Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·23 noiembrie 2000
Senatul · MO 163/2000 · 2000-11-23
Aprobarea programului de lucru al ºedinþei.
Aprobarea ordinii de zi a ºedinþei.
Notã pentru exercitarea de cãtre senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale asupra urmãtoarelor legi, depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) ºi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale: Ð Legea privind declararea oraºului Adjud, judeþul Vrancea, munici- piu; Ð Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 73/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 15/1998 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Institutului European din România; Ð Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 68/2000 pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiectul privind reforma sectorului sanitar) dintre România ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, semnat la Bucureºti la 7 iulie 2000; Ð Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 95/2000 pentru ratificarea Protocolului privind apa ºi sãnãtatea, adoptat la Londra la 17 iunie 1999, la Convenþia privind protecþia ºi utilizarea cursurilor de apã transfrontierã ºi a lacurilor internaþionale, adoptatã la Helsinki la 17 martie 1992; Ð Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 37/2000 privind acordarea unui împrumut din disponibilitãþile con- tului curent general al trezoreriei statului pentru realizarea pregãtirii participãrii României la Expoziþia Mondialã EXPO 2000 ”Om Ð Naturã Ð TehnologieÒ, Hanovra 2000;
· procedural · adoptat
· procedural
· other
· other
· other
· other
· Dezbatere proiect de lege
· other
· other
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
247 de discursuri
## Domnilor senatori,
Vã rog sã-mi permiteþi sã declar deschisã ºedinþa Senatului de astãzi, 13 noiembrie 2000, ºedinþa fiind condusã de subsemnatul, în calitate de vicepreºedinte al Senatului, asistat de domnii secretari, senator Sorin Adrian Vornicu ºi domnul senator Mircea Ioan Popa.
Din totalul de 143 de senatori ºi-au înregistrat prezenþa Ñ observaþi cã nu spun cã sunt prezenþi Ñ, ºi-au înregistrat prezenþa pânã la aceastã datã un numãr de 107 domni senatori. Cvorumul de ºedinþã este de 72 de parlamentari, absentând motivat de la lucrãrile Senatului un numãr de 5 domni senatori, 3 sunt membri ai Guvernului, 2 colegi sunt plecaþi în delegaþie.
Programul de lucru pentru ziua de astãzi, lucrãri în plen, de altfel ºi mâine avem lucrãri în plen, astãzi, lucrãri în plen între orele, pânã la orele 19,30, iar ordinea de zi este cea standard pe care dumneavoastrã o cunoaºteþi din zilele de luni, declaraþii politice, program legislativ, întrebãri, interpelãri ºi sperãm ºi rãspunsuri din partea Executivului.
Dacã în legãturã cu programul de lucru sunt observaþii?
Dacã nu sunt observaþii, vã rog, cu programul, domnule senator, vã rog.
Nu, nu, cu programul întâi, dacã nu sunt cu programul, cu programul înseamnã lucrãri în plen pânã la orele 19,30.
Vã rog sã vã pronunþaþi asupra programului de lucru, deci lucrãri în plen, vã rog sã votaþi, domnilor senatori. Vã rog sã votaþi, domnilor senatori.
Deci programul de lucru al Senatului este aprobat de plen cu 71 de voturi pentru ºi o abþinere.
În legãturã cu ordinea de zi, domnul senator Bogdan Florin a solicitat cuvântul.
Vã rog, aveþi cuvântul, domnule senator.
## Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi,
Sãptãmâna trecutã am ridicat o problemã de procedurã mai mult: era trecutã pe ordinea de zi din ziua respectivã schimbarea statutului unei localitãþi din oraº în municipiu; eu am arãtat atunci cã mai sunt ºi alte propuneri legislative de acest sens ºi sã se discute toate o datã, nu numai aceea.
Mi s-a pus, s-a discutat de cãtre domnul preºedinte ºi de cãtre mine, s-a fãcut un dialog, iar domnul preºedinte de ºedinþã, domnul Vasiliu, a propus ca sãptãmâna aceasta sã fie ºi iniþiativele legislative fãcute de mine incluse pe ordinea de zi. Vãd cã a fost o hotãrâre a plenului Senatului ºi vãd cã Secretariatul nu s-a conformat.
Sunt foarte multe înscrise astãzi, nu ºtiu cine este iniþiator, sunt circa 15 propuneri legislative de reînfiinþare a unor comune.
sã intre în ordinea în care au fost intrate în Senat, înregistrate la Senat, ca sã se elimine aceste suspiciuni cã unii care sunt mai cu moþ, mai independenþi sau mai puþin independenþi, trec în faþã ºi alþii în spate.
Chiar dacã este un raport negativ, dar sã fie în ordi-
nea în care au fost înregistrate la Senat.
Printre ele nu sunt ºi propunerile pe care le-am fãcut
eu.
Deci, din ceea ce cunosc eu, au fost înscrise, eu pot sã dau un rãspuns parþial ºi eronat, deci au fost înscrise în ordinea de zi numai propuneri legislative care au raport. Restul nu au raport, vã rog sã verificaþi.
Eu ºtiu cã raportul este fãcut de o sãptãmânã, dar nu era semnat miercurea trecutã. Raportul era fãcut, era favorabil ºi nu vãd de ce sã-l þinã atât.
Eu înþeleg, sunt independent, nu mã susþine nimeni, dar nici chiar aºa discriminare.
Vã susþinem, domnule senator, rog staff-ul Senatului sã verifice dacã propunerea legislativã despre care se face vorbire are raport, pentru a o putea include în ordinea de zi mâine.
Mulþumesc, domnule senator.
Deci se pot înscrie pentru mâine, da?
Dacã existã raport, cã ea trebuie sã fie distribuitã în conformitate cu Regulamentul Senatului, eu nu cunosc dacã are raport, de aceea am rugat sã se verifice.
ªi dacã de la comisie se trece peste încã o legislaturã?
Nu vor rãmâne decât circa 500 de legi care nu vor fi luate în dezbaterea Senatului, printre care ºi 200, este adevãrat, rectific, 188 de ordonanþe de urgenþã date în anul 2000.
Vã rog, domnul senator Glodean.
## Domnule preºedinte,
ªi alþi senatori sunt nemulþumiþi de faptul cã iniþiativele legislative în acest domeniu nu au ajuns încã în discuþie în plenul Senatului, motiv pentru care eu fac o propunere: sã dispuneþi a se lua mãsura, chiar în cadrul Biroului permanent, în cursul zilei de astãzi sau de mâine, sau nu este neapãrat nevoie sã se întruneascã Biroul permanent, cu preºedintele sã discutaþi ca în plen
Sunt de acord, propunerea dumneavoastrã mi se pare corectã, de altfel am sã informez Biroul permanent în viitoarea ºedinþã, care va însemna miercuri, 28 noiembrie 2000.
Vã rog, alte observaþii?
Vã rog, domnul senator Cotarcea. 29, atunci.
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Exact la aceastã orã sunt ºi convocat la Comisia pentru buget, finanþe a Senatului ºi a Camerei Deputaþilor, pentru a lua în discuþie calitatea de a candida ca preºedinte al Comisiei Naþionale de Valori Mobiliare domnul Ulm Spineanu, adicã este audiat.
Vã rog, cu permisia dumneavoastrã, sã plec acolo, dacã-mi daþi voie. Dacã nu, rãmân aici.
Deci dumneavoastrã sunteþi un senator care aparþineþi de un grup parlamentar, dar sigur sunteþi un senator care dispuneþi de ceea ce faceþi.
Dacã doriþi doar motivaþia absenþei la ºedinþãÉ
Eu sunt foarte solicitat acum de când sunt independent, pânã acum am susþinut oamenii, acum nu mai susþin.
Deci eu n-am vrut sã spun cuvântul independent.
Atunci mã obligaþi sã-l spun: deci sunteþi un senator independent ºi deci puteþi dispune de timpul dumneavoastrã. În ceea ce ne priveºte, sunteþi într-o activitate ordonatã de Senat, deci de cele douã Camere, pentru cã este o ºedinþã a celor douã comisii ºi rugãmintea ar fi sã participaþi, mai ales cã domnul Ulm Spineanu vã aºteaptã cu mult drag acolo ºi speranþã.
În privinþa votului nu vã spunem ce aveþi de fãcut. Deci, dacã nu mai sunt alte observaþii legate de ordinea de zi, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Vã rog sã votaþi, domnilor senatori. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
72 de voturi, unul contra ºi douã abþineri, ordinea de zi a fost aprobatã.
Vã rog sã-mi permiteþi sã vã aduc la cunoºtinþã o notã pentru exercitarea de cãtre domnii senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ºi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, întrucât la secretarul general al Senatului au fost depuse urmãtoarele legi: Ð Legea privind declararea oraºului Adjud, judeþul Vrancea, municipiu.
Ð Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 73/2000.
Ð Legile privind aprobarea ordonanþelor Guvernului nr. 68/2000, 95/2000, 37/2000 ºi 103/1999.
Aveþi posibilitatea, în conformitate cu prevederile legale, sã sesizaþi Curtea Constituþionalã.
Urmãtorul punct înscris în ordinea de zi: declaraþii politice.
Vã rog.
Deci, aºa cum s-a stabilit sãptãmâna trecutã, în aceastã sãptãmânã vom lucra în plenul Senatului douã zile, astãzi ºi mâine. Deci programul de astãzi l-am aprobat, informativ spun cã nu trebuie sã-l aprobãm noi, el a fost aprobat sãptãmâna trecutã, iar mâine va fi aprobat programul viitor.
Dar informativ pot sã vã spun cã am avut ºedinþa de Birou permanent în urmã cu circa douã ore. Deci, ca ordine de zi, mâine avem dezbaterea moþiunii simple depuse de cei 38 de senatori, dacã nu mã înºel, prezentarea raportului preliminar din partea Comisiei speciale de anchetã privind activitatea Ministerului Agriculturii, program legislativ ºi dezbaterea raportului comisiei de mediere privind restituirea imobilelor care au trecut în proprietatea statului în perioada 6 martie 1945 Ð 22 decembrie 1989, sub rezerva cã acest raport se poate trece mâine dimineaþã prin Camera Deputaþilor, pentru cã altfel îl luãm în dezbatere de pomanã. S-a aprobat, mâine dimineaþã se ia în dezbatere în Camerã.
Domnule preºedinte de ºedinþã,
Stimaþi colegi,
Am atras atenþia de mai multe ori de la acest microfon asupra faptului cã ministrul agriculturii nu rãspunde solicitãrilor fãcute de comisia noastrã, împiedicã efectiv
desfãºurarea activitãþii în aceastã comisie, nepunând la dispoziþia comisiei documentele pe care le-am solicitat.
Urmare a unui schimb de scrisori între Domnia sa ºi preºedintele Senatului, s-a fãcut apel la primul-ministru al Guvernului. Mã vãd nevoit sã vã informez cã primul-ministru n-a dat curs acestei solicitãri, dovadã cã ºi primul-ministru este sub conducerea P.N.Þ.C.D.-ului, mai bine zis a acestui domn ministru al agriculturii.
O sã vã mai citez spre aducere aminte modul în care domnul ministru se adreseazã Senatului României, prin scrisoarea pe care o trimite preºedintele Senatului, citez: ”În ceea ce priveºte componenþa comisiei de anchetã, vã atragem atenþia cã aceasta nu respectã Regulamentul Senatului.Ò Deci un ministru atrage atenþia Senatului României ºi pe undeva noi va trebui, dupã spusele Domniei sale, sã ne conformãm la ceea ce cer.
De asemenea, contestã faptul cã în comisie sunt o serie de membri ai celorlalte partide, probabil cã Domnia sa cere de acum încolo sau doreºte mai bine zis ca toate comisiile sã fie constituite numai din membrii P.N.Þ.C.D. Din nefericire, nimeni nu i-a transmis pânã astãzi cã acest grup parlamentar nu prea mai are pe cine sã nominalizeze în diverse comisii.
Dar acest lucru nu rãmâne la nivelul ministrului, mai nou ºi un consilier al Domniei sale se adreseazã Senatului României, domnului preºedinte Mircea IonescuQuintus, în care atrage atenþia asupra modului cum se legifereazã, respectiv considerã cã fortuit s-a trecut prin Camera Deputaþilor proiectul de Lege privind organizarea ºi funcþionarea unitãþilor de dezvoltare, cercetare din agriculturã, silviculturã ºi industrie alimentarã. Întrucât Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei nu ºi-a prezentat punctul de vedere, ne anexeazã obiecþiunile pertinente ale unui cercetãtor, pe nume Vizitiu Dãnuþ, care trebuiesc luate neapãrat în considerare, pentru cã aºa considerã un mare consilier pe nume inginer Marincuº.
Da, vã mulþumesc, domnule senator.
Bãnuiesc cã nu v-aþi speriat foarte tare de scrisoarea înaintatã de domnul consilier; de altfel vã pot informa, sigur, necomentând punctul dumneavoastrã de vedere, cã aceastã chestiune este un punct de vedere politic.
Domnule, eu ce vreau sã remarc, asemenea discuþii s-au mai purtat în cadrul Biroului permanent al Senatului, s-au trimis adrese primului-ministru, a fost atenþionat acest ministru care practic nu înceteazã cu aceste practici ºi eu vã mulþumesc cã Biroul permanent s-a gândit sã mai transmitã o scrisoare, dar de ce n-am transmite noi, Senatul României, o telegramã prin care sã-i cerem scuze domnului Mureºan cã ne permitem sã facem altfel decât cere Domnia sa.
Da, mulþumesc, dacã mi-aþi fi permis, stimate coleg, sã vã rãspund, vã spuneam cã nu cred cã Senatul trebuie sã trimitã o telegramã unui domn consilier, ci eventual o epigramã, eventual, rugându-l sã citeascã legea, sã citeascã prevederile Constituþiei ºi sã observe care sunt raporturile între preºedintele Senatului, Senat, Guvern, ministru ºi, eventual, un consilier din minister. Vã rog, domnul preºedinte Mircea Ionescu-Quintus.
Mulþumesc, domnule preºedinte. Nu oricine meritã o epigramã.
Doresc sã vã încunoºtinþez cã Senatul, cu Biroul lui permanent ºi cu preºedinte, îºi cunoaºte rolul în stat ºi cunoaºte mai ales regulile de politeþe.
ªi, ca atare, scrisoarea pe care mi-a trimis-o domnul consilier acela, al cãrui nume nu fac efort sã-l reþin, va fi înapoiatã dânsului cu o scrisoare din partea unui consilier din cadrul Secretariatului nostru general ( _Aplauze._ )
Deci, dacã mã lãsaþi, domnule senator, v-aº fi rãspuns prezentându-vã decizia Biroului permanent: aceasta este.
Mulþumesc.
Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal s-a înscris la declaraþii politice domnul senator Eugen Vasiliu.
Aveþi cuvântul.
Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,
M-am gândit cã ultima declaraþie politicã pe aceastã legislaturã a preºedintelui Comisiei pentru culturã poate sã fie ºi o fabulã inspiratã din aceastã campanie electoralã.
Nu mai vãd, zise auzul.
Nu mai miros, zise vãzul.
Nu mai aud, zise pipãitul.
Nu mai gust, zise auzul.
Morala: a început campania electoralã, toate simþurile ni s-au ascuþit la maximum, hai sã facem un sondaj de opinie.
Mulþumesc. ( _Aplauze_ .)
Totuºi sã mergem mai departe ºi sã oferim cuvântul domnului senator Ioan Moisin, Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D.
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Sã ne amintim încrederea cu care în 1996 o mare parte din popor a privit spre C.D.R. ºi, implicit, mai ales cãtre P.N.Þ.C.D., care era sufletul Convenþiei. Astãzi aceastã încredere este aproape nimicitã ºi tocmai aici este nenorocirea cea mai mare, pentru cã un popor îndurã multe când ºtie cã are o cãlãuzã de încredere, indiferent cât de greu este drumul, dar când încrederea piere nu-i mai rãmâne decât confuzia, rãtãcirea ºi delãsarea sau drumul înapoi, exact ce se întâmplã acum cu românii.
De unde a început eºecul P.N.Þ.C.D.-ului la actuala guvernare?
În primul rând, de la ignorarea, în puncte importante, a programului politic de cãtre conducerea partidului.
Iatã despre ce este vorba în principal:
- a. Limitarea obiectivului ”Reforme moraleÒ la vorbe
- fãrã a fi traduse în fapte.
În sinteza programului politic al Partidului Naþional Þãrãnesc Creºtin Democrat din 1996 stã scris la punctul 2, citez: ”P.N.Þ.C.D. nu minimalizeazã rolul economiei ºi al experþilor, dar considerã cã fãrã reinstaurarea moralei creºtine în raporturile dintre oameni, legile, mãsurile administrative, oricât de judicios ar fi concepute din punct de vedere al specialiºtilor, vor fi subminate de cei ce le aplicã prin lipsa unei garanþii morale, prin devieri de la comandamentele majore ale interesului general. Iatã de ce atât programul din 1991, cât ºi cel de astãzi încep cu reconstrucþia moralã.Ò Am încheiat citatul.
Iar apoi se adaugã cã democristianismul se ridicã împotriva corupþiei de la orice nivel.
De reþinut cã printre cei ce au colaborat la exprimarea în program a acestui punct s-a aflat ºi domnul Ioan Mureºan, actualul prim-vicepreºedinte al P.N.Þ.C.D.-ului.
Personal am luptat 4 ani de zile în Senat pentru a convinge de prioritatea pe care trebuie sã o acordãm factorului moral în redresarea poporului nostru astãzi, pentru cã relansarea, realmente, este în comã moralã, de necesitatea unirii politicii cu morala, a combaterii mafiei economice ºi a corupþiei atât de extinse, paralizante pentru progres. Deci am luptat pentru a se face începutul reconstrucþiei morale, ca început în realizarea programului politic al P.N.Þ.C.D.-ului. Cu alte cuvinte, l-am luat în serios.
Vã mulþumesc, domnule senator. Invit la tribunã pe domnul senator ªerban Sãndulescu. Domnul senator Emil Tocaci.
Aveþi cuvântul, domnule senator.
## Domnule preºedinte.
## Domnilor colegi,
Aceasta este ultima sau eventual penultima mea declaraþie în actuala configuraþie a Senatului României ºi vreau sã vã spun cã am fost consideraþi noi, toþi senatorii, toþi parlamentarii, ca fiind total lipsiþi de eficienþã ºi am fost pe unul din ultimele locuri în ceea ce priveºte hãrnicia ºi contribuþia noastrã la evoluþia favorabilã a societãþii româneºti.
Nu spun cã a fost nedreaptã aceastã atitudine a celor care ºi-au manifestat totala neîncredere în noi, dar spun cã s-a mers pânã într-acolo cu un anumit gen de ostilitate încât ºi puþinele realizãri au fost ocultate în mod voit sau dintr-o ignoranþã pe care eu o gãsesc condamnabilã. ªi voi dezvolta aceastã ultimã chestiune care, de fapt, m-a ºi adus la tribuna Senatului României.
În ziua de vineri am vãzut la TVR 2 un reportaj din care rezultã cã în legislaþia noastrã existã o gravã carenþã, rezulta cã femeile ºi copiii, supuºi unor gesturi de durã violenþã în familie, nu sunt deloc ocrotiþi de lege; rezulta cã suntem una dintre puþinele þãri care se doresc a fi civilizate ºi care au aceastã carenþã, acest gol legislativ inadmisibil pentru o þarã care bate la porþile lumii civilizate, ºi bate cu intensitate.
Domnilor colegi, mi se pare cã este greu de admis ºi cã este de-a dreptul jignitor faptul cã nu este cunoscutã iniþiativa legislativã a trei senatori, care iniþiativã este trecutã prin Senatul României în mod favorabil, este trecutã prin Camera Deputaþilor în mod favorabil, este trecutã prin comisiile de mediere ºi este în pragul promulgãrii. Nimeni, niciodatã, nici un ziar, nici un post de televiziune, nici un post de radio nu a fãcut nici cea mai slabã referire la aceastã iniþiativã legislativã, care aduce, din punct de vedere al violenþei în familie, al legilor privind violenþa în familie, România în linia celor mai avansate þãri din Europa. Nici un cuvânt. Absolut nici un cuvânt. A fost o dezbatere în Senat, a fost o dezbatere în Camera Deputaþilor, dar nimeni nu a vrut sã vorbeascã despre aceastã chestiune. Este, pur ºi simplu, un fel de complot al tãcerii. De ce? Mã întreb ºi, mai ales, întreb presa: de ce? Din lipsã de informare? Sau doar pentru a demonstra cã Senatul ºi Camera Deputaþilor, Parlamentul în ansamblu, chiar sunt incapabile sã facã orice? Se doreºte aceastã demonstraþie, chiar peste evidenþã, chiar peste realitãþile palpabile?
Mulþumesc, domnule senator.
Invit la tribunã pe domnul senator Nicolae Zavici.
## Domnule preºedinte,
## Onorat Senat al României,
Expunerea mea nu are pretenþia unei declaraþii politice, ci poate mai mult o confesiune.
Întreaga mea activitate politicã a fost tot timpul preocupatã ca sã pot convinge pe cei din jurul meu cã nu sunt o lichea. La sfârºitul activitãþii mele politice, cu surprindere am aflat, din partea celui dintâi conducãtor al partidului, cã fac parte dintr-un grup de lichele.
Deci, dacã sunt o lichea care face parte dintr-un grup, dupã pãrerea mea, ºi numeros ºi valoros, m-am gândit care ar fi, poate, definiþia unei lichele ºi am gãsit cã pot sã vã împãrtãºesc aceastã concluzie a mea, spunând cã licheaua este concluzia pe care o trage un politician de vârf atunci când nu înþelege nimic din trãirile, frãmântãrile ºi, mai ales, din deziluziile dintr-un partid aflat în preajma unui cataclism.
Speranþa mea este, însã, ca marele cataclism sã nu se întâmple, sã nu existe, sã mã fi înºelat eu ºi, într-adevãr, sã fiu o lichea. Dar dacã cumva se va întâmpla acest cataclism, mai am o speranþã, ºi anume aceea cã din ceea ce a mai rãmas din demnitatea, din conºtiinþa ºi conºtienþa celor responsabili aceºtia îºi vor da demisia, lãsând locul celor competenþi, curajoºi ºi oneºti sã reconstruiascã partidul pe care tocmai l-au îngenuncheat.
Vã mulþumesc.
8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/23.XI.2000
Mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Petru Juravlea. Nu este. Domnul senator ªerban Sãndulescu nu s-a întors. Domnul senator Gheorghe Pãvãlaºcu. Vã rog, aveþi cuvântul. Senator independent.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Înainte de a-mi începe scurta mea declaraþie, þin, în mod special, sã vã mulþumesc, în nume personal, cât ºi în numele grupului parlamentar de senatori care au fost membri ai P.N.Þ.C.D., pentru atitudinea corectã pe care aþi avut-o faþã de interlocutorul dumneavoastrã, când v-aþi aflat la un post de televiziune, dupã câte îmi amintesc, ”ProTVÒ, când aþi atras atenþia domnului Ion Avram, îl mai cheamã ºi Avram, Mureºan, când a fãcut referinþe necuvenite la adresa senatorilor þãrãniºþi. ªi dacã de multe ori v-am mai ºi criticat de la acest microfon, de data aceasta, încã o datã, vã mulþumesc foarte mult.
Nu aº fi vrut sã fac prea multe consideraþii, pentru cã, de fapt, nici nu ai pentru ce le face, dar pentru cã ºi unii dintre colegii noºtri, în special domnul senator Ioan Moisin ºi domnul senator Nicolae Zavici le-au fãcut, dacã domnul senator Zavici a încercat sã catalogheze ce înseamnã lichea, eu aº vrea sã vã spun cã în judeþul meu au acces exact pe listele electorale chiar propriu-zisele lichele, cei care au furat în judeþe pe rupte, cei care au o imagine devastatoare ºi care, la alegerile locale din 2000, au avut câte 200 de voturi, nu câte 16.000, câte avea Convenþia Democratã când era condusã de cãtre mine. Toate acestea au fost patronate de cãtre conducerea Partidului Naþional Þãrãnesc Creºtin Democrat, prin acele curele de transmisie, pentru cã au preluat ºi de la comuniºti câte ceva, ºi în judeþul meu a fost acel ministru gafeur al educaþiei naþionale, cel pentru care elevii strigau: ”Virgilicã nu fi prost, lasã bacul cum a fost!Ò.
Despre domnul Ion Diaconescu nu aº vrea sã spun cuvinte grele, am un deosebit respect faþã de venerabila-i vârstã, cât ºi pentru anii grei de temniþã pe care i-a îndurat, dar ce poþi sã spui despre un om care va candida ca ºoferul sã vinã sã îl ia de la scarã sau, atunci când pierde alegerile locale în linie, spune cã le-am câºtigat de fapt? Sau un partid care a renunþat la toate, în mod implicit la doctrina creºtin-democratã, la dreptatea socialã ºi la foarte multe altele, un partid care s-a dovedit a fi clientelar ºi care a adus þara aºa cum este?
Domnilor, pentru domnul Ion Diaconescu nu spun decât: ”Dumnezeu sã îl ierte, pentru cã nu ºtie ce face!Ò.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Vã mulþumesc, domnule senator.
În ceea ce mã priveºte, sigur cã nu am voie sã intervin pe declaraþia dumneavoastrã politicã, dar cuvintele spuse de mine la postul de televiziune la care am fost invitat în acea zi reprezentau o obligaþie a unui senator, care a condus cel puþin un sfert din ºedinþele Senatului, faþã de colegi senatori, indiferent de grupul parlamentar, pe care îi cunosc foarte bine. ªi mi se pare cã am procedat în mod corect, ºi nu politic.
Stimaþi colegi, vã întreb dacã mai doreºte cineva sã intervinã la declaraþii politice.
Mulþumesc.
Numai opt colegi au fost înscriºi pentru ziua de astãzi. Mai avem de rezolvat câteva chestiuni, iar apoi intrãm în programul legislativ.
Comisia de anchetã privind activitatea Ministerului Culturii în perioada decembrie 1996 Ñ octombrie 1999 solicitã continuarea activitãþii pânã la data de 30 noiembrie 2000.
Dacã sunt intervenþii?
Dacã nu sunt intervenþii, suntem obligaþi sã modificãm hotãrârea anterioarã a Senatului, care prevedea ca pe data de 15 noiembrie aceastã comisie sã prezinte raportul în faþa plenului.
Deci
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru al ºedinþei.
Din salã
#41281Dar nu vom mai fi aici.
Sigur cã suntem aici. Viitorul Parlament se va constitui mult mai târziu, undeva în jurul datei de 10Ñ15 decembrie 2000.
Vã propun sã luãm în dezbatere, sigur, în situaþia în care sunt reprezentanþi ai Executivului, dar nu vãd pe nici unul prezent. Se pare cã domnul Triþã Fãniþã, de data aceasta, chiar a intrat în Guvern sau cel puþin a intrat pe banca GuvernuluiÉ Este interesant cã a intrat în Guvern, intrând în opoziþieÉ
Rog staff-ul Senatului sã precizeze dacã este prezent vreun reprezentant al Guvernului, ca sã putem lua în dezbatere vreun proiect de lege.
Da, vã rog, domnul senator Mortun.
Sã vedem dacã nu avem ceva propuneri legislative. Domnul senator Stelian Pop. Este prezent?
Proiectele de lege nu le putem lua în dezbatere dacã nu sunt prezenþi reprezentanþii Executivului, pentru cã nu are cine sã le susþinã. De aceea putem lua în dezbatere doar propuneri legislative.
Propunerea legislativã Legea pâinii.
Punctul 13, domnul senator Fuior. Mai susþineþi sau renunþaþi?
Nu, nu am renunþat.
Nu aþi renunþat? Vã rog.
Stimaþi colegi, trebuie sã luãm în dezbatere propunerea legislativã înscrisã la poziþia 13, respectiv reînfiinþarea comunei Boiþa, judeþul Sibiu.
Aveþi cuvântul, domnule senator, în calitate de iniþiator.
## Domnule preºedinte,
## Domnilor senatori,
Un numãr de 11 senatori sunt iniþiatorii acestui proiect de lege. Iniþiatorii, respectiv senatorii, fac parte din toate grupurile parlamentare: P.U.N.R., P.N.Þ.C.D., P.D., P.D.S.R. ºi domnul Triþã Fãniþã.
Expunere de motive.
Deci comuna Boiþa are o monografie elaboratã în 1990, ºi în 1938, prima monografie. Nu vreau sã vã prezint decât esenþa: localitatea Boiþa, în prezent sat aparþinãtor oraºului Tãlmaciu, este situatã la intrarea în defileul Oltului, constituind prin poziþia sa geograficã, în trecut, un important punct strategic, militar ºi comercial. Prima atestare documentarã a localitãþii Boiþa a fost fãcutã în anul 1293, prin Diploma lui Ladislau al V-lea, aºa cum rezultã din Registrul de contribuþie al oraºului Sibiu, încã din anul 1496. Localitatea a fost organizatã administrativ ca sat, având în fruntea obºtei un primar. În conscripþiile magistratului sibian fãcute la Boiþa, în anii 1712 Ñ 1721 Ñ 1748 Ñ 1768, figureazã ºi primarii care au gospodãrit localitatea în aceºti ani.
În anul 1948, comuna Boiþa a fost desfiinþatã, fiind arondatã ca sat aparþinãtor oraºului Tãlmaciu, judeþul Sibiu, împreunã cu celelalte sate componente ale fostei comune, Lotrioara, Lazaret, Paltin.
Satul Boiþa se întinde pe o suprafaþã de 2.900 de hectare, din care o suprafaþã de 27 hectare teren intravilan, cu o populaþie de 1.890 de locuitori, din care: populaþie activã, 633 de locuitori, cu ocupaþii în agriculturã, 117, industrie, 301, alte activitãþi, 215.
Localitatea Boiþa are acces la reþeaua de comunicaþii, situându-se la un kilometru de drumul naþional ºi de staþia de cale feratã.
Principala activitate economicã este creºterea animalelor, care se reflectã în produsele industriale ºi agricole reprezentantive.
Boiþa deþine spaþiu pentru toate serviciile publice: localuri pentru primãrie, ºcoalã generalã, cãmin cultural, dispensar.
Satul Boiþa întruneºte criteriile planului de reorganizare administrativã a judeþului Sibiu ºi condiþiile cerute de Circulara nr. 10 din 1997 a Departamentului Administraþiei Publice Locale pentru revenirea în categoria comunelor. În acest sens, s-a pronunþat Consiliul local al oraºului Tãlmaciu, prin Hotãrârea nr. 39 din 1995.
## Da, vã mulþumim.
Îl rog pe domnul senator Seres DŽnes sã prezinte raportul Comisiei pentru administraþie.
## Domnule preºedinte,
Fãrã a sublinia importanþa înfiinþãrii comunei, vreau sã precizez cã atât Consiliul Legislativ, cât ºi Guvernul României au avizat negativ acest proiect de lege, dar, având în vedere solicitãrile venite din partea populaþiei ºi a conducerii judeþului, precum ºi faptul cã nu s-a materializat o nouã reorganizare administrativ-teritorialã, Comisia pentru administraþie publicã a gãsit de cuviinþã sã întocmeascã un raport pozitiv ºi sã propunã spre adoptare acest proiect de lege.
Mulþumesc.
## Da, vã mulþumesc.
Dacã la dezbateri generale sunt domni senatori care doresc sã intervinã?
Dacã nu sunt, sã trecem la dezbaterea pe articole. Vã rog sã prezentaþi, domnule senator Fuior, în calitate de iniþiator, titlul propunerii legislative.
Deci propunere legislativã privind reînfiinþarea comunei Boiþa din judeþul Sibiu: Parlamentul României adoptã prezenta legeÉ
Nu ºtiu dacã este corect sã folosim în textul legii ”reînfiinþareaÒ. Îl întreb pe domnul preºedinte Rãsvan Dobrescu. Pentru cã noi, de fapt, înfiinþãm. Avem aceastã posibilitate, dar nu sã reînfiinþãm. Înfiinþarea comunei. Din expunerea de motive rezultã cã ea a fost desfiinþatã, dar, în prezent, noi discutãm de înfiinþare sau de desfiinþare. Da?
Da.
Sunteþi de acord, da?
Accept, domnule preºedinte. De acord: ”Înfiinþarea comuneiÒ.
Înfiinþarea comunei, pentru cã va trebui sã modificãm ºi art. 1.
Da.
Deci, dacã nu mai sunt alte intervenþii, vã propun titlul propunerii legislative, cu acest amendament.
Vreau sã precizez cã este lege organicã, având în vedere cã suntem 11 senatori.
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra titlului propunerii legislative.
Aveþi un succes deosebit, domnule senator Fuior, nu trebuie sã intraþi în panicã, întrucât titlul legii a întrunit 79 de voturi pentru, un vot contra ºi douã abþineri.
La art. 1, din nou, domnul senator Fuior propune un amendament: ”Se înfiinþeazã comuna Boiþa, judeþul Sibiu, având în componenþã sateleÉÒ, cu douã alineate.
Dacã sunt observaþii?
Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Cu 78 de voturi pentru ºi doar douã abþineri, art. 1 este adoptat.
Art. 2.
Dacã sunt observaþii?
La art. 2 mi se pare cã aveþi amendament, vedeþi?
Domnule preºedinte, Domnilor senatori,
Comisia pentru administraþie publicã ºi organizarea teritoriului are amendamente cu care sunt de acord, respectiv art. 2 sã fie completat.
Rog ca oraºul Tãlmaciu, fiindcã Tãlmaciu este oraº, oraºul Tãlmaciu, judeþul Sibiu, are în componenþã: oraºul Tãlmaciu, Colonia Tãlmaciu ºi Tãlmãcel, având reºedinþa în oraºul Tãlmaciu, deci, Tãlmaciu este oraº, ºi atunci, sunt de acord ca art. 2 al legii sã fie completat cu: ”oraºul Tãlmaciu, judeþul Sibiu, are în componenþã: oraºul Tãlmaciu, Colonia Tãlmaciu ºi Tãlmãcel, având reºedinþa în oraºul TãlmaciuÒ.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Da, mulþumesc.
Dacã sunt observaþii? Nu, trebuie modificat un alt text. Aceasta era problema, cã oraºul Tãlmaciu avea în componenþã, cred, ºi unul dintre satele de sus, Boiþa.
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra art. 2, cu amendamentul comisiei prezentat de domnul senator Victor Fuior.
Adoptat de plen cu 73 de voturi pentru ºi o abþinere. Dacã mai sunt alte observaþii?
Dacã nu sunt,
Vot · Amânat
Aprobarea programului de lucru al ºedinþei.
Mulþumesc, domnilor colegi.
Se pare cã am ºi muncit astãzi, am ºi fãcut o propunere legislativã.
Dacã mai putem, sã luãm un proiect de lege, înainte de a da o pauzã de douã sãptãmâni.
Deci domnul senator Mortun solicitã sã luãm în dezbatere propunerea legislativã privind reînfiinþarea comunei Braniºtea, judeþul Mehedinþi.
Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.
Comuna Braniºtea a avut în componenþã douã sate, pânã în anul 1968, având în prezent o populaþie de 2.377 de locuitori. Astfel, Braniºtea, 1.702 locuitori ºi Guanþa, 675 locuitori.
În prezent comuna Braniºtea este inclusã în comuna Vânãtori, care are o suprafaþã administrativã relativ mare, 88 de kilometri pãtraþi, cu patru sate componente, echivalente ca dezvoltare ºi populaþie medie de aproximativ 5.000 de locuitori.
Comuna Braniºtea întruneºte criteriile planului de reorganizare administrativã a judeþului Mehedinþi, având o populaþie de peste 1000 de locuitori, dotare corespunzãtoare a localitãþii de reºedinþã ºi accesul mai uºor spre drumurile existente.
Având în vedere cele arãtate mai sus, propun reînfiinþarea comunei Braniºtea, abuziv desfiinþatã în anul 1968 în baza Legii nr. 2/1968.
Vã rog, domnule preºedinte Seres, sã vã expuneþi punctul de vedere.
Domnule preºedinte, considerentele sunt aceleaºi: raport negativ de la Consiliul Legislativ ºi de la Guvern, dar, pentru aceleaºi considerente, propun spre adoptare legea.
Toate propunerile legislative au rapoarte negative.
Dacã la dezbateri generale doriþi sã luaþi cuvântul? Dacã nu, la dezbaterea pe articole?
Observaþii în legãturã cu titlul legii?
Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra titlului legii.
Vã rog sã votaþi, domnilor senatori.
Cu 82 de voturi pentru, un vot contra ºi o abþinere, titlul legii a fost aprobat.
Deci, domnule senator Mortun, în calitate de iniþiator, vã rog sã observaþi cã acel articol unic l-aþi transformat într-un amendamentÉ
Îmi însuºesc integral amendamentele comisiei ºi îmi însuºesc cele trei articoleÉ
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
## Observaþii asupra art. 1?
Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã votaþi, domnilor senatori.
Adoptat cu 82 de voturi pentru ºi o abþinere. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra art. 2. Adoptat cu 86 de voturi pentru ºi o abþinere. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra art. 3. Adoptat cu 85 de voturi pentru ºi o abþinere.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru al ºedinþei.
Stimaþi colegi, vã propun sã revenim la propunerea legislativã de la punctul 13 întrucât în textul iniþial exista un art. 2. A fost introdus de cãtre comisie art. 2, care stabilea componenþa oraºului Tãlmaciu, dar domnul senator Victor Fuior nu ne-a spus dacã rãmâne ºi art. 2 din propunerea iniþialã.
## **Domnul Victor Fuior**
**:**
Rãmâne.
Rãmâne. În aceastã situaþie, potrivit Constituþiei, legea se voteazã pe articole. Deci, atunci, acest art. 2 va trebui sã devinã art. 3 pe care trebuie sã-l supun plenului Senatului ºi votului. Pentru cã altfel nu are ce intra în lege.
Deci, dacã aveþi de fãcut observaþii la art. 3 din propunerea legislativã a domnului Victor Fuior?
Dacã nu, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Deci ºi art. 3 este adoptat cu 81 de voturi pentru, unul contra ºi o abþinere.
Legea în ansamblu am supus-o votului, deci nu mai este nevoie.
Sã luãm în dezbatere propunerea legislativã privind reînfiinþarea comunei Cerneþi, judeþul Mehedinþi. Vã rog, aveþi cuvântul.
Comuna Cerneþi se desprinde cu 3 sate componente cu o populaþie de 4.454 de locuitori: Cerneþi, 3.253 de locuitori, Dudaº, 1.045 locuitori, ºi Valea Copcii, 148 de locuitori, funcþionând în aceastã variantã din istorie ºi pânã în anul 1968; de fapt, este comuna care este legatã de Tudor Vladimirescu. În timp, în comuna Cerneþi au fost construite ºi existã, fiind funcþionale, trei unitãþi ºcolare care asigurã învãþãmântul primar ºi chiar gimnazial, o grãdiniþã cu 30 de locuri, un cãmin cultural cu 150 de locuri, un dispensar medical ºi mai multe unitãþi comerciale.
Reºedinþa de comunã, Cerneþi, este situatã la drumul judeþean 607 A, beneficiind de aproximativ 65% strãzi modernizate. Nu are sistem centralizat de alimentare cu apã.
Alãturi de potenþialul turistic existent, care nu este exploatat, singurele resurse naturale de perspectivã care sunt puse în valoare sunt agregatele naturale pentru construcþii ºi cãrbune, substanþe minerale.
Comuna Cerneþi întruneºte criteriile planului de reorganizare administrativã a judeþului, având cu mult peste 1.000 de locuitori, o dotare corespunzãtoare a localitãþii de reºedinþã ºi acces mult mai uºor spre reºedinþã pe drumurile existente.
Având în vedere cele arãtate mai sus, propun reînfiinþarea comunei Cerneþi, abuziv desfiinþatã în anul 1968 în baza Legii nr. 2/1968.
La fel, îmi însuºesc toate amendamentele comisiei, care a transformat articolul unic în trei articole.
Da, mulþumesc.
Vã rog, domnule preºedinte Seres DŽnes!
Domnule preºedinte, legea este organicã ºi o propunem spre adoptare plenului Senatului.
Mulþumesc.
Dacã la dezbateri generale doreºte sã intervinã vreun domn senator?
Domnul senator Bogdan Florin.
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Vreau sã fac o remarcã.
Felul în care a evoluat la noi sistemul administrativ a lãsat aºa de mult de dorit încât o capitalã de judeþ Ð Cerneþi a fost capitala judeþului Mehedinþi Ð a ajuns la un moment dat sã devinã un sat, sã aibã statut de sat. Noi reparãm, de aceastã datã, o mare nedreptate. TurnuSeverin nu a fost capitala Mehedinþiului, ci Cerneþiul a fost capitala Mehedinþiului, iar acum ajunsese la nivel de sat. Mai era puþin ºi ajungea cãtun. Sã-l felicitãm pe domnul senator Mortun pentru aceastã iniþiativã.
## **Domnul Alexandru Ioan Mortun**
Mulþumesc.
## **Domnul Costicã Ciurtin**
**:**
Cerneþi a fost desfiinþatã între 1929-1933....
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Deci ºi domnul senator Ciurtin solicitã cuvântul. Vã rog! Nu? Deci renunþaþi.
Mulþumesc.
Închei dezbaterile generale.
Observaþii în legãturã cu titlul legii?
Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Cu 72 de voturi pentru, 70 prin vot electronic, douã voturi prin ridicare de mâini, domnii senatori Seres DŽnes ºi Mortun Alexandru, titlul legii a fost adoptat.
Observaþii în legãturã cu art. 1?
Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin
vot.
Art. 1, adoptat cu 87 de voturi pentru, unul contra ºi o abþinere.
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra art. 2.
Adoptat cu 74 de voturi pentru, 4 voturi contra ºi o abþinere.
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra art. 3.
Adoptat cu 81 de voturi pentru, 3 voturi contra ºi o abþinere.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru al ºedinþei.
Poziþia 16 din ordinea de zi, propunere legislativã privind reînfiinþarea comunei Bistriþa, judeþul Mejedinþi.
Domnul senator Mortun, vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.
Prima atestare documentarã a Bistriþei dateazã de la 3 octombrie 1385 ºi reprezintã o zonã de mare importanþã arheologicã pentru judeþul Mehedinþi. Bistriþa este actualmente inclusã în comuna Hinova ºi are o deschidere la fluviul Dunãrea, cu un teritoriu administrativ de aproape 80 de kilometri pãtraþi ºi o populaþie de aproximativ 3.000 de locuitori.
Comuna Bistriþa se desprinde cu un sat ce devine reºedinþã de comunã, cu o populaþie de 1.370 de locuitori, funcþionând în aceastã variantã pânã în anul 1968, în prezent la 9 kilometri de actuala reºedinþã de comunã, deci, între Hinova ºi Bistriþa. La comuna Bistriþa se adaugã un al doilea sat, Valea Izvorului, desprins din comuna Livezile. În timp, în comuna Bistriþa au fost con-
struite ºi existã, fiind funcþionale, trei ºcoli, o grãdiniþã, un cãmin cultural cu 150 de locuri, magazine.
Are potenþial turistic foare important, datoritã interesului arheologic al comunei ºi poziþiei sale la Dunãre.
Comuna Bistriþa întruneºte criteriile planului de reorganizare administrativã a judeþului Mehedinþi, având o populaþie de peste 1.000 de locuitori, o dotare corespunzãtoare a localitãþii de reºedinþã ºi accesul mai uºor spre reºedinþã pe drumurile existente.
Având în vedere cele arãtate mai sus, propun reînfiinþarea comunei Bistriþa, abuziv desfiinþatã în anul 1968 în baza Legii nr. 2/1968.
De asemenea, îmi însuºesc toate amendamentele comisiei, cãreia îi mulþumesc, articolul unic devenind trei articole.
ªi noi mulþumim. Câþi locuitori aþi spus? 3.500?
1.860 de locuitori.
Toatã comuna?
Da.
Vã rog, domnule preºedinte Seres DŽnes.
Da. Domnule preºedinte, face parte din categoria legilor organice ºi o propunem spre adoptare plenului Senatului, în forma amendatã de comisie.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã**
Dacã la dezbateri generale doriþi sã interveniþi? Dacã nu doriþi, observaþii în legãturã cu titlul propunerii legislative? Nu sunt.
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Titlul, adoptat cu 75 de voturi pentru ºi 3 abþineri. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra art. 1. Adoptat de plen cu 81 de voturi pentru ºi 3 abþineri. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra art. 2.
Adoptat de plen cu 82 de voturi pentru, unul contra ºi douã abþineri.
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra art. 3.
Adoptat de plen cu 80 de voturi pentru ºi 3 abþineri.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru al ºedinþei.
Mulþumesc respectuos tuturor colegilor mei, deoarece chiar în campania electoralã aþi gãsit timpul sã fiþi drepþi ºi vã mulþumesc ºi pentru simpatia arãtatã faþã de mine. Mulþumesc!
Mai doriþi vreun balon de oxigen, domnuÕ senator Mortun?
Am pus o întrebare, domnuÕ senator. Mai doriþi vreun balon de oxigen?
## **Domnul Alexandru Ioan Mortun** _(din salã):_
Da. Dacã se poate, sãptãmâna viitoare.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
## Da?
Ce proiect de lege sau propunere legislativã luãm mai departe în discuþie? DomnuÕ Panã, aveþi trei ordonanþe. Bun.
Deci din partea Executivului este prezent domnul secretar de stat pentru cele trei propuneri legislative de la punctele 5, 6 ºi 7 din ordinea de zi, pe care vã propun sã le luãm în dezbatere. Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive. Invit reprezentanþii Comisiei noastre pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã la pupitru. Domnul senator Triþã Fãniþã, domnul senator Apostolache ºi alþi domni senatori dornici sã-l vadã pe domnul ministru Mureºan, vã rog! Nimeni din Comisia pentru agiculturã?
## **Domnul Teodor Câmpean:**
Da. Vã rog sã-mi permiteþi sã-l prezint în întregime. Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã a fost sesizatã în fond cu scrisoarea L 309/4.X.2000 cu proiectul de Lege pentru ratificarea Convenþiei între Guvernul român ºi Guvernul macedonean privind cooperarea în domeniul sanitar-veterinar, semnatã la Bucureºti la 30 iunie 1999.
Convenþia a fost semnatã în vederea creãrii cadrului juridic necesar pentru buna desfãºurare a relaþiilor de cooperare în domeniul agroalimentar. Textul convenþiei corespunde noilor condiþii de desfãºurare a relaþiilor bilaterale româno-macedonene ºi traseazã direcþiile pe care se va desfãºura colaborarea sanitar-veterinarã în domeniul comerþului cu animale ºi produse de origine animalã
ºi al protecþiei teritoriilor celor douã þãri împotriva introducerii ºi transmiterii de boli ale animalelor cu ocazia importului, exportului sau tranzitului.
Proiectul de lege are avizele favorabile ale Comisiei pentru politicã externã a Senatului ºi Consiliului Legislativ.
Întrunitã în ºedinþa din 19.X.2000, Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã a hotãrât cu majoritate de voturi întocmirea raportului favorabil pentru acest proiect de lege ºi supunerea sa dezbaterii plenului Senatului.
Din salã
#62719Domnul Câmpean.
Vã rugãm, domnule senator, sã preluaþi portofoliul în aceastã perioadã. Vã rog, domnule secretar de stat, sã prezentaþi expunerea de motive. **Domnul Aurel Panã Ñ** Ñ _secretar de stat în Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei:_
În vederea creãrii cadrului juridic necesar pentru buna desfãºurare a relaþiilor de cooperare în domeniul agroalimentar dintre România ºi Fosta Republicã Iugoslavã Macedonia, a fost semnatã Convenþia între Guvernul României ºi Guvernul macedonean privind cooperarea în domeniul protecþiei plantelor ºi carantinei. Textul proiectului prevede condiþiile de desfãºurare a relaþiilor bilaterale româno-macedonene referitoare la controlul fitosanitar al plantelor care fac obiectul comerþului bilateral, precum ºi în cooperarea în domeniul protecþiei plantelor dintre organele competente ale celor douã þãri, în vederea prevenirii pãtrunderii organismelor de carantinã pe teritoriul celor douã state.
Aceasta este una. Sunt douã convenþii...
ªi nu vreþi sã le discutãm pe rând? Vreþi o datã toate?
Nu, nu, pe rând.
Da, mulþumesc pentru înþelegere. Vã rog, domnule senator sã prezentaþi raportul comisiei.
Da, vã mulþumesc. Sigur, situaþia este ineditã. Motiv pentru care nu ºtiu cãruia dintre cei doi domni, reprezentantului Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei sau colegului nostru, sã ofer din nou cuvântul pentru a prezenta încruciºat, la fel ca la primul proiect de lege. De data aceasta reprezentantul Executivului...
Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive de la punctul 5, iar domnul senator, raportul de la punctul 6. Pentru a intra în legalitate, nu de alta.
Da. Aceste douã convenþii se negociazã simultan.
Tot pentru crearea cadrului juridic necesar pentru buna desfãºurare a relaþiilor de cooperare în domeniul agroalimentar între România ºi Fosta Republicã Iugoslavã Macedonia, a fost semnatã Convenþia privind cooperarea în domeniul sanitar-veterinar. Textul corespunde noilor condiþii de desfãºurare a relaþiilor bilaterale româno-macedonene ºi traseazã direcþiile pe care se va desfãºura colaborarea sanitar-veterinarã în domeniul comerþului cu animale ºi produse de origine animalã ºi al protecþiei teritoriului celor douã þãri împotriva introducerii ºi transmiterii de boli ale animalelor cu ocazia importului, exportului sau tranzitului.
Aºa cum a fost prezentat, proiectul de lege a primit avizele favorabile de la Comisia pentru agriculturã ºi de la Consiliul Legislativ.
Da, mulþumesc. Stimaþi colegi, la dezbateri generale....
Din salã
#65476Sã ne prezinte raportul.
14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/23.XI.2000
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Nu. L-a prezentat înainte. Deci vina e a dumneavoastrã cã nu aþi fost foarte atent. Stimaþi colegi, la proiectul de lege de la punctul 5, respectiv proiectul de Lege pentru ratificarea Convenþiei între Guvernul român ºi Guvernul macedonean privind cooperarea în domeniul sanitar-veterinar, semnatã la Bucureºti 30 iunie 1999, dacã la dezbateri generale sunt domni senatori care doresc sã ia cuvântul?
Dacã nu, vã rog, observaþii în legãturã cu titlul legii. Nefiind observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Titlul legii a fost aprobat cu 70 de voturi pentru, unul contra ºi 4 abþineri.
Observaþii la art. 1? Nu sunt.
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Adoptat cu 74 de voturi pentru ºi 5 abþineri.
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra art. 2. Adoptat cu 69 de voturi pentru ºi 6 abþineri. Legea are caracter ordinar.
O
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru al ºedinþei.
Da. Cu scuzele de rigoare, vã rog sã-mi permiteþi sã prezint raportul respectiv.
Poate cel mai importatnt este faptul sã subliniez cã în urma dezbaterii membrii Comisiei pentru agriculturã au aprobat în unanimitate întocmirea raportului favorabil.
Faþã de cele prezentate, propunem spre dezbatere plenului Senatului prezentul proiect de lege, care, aºa cum spuneam, se referã la ratificarea Convenþiei dintre Guvernul român ºi Guvernul macedonean privind cooperarea în domeniul protecþiei plantelor ºi carantinei, semnatã la Bucureºti la 30 iunie 1999, prin adresa nr. L 332/26.X.2000.
Textul proiectului prevede noile condiþii de desfãºurare a relaþiilor bilaterale româno-macedonene, referitoare la controlul fitosanitar al plantelor care fac obiectul comerþului bilateral, precum ºi cooperarea, în domeniul protecþiei plantelor, dintre organele competente ale celor douã þãri, în vederea prevenirii pãtrunderii ºi rãspândirii organismelor de carantinã pe teritoriul celor douã state.
Proiectul de lege are avizul favorabil al Consiliului Legislativ.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Vã mulþumesc, domnule senator.
Fac precizarea cã legea are caracter ordinar.
Dacã la dezbateri generale sunt domni senatori care doresc sã ia cuvântul?
Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra titlului legii.
Cu 74 de voturi pentru ºi douã abþineri, titlul legii este aprobat.
Dacã sunt observaþii la art. 1?
Nefiind, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Adoptat cu 82 de voturi pentru ºi douã abþineri.
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra art. 2. Adoptat cu 77 de voturi pentru ºi 3 abþineri.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru al ºedinþei.
La poziþia a 7-a în ordinea de zi, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 13/1999 privind acoperirea debitelor externe rezultate din importul de pesticide realizat în anul 1991 în cadrul Programului guvernamental de importuri critice.
V-aº ruga, din partea comisiei, sã-mi spuneþi ce s-a întâmplat la acest proiect de lege, întrucât în ordinea de zi este înscris ”continuarea dezbaterilorÒ.
Era nevoie de o punere de acord între membrii comisiei ºi minister, pentru cã nu se dispunea de resursa bugetarã pentru a acoperi cheltuielile aºa cum a propus aproape în unanimitate Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã.
Dar, pe scurt, dacã-mi permiteþi, domnule preºedinte de ºedinþã.
Vã rog! Chiar vã rugãm, cã nu ºtim care e situaþia.
În vederea asigurãrii necesarului de pesticide pentru campania agricolã din primãvara anului 1991 s-a impus achiziþionarea din import de cãtre Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei a unor astfel de produse. Importul a fãcut obiectul unui program guvernamental de importuri critice, cu asigurarea fondurilor valutare din balanþa de plãþi externe a României, conform reglementãrilor legale la acea datã. Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei a dispus mãsuri pentru efectuarea importurilor necesare prin unitatea specializatã la acea vreme, S.C. ROMAGRIMEXÑ S.A. ºi prin DANUBIANA, actualmente S.C. CHIMEXIMÑ S.A. Furnizorii au fost BAYER Germania, SCHERRING Germania, prin ROMAGRIMEX, ºi prin CHIMEXIM CIBA GEIGY Elveþia, în prezent NOVARTIS.
Problema care a fost apoi ridicatã de furnizori ºi care în urma procesului de arbitraj pe care l-a avut la Camera pentru Comerþ ºi Industrie a obligat ºi la plata penalitãþilor pentru întârzierile respective: s-a cãzut de comun acord ca termenul limitã sã fie 30 iunie 1998, datã la care sã se îngheþe ºi faþã de care sã nu se recalculeze nici un fel de penalitate, lucru care a fost înþeles de cãtre partenerii externi ºi rezultã astfel o diferenþã de platã, atât pentru acest program de importuri critice, cât ºi pentru importul de ulei brut realizat pe baza prevederilor Hotãrârii de Guvern nr. 274/1992, în sumã de 2,2 milioane dolari, faþã de 9.397.659 de dolari cât a fost prevãzut fãrã calculul de penalitãþi la neplatã.
Da, mulþumesc.
Dacã din partea comisiei aveþi de fãcut precizãri, domnule senator Câmpean?
Nu, decât cã prevederile art. 1 se modificã astfel: se înlocuieºte sintagma ”în sumã totalã de 9.397.659 dolariÒ cu sintagma ”în sumã totalã de 11.597.659 dolariÒ.
Faþã de cele prezentate, propunem plenului Senatului dezbaterea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvenului nr. 113/1998 în forma prezentatã în prezentul raport suplimentar.
Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi?
Da.
Pãi dacã e corect, aºa sã faceþi. Cum scrie în Constituþie.
Deci dacã sunt dezbateri generale?
Dacã nu sunt, trecem la dezbaterea pe articole.
Observaþii în legãturã cu titlul legii? Nefiind observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Vã rog sã votaþi.
Cu 77 de voturi pentru ºi douã abþineri, titlul legii a fost aprobat.
Acum trebuie sã trecem la dezbaterea ordonanþei pe articole, pentru cã propuneþi o modificare a ordonanþei. Deci titlul ordonanþei rãmâne la fel, da?
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Mai trebuie o micã modificare, în cazul în care se acceptã acest lucru. Pentru cã în art. 1 se prevede acoperirea din bugetul pe anul 1998, sã rãmânâ ”se aprobã acoperirea din bugetul Ministerului Agriculturii ºi AlimentaþieiÒ, adicã sã se excludã ”...pe anul 1998 alÉÒ.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Pãi nu, pe anul 1999. Doar nu vreþi sã votãm acum pentru anul 2001 sau pentru anul 2000?
Pãi altfel cum, trageþi poliþe pentru bugetul viitor? Ordonanþa asta nu s-a executat? Staþi numai puþin sã punem numai o întrebare domnului secretar de stat. Ordonanþa aºa cum este s-a executat?
Da, s-a executat, fãrã plata penalitãþilor.
ªi dumneavoastrã propuneþi acum, de fapt, sã modificaþi ºi ceea ce s-a plãtit, modificând ordonanþa.
Nu, nu. Ce s-a plãtit a fost datoria curentã de la preþ, fãrã a se aplica penalitãþi.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Pãi nu. Staþi puþin. În momentul în care s-a fãcut un amendament... În primul rând eu nu vãd unde ar trebui sã aparã el în articolul ãsta unic...
11.597.000É
Pãi, nu scrie. În articolul unic din proiectul de lege nu scrie deloc, nici un ban. Trebuie sã ne întoarcem la ordonanþã... Staþi puþin. Deci sunt douã lucruri. Nu mã luaþi pe mine repede. În primul rând trebuie sã aveþi un amendament sã modificaþi art. 1 din ordonanþã ºi în al doilea rând sã aveþi un amendament sã modificaþi articolul unic din proiectul de lege. Nu-i aºa, cumva?
Corect.
Titlul ordonanþei, aprobat cu 78 de voturi pentru, unul contra ºi 3 abþineri.
La art. 1 din ordonanþã propuneþi douã amendamente, nu unul. În primul rând, sã nu vã referiþi la anul bugetar 1998 Ñ am înþeles eu Ñ dar la ce an? Când s-au fãcut plãþile?
Plãþile s-au fãcut pentru datoria efectivã, numai de preþ, în 1998. ªi este vorba numai de diferenþa de 2,2 milioane pentru penalitãþile de întârziere la platã.
Bun. Deci dacã s-au fãcut plãþile în 1998, dumneavoastrã, în calitate de ordonator principal de credite, în momentul în care modificaþi legea bugetarã, pentru cã asta era baza care vã dãdea voie sã cheltuiþi alea 2 milioane, ºi noi spunem alt an, plata mai e legalã?
Pe baza acestei legi, da.
Pãi pe baza legii acesteia spuneþi sã înlocuim anul 1998 cu 2000 sau cu 1999.
Cu 2000 sau fãrã sã se specifice anul.
Domnule secretar de stat, vã întreb: dacã modificaþi anul 1998 mai e legalã plata pe care aþi fãcut-o în 1998?
Da, este, pentru cã a fost verificatã ºi de Curtea de Conturi cã s-a efectuat, iar solicitãrile sunt numai pentru plata penalitãþilor.
Sigur cã da, era deci corect, în momentul în care s-a fãcut verificarea Curþii de Conturi, pentru cã aveaþi o ordonanþã care vã dãdea dreptul legal sã plãtiþi. Dar dacã acum modificaþi ordonanþa ºi schimbaþi anul, mai e plata legalã?
16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/23.XI.2000
Fãrã an, fãrã an... Din bugetul ministerului.
Vã rog, domnul senator Florin Buruianã.
Cum fãrã an? Fãrã an nu facem... Spuneþi-i ºi domnului Mureºan sã facã...
Domnule preºedinte,
Observaþia dumneavoastrã este corectã. Ca sã nu încurcãm treburile în loc sã le rezolvãm, eu propun sã amânaþi discutarea acestei chestiuni pânã când se clarificã aceastã problemã, pentru cã, într-adevãr, dacã lipseºte precizarea, nu se poate achita suma. Asta e clar.
Dar suma s-a ºi achitat, asta-i problema!
Dacã permiteþi o precizare: dacã nu trecem, atunci nu este obligat sã facã plata, de exemplu, pe anul ãsta ºi o lasã aºa.
## Domnul preºedinte,
Plata, indiferent cã avem noi ordonanþã, cã avem lege sau nu, plata trebuie s-o facã. Începe execuþia. ªi execuþia pentru datorii externe se face foarte, foarte simplu, nu ca la noi în þarã, ºiÉ rapid. Începe sã-þi punã sechestre pe conturile pe care le ai în strãinãtate.
Nu-i chiar simplu, cã au trecut nouã ani de când trebuia sã facã plata.
Au fost în relaþii mai apropiate, pentru cã, totuºi, e un furnizor.
Dacã lipseºte precizarea de an, atunci nu se justificã achitarea sumei.
Sigur cã da!
Pãi, nu, ”din anul 2000Ò poate sã rãmânã. Cum s-a propus.
Din salã
#76955Dar plata s-a fãcutÉ
Domnul preºedinte Marin Stelian, erau douã probleme: un debit care s-a acoperit în 1998, care reprezenta diferenþa aia de cursÉ
Da, debitul de bazãÉ
ɺi dobânzile, ºi trebuie sã obligãm ministerul sã le acopere din bugetul ministerului pe anul 2000. Asta putem sã scriem. Dar trebuie fãcut amendamentul, aºa separat. Cã parcã s-a plãtit grosul datoriei.
Nu, nu, plata s-a fãcut pentru datoria curentã, fãrã penalitãþi de întârziere.
Se putea face ºi fãrãÉ Nu ºtiu dacã proiectul de lege a trecut pe la Camera DeputaþilorÉ
Deci, dacã aºa aþi fãcut plãþile în calitate de ordonator principal de credit, cred cã o sã aveþi probleme. Nu vã daþi seama cã era o bazã legalã ordonanþa? Dacã modificaþi ordonanþa, plata nu mai are bazã legalã.
Da, domnul senator Marin Stelian.
Sunt douã lucruri diferite: una sunt penalitãþile, ºi alta e diferenþa de plãþi. Trebuie modificatã cum trebuie.
A trecut pe la Camera Deputaþilor.
Urmeazã mediere, nu mai avem când sã facem mediere, ºi nu ºtiu dacã legea iese anul ãsta. Dacã legea nu iese anul ãsta, înseamnã cã plata nu poate s-o facã din 2001? S-o lãsãmÉ
## Domnule preºedinte,
Aºa cum aþi spus ºi dumneavoastrã sunt douã probleme: datoria de bazã, preþul mãrfii, ºi a doua platã se referã la penalitãþile de întârziere. Pentru amândouã plãþile este o hotãrâre a instanþei de judecatã, prin care partea românã e obligatã sã facã aceste plãþi: preþul mãrfii plus penalitãþile de întârziere în efectuarea plãþii potrivit contractului. Pãrerea mea, având în vedere cã în 1998 s-a plãtit datoria de bazã, iar în 2000 urma sã se plãteascã penalitãþile, sã trecem fãrã an, din bugetul Ministerului Agriculturii.
Poate s-o facã din bugetul pe 2001.
Da, dar noi l-am autorizat din bugetul pe 2000. Adicã, pãrerea mea personalã, dacã conteazã în faþa Senatului, este sã nu trecem anul: ”din bugetul Ministerului AgriculturiiÒ.
Pãi, nu, atunci trebuie sã excludemÉ
Bugetul se referã ºi la 1998, se referã ºi la 2000, ºi la 2001.
Deci, domnule senator, trebuie sã excludem din art. 1, din ordonanþã É Acolo trebuie un amendament fãcut ca sã fie exclus anul bugetar. Pãi, ºi textul ar trebui sã rãmânã sã aprobeÉ
Da. Articolul unic de la lege o sã fie: ”se aprobã ordonanþa cutare, cutare, cu urmãtoarele modificãriÒ.
Pãi, sigur, trebuie sã modificãm art. 1 din ordonanþã.
De la art. 1 din ordonanþã se excludeÉ
Deci textul ar trebui sã rãmânã aºa: ”Se aprobã acoperirea din bugetul Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei a contravalorii în lei a debitelorÉÒ ºi aºa mai departe.
Deci cine este pentru amendamentul propus de domnul senator Marin Stelian, de eliminare din textul ordonanþei ”pe anul 1998Ò? E de acord, cã dânsul propune, ca sã-i scoatem din necaz.
Da, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra acestui amendament de excludere din text.
Amendament acceptat cu 64 de voturi pentru, 5 voturi contra ºi 10 abþineri.
Nu, nu.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Ne reîntoarcem atunci la textul legii, la articolul unic ºi deci în partea finalã trebuie sã propuneþi un amendament, în sensul de a trece în text, ”cu urmãtoarele modificãriÒ. ªi aveþi cele douã amendamente acceptate. De acord?
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru al ºedinþei.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru al ºedinþei.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru al ºedinþei.
Deci la urmãtoarele proiecte de lege nu mai avem nici un reprezentant al Executivului
Nu, nu, avem o propunere legislativã a unui coleg al nostru.
11? Drepturile bolnavului sau care?
Da, propunere legislativã privind drepturile bolnavului, poziþia 11. Comisia de sãnãtate. Îl rog pe domnul preºedinte Ion Cârciumaru. Deci iniþiatorul propunerii legislative, domnul senator Stelian Pop. Domnul senator Creþu, sunteþi de serviciu? Vã rog.
Vã rog, domnule senator, în calitate de iniþiator, sã prezentaþi expunerea de motive.
La alin. 2 nu mai avem nici un amendament. Da?
Era acela propus de comisie, cu modificarea din 9 milioane în 11.500.000. Tot în art. 1.
Da, tot la ordonanþã.
În ordonanþã, exact.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Al doilea amendament la art. 1 din ordonanþã este sã înlocuim textul: ”în sumã totalã de 9 milioane dolariÒ ºi aºa mai departe cu sintagma ”în sumã totalã de 11.597.659 dolariÒ.
Cine este de acord cu acest amendament al comisiei? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã votaþi. Aprobat ºi acest amendament cu 82 de voturi pentru ºi 4 abþineri.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru al ºedinþei.
Nu avem? Domnul Câmpean?
Mulþumesc, domnule preºedinte.
Nu existã sisteme de sãnãtate perfecte nicãieri în lume. Cred cã ºi în România puteam sã obþinem mult mai multe în reforma sistemelor de sãnãtate, dar încã existã mari diferenþe ale calitãþii serviciilor furnizate. Pentru ca reforma sã progreseze mai mult, am avea în pacienþi un partener extrem de activ, dacã am reuºi sã-i dãm dreptul ca sã participe la elaborarea, implementarea ºi evaluarea politicilor ºi a programelor de sãnãtate. Am folosit în prezentul proiect de lege termenul de consumator, deoarece prin aceasta vãd în pacient nu ca pe cineva pasiv, care suportã niºte servicii medicale, ci ca un participant activ pe o poziþie de egalitate ºi care alege, ºi are acest drept, ºi este conºtient de calitatea ºi costurile serviciilor pe care le consumã. ªi în România, unitatea de mãsurã principalã a calitãþii serviciilor medicale trebuie sã devinã gradul în care nevoile consumatorilor sunt satisfãcute ºi este influenþatã pozitiv calitatea vieþii acestora. Performanþele unitãþilor medicale trebuie întotdeauna raportate la obiectivele fundamentale, care sunt prelungirea vieþii, uºurarea suferinþei, reluarea funcþiilor, prevenirea infirmitãþii pentru redarea întregului potenþial psihic ºi fizic. Suntem într-o perioadã, din pãcate, lungã, de mare limitare a resurselor disponibile pentru sãnãtate. De aceea, trebuie sã le folosim cât mai bine posibil, iar deciziile de politicã sanitarã, managerialã ºi medicalã trebuie luate pe bazã de dovezi ºi date concrete ºi întotdeauna în interesul bolnavilor.
Prin acest proiect de lege se propune un parteneriat doctorÑbolnav, care ajutã pacientul ca, fiind bine informat, sã se obþinã rezultatele medicale mult mai bune. Datoritã unei asimetrii de informaþii, diferenþe în volumul de informaþii între medic ºi pacienþi, de multe ori medicii reuºesc sã-ºi impunã opþiunile, dar întotdeauna recunosc cã, ascultând ºi respectând preferinþele bolnavilor, performanþele lor cresc ºi mai mult.
Desigur cã participarea la luarea deciziilor medicale are limitã, însã doctorii trebuie sã fie obligaþi ca sã foloseascã un limbaj accesibil pentru pacienþi. În acest fel am contribui la o folosire responsabilã a puterii pe care o au medicii. Aceste parteneriate doctorÐbolnav ajutã totodatã bolnavii sã înþeleagã ºi sã accepte unele situaþii care sunt depãºite ºi sã renunþe la tratamente scumpe, dureroase, dar mai ales inutile. Din pãcate, prea des bolnavii mor singuri cu dureri ºi, de aceea, trebuie crescutã preocuparea pentru dezvoltarea serviciilor ºi a performanþelor de îngrijire a stãrilor terminale.
Vã mulþumesc, domnule senator. Vã rog, domnule senatorÉ
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Comisia de sãnãtate a fost sesizatã în fond cu acest proiect de lege, s-au primit avize favorabile de la Comisia pentru drepturile omului ºi Consiliul Legislativ. Comisia noastrã a dezbãtut acest proiect ºi dã aviz favorabil cu amendamentele din anexã. Este lege ordinarã.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
## Da, vã mulþumesc.
Dacã la dezbateri generale sunt domni sentori care doresc sã intervinã?
Dacã nu sunt intervenþii, sã trecem la dezbateri generale.
Vã rog, domnul senatorÉ
Iertaþi-mã, n-am observat. Imediat vã dau cuvântul, nici un fel de problemã.
Domnule preºedinte,
## Domnilor senatori,
Nu vreau sã pierd acest moment, de a spune câteva cuvinte despre acest proiect de lege, care mi se pare destul de important. Sigur cã s-ar putea ca o serie de colegi de-ai mei, medici, sã nu fie de acord cu unele lucruri pe care am sã le spun. Eu, ca medic, ar trebui, poate, sã nu spun o serie de idei pe care vreau sã vi le împãrtãºesc acum, pentru cã sunt din tabãra în care facem o lege pentru tabãra cealaltã, a bolnavilor, dacã vreþi ca sã o interpretãm aºa. Însã, dupã o practicã medicalã de zeci de ani de zile, vreau sã spun cã acest proiect de lege este necesar ºi cã este necesar sã se dea atenþie mare ºi pãrþii celeilalte, bolnavului, pe care corpul medical îl serveºte ºi de care are grijã. Pentru cã sunt situaþii în care bolnavul are nevoie de protecþie. Între medic ºi bolnav se creeazã o situaþie, care poate sã fie fericitã, ºi este de sperat sã fie fericitã, în cele mai multe cazuri sau în toate cazurile. Este aºa-zisa sintonie dintre pacient ºi medic, în sensul cã între medic ºi pacient se creeazã o legãturã de diverse naturi: psihologicã ºi de alte naturi, care este absolut necesarã pentru tratamentul bolnavului, în sprijinul rezultatului tratamentului. Dacã bolnavul are încredere, aceastã sintonie este pozitivã, este în sensul cã faciliteazãÉ, vindecarea bolnavului este bunã, dar ar putea sã aibã ºi alte sensuri, sensuri negative, în care bolnavul poate are nevoie de protecþie. De asemenea, atunci când un medic acceptã ca sã trateze un bolnav în mod tacit, fãrã sã fie scris, se creeazã un contract, un contract nescris între medic ºi bolnav, un contract în care, ca ºi în prima situaþie de care spuneam, legãturile acelea, este foarte avantajat medicul. Medicul, uneori, are puteri deosebite asupra bolnavului. Medicul, uneori, ºi nu uneori, dar aproape întotdeauna, poate sã facã cu bolnavul ce vrea, poate sã dispunã înþepare, tãiere, orice, cã bolnavul acceptã. Dar întotdeauna este spre beneficiul bolnavului? Nu trebuie sã-i dãm ºi bolnavului posibilitatea ca, eventual, sã cearã sã fie informat, sã cearã, uneori, socotealã de ceea ce s-a fãcut cu el? Aºa încât, eu cred cã acest proiect de lege este un proiect care era necesar sã vinã la un moment dat. Aº putea sã spun foarte multe lucruri din acest punct de vedere, dar, având în vedere situaþia, vã rog sã luaþi în considerare cã voi vota acest proiect de lege ºi cred cã ºi colegii mei vor vota acest proiect de lege.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Da, mulþumim. Domnul senator Gheorghe Dumitraºcu.
Domnul doctor Ghiþã Dumitraºcu. Vã rog, aveþi cuvântul.
Mi se spune cã Grupul P.D.S.R. va susþine aceastã lege, eu spun cã Grupul Partidului Socialist Român, din care fac eu însumi parte, adicã singurul, susþine aceastã idee, dar pun o întrebare: întrebarea este aproape retoricã, dar ea semnificã lumea de astãzi ºi nivelul lumii de astãzi; ca cerere maximã în aceastã lege este respectarea minimã a regimului minimal pentru bolnav. Vã invit sã consideraþi intervenþia mea nu doar una ca þinând de terminologie, ci una þinând de nivelul la care aceastã guvernare a adus sistemul sanitar din România. Eu vin în aceastã zi, vin dintr-un spital unde am vizitat câþiva oameni care-mi sunt apropiaþi. Eu vã spun cã regimul de spitalizare este unul de omucidere. ªi am spus destul. Mulþumesc.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Afirmaþia dumneavoastrã este foarte gravã. Dacã mai sunt ºi alte intervenþii?
Dacã nu mai sunt, sã trecem la dezbaterea pe articole.
Obsevaþii în legãturã cu amendamentul propus la titlul legii? Vã rog sã vã pronunþaþi asupra titlului legii.
Vã rog sã votaþi, sã vã concentraþi ºi sã votaþi.
## **Domnul Costicã Ciurtin**
_**:**_
Care e titlul, pacient sau bolnav?
Acceptã amendamentele comisiei, domnul Ciurtin.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Deci cu 70 de voturi pentru, un vot contra ºi o abþinere.
Vã rog, domnule senator, sã nu mai ne bruiaþi atunci când votãm.
Titlul legii a fost aprobat. Titlul capitolului I. Observaþii?
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru al ºedinþei.
Art. 1.
Observaþii?
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Adoptat cu 75 de voturi pentru, unul contra, 3 abþineri. Observaþii asupra art. 2?
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Adoptat cu 76 de voturi pentru, unul contra ºi 3 abþineri.
Vã rog sã vã pronunþaþi asupra art. 3.
Aprobat cu 71 de voturi pentru, unul contra, o abþinere.
Nefiind observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi asupra art. 4.
- Aprobat cu 71 de voturi pentru, unul contra,
- o abþinere.
Vã rog sã vã pronunþaþi asupra art. 5.
- Aprobat cu 78 de voturi pentru, unul contra ºi
- o abþinere.
Vã rog sã vã pronunþaþi asupra art. 6.
- Aprobat cu 79 de voturi pentru, unul contra ºi
- o abþinere.
Art. 7.
Observaþii?
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
- Adoptat cu 80 de voturi pentru, unul contra ºi
- o abþinere.
Observaþii asupra art. 8?
- Adoptat cu 79 de voturi pentru, unul contra,
- o abþinere.
Observaþii asupra art. 9?
- Adoptat cu 79 de voturi pentru, unul contra,
- o abþinere.
Vã rog sã vã pronunþaþi asupra art. 10.
- Adoptat cu 72 de voturi pentru, douã contra,
- 3 abþineri.
Vã rog sã vã pronunþaþi asupra art. 11.
- Adoptat cu 75 de voturi pentru, douã contra ºi
- 3 abþineri.
Vã rog sã vã pronunþaþi asupra art. 12.
Adoptat cu 81 de voturi pentru, unul contra, douã abþineri.
Vã rog sã vã pronunþaþi asupra art. 13.
Adoptat cu 78 de voturi pentru, unul contra, douã abþineri.
Art. 14. Observaþii?
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Adoptat cu 72 de voturi pentru, douã contra, 5 abþineri.
Art. 15.
Observaþii?
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Adoptat cu 70 de voturi pentru, douã contra, 6 abþineri.
Nu s-au concentrat suficient.
Art. 39, adoptat de plen cu 74 de voturi pentru, douã contra, 5 abþineri.
- Art. 40.
- Adoptat de plen cu 79 de voturi pentru, 5 contra,
- 3 abþineri.
- Art. 41.
- Adoptat de plen cu 78 de voturi pentru, douã contra,
- 6 abþineri.
- Art. 42.
- Adoptat de plen cu 73 de voturi pentru, 4 contra,
- 5 abþineri.
- Art. 44.
- Adoptat de plen cu 69 de voturi pentru, douã contra,
- 5 abþineri.
Art. 45.
- Adoptat de plen cu 76 de voturi pentru, unul contra,
- 4 abþineri.
- Art. 46.
- Adoptat de plen cu 77 de voturi pentru, unul contra,
- 3 abþineri. Art. 47.
Este un amendament al comisiei, domnule preºedinte, de eliminare.
La art. 47 deciÉ
”Dupã terminarea îngrijirii ºi tratamente medicaleÉÒ Eliminarea acestei sintagme.
Deci la art. 47, cu 79 de voturi pentru, unul contra ºi douã abþineri, este aprobat amendamentul comisiei, prevãzut în punctul 3 din raport.
Mersi.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Se poate, adicã dacã mergem repede nu cunoaºtem?
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru al ºedinþei.
Art. 48.
Adoptat de Senat cu 74 de voturi pentru, douã contra, 3 abþineri.
Art. 49.
Adoptat de Senat cu 74 de voturi pentru, douã contra, 3 abþineri. Art. 50.
Aprobat de Senat cu 74 de voturi pentru, douã contra, 3 abþineri.
Art. 51.
Aprobat de Senat cu 78 de voturi pentru, unul contra ºi douã abþineri.
Art. 52.
Aprobat de Senat cu 80 de voturi pentru, unul contra ºi douã abþineri.
Vot · Amânat
Aprobarea programului de lucru al ºedinþei.
Da, cu handicapaþi, cu persoane cu handicap.
Mai bãgãm un proiect de lege care n-areÉ
Din salã
#98237Da, cel cu pâinea.
Cu pâinea. Se poate.
Propunerea legislativã privind Legea pâinii, aceasta sã n-o luãm în dezbatere.
Domnule preºedinte,
Mai sunt pe mâine douã proiecte de lege cu câte 37 de articole. Sã le aducem astãzi sã le votãm.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Lãsaþi, cunoaºtem despre ce este vorba.
Amendamentul propus de dumneavoastrã a fost aprobat de Senat cu 79 de voturi pentru ºi douã abþineri.
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru al ºedinþei.
Art. 54, pardon...
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru al ºedinþei.
Art. 54.
Observaþii sau amendamente?
Aprobat de plenul Senatului cu 69 de voturi pentru, douã contra ºi 3 abþineri.
Art. 55.
Amendamente sau propuneri? Nu sunt.
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Aprobat de plenul Senatului cu 77 de voturi pentru, unul contra ºi 4 abþineri.
Deci legea are caracter ordinar?
Ordinar, da.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru al ºedinþei.
Mulþumesc.
## Domnule preºedinte,
Vã rog sã-mi permiteþi sã mulþumesc foarte mult colegilor ºi sã subliniez faptul cã nu este nici un fel de confruntare medic-bolnav, daþi-mi voie sã spun cã, aºa cum nici o mamã nu poate fi mai fericitã decât cel mai nefericit copil al sãu, nici un personal medical nu poate sã se simtã bine atunci când bolnavii suferã. Mulþumesc mult.
Mai sunt douã proiecte cu câte 37 de articole pentru mâine. Sã le discutãm astãzi ºi pe ele.
Mâine dupã-amiazã avem Legea pescuitului. Am început actuala legislaturã cu Legea viei ºi vinului ºi o terminãm cu Legea pescuitului. _(Discuþii, rumoare_ .)
Astea merg repede, cã au numai 37 de articole.
Domnul senator Alexandru Stelian Pop ne adreseazã rugãmintea, întrucât suntem în cvorum, cel puþin electronic, ºi cu multã dorinþã din partea dumneavoastrã, domnilor colegi, sã luãm în dezbatere propunerea legislativã a Domniei sale.
Vã rugãm sã prezentaþi expunerea de motive.
Invit, din partea Comisiei pentru agriculturã, un domn senator. Din partea comisiei parlamentare, nu din partea Ministerului Agriculturii pentru cã acesta se preocupã în momentul de faþã de arãturi sau recolteazã grâul.
Deci nu vã faceþi probleme, legea nu are decât
10 articole. Este o lege uºoarã, cu doar 10 articole.
Din salã
#101043Ce lege?
Legea pâinii.
Deci vã rog, domnule senator.
Mulþumesc, domnule preºedinte.
Starea de sãnãtate considerãm cu toþii cã este dimensiunea importantã a calitãþii vieþii. 45% din starea de sãnãtate depinde de modul de viaþã ºi aici permiteþi-mi sã subliniez alimentaþia, condiþiile de locuinþã, muncã. De aceea, ºomajul ºi sãrãcia sunt niºte precondiþii pentru boalã, din pãcate, atât de consolidate la noi, dacã-mi permiteþi sã spun astfel.
Alimentaþia sãnãtoasã trebuie sã facã parte din strategia fiecãrei þãri democratice de creºtere a stãrii de sãnãtate ºi sã se caute cele mai bune raporturi costeficacitate într-o alimentaþie sãnãtoasã.
Vã mulþumesc, domnule senator.
Vã rog, domnule senator Creþu, din partea comisiei noastre.
Comisia a fost sesizatã în fond cu acest proiect de lege. A primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ ºi a Comisiei economice a Senatului ºi propune plenului Senatului sã ia în dezbatere propunerea legislativã, cu aviz favorabil.
Aviz favorabil din partea comisiei noastre. Dacã la dezbateri generale sunt domni senatori care doresc sã ia cuvântul?
Înþelegem cã toate grupurile parlamentare susþin acest proiect de lege.
Da, este pâine bunã polivitaminizatã.
Ca sã tãiem în campania electoralã câte o porþiune, conform sondajelor, sigur, pentru fiecare.
Da, exact.
Proiectul ãsta trebuia sã treacã din anul 1996.
Domnul Costicã, matale primeºti o porþie de pâine...
O sã primiþi o porþie dublã, domnul senator Ciurtin.
Proiectul trebuia sã treacã în 1996 ca sã avem ce mânca în perioada asta, pânã în 2000.
Stã de trei ani la noi în sertar.
Idee bunã, stai jos, Costicã.
Pãi, auziþi, fãina de trei ani stã în sertare, dar nu s-a fãcut pâine.
Deci observaþii în legãturã cu titlul legii?
Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra titlului legii, pentru cã altfel fãina aceasta ajungea pesmeþi.
Cu 71 de voturi pentru ºi 3 abþineri, titlul legii este aprobat.
Observaþii legate de art. 1? Aprobat cu 76 de voturi pentru ºi douã abþineri. La art. 2 dacã sunt intervenþii?
Dacã nu, plenul Senatului aprobã art. 2 cu 82 de voturi pentru ºi douã abþineri.
Art. 3.
Observaþii?
Nefiind, articolul este aprobat de plen cu 78 de voturi pentru ºi douã abþineri.
Art. 4.
Intervenþii?
Vã rog, domnul senator Gheorghe Dumitraºcu.
Domnule preºedinte al acestei ºedinþe, consider cã toate condiþiile în care noi discutãm aceastã lege sunt contrare unei discuþii serioase a ei, dar, pesemne, de vreme ce pâinea însãºi, existenþa pâinii, este o chestiune neserioasã ºi nu o mai discutãm pentru cã ar cãpãta caractere politice, eu mã opresc la art. 4 de care spuneþi dumneavoastrã ºi îl consider, daþi-mi voie sã spun, una dintre glumele idealiste ale acestui sfârºit de veac, de mileniu ºi de guvernare.
Deci: ”Producãtorul este obligat ca pentru fiecare lot sã controleze calitatea fãinii fortifiate pentru ca aceasta sã aibã conþinutul mai sus menþionat. Toate tipurile de ambalaje sã fie avizate de Ministerul Sãnãtãþii, iar cele care conþin fãinã fortifiatã vor avea, în mod obligatoriu, menþionate elementele nutritive introduse ºi cantitatea în care se gãsesc. Fãina de grâu importatã, utilizatã pentru producerea pâinii trebuie sã conþinã calitãþile de vitamine ºi minerale cerute de pretenþiile din lege.Ò
Domnilor, este de un idealism înfiorãtor. Dacã dumneavoastrã credeþi cã aceastã chestie are vreo legãturã cu realitatea eu votez, fãrã îndoialã, dar vã declar cã n-are nici o legãturã cu realitatea. De la un timp, de altminteri, de la un timp întreg Senatul discutã numai lucruri care n-au legãturã cu realitatea. Þara e altfel decât aceastã lege. Eu voi vota pentru cã e bine sã existe, voi vota, fãrã îndoialã, dar vã spun cã nu cred în ea nici cât negru sub unghie.
Tocmai de aceea trebuie sã existe o lege, pentru ca toatã lumea sã fie obligatã s-o respecte. Alte observaþii legate de art. 4?
Alte comentarii?
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
La articolele anterioare au fost. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra art. 4. Aprobat de plen cu 73 de voturi pentru ºi o abþinere. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra art. 5.
Domnul senator Fuior, vã rog sã nu ne mai bruiaþi. Adoptat de Senat cu 83 de voturi pentru ºi douã abþineri.
Art. 6.
Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Aprobat de plen cu 80 de voturi pentru ºi douã abþineri.
Art. 7.
Observaþii:
Conform legislaþiei în vigoare.
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Adoptat de Senat cu 73 de voturi pentru ºi 4 abþineri. Ultimul articol se referã la gogoºi. Art. 8. Observaþii la art. 8?
Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Din salã
#106346Dar câte articole sunt?
10, mai sunt douã.
Adoptat de plenul Senatului cu 75 de voturi pentru, douã contra ºi 3 abþineri.
Art. 9.
Observaþii sau amendamente? Nu sunt.
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Adoptat de plenul Senatului cu 73 de voturi pentru, douã contra ºi douã abþineri.
Art. 10.
Vã rog, domnul senator Gheorghe Dumitraºcu.
ªi ar mai fi un argument, domnule senator Dumitraºcu: trebuie sã începem sã ºi cultivãm pãmântul ca sã avem fãinã.
Legea nu este rea, momentul este rãu ales.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Stimaþi colegi, vã rog sã vã pronunþaþi asupra art. 10. Cu 75 de voturi pentru, douã voturi contra ºi 3 abþineri, art. 10 a fost adoptat.
Observaþii la art. 11?
Prãpãdit eºti. E cu gogoaºa ultimul.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Deci
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru al ºedinþei.
Partidul Socialist Român va lua în considerare aceastã lege.
Domnilor, caracterul hilar al acestei legi, hilar, repet, este dat de ultimul articol care este un fel de bomboanã pe colivã. Vã rog sã-l ascultãm în tãcere ºi cu un minut de reculegere dupã cel îl citesc: ”Obligativitatea utilizãrii fãinii fortifiateÒ, pentru cã despre ea este vorba, ”la producerea pâinii intrã în vigoare la 2 ani de la adoptarea prezentei legiÒ.
Domnilor, dacã n-ar fi tragic ar fi hilar.
Daþi-mi voie sã spun cã n-am votat niciodatã o asemenea lege, putea fi însã o lege tehnicã legatã de fabricarea unei asemenea fãini care... ºi aºa mai departe, dar s-o numim Legea pâinii este ca ºi cum niºte Cristoºi, care ne închipuim, am multiplica pâinile cele douã care sunt date poporului român ºi niºte oameni ne-ar vota în pace, onor ºi omor.
Da, dar peºtii unde sunt, peºtii, numaÕ pâinea? Erau ºi peºtii.
Da, vã rog, domnul senator Victor Fuior.
Domnule preºedinte, Domnilor senatori,
Nu ºtiu de ce domnul senator, la sfârºit de mandat, este aºa de oportunist. Trebuie sã înþeleagã intenþia constructivã a doctorului senator, iniþiatorul acestui proiect de lege.
Considerãm cã toate condiþiile..., ºi pregãtirea acestei etape de 2 ani o considerãm legalã. Deci susþinem articolul propus de iniþiator ºi legea în ansamblul ei.
Sã nu vã supãraþi cã am mai fost ameninþaþi de unii care stãteau prin lift.
Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi sã vã mulþumesc ºi dumneavoastrã ºi domnilor senatori. Eu cred cã cu aceasta am fãcut un pas mic, dar important pentru o pâine mai bunã pentru toþi românii. Mulþumesc.
Vã mulþumim, domnule senator.
Deci, stimaþi colegi, mai sunt, este adevãrat, 20 de minute, dar cu tristeþe constat cã nu mai avem iniþiatori. Executivul mai rãspunde la aceleaºi numere de telefon sau nu?
Doamna directoare, secretar adjunct general, mai rãspunde Executivul la aceleaºi telefoane sau nu?
Bãnuiesc cã nu mai este nici un reprezentant.
O pauzã este bine meritatã pentru domnii senatori. Vin la întrebãri ºi interpelãri sau nu? Vine cineva sau nu?
## **Doamna Nadia Badea Ñ** _secretar general adjunct la Guvern_ _**:**_
Domnul secretar de stat Marinescu, de la Ministerul Transporturilor, urmeazã sã dea rãspuns scris domnului senator Moisin care a spus cã e mulþumit cu rãspunsul în scris pe care urmeazã sã-l primeascã.
În scris...
Pãi atunci mai stãm în continuare aici sau nu? Deci mai vine cineva sau nu?
Nu, nu.
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Domnilor senatori, trebuie sã ne consultãm între noi, întrucât aceastã chestiune nu trebuie s-o tranºãm prin vot.
Deci vã rugãm sã restrângeþi rândurile cei care aþi rezistat cu stoicism pentru a nu fi caraghioºi atunci când ne întoarcem peste 20 de minute în plenul Senatului sã constatãm cã, efectiv, nu este prezent nici unul dintre reprezentanþii Executivului.
Deci pânã la acest moment avem date certe potrivit cãrora un singur domn secretar de stat, Marinescu, de la
Ministerul Transporturilor, doreºte sã formuleze un rãspuns domnului senator Ioan Moisin care am înþeles cã se mulþumeºte ca acest rãspuns sã îi fie transmis în scris.
Deci, în situaþia în care domnii senatori intenþioneazã sã formuleze întrebãri, le adresez rugãmintea ca sã o facã în scris, sã depunã la secretariatul de ºedinþã pentru a le înainta ºi pentru a putea suspenda ºedinþa.
Vã mulþumesc pentru înþelegere, într-adevãr, suntem niºte senatori deosebiþi dupã 4 ani. Mulþumesc.
ªedinþa se reia mâine dimineaþã la orele 9,00 cu moþiunea simplã.
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR
#111365Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti
ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220Ð4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 163/23.XI.2000 conþine 24 de pagini.**
Preþul 11.496 lei
Deci urmãtoarea ºedinþã sau sãptãmânã de lucru va începe miercuri, 29 noiembrie 2000, cu programul unei ºedinþe de luni, adicã la orele 13,00, Biroul permanent al Senatului, 14,00, grupuri parlamentare, 15,00, lucrãri în plen cu ordinea de zi, declaraþii politice, program legislativ, întrebãri ºi interpelãri. Joi, program în plenul Senatului cu menþiunea pentru cele douã zile, pentru cã în conformitate cu prevederile constituþionale, în continuare, deci din 29 noiembrie 2000, nu mai pot fi luate în dezbaterea plenului legi organice. Iar staff-ul va trebui sã prezinte Biroului permanent legile care au caracter ordinar ºi care sã fie dezbãtute pânã la convocarea sau întrunirea legalã a noului Senat.
Mulþumesc.
Deci, stimaþi colegi, la declaraþii politice dacã existã domni senatori care s-au înscris? Grupul parlamentar P.D.S.R.?
Domnul senator Victor Apostolache, vã rog, aveþi cuvântul.
Miercurea aceasta, comisia, dupã aceea se întrerup dezbaterile în plen pânã în data de 29 noiembrie, când se reiau lucrãrile în plen.
Vã rog, aveþi cuvântul, domnule senator.
Domnilor, am mai afirmat de la aceastã tribunã cã la ora actualã s-a instaurat o dictaturã þãrãnistã asupra Parlamentului României. Este un alt exemplu pe care vi-l trimit astãzi.
Deci nu era suficient cã suntem puºi la punct de un ministru, iatã, domnilor, cã ºi un consilier pe nume Marincuº pune la punct Senatul României ºi atrage atenþia cum sã legifereze în continuare.
Eu cred cã cel puþin acum, în ultima noastrã ºedinþã a Senatului, sã luãm poziþie faþã de aceste practici, pentru cã altfel nu mai avem ce sã cerem în continuare de la aceastã instituþie.
Îi rog pe toþi colegii sã ia, sã aibã un punct de vedere referitor la aceste neobrãzãri, la aceste aºa-zise indicaþii pe care trebuie sã le respecte Senatul. Vã mulþumesc.
Dar întreb: cine trebuia sã vegheze la realizarea acestui început al programului politic al partidului? Nu conducerea partidului ºi, dacã ar fi acþionat ferm, iar poporul ar fi vãzut un efort serios în acest sens, credeþi cã ar mai fi pãrãsit partidul?
b. La punctul 4 se scrie cã, citez: ”Politica externã va fi definitã cu claritate vizând cunoaºterea identitãþii naþionale ºi a personalitãþii statului român, hotarele sale istorice, definite printre prioritãþi, refacerea deplinei unitãþi naþionale.Ò
Printre colaboratori la punctul 4 a fost ºi domnul Remus Opriº.
Cum s-a acþionat în acest sens?
ªi-a exprimat dezacordul cu conducerea P.N.Þ.C.D.-ului faþã de trãdarea de care a avut parte nordul Bucovinei?
6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 163/23.XI.2000
Cum a acþionat pentru impunerea unui tratat corect, reparatoriu cu Rusia?
Personal am refuzat sã semnez în favoarea cedãrii nordului Bucovinei cãtre Ucraina, iar semnãturile care s-au strâns contra proiectatului tratat cu Rusia, precum ºi contra tratatului parafat cu Republica Moldova nu la conducerea P.N.Þ.C.D.-ului s-au strâns, ci în Senat, la iniþiativa mea, astfel cã problema aceasta s-a amânat.
c. În programul politic se prevede, citez: ”libertatea cultelorÒ, pentru ca la punctul 5 sã se spunã, citez: ”Noi afirmãm cã fãrã proprietate nu existã libertateÒ.
Atunci întreb: ce libertate are Biserica Românã Unitã cu Roma, Greco-Catolicã, de vreme ce nu i se restituie lãcaºurile de cult, proprietatea de drept a greco-catolicilor?
Ce a fãcut conducerea P.N.Þ.C.D.-ului pentru a se da o adevãratã libertate, adicã întru proprietate ecleziasticã, bisericii noastre naþionale din Transilvania?
În programul politic se scrie despre absurditatea istoricã a tuturor confiscãrilor de bunuri, confiscãri care sunt ºi rãmân un jaf ordinar, precizându-se, citez: ”De aici decurge necesitatea moralã de a se acorda reparaþii celor afectaþi, nu numai pentru cã perpetuarea unui jaf este o nedreptate mai mare decât jaful însuºi, dar ºi din pricina inutilitãþii sociale dovedite în timp a acelor confiscãri.Ò Am încheiat citatul.
Personal am prezentat de nenumãrate ori în Senat nedreptatea perpetuãrii jafului la care a fost supusã Biserica Românã Unitã cu Roma, am depus ºi un proiect de lege pentru reparaþii cuvenite.
Dacã nu a putut trece în Senat, nu se putea da o ordonanþã de urgenþã reparatorie?
De fapt, s-a evitat rezolvarea acestei probleme de cãtre P.N.Þ.C.D.
Doamnelor ºi domnilor,
Nu ne mai referim ºi la alte puncte nerespectate din programul politic.
În finalul sãu se reafirmã subliniat cã reconstrucþia societãþii trebuie sã reînceapã cu reconstrucþia moralã. Dar despre ce reconstrucþie moralã poate fi vorba, când în popor se practicã avortul la scara unui genocid. În primul rând, pentru a porni reconstrucþia moralã trebuie oprit genocidul avortului, fiind astãzi sfidarea cea mai gravã dintre multe altele la adresa poruncilor lui Dumnezeu, anume sfidarea poruncii sã nu ucizi. Cine sfideazã poruncile divine aratã cã nu are credinþã adevãratã, ci numai un simulacru declarativ de credinþã.
Reconstrucþia moralã trebuie începutã de la fapte, iar cine îºi asumã în program un atare obiectiv ºi mai ajunge ºi la putere este dator sã acþioneze prin legi ºi fapte pentru a le îndeplini.
A fãcut aºa ceva conducerea P.N.Þ.C.D.-ului?
Desigur, singur am luptat în Senat contra avorturilor printr-un proiect de lege, iar de la conducerea de vârf a P.N.Þ.C.D. nu a venit atunci nici un sprijin, ci o lepãdare cu cuvintele: ”a fãcut-o în nume propriuÒ.
Nu ºtiu din ce cauzã aceºti oameni se mai duc la bisericã.
În afarã de nesocotirea principiului, propriului program politic în punctele lui fundamentale, actuala conducere a P.N.Þ.C.D. s-a îndepãrtat ºi de la linia iniþialã ManiuMihalache a partidului.
Oferim câteva exemple din principiile programului P.N.Þ. adoptat de congresele extraordinare pentru ratificarea fuziunii Partidului Naþional ºi Þãrãnesc, din 10 octombrie 1926, prin care s-a constituit P.N.Þ-ul:
a. ”Partidul considerã principiile cuprinse în Hotãrârile Adunãrii Naþionale de la Alba-Iulia din 1 decembrie 1918, precum ºi declaraþiile de unire din Chiºinãu ºi Cernãuþi ca norme directive ale partidului.Ò Am încheiat citatul.
Oare norme directive au fost declaraþiile de unire de la Chiºinãu ºi Cernãuþi pentru actuala conducere a P.N.Þ.C.D.-ului?
b. De asemenea, ºi chestiunea cultelor va fi rezolvatã în conformitate cu Hotãrârile de la Alba-Iulia. Ce se cerea la punctul 2 al Rezoluþiunii de la Alba-Iulia, citez: ”Egalã îndreptãþire pentru toate confesiunile din statÒ.
Oare egalã îndreptãþire este ºi astãzi pentru românii greco-catolici cãrora li s-a refuzat cea mai elementarã dreptate, aceea de a se ruga lui Dumnezeu în bisericile care de drept le-au aparþinut, dar în fapt li se refuzã?
Ce? Constituþia României sã reprezinte o chezãºie pentru dezvoltarea nestingheritã a forþelor vii ale naþiunii?
Forþe vii ale naþiunii au fost ºi milioanele de copii uciºi prin avort. Ce chezãºie a fost oferitã pentru dreptul lor la viaþã?
Am evitat anume sã arãtãm punctele de naturã economicã în care programul politic al lui Iuliu Maniu ºi Mihalache au fost nesocotite pentru a nu se aduce scuza cã aceasta este situaþia economicã la noi ºi cã nici alþii înainte, nici alþii ce vor veni nu ar putea face mai mult.
Deºi nici aici nu ar fi existat o asemenea scuzã, dacã se acþiona serios contra corupþiei, dacã se trecea la un, citez: ”vast program de lucrãri publiceÒ, cum cere linia Maniu-Mihalache la adoptarea noului program P.N.Þ. din 1935, dacã se aplicau ºi alte mãsuri prevãzute.
Ceea ce am arãtat însã nu era legat de economie, ci de respectarea moralei ºi a dreptului omului ºi a naþiunii române, respectare care nu pretindea bani, ci simþ al dreptãþii ºi curaj civic.
În P.N.Þ.C.D. nu au lipsit oameni capabili sã acþioneze pentru aceste idealuri fundamentale. Dar au fost preferaþi în jurul conducãtorului alþii care nu au luptat pentru ele.
În circulara P.N.Þ. din 27 februarie 1934 se aratã, citez: ”Un preºedinte care îºi favorizeazã un cerc de prieteni personali, împiedicând ascensiunea elementelor ce se disting prin muncã, inteligenþã ºi prestigiu, va provoca frãmântãri.Ò Am încheiat citatul.
Un rol împortant în derularea imaginii publice a P.N.Þ.C.D.-ului l-au avut diferite persoane din cele care au ajuns în jurul conducãtorului partidului. Ele trebuie sã demisioneze dacã se vrea o relansare a partidului.
P.N.Þ.C.D. va rezista ºi unei înfrângeri la alegeri dacã cei ce l-au condus spre înfrângere ºi-ar asuma rãspunderea ºi s-au retrage.
Oricum, personal, nu le mai recunosc autoritatea moralã. Realegerea lor la congresul viitor al P.N.Þ.C.D.ului, ar reprezenta bomboana pe coliva partidului. Vã mulþumesc pentru atenþie.
Dacã doriþi ca aceastã lege sã fiinþeze, rugaþi-l pe domnul Emil Constantinescu, Preºedintele României, sã o promulge cât mai repede. Este tot ce puteþi face, dar nu puteþi vorbi, doamnelor ºi domnilor din mijloacele de presã, radio ºi televiziune, în general, din mass-media, nu puteþi vorbi de inexistenþa unei asemenea legi, când trei senatori ne-am luptat doi ani ºi jumãtate pentru ca ea sã devinã o realitate. ªi, dacã cineva bãnuieºte cã fac acum un fel de propagandã electoralã, se înºalã amarnic ºi iatã de ce: pentru cã, dintre cei trei senatori, doi sunt senatori ai Partidului Democraþiei Sociale din
România ºi unul este senator U.F.D., adicã eu. Vasãzicã este vorba de persoane care se aflã în zone cu totul diferite ale spectrului politic ºi nu se poate face, concomitent, propagandã electoralã ºi pentru stânga, ºi pentru dreapta. Performanþa aceasta nu o poate realiza nimeni.
Cu alte cuvinte, nu este vorba de un gest electoralist, ci este pur ºi simplu un protest care se doreºte a fi destul de energic, pentru modul în care unele realizãri sunt ocultate, poate voit sau dintr-o la fel de condamnabilã capacitate de informare.
Legea este foarte bunã, este o modificare a Codului Penal, la nivelul Occidentului european, de care vã face plãcere sã faceþi atâta caz, dar în legãturã cu care am impresia cã avem mult mai multe rãmâneri în urmã decât cele pe care le puteþi reproºa Parlamentului României. Iar dacã aceastã lege, ca multe alte legi, nu se va aplica, nu mai este vina Parlamentului. Avem atâtea legi care sunt acceptabile, unele chiar bune, ºi nu se aplicã.
Se vorbeºte mereu de cele trei puteri: legislativã, executivã ºi puterea judecãtoreascã. Cele trei puteri sunt separate, aºa cere o viaþã democratã, dar aceasta nu înseamnã dezarticulate.
ªi, în legãturã cu aplicarea legilor, ar trebui, stimaþi colegi ºi stimate persoane din presã, sã ne uitãm spre justiþia care este într-o grea suferinþã ºi, dacã rãmâne separatã de celelalte puteri, s-au putea sã rãmânã separatã de întreaga societate româneascã.
Vã mulþumesc.
Pentru Ion Avram aº vrea sã spun cã: ”Sã îl ierte ºi pe el pentru cã ºtie ce face!Ò. ªi dacã, de multe ori, l-am apãrat aici, în Senat, pentru cã a fãcut multe ºi s-a îmbogãþit prea mult, cum nici nu s-a gândit vreodatã cineva, ºi toatã mass-media a fãcut precizãri în legãturã cu activitatea cu þigaretele, de cât era îngropat pânã la gât în þigãri, despre Insula Mare a Brãilei, despre privatizãrile care s-au fãcut în agriculturã ºi despre care se va discuta mâine, deci, cu alte cuvinte, nu mai este nimic de spus.
Aceºtia sunt cei care conduc Partidul Naþional Þãrãnesc Creºtin Democrat.
Eu mi-am dat demisia pentru cã nu m-am mai regãsit în acest partid, pentru cã nu am putut sã fiu alãturi de ei ºi pentru cã nu am putut, într-adevãr, sã mai îndur suferinþa oamenilor care niciodatã nu mi-au reproºat sau nu m-au arãtat cu degetul, dar eu am simþit ºi am intuit lucrul acesta.
Am fost invitat, sãptãmâna trecutã, la Washington, la Congresul cetãþenilor americani de origine românã ºi le-am povestit despre situaþia economicã ºi socialã a României ºi am încheiat cu aceste cuvinte: ”România are nevoie de dumneavoastrã. Ce pãrere aveþi, când un 1.500.000 de copii sunt la limita de subzistenþã? Ce pãrere aveþi, când cohorte întregi de oameni se duc ºi cer sã nu mai plãteascã, pentru cã nu au cu ce plãti, cãldura?Ò
Eu am fãcut câteva consideraþii ºi aº vrea sã spun, în încheiere, gândindu-mã la discursul lui Cicero împotriva lui Catilina, când spunea: ”Pânã când, în sfârºit, Catilina vei abuza de rãbdarea noastrã sau curajul vostru neruºinat pânã unde vã va împinge?Ò
Vã mulþumesc tare mult.
Având în vedere trecutul istoric, condiþiile naturale ºi potenþialul economic, propunem reînfiinþarea comunei Boiþa, abuziv desfiinþatã în anul 1948, având în componenþã satele Boiþa, Lotrioara, Lazaret ºi Paltin, ca o reparaþie moralã ºi necesarã pentru locuitorii acestei localitãþi, cu menþiunea cã infrastructura actualã asigurã funcþionarea corespunzãtoare a autoritãþilor locale.
Domnule preºedinte,
## Domnilor senatori,
Vreau sã menþionez ºi Hotãrârea Comisiei administrative a judeþului Sibiu din anul 1995, 23 mai, în care se propune înfiinþarea comunei Boiþa.
Vã mulþumesc, domnilor senatori.
Mãsurarea performanþelor serviciilor medicale trebuie sã devinã obligatorie ºi trebuie sã existe consecinþe atât financiare, cât ºi de altã naturã pentru rezultatele obþinute. Noi trebuie, totodatã, sã tratãm bolnavul ºi nu boala, adicã sã vedem omul ca un întreg cu toate problemele lui emoþionale, sociale, financiare, psihice. Prin acest proiect de lege, cred cã se susþine o umanizare a asistenþei medicale ºi susþine, mai ales, pe cei mai vulnerabili: vârstnici, copii, bolnavi psihici, cei aflaþi în stare foarte gravã.
România nu are un act normativ care sã susþinã expres drepturile pacienþilor, cu excepþia menþionãrii unor obligaþii faþã de bolnavii spitalizaþi. Unul din capitolele prezentului proiect de lege cuprinde dreptul de alegere a femeii, în cazul sarcinii, ºi de educaþie sexualã. Am considerat acest lucru necesar, datoritã coºmarului care se întinde ºi asupra noastrã ºi pe care îl reprezintã S.I.D.A.
În elaborarea prezentului proiect am folosit inclusiv documente internaþionale, cum este Carta pacientului spitalizat, elaboratã la Luxemburg în 1979, Convenþia asupra protecþiei individuale a Consiliului Europei, din 1981, Declaraþia promovãrii drepturilor pacienþilor în Europa, adoptatã la Amsterdam în 28 martie 1994, Drepturile pacienþilor ºi drepturile cetãþenilor de a alege ale Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii, din 1996.
Sunt total de acord cu toate amendamentele Comisiei de sãnãtate. Prezentul proiect de lege este susþinut de 29 de senatori, care sunt din toate grupurile parlamentare.
Vã rog, stimaþi colegi, sã votaþi prezentul proiect de lege, care cred cã garanteazã o calitate minimã a serviciilor medicale, începând de la numãrul de paturi, de la perioada limitã, maximã în care sã ajungã o ambulanþã, pânã la respectarea programãrii bolnavului ºi, mai ales, o continuitate a îngrijirilor medicale.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc.
Art. 16.
Observaþii?
Vã rog sã votaþi.
Adoptat cu 68 de voturi pentru, unul contra, 8 abþineri.
Vã rog sã vã pronunþaþi asupra art. 17.
Adoptat cu 74 de voturi pentru, unul contra, 6 abþineri. Supun la vot titlul capitolului II.
- Adoptat cu 76 de voturi pentru, douã contra,
- 6 abþineri.
Vã rog sã vã pronunþaþi asupra art. 18.
- Adoptat cu 73 de voturi pentru, 4 contra, 5 abþineri. Vã rog sã vã pronunþaþi asupra art. 19. Adoptat cu 73 de voturi pentru, 6 contra, 3 abþineri. Vã rog sã vã pronunþaþi asupra art. 20.
Adoptat cu 73 de voturi pentru, 5 contra, 5 abþineri. Observaþii la art. 21?
Adoptat cu 67 de voturi pentru, 4 contra, 8 abþineri. Art. 22.
Adoptat cu 69 de voturi pentru, 3 contra, 8 abþineri. Art. 23.
- Adoptat cu 71 de voturi pentru, douã contra,
- 7 abþineri.
Art. 24.
Adoptat cu 73 de voturi pentru, unul contra, 6 abþineri. Observaþii la art. 25?
- Adoptat cu 74 de voturi pentru, unul contra, 5 abþineri. Art. 26.
Adoptat cu 77 de voturi pentru, unul contra, 4 abþineri. Titlul capitolului III.
- Adoptat cu 76 de voturi pentru, 4 contra ºi o abþinere. Art. 27.
- Adoptat cu 67 de voturi pentru, 7 contra, o abþinere. Art. 28.
Vã rog sã nu ne induceþi în eroare.
- Art. 28, adoptat cu 76 de voturi pentru, 4 contra,
- 3 abþineri.
Art. 29.
- Adoptat de Senat cu 76 de voturi pentru, 4 contra,
- 3 abþineri.
Art. 30.
- Adoptat de plen cu 73 de voturi pentru, 4 contra,
- 3 abþineri.
Art. 31.
Observaþii?
Adoptat cu 71 de voturi pentru, douã contra, 5 abþineri.
Art. 32.
- Adoptat de plen cu 72 de voturi pentru, unul contra,
- 5 abþineri.
Art. 33.
Adoptat de plen cu 71 de voturi pentru, unul contra, 6 abþineri.
Titlul capitolului IV.
Adoptat de plen cu 64 de voturi pentru, douã contra, 7 abþineri.
Art. 34.
Observaþii?
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Adoptat de plen cu 69 de voturi pentru, unul contra, 7 abþineri.
Art. 35.
Adoptat de plen cu 68 de voturi pentru, 4 contra, 4 abþineri.
Art. 36.
Adoptat de plen cu 72 de voturi pentru, 4 contra, douã abþineri.
Art. 37.
Adoptat de plen cu 75 de voturi pentru, 4 contra, douã abþineri.
Art. 38.
Adoptat de plen cu 77 de voturi pentru, 4 contra, o abþinere.
Titlul capitolului V.
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Adoptat de plen cuÉ Respins de plen... Dar se pare cãÉ