupul parlamentar P.S.D. (social-democrat ºi umanist), are cuvântul domnul senator Nicolescu Constantin.

## **Domnul Constantin Nicolescu:**

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Intervenþia mea de astãzi se referã la spargerea ºi devalizarea Ambasadei României din Bagdad.

Dupã cum ºtiþi, postul de televiziune PROTV a difuzat, la 14 aprilie a.c., imagini din sediul misiunii, printre lucrurile filmate numãrându-se câteva dosare rãvãºite ºi un aºa-zis aparat profesional de fotocopiere a documentelor.

Întrucât imaginile respective au fost catalogate de cotidianul ”AdevãrulÒ, din 18 aprilie a.c., drept o neglijenþã a lucrãtorilor Serviciului de Informaþii Externe, Comisia parlamentarã de control asupra activitãþii S.I.E. a întreprins verificãri în urma cãrora au rezultat urmãtoarele:

Deºi evacuarea personalului ºi închiderea sediului misiunii au avut loc în condiþii excepþionale de rãzboi, au fost luate toate mãsurile pentru transportarea în þarã sau distrugerea oricãror materiale sau aparate care ar fi putut pune în pericol interesele României ºi siguranþa cifrului de stat.

S-a stabilit cã documentele filmate, cãrora, în mod eronat, li s-a atribuit denumirea de documente operative, erau în totalitate nesecrete, reprezentând corespondenþã obiºnuitã între misiune ºi autoritãþile irakiene.

La momentul închiderii ambasadei, în incinta acesteia nu a rãmas nici un document secret sau cu circuit restrâns.

Fotocopiatorul prezentat de asemenea în reportaj era scos din uz de peste 10 ani. Cheltuielile de transport nu justificau trimiterea lui în þarã, iar distrugerea pe plan local nu a fost posibilã din raþiuni de securitate.

Concluzia desprinsã de Comisia S.I.E. a fost cã Serviciul de Informaþii Externe a adoptat, în condiþiile date, mãsurile necesare ºi oportune pentru protecþia Ambasadei din Bagdad, a documentelor ºi mijloacelor de comunicare din sediul misiunii.

Aceleaºi mãsuri sunt adoptate ºi pentru protecþia celorlalte reprezentanþe diplomatice ale României în strãinãtate.

Am fãcut aceastã informare pentru a vã aduce la cunoºtinþã cã cifrul de stat este în gestiunea Serviciului de Informaþii Externe ºi, aºa cum era dat în ziar, apãrea o neglijenþã care putea sã însemne un lucru foarte grav.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dau cuvântul domnului senator Eugeniu Florescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

## **Domnul Eugeniu Constantin Florescu:**

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Nu vã ascund cã mã obsedeazã câteva întrebãri pe care le aud adesea, rostite fiind, mai ales, de cãtre oameni, pur ºi simplu disperaþi, în lupta lor cu solicitãrile terifiante ale vieþii cotidiene.

Ei întreabã: dar ce faceþi acolo, în Parlament, chiar nu vedeþi cã sunt atâtea lucruri care nu merg bine? De ce mai sunteþi Parlament?

S-ar putea, desigur, o parte dintre aceºti oameni, exasperaþi de mãcinarea la care sunt supuºi zilnic, prin diverse mecanisme ale vieþii noastre sociale, sã aibã o pãrere nu tocmai exactã despre rolul Parlamentului.

Totuºi viaþa mã convinge cã pe lângã trecerea constantã prin moriºca Senatului ºi a Camerei Deputaþilor a sute ºi sute de legi sãvârºim o greºealã greu de iertat de cãtre cetãþeni.

Ne aplecãm prea puþin asupra problemelor care tulburã zilele românilor.

Pentru ei, faptul cã aici, la noi, se adoptã niºte acte normative, fie ºi foarte importante pe plan de stat, nu este suficient. Important ar fi dacã legea le ocroteºte sau nu clipele unei existenþe tot mai mult lipsite de orice fel de orizont.

Ei, bine, de prea multe ori nu le ocroteºte. Aceastã ocrotire lipseºte, ºi exemplele sunt deosebit de numeroase. Nu mã mai refer la faptul cã, dupã 1989, zeci de mii de oameni, tineri îndeosebi, au fost lãsaþi complet descoperiþi în faþa imposibilitãþii materiale de a-ºi procura o locuinþã, cã milioane de oameni au ajuns sã nu mai aibã, practic, ce mânca, nici la faptul cã bãtrâni fiind, milioane, tremurã pentru fiecare pastilã care le mai prelungeºte prezenþa pe pãmânt.

Nu mã refer aici la acele mãsuri care cer bani, ci la situaþii care nu au pur ºi simplu nici o justificare ca sã-i punã mereu ºi mereu pe concetãþenii noºtri în situaþii degradante.

Am sã dau câteva exemple dintre acestea ºi am sã încep cu unul dintre cele mai banale.

O familie ºi-a schimbat adresa ºi vrea sã obþinã, contra platã, un loc de parcare pe stradã pentru maºina pro-

prie, pentru a nu se mai chinui la fiecare plecare ºi venire de acasã sã gãseascã un loc.

Necrezând în niºte plângeri concrete care mi s-au adresat, plângeri care pãreau aproape inversate ºi care descriau ca aberant întregul sistem de organizare a activitãþii de obþinere a unui asemenea loc, am urmat personal, la început fãrã a se ºti cã sunt senator, traseul unei alte cereri de acest fel.

Concluzia: organizarea aprobãrilor de locuri de parcare este, într-adevãr, halucinantã, în Bucureºti. Ori vrei sã construieºti o uzinã ori ai nevoie de trei metri pãtraþi, loc stradal, este acelaºi lucru, acelaºi traseul. Te prezinþi la Primãria Generalã pentru a ºti ce trebuie sã faci, Primãria Generalã te trimite la Direcþia strãzilor, Direcþia strãzilor te trimite la Cadastru, unde este o grozãvie, în general, ca sã obþii o foaie cu o ºtampilã, revii la Direcþia strãzilor, Direcþia strãzilor convoacã o comisie a Primãriei Generale ale cãrei concluzii ºi decizii le aºtepþi sãptãmâni ºi sãptãmâni la rând ºi, în cazul fericit în care þi s-ar aproba cererea ta, treci dupã aceea la primãria de sector, primãrie care te trimite la secþia financiarã, secþia financiarã spunându-þi sã aºtepþi A.D.P.-ul sã-þi marcheze locul cuvenit.

Aceasta în cazul, repet, în care ai norocul sã primeºti un rãspuns pozitiv.

De regulã, însã, eºti lovit în frunte cu un anonim ”Nu se aprobã!Ò ºi trebuie sã reiei totul de la capãt pe aceeaºi filierã instituþionalã, propunând un alt loc, fãrã speranþa de a ºti ce obþii.

Întrebarea este: chiar nu se poate rezolva o asemenea situaþie? Chiar trebuie sã facem marile filozofii din lume pentru a-i scuti pe oameni de asemenea alergãturi ºi iritãri stupide?

Suntem, practic, sub o teroare ºi acceptãm o teroare asupra cetãþeanului într-un mod absolut inexplicabil.

Culmea bãtãii de joc la adresa cetãþeanului, am cunoscut cazul unei familii care a moºtenit o casã ºi douã terenuri, pe o alee, lângã pãdurea Bãneasa, exact la podul de unde începe oraºul Otopeni.

De zece ani, vrând sã-ºi recapete fostele proprietãþi, o casã, repet, ºi douã terenuri, aceastã familie nu poate obþine o adeverinþã din care sã rezulte pe raza cãrei localitãþi se aflã bunurile lor, în Bucureºti sau la Otopeni.

De zece ani oamenii sunt trimiºi, ca într-un ping-pong al nebuniei, de la Sectorul 1 al Capitalei, la Otopeni, ºi invers, deºi aleea respectivã figureazã pe lista strãzilor Capitalei.

În acest caz, în care cred cã ping-pongul administrativ mascheazã de fapt o hoþie, terenul a fost dat cuiva, m-am dus cu petiþionarii la prefectul Capitalei ºi la domnul ministru Octav Cozmâncã. Mirãri, promisiuni de rigoare, promisiuni de rezolvãri urgente, 24 de ore, 48 de ore etc. Concret, familia respectivã a primit, însã, dupã o lunã ºi ceva de la aceste discuþii, oamenii au fost foarte amabili, ºi domnul Octav Cozmâncã ºi domnul prefect, sã se adreseze din nou Sectorului 1. Exact ce li s-a spus timp de 10 ani.

Cazurile de jignire, pânã la degradarea omului, sunt, însã, nenumãrate.

V-aº rãpi prea mult timp ca sã vã dau o listã, mãcar ca varietate a acestor terori.

Eu vreau sã întreb: noi nu putem sã tragem, din când în când, mãcar, o linie sub toate legile pe care le adoptãm, sã ne creãm un spaþiu ca sã ne dãm seama ce iese din mãsurile pe care le adoptãm? Pentru cã altfel este absolut inutil. Repet, oamenii întreabã: ce faceþi în Parlament? De ce sunteþi în Parlament din moment ce noi suportãm, pânã la infern câteodatã, urmãrile dezordinii unor neaplicãri ale acestor legi.

Sigur, s-ar putea spune: nu este treaba noastrã, a Parlamentului, aceasta revine Executivului ºi administraþiei locale.

Totuºi, stimaþi colegi, cred cã nu facem deloc bine, neorganizând din când în când niºte discuþii asupra rezultatelor acestor legi pe care le adoptãm aici ºi asupra modului în care trãiesc oamenii.

Nu se poate sã-i lãsãm sub aceste terori continue, continue sub diverse forme.

Murdãria, drogurile, toate celelalte terorizeazã populaþia Capitalei într-un mod indiscutabil. Povestea cu gropile este una singurã dintre ele.

Lumea, repet, are pretenþii de la noi sã fim un Parlament al liniºtii, al bunãstãrii ºi al satisfacþiei celor care ne-au ales în acest forum.

Fac din nou apel pentru a transforma Parlamentul, inclusiv Senatul nostru, ºi în momente în care sã ajungem la concluzia, pozitivã sau nu, asupra acþiunilor noastre, altfel totul este în van.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc. Stimaþi colegi, Am încheiat declaraþiile politice.

Daþi-mi voie sã vã prezint ºi o notã, pentru a vã da posibilitatea sã vã adresaþi Curþii Constituþionale, mã refer la o serie de legi care au fost depuse la secretarul general al Senatului.

Ð Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 186/2002 privind creºterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 controlorilor financiari din cadrul Curþii de Conturi, salarizaþi potrivit Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 160/2000;

Ð Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 3/2003 pentru modificarea art.31 alin. (1) din Ordonanþa Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele ºi taxele locale;

Ð Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 22/2003 pentru modificarea alin. (3) al art. I din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 163/2001 privind reglementarea unor mãsuri financiare;

Ð Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 112/1999 privind cãlãtoriile gratuite în interes de serviciu ºi în interes personal pe cãile ferate române;

Ð Legea privind cofinanþarea asistenþei financiare nerambursabile acordate României de cãtre Comunitatea Europeanã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru proiectele din domeniul protecþiei mediului înconjurãtor;

Ð Legea pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 111/1996 privind desfãºurarea în siguranþã a activitãþilor nucleare;

Ð Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 104/1999 pentru modificarea ºi completarea prevederilor Ordonanþei Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie;

Ð Legea privind asistenþa judiciarã internaþionalã în materie civilã ºi comercialã;

Ð Legea privind înfiinþarea comunei Rîca, prin reorganizarea comunei Popeºti, judeþul Argeº;

Ð Legea privind competenþa de jurisdicþie, recunoaºterea ºi executarea în România a hotãrârilor în materie civilã ºi comercialã pronunþate în statele membre ale Uniunii Europene;

Ð Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 1/2003 pentru ratificarea Convenþiei complementare dintre Ministerul de Interne din România ºi Ministerul Afacerilor Externe din Republica Francezã privind continuarea finanþãrii lucrãrilor de reparaþii, amenajãri ºi dotãri cu mobilier ºi material didactic a localului ªcolii de Aplicaþie a Jandarmeriei Române, semnatã la Bucureºti la 9 iulie 2002;

Ð Legea pentru asigurarea fondurilor necesare decontãrii cheltuielilor efectuate cu elaborarea studiilor de fezabilitate aferente Programului SAPARD Ð Mãsura 2.1 Ð Dezvoltarea ºi îmbunãtãþirea infrastructurii rurale;

Ð Legea privind prevenirea ºi combaterea pornografiei; Ð Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 16/2003 pentru prorogarea termenului prevãzut de art.1 alin.(1) din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 121/2001 pentru suspendarea temporarã a tuturor procedurilor referitoare la adopþiile internaþionale;

Ð Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 40/2003 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 25/2002 privind unele mãsuri de urmãrire a executãrii obligaþiilor asumate prin contractele de privatizare a societãþilor comerciale;

Ð Legea pentru aderarea României la Convenþia privind obþinerea de probe în strãinãtate în materie civilã sau comercialã, adoptatã la Haga la 18 martie 1970;

Ð Legea privind infracþiunile la regimul transportului naval;

Ð Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 7/2003 pentru prorogarea termenului prevãzut la art.1 alin.(1) din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 121/2001 pentru suspendarea temporarã a tuturor procedurilor referitoare la adopþiile internaþionale;

Ð Legea pentru ratificarea Acordului General dintre Guvernul României ºi Guvernul Regatului Arabiei Saudite privind cooperarea în domeniile economic, comercial, investiþional, tehnico-ºtiinþific, cultural, sportiv ºi de tineret, semnat la Riad la 3 iunie 2002;

Ð Legea pentru respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 40/2002 pentru modificarea ºi completarea art.5 din Ordonanþa Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritãþile administraþiei publice ºi instituþiile publice;

Ð Legea privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 68/2002 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritãþile administraþiei publice ºi instituþiile publice;

Ð Legea privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 25/2003 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritãþile administraþiei publice ºi instituþiile publice;

Ð Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 35/2003 pentru modificarea ºi completarea unor prevederi legale privind serviciile publice de alimentare cu apã ºi de canalizare ºi serviciile publice de salubrizare a localitãþilor;

Ð Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 30/2003 pentru modificarea art. 36 din Legea nr. 105/1996 privind evidenþa populaþiei ºi cartea de identitate;

Ð Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 199/2002 privind stingerea unor obligaþii de platã ale misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, reprezentanþelor organizaþiilor internaþionale acreditate în România, precum ºi ale personalului acestora.

Ð Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 174/2002 privind instituirea mãsurilor speciale pentru reabilitarea tehnicã a unor clãdiri de locuit multietajate;

Ð Legea privind promovarea culturii scrise;

Ð Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 171/2002 privind înfiinþarea Societãþii Comerciale ”Melana IVÒ Ð S.A. sub autoritatea Ministerului Industriei ºi Resurselor;

Ð Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 130/2002 pentru modificarea alin.(6) ºi alin.(7) ale art. 5 din Ordonanþa Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritãþile administraþiei publice ºi instituþiile publice.

Vã mulþumesc foarte mult.

## Stimaþi colegi,

Trecem la ocuparea postului de vicepreºedinte al Biroului permanent al Senatului, devenit vacant în urma demisiei domnului senator Viorel Marian Panã.

În conformitate cu prevederile art. 31 din Regulamentul Senatului ºi cu algoritmul politic pe care îl avem, acest post revine Grupului parlamentar al Partidului Democrat, care, conform prevederilor regulamentului, prezintã propuneri pentru ocuparea acestei funcþii de vicepreºedinte al Senatului României.

Grupul parlamentar P.D., prin doamna preºedinte Maria Petre, ne-a trimis propunerea pentru domnul senator Romeo Octavian Hanganu.

Doamna senator Maria Petre, doriþi sã mai faceþi o prezentare de la tribunã?

## **Doamna Maria Petre**

**:**

Nu este nevoie.

Nu este nevoie. De asemenea, þin sã vã aduc aminte cã în conformitate cu prevederile art. 26 din Regulamentul Senatului, alegerea se deruleazã prin vot secret, vot secret pe bazã de buletin, unde va fi înscris numele ºi prenumele. În condiþiile în care lãsaþi neatins buletinul, deci dacã nu tãiaþi numele ºi prenumele, sunteþi de acord cu aceastã propunere. Dacã doriþi sã tãiaþi propunerea respectivã, se taie numele ºi prenumele.

Numai o secundã ºi o sã vã dau cuvântul. _(Se referã la domnul senator Ion Solcanu care solicitã cuvântul)._

Conform prevederilor regulamentului se deruleazã primul tur de scrutin.

În condiþiile în care candidatul a întrunit majoritatea plus unu din totalul de 71 de voturi se considerã numit în funcþia de vicepreºedinte al Senatului României. În condiþiile în care nu îndeplineºte acest numãr, se deruleazã al doilea tur de scrutin, tot pe buletin de vot, ºi se considerã ales în funcþia de vicepreºedinte dacã obþine majoritatea din numãrul celor prezenþi.

Aceasta este procedura de vot.

Trebuie sã alegem o comisie de numãrare a voturilor.

Numãrã Biroul permanent.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Nu, nu. Stimaþi colegi, vã rog foarte mult citiþi regulamentul, art. 26: ”Comisia se alegeÉÒ ”Ése propune câte un membru din partea fiecãrui grup parlamentarÒ. Deci, vã rog sã faceþi propuneri. Domnul Ion Solcanu, propunere.

**Din salã**

**:** Domnul Florin Hriþcu.

## **Domnul Ion Solcanu:**

Domnule preºedinte, de fapt aþi auzit vocea Grupului parlamentar social democrat ºi umanist: _vox populis, vox dei._ Deci va face parte din comisia de numãrare a voturilor domnul senator Hriþcu Florin.

Dacã-mi îngãduiþi, vroiam sã fac altã observaþie, de aceea am ridicat mâna mai înainte.

Vã rog frumos.

Procedural nu ºtiu dacã, aici, Grupul parlamentar al Partidului Democrat nu ar trebui sã facã propunerea de la microfonul Senatului, pentru a rãmâne ºi în stenogramã.

Corect.

## **Domnul Ion Solcanu:**

Pentru cã noi nu am vãzut adresa pe care v-a înaintat-o...

## **Domnul Corneliu Bichineþ**

**:**

Dacã mai are cine sã meargã la microfon.

## **Domnul Ion Solcanu:**

Dacã mai are cine sã meargã la microfon, vorba domnului senator Bichineþ.

Stimate coleg, apreciez foarte mult grija care o aveþi. Nu existã o astfel de prevedere în regulament, iar în ceea ce priveºte adresa, eu v-am prezentat-o la început, semnatã de preºedintele Grupul parlamentar al Partidului Democrat. Am ºi întrebat dacã preºedintele doreºte sã vinã sã facã aceastã propunere. Dar nu e nici o problemã. Ca sã nu, cumva, sã fiþi îngrijorat pentru rezultat, rog pe doamna preºedinte Maria Petre...

Deci ca sã nu fie îngrijorat domnul senator Ion Solcanu, vã rog eu foarte mult sã confirmaþi la tribunã ceea ce mi-aþi scris. Vã rog!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte ºi îi mulþumesc în mod special ºi domnului preºedinte Solcanu. Iatã o manifestare de solidaritate tipicã social-democraþiei ºi þin sã-i mulþumesc pentru lucrul acesta.

Deci reiterez ceea ce dumneavoastrã, domnule preºedinte, aþi prezentat deja. Grupul nostru parlamentar a desemnat azi, în persoana domnului senator Romeo Hanganu, pe cel care îl va înlocui pe domnul senator Viorel Panã în funcþia de vicepreºedinte al Senatului pentru aceastã sesiune parlamentarã. Ca atare, îi rog pe toþi colegii, din toate grupurile parlamentare, sã sprijine nominalizarea pe care noi am fãcut-o astãzi. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult. Deci am depãºit ºi aceastã grijã. Vã rog, domnule preºedinte Quintus.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Ca sã fim într-adevãr scrupuloºi cu procedura, vã rog sã-l întrebaþi pe colegul nostru, domnul senator Romeo Hanganu, dacã acceptã candidatura.

Domnule senator Hanganu, acceptaþi candidatura?

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi.

Este decizia grupului ºi nu pot sã nu o respect. Accept.

Vã mulþumesc foarte mult.

Grupul parlamentar România Mare, vã rog, o propunere pentru comisia de numãrare a voturilor.

Propunem pe domnul senator Nicolae Iorga.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat, o propunere!

Propunem pe domnul senator Aurel Panã.

Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, o propunere!

Cu menþiunea cã noi avem încredere în domnul preºedinte Vãcãroiu, care a citit cu atenþia adresa, propunem pe domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere?!

Propunem pe domnul senator S—gor Csaba:

Vã mulþumesc. Iatã, avem ºi comisia.

Rog comisia sã vinã la prezidiu, sã se aducã urna ºi buletinele de vot. Domnul secretar Mihai Ungheanu va da citire listei nominale.

Vã rog sã poftiþi la tribunã, domnule secretar Ungheanu.

Rog pe domnii chestori Apostolache ºi Badea sã înmâneze buletinele.

O rugãminte: domnul senator Mircea Ionescu-Quintus a rugat sã voteze înainte.

Poftiþi, domnule senator!

Acum daþi citire listei, domnule secretar.

Lista senatorilor. Începe votarea:

|Lista senatorilor. Începe votarea:|| |---|---| |Acatrinei Gheorghe|prezent| |Alexa Constantin<br>Alexandru Ionel|absent<br>prezent| |Apostolache Victor|prezent| |Athanasiu Alexandru|prezent| |Badea Dumitru|prezent| |Balcan Viorel|prezent| |Bãdulescu Doru-Laurian|absent| |Bãlan Angela Mihaela|absentã| |Bãlãlãu Constantin|prezent| |Belaºcu Aron<br>Belu Ioan|prezent<br>absent| |Bichineþ Corneliu<br>Bindea Liviu-Doru<br>Bîciu Constantin<br>Brãdiºteanu ªerban Alexandru<br>Bunduc Gheorghe|prezent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>prezent| |Bucur Dionisie|absent| |Buzatu Gheorghe<br>Cârciumaru Ion<br>Ciocan Maria<br>Ciocârlie Alin Theodor|absent<br>prezent<br>prezentã<br>absent| |Codreanu Dumitru|prezent| |Constantinescu Dan<br>Constantinescu Eugen Marius|absent<br>prezent| |Cozmâncã Octav|absent| |Crãciun Avram<br>Cristolovean Ioan<br>Dina Carol|prezent<br>prezent<br>prezent| |Dinescu Valentin|prezent| |Dinu Marin<br>Dobrescu Maria Antoaneta|absent<br>prezentã| |Dumitrescu Viorel<br>Duþã Vasile<br>Eckstein-Kov‡cs PŽter|absent<br>prezent<br>absent| |Fabini Hermann Armeniu|prezent| |Fãniþã Triþã<br>Feldman Radu Alexandru<br>Filipaº Avram<br>Filipescu Cornel<br>Florescu Eugeniu Constantin|prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent| |Flutur Gheorghe<br>Frunda Gyšrgy|absent<br>absent| |Gãucan Constantin|absent| |Gogoi Ion<br>Guga Ioan|prezent<br>prezent| |Hanganu Romeo Octavian|prezent| |Hârºu Ion<br>Hoha Gheorghe|absent<br>prezent| |Honcescu Ion|prezent| |Horga Vasile|prezent| |Hriþcu Florin|prezent| |Ilaºcu Ilie|prezent| |Iliescu Ion|prezent| |Ionescu-Quintus Mircea|prezent| |Iorga Nicolae Marian|prezent| |Iorgovan Antonie|absent| |Iustian Mircea Teodor|absent| |KereskŽnyi Alexandru|absent|ªelaru Rodica|prezentã| |---|---|---|---| |Leca Aureliu|prezent|ªtefan Viorel|prezent| |Lupoi Mihail|absent|Tãrãcilã Doru Ioan|prezent| |Maghiar Teodor|absent|Theodorescu Emil Rãzvan|absent| |Marcu Ion|absent|Toma Constantin|absent| |Marinescu Simona<br>Mark— BŽla<br>Matei Vintilã<br>Matei Viorel<br>Mãrgineanu ªtefan Gheorghe<br>Mihordea Mircea<br>Mocanu Vasile<br>Munteanu Tudor-Marius<br>Nedelcu Mircea<br>NŽmeth Csaba<br>Nicolaescu Ioan<br>Nicolaescu Sergiu<br>Nicolai Norica<br>Nicolescu Constantin|absentã<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezentã<br>prezent|Tudor Corneliu Vadim<br>Ungheanu Mihai<br>Vajda Borb‡la<br>Vasile Radu<br>Vãcãroiu Nicolae<br>Vela Ion<br>Verest—y Attila<br>Voinea Melu<br>Vornicu Sorin Adrian<br>Zanc Grigore<br>Zlãvog Gheorghe<br>Reiau lista:<br>Alexa Constantin|prezent<br>prezent<br>prezentã<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent| |Novolan Traian|prezent|Bãdulescu Doru-Laurian|absent| |Onaca Dorel-Constantin|prezent|Bãlan Angela Mihaela|absentã| |Oprescu Sorin Mircea|prezent|Belu Ioan|absent| |Opriº Octavian|absent|Bindea Liviu-Doru|prezent| |Otiman Pãun-Ion|prezent|Brãdiºteanu ªerban Alexandru|absent| |Paleologu Alexandru<br>Panã Aurel<br>Panã Viorel Marian|absent<br>prezent<br>absent|Buzatu Gheorghe<br>Ciocârlie Alin Teodor<br>Constantinescu Dan|absent<br>prezent<br>absent| |Paºtiu Ioan|prezent|Cozmâncã Octav|absent| |Pãcurariu Iuliu<br>Pãcuraru Nicolae Paul Anton<br>Pãtru Nicolae<br>Penciuc Corin<br>Pãunescu Adrian<br>Pete ªtefan<br>Petre Maria<br>Petrescu Ilie<br>Plãticã-Vidovici Ilie|prezent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezentã<br>prezent<br>absent|Dinu Marin<br>Dumitrescu Viorel<br>Eckstein-Kov‡cs PŽter<br>Filipaº Avram<br>Flutur Gheorghe<br>Frunda Gyšrgy<br>Gãucan Constantin<br>Hârºu Ion|absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent| |Pop Dumitru Petru<br>Pop de Popa Ioan<br>Popa Nicolae-Vlad<br>Popescu Dan-Mircea|prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent|Iorgovan Antonie<br>Iustian Mircea Teodor<br>Lupoi Mihail<br>Maghiar Tudor|absent<br>absent<br>absent<br>absent| |Popescu Laurenþiu-Mircea|absent|Marcu Ion|absent| |Predescu Ion|prezent|Marinescu Simona|prezentã| |Prichici Emilian|absent|Mark— BŽla|absent| |Pricop Mihai-Radu|prezent|Mãrgineanu ªtefan Gheorghe|absent| |Prisãcaru Ghiorghi|absent|Nedelcu Mircea|absent| |Pruteanu George Mihail<br>Pujinã Nelu<br>Pusk‡s Valentin-Zolt‡n|prezent<br>absent<br>prezent|Opriº Octavian<br>Paleologu Alexandru<br>Panã Viorel Marian|absent<br>absent<br>absent| |Radu Constantin|prezent|Pãcuraru Nicolae Paul Anton|absent| |Rahãu Dan Nicolae<br>Rebreanu Nora Cecilia<br>Rece Traian<br>Roibu Aristide<br>Roman Petre<br>Rus Ioan Aurel<br>Sârbulescu Ion<br>Seche Ion<br>Seres DŽnes<br>Sin Niculae<br>S—gor Csaba<br>Solcanu Ion<br>Sporea Elena|prezent<br>prezentã<br>absent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezentã|Penciuc Corin<br>Plãticã-Vidovici Ilie<br>Popescu Laurenþiu-Mircea<br>Prichici Emilian<br>Prisãcaru Ghiorghi<br>Pujinã Nelu<br>Rece Traian<br>Roibu Aristide<br>Roman Petre<br>Seche Ion<br>Stãnoiu Mihaela Rodica<br>Szab— K‡roly-Ferenc|prezent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>absentã<br>absent| |Stãnoiu Rodica Mihaela|absentã|Theodorescu Emil Rãzvan|absent| |Stoica Fevronia|prezentã|Toma Constantin|absent| |Szab— K‡roly-Ferenc|absent|Verest—y Attila|prezent|

Vom lua o pauzã de 10 minute pentru numãrarea voturilor.

## DUPÃ PAUZÃ

Îl rog pe preºedintele comisiei pentru numãrarea voturilor sã prezinte procesul verbal.

## **Domnul Florin Hriþcu:**

”Proces verbal referitor la rezultatul votului privind alegerea unui vicepreºedinte al Senatului.

Procedându-se la numãrarea voturilor din primul tur de scrutin, cu privire la alegerea unui vicepreºedinte al Senatului, s-au constatat urmãtoarele:

Ð numãrul total al senatorilor, 140;

Ð numãrul total al votanþilor, 99;

Ð voturi valabil exprimate, 99;

Ð voturi nule, 0;

din care:

Ð voturi pentru, 99;

Ð voturi contra, 0.

Domnul Hanganu Romeo Octavian are 99 de voturi

pentru.

Ca urmare a faptului cã a întrunit la primul tur de scrutin votul majoritãþii senatorilor, este declarat ales ca vicepreºedinte al Senatului, în conformitate cu art. 26, 27 ºi 28 din Regulamentul Senatului, republicat, cu modificãrile ulterioare, domnul senator Hanganu Romeo Octavian. Încheiat astãzi, 22 aprilie 2003.Ò

Semneazã membrii comisiei pentru numãrarea voturilor.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult, domnule senator. Stimaþi colegi,

Daþi-mi voie ca în numele meu, în numele dumneavoastrã sã îl felicitãm pe domnul senator Romeo Octavian Hanganu, sã îi dorim succes în funcþia pe care o deþine de acum încolo. Sunt convins cã vom face împreunã o echipã bunã.

Încã o datã, succes în activitate.

Stimaþi colegi,

Trecem la punctul de întrebãri ºi interpelãri.

O invit pe doamna secretar de stat Maria Manolescu sã rãspundã întrebãrii adresate de cãtre domnul senator Dumitru Codreanu, referitor la Fondul de dezvoltare a agriculturii.

## **Doamna Maria Manolescu Ñ** _secretar de stat_

_în Ministerul Finanþelor Publice_ **:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

La adresa cu privire la interpelarea domnului senator Dumitru Codreanu, referitoare la Fondul de dezvoltare a agriculturii româneºti, Ministerul Finanþelor Publice prezintã urmãtoarele: potrivit Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 147/2002 pentru reglementarea unor probleme financiare

ºi pentru modificarea unor acte normative, începând cu data de 1 ianuare 2003, Fondul de dezvoltare a agriculturii româneºti s-a desfiinþat.

Veniturile încasate de Agenþia Domeniului Statului din activitãþi de privatizare, pe care le desfãºoarã conform competenþelor stabilite prin lege, au destinaþia stabilitã de Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 38/2000 privind unele mãsuri pentru diminuarea datoriei publice interne, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, aprobatã prin Legea nr. 315/2001, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Veniturile încasate de Agenþia Domeniilor Statului din celelalte activitãþi pe care le desfãºoarã, conform atribuþiilor stabilite prin legi, rãmase dupã deducerea cheltuielilor efectuate pentru realizarea activitãþilor respective se fac venituri la bugetul de stat.

Cheltuielile ce se efectuau, potrivit legii, din Fondul de dezvoltare a agriculturii româneºti, exclusiv cele pentru activitatea de privatizare, se suportã în întregime din bugetul de stat, având în vedere cã toate sumele încasate se fac venit la bugetul de stat, aºa cum se întâmplã, de fapt, cu toate veniturile care se realizeazã din privatizare, ele constituind sursã pentru acoperirea datoriei publice interne.

Asigurându-vã de disponibilitatea ºi colaborarea noastrã, vã rog sã primiþi, domnule senator Codreanu, garanþia cã ºi pe viitor vom fi prompþi în a rãspunde la întrebãrile dumneavoastrã.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Codreanu, dacã doriþi sã completaþi ceva!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte,

Stimatã doamnã secretar de stat,

Dacã puteþi sã-mi rãspundeþi la urmãtoarea întrebare: ”unor probleme financiareÒ, scrieþi dumneavoastrã aici, eu ºtiam aceasta din studierea bugetului de stat, cã Fondul de dezvoltare a agriculturii s-a desfiinþat, fond care... Vã mãrturisesc, ca agronom ºi ca membru al Comisiei pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã, sunt foarte nedumerit ce v-a determinat, ce a determinat actualul Guvern sã desfiinþeze acest Fond de dezvoltare a agriculturii. Sau au fost niºte mãsuri impuse din afarã sau din interior, pentru cã nu ºtiu Ñ mã bucur cã este prezent ºi domnul secretar de la agriculturã Ñ nu ºtiu cum domnul ministru al agriculturii va mai putea ajuta agricultorii care doresc sã-ºi cumpere tractoare sau sã-ºi procure acele instalaþii pentru irigat, având în vedere cã în Programul dumneavoastrã de guvernare pentru anul 2003 aveþi preconizat sã realizaþi reabilitarea sistemelor de irigaþii pentru un milion ºi jumãtate de hectare, iar la ora actualã sunt disponibile, scriptic spun, echipamente pentru aproximativ 800 de mii de hectare, acest fond de dezvoltare, dupã cum ºtim, venea în întâmpinarea acestor agricultori, cu acele subvenþii pentru utilaje, pentru tractoare ºi pentru instalaþii de irigat.

Precis dumneavoastrã îmi veþi rãspunde, preconizez, cã Ministerul Finanþelor Publice, printr-o hotãrâre de Guvern, va veni în întâmpinarea agricultorului sau prin acele programe SAPARD care se deruleazã dupã cum ºtiþi ºi dumneavoastrã cã se deruleazã la ora actualã. Consider cã nu s-a procedat corect ca acest Fond de dezvoltare a agriculturii sã fie desfiinþat. Banii provin din agriculturã ºi trebuia sã rãmânã pentru agriculturã, ºi nu la Ministerul Finanþelor Publice.

Vã mulþumesc.

Vã ascultãm, doamna secretar de stat.

## Cred cã este necesar un rãspuns.

Desfiinþarea Fondului pentru dezvoltarea agriculturii se înscrie în politica de diminuare a fondurilor cu destinaþie specialã. Aºa cum dumneavoastrã ºtiþi foarte bine, în anul 2003 s-a desfiinþat Fondul de dezvoltare energeticã, s-a desfiinþat Fondul pentru drumuri ºi, iatã, ºi acest Fond pentru dezvoltarea agriculturii. Toate cheltuielile care vizau aceastã sursã se finanþeazã acum de la buget ºi, aºa cum dumneavoastrã aþi menþionat foarte corect, cheltuielile respective, sursele respective sunt suplinite cu fondurile europene care au destinaþia pentru agriculturã. Ne-am înscris, cum era ºi normal, într-o politicã pe care toate þãrile europene o practicã Ð finanþarea dezvoltãrii agriculturii sã se facã de la buget ºi din fonduri europene, iar fondurile speciale sã fie cât se poate de mult eliminate. Aceasta este politica pe care o promovãm.

Vã mulþumesc foarte mult. Stimaþi colegi,

Domnul senator Gheorghe Flutur nu este prezent. Îl rog pe domnul secretar de stat Valeriu Steriu sã-i trimitã rãspunsul scris.

Legat de întrebarea domnului senator Nicolae Iorga s-a solicitat amânare, nu este aici.

Referitor la punctul de interpelãri. Sunt trei interpelãri. Una referitoare la Spitalul Judeþean Bistriþa-Nãsãud, a domnului senator Ioan Aurel Rus, care a primit rãspunsul în scris, a discutat cu domnul secretar de stat George Pavelescu ºi s-a mulþumit cu rãspunsul scris.

Acelaºi lucru la interpelarea domnului senator Ionel Alexandru, referitor la Hotãrârea Guvernului nr. 512/2002, ºi aceeaºi formulã, rãspuns scris, s-a dat ºi domnului senator Gheorghe Zlãvog, legat de sesizarea cetãþenilor comunei Schitu Greci, judeþul Olt.

În consecinþã, dau cuvântul domnului secretar de stat Cezar Armeanu pentru a rãspunde la interpelarea domnului Nicolae-Vlad Popa legat de securizarea convorbirilor telefonice.

Vreþi sã mai interveniþi?

Nu. Deci eu...

Vã rog! Vã ascultãm!

Eu astãzi trebuie sã o ºi susþin.

Vã rog! Vã ascultãm!

## Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte,

În ultima vreme au apãrut tot mai multe informaþii privind interceptãri neautorizate de convorbiri telefonice, atât prin telefonia mobilã, cât ºi prin cea fixã. Mai nou, existã date potrivit cãrora poºta electronicã, e-mail-urile ºi transmisiunile prin fax sunt decodate în mod neautorizat. Câteva cazuri concrete semnalate în presã ne obligã sã luãm atitudine ºi sã încercãm sã aflãm care sunt deficienþele sistemului de telefonie în general, precum ºi factorii care favorizeazã interceptãrile de orice fel. Nu pot sã nu remarc faptul cã o anumitã companie de telefonie mobilã îºi face publicitate mascatã, susþinând cã este singura care garanteazã convorbiri neinterceptabile.

Atât Constituþia României, cât ºi alte legi speciale garanteazã confidenþialitatea convorbirilor telefonice ºi prevãd pedepse penale pentru cei care încalcã aceastã normã.

Faþã de cele menþionate mai sus, vã rog, domnule ministru, sã precizaþi:

1. dacã, la licitarea frecvenþelor de telefonie mobilã, în caietul de sarcini, au fost solicitate condiþii privind protecþia ºi securizarea convorbirilor telefonice;