Adrian Pãunescu

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Aici, între interpelare ºi întrebare, rãstignit cu toate întrebãrile ºi interpelãrile posibile din conºtiinþa mea, vreau sã pun urmãtoarele probleme, considerând cã problema, în genere, este situatã undeva între interpelare ºi întrebare.

O chestiune de conºtiinþã pe care n-o putem lãsa, dupã 11 ani de când s-a petrecut, sã continue. Întrebarea mea merge cãtre Guvernul României: care este situaþia românilor izgoniþi barbar din Harghita, Covasna ºi din Mureº, din localitãþi precum Sovata, la sfârºitul anului 1989 ºi în perioade ulterioare?

S-au fãcut comisii, s-au promis rezolvãri, nu s-a rezolvat mai nimic.

Las la o parte faptul cã tuturor celor obligaþi sã-ºi pãrãseascã, într-o noapte, casele lor, li s-a luat atunci totul, unora rãmânându-le numai viaþa.

Ce fel de stat suntem noi, dacã faptul se poate petrece ºi nici un organism al statului nu considerã cã trebuie sã intervinã urgent?

De 11 ani se tot promite acestor oameni, cãrora li s-a distrus avuþia, cãrora li s-a scurtat viaþa, o rezolvare.

Averile acestor oameni, agoniselile lor batjocorite, arse, pierdute cine le mai dã înapoi?

S-au restituit dupã decenii, în România ºi în alte þãri ale estului Europei, averi confiscate abuziv ºi s-au refãcut bogãþii.

Ce facem cu aceºti români nevinovaþi ºi pe care niºte hoarde dezlãnþuite i-au izgonit din România? Da, din România. Acesta este cuvântul, nu numai din Sovata, nu numai din Covasna, nu numai din Harghita, ci ºi din România. Din România care nu este, iatã, capabilã sã facã dreptate dupã 11 ani ºi mai bine fiilor ei.

Vreau sã vã amintesc cã o comisie parlamentarã, o comisie parlamentarã înfiinþatã la 31 decembrie 1991 hotãra: ”În consecinþã, considerãm cã cetãþenii româniÒ (de naþionalitate românã Ñ n.n.) ”din judeþele Harghita ºi Covasna, care au fost nevoiþi sã-ºi pãrãseascã locul de muncã ºi domiciliul ca urmare a manifestãrilor naþionalistºovine ºi sã-ºi piardã agoniseala muncii, uneori de o viaþã, trebuie sã fie despãgubiþi de cei care sunt vinovaþi de provocarea acestor nenorociriÒ.

Aceeaºi comisie asculta pãrerile ºi rugãminþile românilor din aceste zone, care cereau drepturi egale cu ale minoritãþilor ºi respingeau statutul de persoane sau grupuri etnice privilegiate.

În acelaºi raport se spunea: ”O datã cu acestea, sã li se respecte dreptul de a locui unde doresc pe teritoriul patriei lor ºi sã beneficieze, ca orice cetãþean, indiferent de naþionalitate, de dreptul de a-ºi dezvolta cultura, limba, tradiþiile ºi obiceiurile, într-un cuvânt identitatea, fãrã nici o piedicã din partea nimãnuiÒ.

Aceºti oameni au cerut ºi cer redeschiderea procesului Harghita, Covasna ºi Mureº, acþiune pe care o consider Ñ în latura ei moralã Ñ absolut necesarã pentru restabilirea demnitãþii neamului românesc.

Trebuie ºi reparaþii morale ºi despãgubiri materiale pentru cei care au pierdut agoniseala de o viaþã, din partea fãptaºilor!