Gheorghe Buzatu

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Recent încheiata sesiune pe anul 2003 a Adunãrii Parlamentare a Consiliului Europei a avut în centrul dezbaterilor, cum era ºi firesc, mai multe probleme de indiscutabilã semnificaþie actualã. Voi menþiona câteva dintre

acestea, de naturã demograficã, istoriograficã ºi nu mai puþin politico-diplomaticã sau geopoliticã ºi militarã, aºa precum deplasãrile de populaþie în Europa de Sud-Est, progresele Pactului de stabilitate în aceeaºi zonã, cooperarea culturalã între Europa ºi þãrile sud-mediteraneene, conflictul din Cecenia ºi, desigur, situaþia din Irak, abordatã în procedurã de urgenþã.

A fost însã simptomatic cã, totodatã, Adunarea Parlamentarã a Consiliului Europei ºi-a concentrat atenþia ºi asupra unei probleme care preocupã iar, adeseori, absoarbe societãþile contemporane din mai toate þãrile, mari ori mici: ”libertatea de expresie în mass-media din Europa.Ò Este, de altfel, chiar titlul unui amplu ºi solid raport pregãtit de cãtre doamna Tytti IsohookanaAsunmaa din Finlanda.

Raportul reprezintã documentul nr. 9640/2002 ºi constatã din start cã, în ciuda Recomandãrii nr. 1506/2001 privind libertatea de expresie ºi de informare în massmedia europeanã, în cele mai multe state de pe bãtrânul continent persistã numeroase probleme ºi violãri nepermise ale libertãþii de expresie, sub cele mai diverse forme: violenþe asupra ziariºtilor, inclusiv asasinate, condamnarea unor jurnaliºti, hãrþuirea lor juridicã prin procese pentru defãimare ºi amenzi exagerate, legi referitoare la audiovizual, care îngãduie ingerinþe directe ale guvernelor, violarea drepturilor ziariºtilor de a-ºi proteja sursele de informare, ameninþãri la adresa pluralismului în mass-media etc.

Raportul doamnei Isohookana-Asunmaa, discutat în ºedinþa plenarã din 28 ianuarie 2003, a cuprins, precum toate documentele de acest gen, douã compartimente distincte:

1. un proiect de recomandare în 16 puncte; ºi