Emil Tocaci

## Domnule preºedinte.

## Domnilor colegi,

Aceasta este ultima sau eventual penultima mea declaraþie în actuala configuraþie a Senatului României ºi vreau sã vã spun cã am fost consideraþi noi, toþi senatorii, toþi parlamentarii, ca fiind total lipsiþi de eficienþã ºi am fost pe unul din ultimele locuri în ceea ce priveºte hãrnicia ºi contribuþia noastrã la evoluþia favorabilã a societãþii româneºti.

Nu spun cã a fost nedreaptã aceastã atitudine a celor care ºi-au manifestat totala neîncredere în noi, dar spun cã s-a mers pânã într-acolo cu un anumit gen de ostilitate încât ºi puþinele realizãri au fost ocultate în mod voit sau dintr-o ignoranþã pe care eu o gãsesc condamnabilã. ªi voi dezvolta aceastã ultimã chestiune care, de fapt, m-a ºi adus la tribuna Senatului României.

În ziua de vineri am vãzut la TVR 2 un reportaj din care rezultã cã în legislaþia noastrã existã o gravã carenþã, rezulta cã femeile ºi copiii, supuºi unor gesturi de durã violenþã în familie, nu sunt deloc ocrotiþi de lege; rezulta cã suntem una dintre puþinele þãri care se doresc a fi civilizate ºi care au aceastã carenþã, acest gol legislativ inadmisibil pentru o þarã care bate la porþile lumii civilizate, ºi bate cu intensitate.

Domnilor colegi, mi se pare cã este greu de admis ºi cã este de-a dreptul jignitor faptul cã nu este cunoscutã iniþiativa legislativã a trei senatori, care iniþiativã este trecutã prin Senatul României în mod favorabil, este trecutã prin Camera Deputaþilor în mod favorabil, este trecutã prin comisiile de mediere ºi este în pragul promulgãrii. Nimeni, niciodatã, nici un ziar, nici un post de televiziune, nici un post de radio nu a fãcut nici cea mai slabã referire la aceastã iniþiativã legislativã, care aduce, din punct de vedere al violenþei în familie, al legilor privind violenþa în familie, România în linia celor mai avansate þãri din Europa. Nici un cuvânt. Absolut nici un cuvânt. A fost o dezbatere în Senat, a fost o dezbatere în Camera Deputaþilor, dar nimeni nu a vrut sã vorbeascã despre aceastã chestiune. Este, pur ºi simplu, un fel de complot al tãcerii. De ce? Mã întreb ºi, mai ales, întreb presa: de ce? Din lipsã de informare? Sau doar pentru a demonstra cã Senatul ºi Camera Deputaþilor, Parlamentul în ansamblu, chiar sunt incapabile sã facã orice? Se doreºte aceastã demonstraþie, chiar peste evidenþã, chiar peste realitãþile palpabile?

Dacã doriþi ca aceastã lege sã fiinþeze, rugaþi-l pe domnul Emil Constantinescu, Preºedintele României, sã o promulge cât mai repede. Este tot ce puteþi face, dar nu puteþi vorbi, doamnelor ºi domnilor din mijloacele de presã, radio ºi televiziune, în general, din mass-media, nu puteþi vorbi de inexistenþa unei asemenea legi, când trei senatori ne-am luptat doi ani ºi jumãtate pentru ca ea sã devinã o realitate. ªi, dacã cineva bãnuieºte cã fac acum un fel de propagandã electoralã, se înºalã amarnic ºi iatã de ce: pentru cã, dintre cei trei senatori, doi sunt senatori ai Partidului Democraþiei Sociale din