Stenogramă plen

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã vã ocupaþi locurile în salã.

Vã rog sã-mi permiteþi sã deschid ºedinþa Senatului din 26 martie 2001 anunþându-vã cã din totalul de 140 de colegi senatori ºi-au anunþat prezenþa prin votul electronic 103 colegi senatori, 4 colegi sunt absenþi motivat, la care se adaugã 8 colegi, din care 4 colegi sunt bolnavi, deci sunt motivaþi, iar ceilalþi 4 sunt membri ai Guvernului.

Trecem la punctul 1 al ordinii de zi.

Dacã-mi permiteþi, domnule preºedinte...

Da, vã rog.

Domnul Mihai Ungheanu.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Intervin într-o chestiune de procedurã privind relaþiile generale în cadrul Senatului, conform negocierilor pe care le-am avut între partide la început.

Este vorba, ºi subliniez, de importanþa lucrului în comisii, este vorba de eficacitatea lor, aºa cum stabileºte noul Regulament al Senatului care a coborât, pe bunã dreptate, pentru eficienþã, în comisii foarte multe dintre lucrãrile Parlamentului ºi ale plenului.

Vreau sã mã refer la o chestiune care a fost pronunþatã aici, în plen, tot de mine, în numele Partidului România Mare, care a revenit în negocierile... a doua rundã de negocieri între liderii politici, este vorba de situaþia de la Comisia de sãnãtate unde continuã sã nu se respecte ceea ce s-a stabilit la negocieri între grupuri, continuã sã nu se respecte cutuma parlamentarã, deci domnul senator Constantin Gãucan, desemnat de partid ca preºedinte al Comisiei de sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport, continuã sã fie bruiat sau, mai mult decât atât, înlocuit în activitatea Comisiei de sãnãtate.

S-au fãcut mai multe intervenþii de atunci ºi pânã acum, s-au fãcut chiar în Biroul permanent, situaþia continuã, deci este o încãlcare a unui mod de a ne înþelege, de a negocia ºi de a ajunge la un punct de vedere comun pentru ca sã putem fi eficienþi în viaþa parlamentarã, în viaþa senatorialã.

Adaug cã asta afecteazã ºi experienþa pe care o facem cu acest nou regulament revizuit, care acordã o foarte mare importanþã comisiilor.

În consecinþã, datã fiind situaþia, date fiind rundele de discuþii, de negocieri, de avertismente sau de cerere a unui tratament de echitate ºi de înþelegere, Partidul România Mare anunþã retragerea, prin demisie, a celor trei reprezentanþi ai Partidului România Mare din Comisia pentru sãnãtate, pentru cã situaþia de acolo cere acest lucru, iar Partidul România Mare nu înþelege sã continue tratativele ºi negocierile atâta timp cât interlocutorii ºi partenerii nu-ºi respectã pânã la capãt promisiunile ºi înþelegerile.

În consecinþã, cei trei membri P.R.M. care lucreazã sau au lucrat pânã acum în Comisia de sãnãtate se retrag prin demisie.

ªi eu vã mulþumesc, domnule senator.

Este o situaþie creatã, sigur cã o vom analiza ºi în Biroul permanent ºi vom lua mãsuri în consecinþã.

Stimaþi colegi, trecem la primul punct al ordinii de zi, ”Declaraþii politiceÒ.

Vã reamintesc timpii pe care-i aveþi la dispoziþie: P.D.S.R. Ñ 28 de minute; P.R.M. Ñ 16 minute; P.D. Ñ 6 minute; P.N.L. Ñ 6 minute; U.D.M.R. Ñ 5 minute.

Permiteþi-mi sã dau cuvântul domnului Solcanu Ion pentru declaraþia politicã.

Domnul senator, aveþi cuvântul!

## **Domnul Ion Solcanu:**

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

În numele senatorilor care fac parte din Grupul parlamentar P.D.S.R. din Senat protestez împotriva atacurilor la adresa Preafericitului Pãrinte Patriarh Teoctist, atacuri care sunt, în realitate, atacuri la adresa Bisericii Ortodoxe Române.

Nu putem asista indiferenþi la atacul sãvârºit împotriva Preafericitului Pãrinte Patriarh Teoctist, atac care are la bazã aºa-zisele dezvãluiri dintr-un document contrafãcut din anul 1949, din perioada cea mai durã ºi sinistrã a dictaturii staliniste, când Securitatea ducea o campanie furibundã împotriva preoþilor aparþinãtori ai tuturor cultelor, implicit a celor aparþinând Bisericii Ortodoxe Române.

Cei care nu cunosc personalitatea realã a Patriarhului Teoctist, ierarh de rarã profunzime ºi sensibilitate a spiritului, pot fi derutaþi de aceastã fãrãdelege sãvârºitã prin încãlcarea legilor scrise ºi nescrise ºi care constituie o sfidare, de fapt, a drepturilor elementare ale omului.

Ne exprimãm, totodatã, dezaprobarea faþã de inconºtienþa funcþionarilor Consiliului Naþional de Studiere a Arhivelor Securitãþii care, prin asemenea acþiuni iresponsabile, încalcã statutul de funcþionari publici, discredi- teazã instituþia abia înfiinþatã ºi îi deturneazã rostul pentru care a fost creatã, agravând criza moralã a societãþii în loc sã o asaneze.

În ultimul deceniu am asistat la încercãri repetate de a clãtina soclul solid pe care se aflã una dintre cele mai însemnate ºi importante instituþii ale statului român Ñ Biserica Ortodoxã Românã. Armele folosite împotriva Bisericii Ortodoxe Române au fost minciuna, dezinformarea voitã a opiniei publice, manipularea sensibilitãþii românilor la acest subiect sacru.

La început, în 1990, a fost scandalul unei telegrame inexistente prin care Preafericitul Pãrinte Patriarh Teoctist era acuzat, în mod mincinos ºi calomnios, cã l-ar fi felicitat pe Ceauºescu pentru masacrul de la Timiºoara, în timpul Revoluþiei din Decembrie 1989.

Au urmat apoi manifestaþiile stradale din 1990, în cursul cãrora Întâistãtãtorul Bisericii Ortodoxe Române era caricaturizat prin imagini care frizau blasfemia. Mai târziu, lupta a fost transferatã în Parlament, în societatea civilã ºi în media, înregistrându-se diverse alte forme ale atacului împotriva Bisericii Ortodoxe Române: lucrãri publicate, acþiuni ale unor parlamentari fanatici ºi fundamentaliºti, aparþinãtori ai altor culte, a se vedea în acest sens declaraþiile politice de la acest microfon ale fostului senator Moisin.

Îmi îngãduiþi sã continuu? Mã adresez presei.

Stimaþi colegi de la presã, vã rugãm frumosÉ

## **Domnul Ion Solcanu:**

În ciuda acestui asediu fãrã rãgaz, Biseria Ortodoxã Românã a fãcut eforturi notabile de schimbare, de adaptare ºi de a rãspunde la nevoile reale ale oamenilor. Implicarea voitã, implicarea în viaþa socialã a Bisericii Ortodoxe Române, prezenþa preoþilor în ºcoli, în armatã, în spitale, în orfelinate a devenit tot mai pregnantã ºi este un argument al schimbãrii ºi adaptãrii acestei instituþii fundamentale, cu mare credit în rândul populaþiei, la noul context social-politic al României.

Vizita pe care a efectuat-o Papa în România, la invitaþia Bisericii Ortodoxe Române, apropierea dintre

Bisericile creºtine surori Ñ ortodoxã ºi catolicã Ñ au întãrit poziþia Bisericii Ortodoxe Române ºi a Preafericitului Pãrinte Patriarh Teoctist.

În numele solidaritãþii creºtine salutãm poziþia Arhiepiscopiei Romano-Catolice, personal a Arhiepiscopului Mitropolit de Bucureºti, monseniorul dr. Ioan Robu, care ºi-a exprimat mâhnirea ºi dezaprobarea faþã de atacurile calomnioase ºi defãimãtoare la adresa Întâistãtãtorului Bisericii Ortodoxe Române. Suntem convinºi de buna-credinþã a creºtinilor romano-catolici, credem în sinceritatea declaraþiei oficiale de neimplicare a Bisericii Catolice în acest scandal ºi nu suntem de acord cu cei care fac speculaþii pornind de la identitatea confesionalã a celor care au fost instrumentele acestui atac, un ziarist ºi un istoric care au încãlcat normele deontologice atât ale gazetãriei, cât ºi ale ºtiinþei istorice.

Acest episod nu va aduce vrajbã între noi, aºa cum poate ºi-au dorit unii adversari ai Bisericilor creºtine surori, ci va duce la întãrirea solidaritãþii creºtine ºi nu va slãbi în nici un fel încrederea în autoritatea Bisericii.

Atacul recent împotriva Preafericitului Pãrinte Patriarh Teoctist ºi împotriva Bisericii Ortodoxe Române survine dupã publicarea ultimului sondaj care arãta cã Biserica Ortodoxã Românã are cel mai mare procent de credibilitate din ultimii 11 ani Ñ 93 %. Concluzia este una singurã: Biserica Ortodoxã Românã nu ºi-a erodat imaginea, cum cred unii cã reuºesc prin astfel de manipulãri, ºi continuã sã fie instituþia cea mai credibilã din România, spre care românii îºi îndreaptã speranþele.

Senatorii P.D.S.R. se alãturã tuturor oamenilor de bunã-credinþã care protesteazã cu fermitate împotriva acestui nou atac la adresa Preafericitului Pãrinte Patriarh Teoctist, a cãrui þintã este, de fapt, însãºi Biserica Ortodoxã Românã.

Vã mulþumesc, domnule senator Solcanu Ion.

Permiteþi-mi sã dau cuvântul domnului senator Acatrinei Gheorghe, din partea Grupului parlamentar România Mare.

## **Domnul Gheorghe Acatrinei:**

Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Judeþul Suceava, strãveche vatrã româneascã care dã dimensiuni frumuseþilor României prin strãlucirea unicã a ferestruicilor ºi dantelãriilor din piatrã ale mânãstirilor, mai deþine o zestre uriaºã, fondul forestier sau ”aurul verdeÒ, cum i se spune în Bucovina, una din principalele bogãþii naturale ale judeþului, care ocupã 53% din suprafaþã, totalizând peste 450 de mii de hectare, ºi care a constituit, de-a lungul istoriei, o sursã sigurã ºi eficientã de bogãþii a locuitorilor acestei zone binecuvântate de Dumnezeu.

Îngrijorarea mare este faptul cã la ora actualã ”aurul verdeÒ al Bucovinei este exploatat haotic, de parcã ar trebui sã fie ras de pe faþa pãmântului, cu multiple efecte negative asupra echilibrului ecologic, astfel încât în judeþul Suceava s-a exploatat în anul 2000 cantitatea de aproximativ 1.270.000 metri cubi din suprafaþa fondului forestier administratã de Direcþia Silvicã Suceava ºi aproximativ 300 de mii de metri cubi din cele peste 16 mii de hectare aflate în proprietatea cetãþenilor prin aplicarea Legii nr. 18.

Existã în judeþul Suceava peste 800 de gatere autorizate prin Camera de Comerþ ºi Industrie, multe aparþinând unor comercianþi din Bucureºti, care ºi-au deschis societãþi cu profil de prelucrare primarã a lemnului în zona defavorizatã fãrã a plãti impozite la stat.

Mai existã, de asemenea, aproximativ 100 de gatere mici care sunt neautorizate ºi circa 1.000 de circulare neautorizate care sunt menþinute în gospodãriile populaþiei cu motivaþia cã sunt de interesul gospodãriilor. Toate acestea toacã pãdurea ºi sunt un real pericol pentru pãstrarea ºi administrarea raþionalã a fondului forestier.

Aº vrea sã informez Senatul cã în spatele acestor comercianþi stau arabi, strãini, oameni care spalã bani. S-a ajuns la ora actualã ca un metru cub în picioare, la licitaþie, sã fie preþuit la 1.600.000 lei ºi chiar mai mult, iar cheresteaua, în jur la 6Ð8 mii de dolari.

Aºadar, toate acestea ne pun în situaþia sã vedem în ce greutãþi a ajuns fondul forestier din Bucovina. Dacã pânã în 1992 pe raza judeþului Suceava funcþionau 6 fabrici de prelucrare superioarã a lemnului, unde aveau loc de muncã peste 40 de mii de salariaþi cu o înaltã calificare, deoarece aproximativ 95Ð98% din producþie era destinatã exportului, mai ales mobila mergea în Austria, Republica Federalã Germania ºi Rusia, aducându-se un aport valutar substanþial la bugetul statului, la ora actualã toate sunt închise sau funcþioneazã la limita existenþei, imposibilului de a face faþã concurenþei la care asistãm din partea importatorilor strãini care oferã preþuri, aºa cum am spus, foarte mari, peste posibilitãþile oferite de industria noastrã româneascã. Sigur, la ora actualã rata ºomajului în Suceava este de peste 11%, la care, într-un anumit fel, a contribuit ºi închiderea acestor capacitãþi.

ªi eu vã mulþumesc, domnule senator. Are cuvântul, din partea Grupului parlamentar P.N.L., domnul senator Radu Alexandru.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman:**

Domnule preºedinte, Stimate doamne,

Dragi colegi,

Intervenþia mea de astãzi vine în continuarea ºi în sprijinul demersurilor prin care 50 de personalitãþi de prim rang ale culturii româneºti contemporane se ridicã împotriva deciziei Ministerului Culturii de a abandona centrul de culturã ”RosettiÐTescanu-George EnescuÒ de la Tescani ºi de a-l transfera Consiliului Judeþean Bacãu.

Pentru a realiza delictul juridic ca ºi cel moral pe care-l presupune decizia pe care o contest se cuvine, fireºte, sã vã spun câteva lucruri.

În cea de a doua parte a anului 1947, Maria Cantacuzino Ñ George Enescu, la 29 august, ºi George Enescu, la 10 decembrie, doneazã statului român, reprezentat prin Ministerul Artelor, conacul de la Tescani ºi Vila ”LuminiºÒ de pe Cumpãtul, din Sinaia. Scopul donaþiei, repetat identic în cele douã acte care perfectau transferul, erau unul ºi acelaºi: ”Înfiinþarea unui înalt aºezãmânt cultural cuprinzând ºi case de odihnã. Aceastã casã de odihnã va avea menirea sã adãposteascã temporar sau periodic artiºti ºi intelectuali români sau strãiniÒ.

Un comitet consultativ, al cãrui preºedinte a fost George Enescu, urma: ”É sã asigure, în cel mai perfect chip, dorinþa mea fierbinte ca în acest loc de odihnã, reculegere ºi creaþiune sã nu aibã acces la ospitalitatea aºezãmântului alte persoane decât acelea cari au cele mai strânse afinitãþi cu arta muzicalã, plasticã ºi intelectualitatea creatoareÒ.

Pentru a elimina orice libertate în interpretarea înscrisurilor ilustrul compozitor a þinut sã precizeze: ”Nerespectarea vreuneia din condiþiile de mai sus atrage, de drept, nulitatea prezentului act de donaþiuneÒ.

A rãpi, azi, Ministerului Artelor, fireºte, cel al Culturii, aºezãmântul dãruit cu atâta grijã ºi dragoste pentru creatori ºi a-l trece în administraþia unui consiliu judeþean nu înseamnã altceva decât a anula, dupã 54 de ani, actul de donaþiune. Existã vreo raþiune care poate motiva un asemenea gest?

În primii ani ai puterii comuniste aºezãmântul de la Tescani a ajuns, rând pe rând, ºcoalã de tractoriºti, ºcoalã sãteascã ºi crescãtorie de gãini. Mobilierul a fost distrus ºi prãduit, iar biblioteca a fost sfâºiatã ºi arsã.

ªi eu vã mulþumesc, domnule senator. Grupul parlamentar P.N.L. mai are la dispoziþie un minut ºi jumãtate.

Dau cuvântul domnului senator Liviu Maior, din partea Grupul parlamentar P.D.S.R.

## **Domnul Liviu Maior:**

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

De la aceastã tribunã, în douã rânduri, am încercat sã sensibilizez plenul Senatului, ºi nu numai pe el, asupra

lansãrii de cãtre Uniunea Europeanã a dezbaterii consacrate viitorului Europei, ca o consecinþã directã a procesului post-Nisa.

La 7 martie a.c. primii-miniºtri ai Suediei ºi Belgiei, preºedintele Parlamentului european, doamna Nicole Fontaine, ºi Romano Prodi, preºedintele Comisiei Europene, au semnat declaraþia de iniþiere a dezbaterii asupra dezvoltãrii viitoare a Uniunii Europene. În consecinþã, câteva zile mai târziu, la 20 martie, la Bruxelles, s-a desfãºurat prima conferinþã organizatã sub auspiciile Parlamentului european consacratã acestei dezbateri, care se doreºte a fi unicã prin dimensiunea sa. Extinderea Uniunii, concluziile tratatului de la Nisa reprezintã, fãrã îndoialã, un moment crucial pentru destinul Europei.

Uniunea Europeanã a concretizat procesul de lãrgire fixând fiecãrei þãri, inclusiv þãrilor candidate, locurile în Consiliu, în Comisie ºi în Parlamentul european. Instituþional, Uniunea Europeanã s-a pregãtit pentru primirea noilor membri. Acest fapt implicã o reformã profundã a instituþiilor europene ºi, mai ales, a formulei care va fi adoptatã Ñ uniune sau federaþie.

Implicarea statelor candidate, inclusiv a României, în aceastã extraordinarã ºi fascinantã dezbatere se doreºte a fi activã, se doreºte sã încorporeze aºteptãrile cetãþenilor, ideile lor despre viitorul Europei.

Este pentru prima oarã când cele 12 state aspirante la integrare sunt invitate la aceastã consultare de proporþii. Parlamentelor naþionale le este consacrat un rol special, remarcat la 20 martie a.c. de doamna Nicole Fontaine din partea Preºedinþiei Suedeze ºi a domnului Romano Prodi, ultimul caracterizându-l ca fundamental.

Tratatul de la Nisa, explicit, cheamã parlamentele naþionale sã se transforme în organizatorii acestor dezbateri deschise societãþii civile, lumii universitare ºi academice, mass-media în particular.

Ca un prim pas la nivel european a fost deschisã ºi o paginã pe internet, site-ul WEB ”Viitorul Uniunii EuropeneÒ, care a trezit un interes major, în prima sãptãmânã înregistrând peste 100 de intervenþii.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar P.R.M. are cuvântul domnul senator Nicolae Iorga.

## **Domnul Nicolae Marian Iorga:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Vã rog sã-mi permiteþi a vã prezenta la modul foarte succint repartizarea sumelor de la buget în unele judeþe ale þãrii. Chiar dacã anumite prevederi stabilesc cã judeþele cu venituri mai mari primesc sume mai mici, ca senator P.R.M., ales în Circumscripþia electoralã nr. 8 Braºov, ºi în numele Grupului parlamentar P.R.M. din Senatul României îmi manifest nemulþumirea ºi protestez faþã de diferenþele care se fac între unele judeþe.

Trecând la concret, în timp ce judeþului Braºov îi sunt alocate 82,5 miliarde lei, judeþul Botoºani primeºte 127 miliarde, Vasluiul Ñ 133 miliarde, Bacãul Ñ 124 miliarde, Neamþul Ñ 135 miliarde, Iaºiul Ñ 156 miliarde ºi Suceava Ñ 187 miliarde lei.

Se vede limpede cã judeþele din Moldova care au votat cu P.D.S.R. ºi Ion Iliescu, cam în maniera în care se vota înainte de revoluþie, primesc acum bugete mai mari decât Braºovul. De fapt, mult mai mult este puþin spus dacã þinem cont cã unele judeþe primesc mai mult decât dublu faþã de Braºov, iar dacã luãm în calcul numãrul de locuitori ºi aportul la bugetul naþional nedreptatea devine de-a dreptul ºocantã.

E clar ca lumina zilei cã motivaþia acestei atitudini este pur politicã ºi cã guvernanþii ºi-au încãlcat cu cinism datoria de a guverna în interesul întregii naþiuni, nu doar în interesul fiefului lor electoral.

Reorientarea banilor noºtri cãtre Moldova este cu siguranþã o rãsplatã pentru votul masiv de acolo în favoarea P.D.S.R., dar ceea ce mi se pare ºi mai important este începutul unei campanii electorale energice în care P.D.S.R. pare cã va miza pe grupe de electorat mult mai bine precizate decât pânã acum.

Vizavi de aceastã intolerabilã situaþie, sã nu ne mai mirãm, doamnelor ºi domnilor senatori, cã mai repede decât ne aºteptãm ideile imbecile ale unui Sabin Gherman vor face pui.

Vã mulþumesc pentru atenþie.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Da. ªi scuze pentru un cuvânt folositÉ care nu se preteazã între noi, colegii senatori.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor**

**:**

Care cuvânt?

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Cuvântul pe care l-a utilizat!

Stimaþi colegi, aþi primit proiectul de buget de stat pe anul 2001, aþi primit bugetul de asigurãri sociale pe anul 2001. S-a transmis prin grupurile parlamentare. Puteþi face amendamente, bineînþeles fundamentate, pe care sã le trimiteþi la comisiaÉ

Domnule preºedinte, era vorba de Sabin Gherman, nu de domnul Oliviu Gherman.

De ce nu aþi spus aºa?!

Sabin Gherman, nu Oliviu Gherman. Vai de mine! Se poate?!

Stimaþi colegi, permiteþi-mi sã dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar P.D., domnului senator Iuliu Pãcurariu.

Stimaþi colegi, Stimate colege,

## Domnule preºedinte,

Ordonanþa de urgenþã nr. 30/26 februarie 2001, una din cele peste 40 de ordonanþe de urgenþã emise de actualul guvern pânã în prezent are ca obiect subvenþionarea directã a producãtorilor agricoli în formula deja cunoscutã, un milion la hectarul de teren cultivat.

În gândirea actualului guvern, noul sistem trebuia sã fie mai avantajos din punct de vedere al eficienþei utilizãrii banului în comparaþie cu soluþia utilizãrii cupoanelor agricole. Care este realitatea?

Vorbesc ca senator de Cluj, cu referiri directe la situaþia agriculturii din zona Transilvaniei.

Permiteþi-mi sã vã atrag atenþia asupra urmãtoarelor aspecte:

1. Suprafaþa medie aflatã în proprietate privatã în aceastã zonã este de circa 2,5 hectare. Drept urmare, la nivelul comunelor din judeþul Cluj numãrul de proprietari care vor beneficia de subvenþie nu depãºeºte maximum 20%. Am consultat primarii din circa 20 de comune ale judeþului Cluj pentru a face aceastã afirmaþie. Sunt localitãþi în care nimeni nu va beneficia de pe urma Ordonanþei nr. 30/2001.

Alta a fost promisiunea electoralã. ”Milionul ºi hectarul cultivatÒ a fost sloganul în campania electoralã. Nici vorbã ca acest hectar sã reprezinte o monoculturã.

2. Ordonanþa nr. 30, împreunã cu instrucþiunile de aplicare, creeazã un complicat sistem birocratic. Pentru obþinerea banilor trebuie completate 7 anexe de cãtre reprezentanþii administraþiei locale, direcþia agricolã, ministere. Mã refer numai la una din anexe Ñ anexa nr. 3 Ñ, care reprezintã în conþinut procesul-verbal de recepþie ºi constatare, întocmit în conformitate cu art. 6 alin. 1 din ordonanþã, ºi care trebuie semnat obligatoriu de specialistul direcþiei agricole ºi de primarul unitãþii administrative. Completarea corectã a acestei anexe presupune vizitarea fiecãrui teren cultivat de cãtre specialistul direcþiei agricole ºi de cãtre primar, lucru imposibil de realizat. Consecinþa acestui fapt va fi o completare formalã a acestei anexe ºi pot sã dovedesc acest lucru.

Sãptãmâna trecutã direcþiile agricole au convocat primarii pentru instruire. Întrucât 27 martie era termenullimitã pânã la care trebuiau finalizate listele beneficiarilor subvenþiei pentru culturile de toamnã, li s-a indicat primarilor sã înregistreze cererile la o datã anterioarã, iar pentru a realiza hectarul de culturã proprietarii sã se declare asociaþi. Nu cred cã este cazul sã vã reamintesc cã asociaþiile sunt reglementate printr-un act normativ. Ce înseamnã acest lucru? Nimic altceva decât a indica administraþiei locale de a proceda la fals în declaraþii ºi uz de fals.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi senatori,

Odinioarã fruntaºii satului împreunã cu fruntaºii obºtilor urmau datele unui calendar biologic strãvechi, fãrã a aºtepta poruncile de la stãpânire pentru a intra în muncile de primãvarã, purificaþi ºi curaþi prin curãþirea ogrãzilor ºi a grãdinilor, prin vãruirea caselor ºi a acareturilor, prin primenirea spiritualã în cele 40 de zile ale postului Paºtelui.

Asistãm astãzi, de multe ori neputincioºi, la o degradare permanentã a relaþiilor dintre om ºi natura înconjurãtoare, la o degradare, dacã vreþi, a întregului ecosistem terestru. Se constatã lipsa de reacþie ºi ignoranþa oamenilor faþã de revoluþia mondialã a deºeurilor, nãscãtoare de munþi de ambalaje obþinute din materiale ce nu sunt biodegradabile, din deºeuri industriale rezultate din procesele de producþie. Constatãm, de asemenea, zeci de mii de hectare de terenuri agricole inundate anual pentru cã nu am reuºit sã pãstrãm ºi sã creãm perdele forestiere protectoare, sã îndiguim ºi mai ales sã constituim un sistem naþional de monitorizare a reþelelor hidrografice.

În ce priveºte situaþia României, singurul criteriu de comparaþie cu þãrile din Uniunea Europeanã este producþia de deºeuri pe care reuºim sã o realizãm anual la nivelul þãrilor dezvoltate.

De altfel, orice cãlãtorie pe meleagurile þãrii ne aduce cu picioarele pe pãmânt, la standardul de þarã subdezvoltatã. Munþi de deºeuri de ambalaje din plastic, pungi ºi folii de polietilenã, deºeuri industriale sunt depozitate la voia întâmplãrii, în gropi de gunoi neecologice, de-a lungul cãilor ferate, pe malurile râurilor ºi la marginea oraºelor, fãrã nici un sistem de securitate pentru sãnãtatea locuitorilor.

Ce ar fi de fãcut, mã întreb atât ca cetãþean, cât ºi, mai nou, ca parlamentar învestit de alegãtori cu atribute deliberative?!

Rãspunsurile par a fi simple, însã punerea lor în practicã devine o adevãratã piatrã de încercare. De la simplul gest al cetãþeanului de a mãtura în faþa propriului magazin Ñ boutique Ñ pânã la achiziþionarea de cãtre administraþiile publice locale a unor pubele ecologice multicompartimentate Ñ pentru sticlã, plastic, metal, hârtie Ñ nu sunt paºi uriaºi de fãcut.

Existã probleme rezolvabile pe plan local, pe termen scurt ºi mediu, care implicã intervenþia de specialitate a cel puþin douã ministere, referindu-mã la Ministerul Mediului ºi la Ministerul Administraþiei Publice.

Este cazul ca toatã populaþia, agenþii economici ºi instituþiile publice deopotrivã sã cunoascã ºi sã respecte actele normative în domeniu, pentru a aduce România la standardele europene ºi din acest punct de vedere, al pãstrãrii curãþeniei.

Vã mulþumesc. ( _Aplauze._ )

Vã mulþumesc foarte mult, domnule senator. Dau cuvântul din partea Grupului parlamentar P.N.L. domnului senator Flutur Gheorghe.

ªi eu vã mulþumesc, domnule senator.

Vã rog sã-mi permiteþi sã dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar Polul DemocratÐSocial Român, domnului senator Adrian Pãunescu.

Domnule preºedinte, vã mulþumesc ºi mã emoþioneazã foarte tare felul cum m-aþi prezentat, cu ”sã-mi permiteþiÒ. O onoare prea mare pe care mi-o faceþi.

Întotdeauna din partea mea...

Domnilor colegi,

Cred cã este cuviincios, moral ºi drept pentru noi, cei care ne ocupãm în aceastã vreme cu politica, sã aducem omagiul nostru unui om politic român, Ilie Verdeþ, care a murit sãptãmâna trecutã ºi care a fãcut, în toþi anii cât l-am cunoscut, eforturi importante pentru echilibrul scenei politice. Dacã faptul nu vã deranjeazã, vã propun sã pãstrãm un moment de reculegere pentru Ilie Verdeþ.

( _Se pãstreazã un moment de reculegere._ )

Vã mulþumesc.

Am pregãtit o declaraþie politicã, dar nu o pot rosti înainte de a vã reaminti cã mâine se împlinesc 83 de ani de la momentul astral în care Basarabia, prin voinþa Sfatului Þãrii, se întorcea la patria ei, România.

Poate cã în nici unul din anii pe care i-am parcurs împreunã nu a fost mai absurdã relaþia dintre realitatea prezentã ºi realitatea istoricã. Poate cã niciodatã nu am resimþit mai puternic ca în aceºti ani dificultatea de a strãbate faptele istorice cu ochii noºtri reci ºi însinguraþi de astãzi.

De aceea, peste ani, întorcându-mi ochii cãtre România eternã, aduc omagiul meu fãcãtorilor Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, Mare Unire care este de neînþeles dacã nu-i luãm în calcul ºi pe fãuritorii Unirii dintre Basarabia ºi România de la 27 martie 1918.

În treacãt vreau sã spun cã mã asociez din tot sufletul declaraþiei pe care a fãcut-o liderul grupului nostru parlamentar cu privire la Patriarhul Teoctist. ªi vreau sã enunþ doar o simplã ecuaþie logicã. Am ajuns în situaþia îngrozitoare ca, detestând în mod programatic Securitatea, sã o citãm ca pe Biblie. Este o situaþie cumplitã. ªi ea nu se referã doar la Patriarhul Teoctist, ci ºi la alþi oameni, la oameni politici care se aflã în salã, la oameni de culturã.

Este nevoie de solidaritatea noastrã cu acest om extraordinar, care a deschis, primul în Europa de Rãsãrit, orizontul ortodoxiei cãtre fraterna ºi îndreptãþitã sã fie alãturi de ortodoxie luminã catolicã. Faptul acesta, probabil, nu-i poate fi iertat nici de fundamentaliºtii dintr-o parte, nici de fundamentaliºtii din cealaltã parte a orizontului religiilor. De aceea am crezut necesar sã spun ºi cuvântul meu de solidaritate cu Preafericitul nostru Pãrinte.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Vã rog sã-mi permiteþi sã dau cuvântul doamnei senator Bãlan Angela Mihaela, din partea Grupului parlamentar P.R.M.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Evenimentele grave petrecute în ultimele zile indicã clar cã statul român trãieºte unele dintre cele mai dureroase experienþe postdecembriste, autoritatea sa fiind serios pusã la îndoialã nu numai de infractori inteligenþi ºi care beneficiazã de arme puternice, ci ºi de indivizi al cãror coeficient de inteligenþã nu le permite nici mãcar

trecerea în siguranþã a unei strãzi în care circulaþia autovehiculelor a fost interzisã.

Existã oameni în România care s-au cam sãturat de atitudinea conciliantã a autoritãþilor de la Bucureºti. Existã oameni Ñ ºi nu puþini! Ñ care s-au cam sãturat ca þara noastrã, de la vlãdicã la opincã, sã poatã fi cãlcatã în picioare fãrã ca nimeni dintre cei sus-puºi sã schiþeze vreo miºcare pentru frângerea rãului.

Nu mã refer la gunoaiele morale, ci la oamenii români cinstiþi ºi buni care Ñ fãrã sã iasã vreodatã în faþã ºi sã se batã cu pumnii în piept cã sunt cinstiþi ºi buni români Ñ au ajuns la tragica concluzie cã statul român, aºa cum se prezintã el azi, nu mai are autoritatea ºi nici legitimitatea de a reprezenta naþiunea românã. Este adevãrat cã domnul Adrian Nãstase ºi oamenii Domniei sale au fãcut într-o perioadã relativ scurtã mai mult decât au fãcut ceilalþi în ani buni, dar acest lucru nu este suficient.

Nu vrem sã-l mâniem pe Dumnezeu ºi sã-i atacãm pe cei din administraþia actualã fãrã a le da rãgazul necesar îndeplinirii promisiunilor electorale, dar trebuie sã spunem lucrurilor pe nume ºi trebuie sã fim conºtienþi de un lucru.

Dacã autoritãþile nu vor sã audã ºi nu iau nici o mãsurã serioasã pentru a remedia cât de cât situaþia se va gãsi cineva care sã facã aceasta, pentru cã aºa este regula în orice societate normalã, ºi oricât ar dori cineva sã nu creadã totuºi cã societatea româneascã este încã o societate normalã, în care oamenii cinstiþi ºi muncitori sunt majoritari.

La urma urmei este normal cã acolo unde trebuie sã fie un chirurg nu putem plasa un medic de familie. Nu-i aºa? Ei bine, vã veþi întreba unii dintre dumneavoastrã, de ce s-ar revolta românul tocmai acum?

Vã mulþumesc foarte mult.

Deci Grupul parlamentar P.R.M. ºi-a epuizat timpul. Mai sunt 50 de secunde. Dacã doreºte totuºiÉ dar cred cã se poate amâna pe data viitoare.

Dau cuvântul domnului senator George Pruteanu, pentru a-ºi prezenta declaraþia politicã, din partea Grupului P.D.S.R.

În preambulul cuvântului meu, domnule preºedinte al Senatului ºi stimate colege ºi stimaþi colegi senatori, vreau sã mã raliez ºi eu, din toatã inima, cuvântului rostit de preºedintele Grupului parlamentar P.D.S.R. Ñ ºi am fãcut acest lucru chiar în ziua apariþiei respectivului articol, când acelaºi ziar mi-a cerut opinia ºi am rãspuns, fãrã sã ezit, cã este o mârºãvie ceea ce s-a fãcut la adresa Patriarhului Teoctist, a Preafericitului, ºi la adresa Bisericii Ortodoxe. Dar aceasta am simþit nevoia s-o spun numai pentru cã am audiat, cu bucurie ºi cu sentimentul solidaritãþii, cuvântul domnului Solcanu.

Ceea ce voiam eu sã vã spun, dacã ar fi fost sã fie rostit într-o manierã retoricã, se cuvenea sã înceapã cu o vorbã frumoasã a lui AndrŽ Malraux, care sunã aºa: ”O viaþã nu valoreazã nimic, dar nimic nu valoreazã cât o viaþãÒ.

Dar n-am sã încep aºa, retoric. Am sã fiu cât se poate de simplu, de scurt ºi la obiect.

Zilele trecute, la biroul meu parlamentar din Bistriþa, a venit o femeie necãjitã, cum sunt câteva milioane în România de azi, o femeie care a fost mamã, care nu mai este mamã. A avut un fecior de 17 ani ºi, cu câþiva ani în urmã, i-a fost ucis. I-a fost ucis miºeleºte ºi scurt, simplu, cu un cuþit înfipt în burtã. Bãiatul avea 17 ani, fãptaºul avea vreo 40 de ani. Femeia îºi cautã de ani de zile dreptatea.

Sunt în sala asta, atât în partea dreaptã a sãlii, cât ºi în mijlocul ei, cât ºi în stânga ei, juriºti de mare clasã ºi mã plec sincer respectuos, nu ipocrit respectuos, în faþa lor.

Cele pe care le spun acum pleacã din indignarea unui om care nu are competenþã juridicã, dar pretinde cã are bun-simþ. Atât cât se cuvine, nici mai mult, nici mai puþin decât alþii. ªi ceea ce mi-a prezentat acea femeie mi-a rãscolit, vã rog sã mã credeþi, conºtiinþa. Ei i-a fost omorât flãcãul de 17 ani. Aºa cum aratã ºi actul procuraturii, de pe care am o copie aici, în mânã, bãiatul a fost omorât Ñ citez: ”Éprin aplicarea unei lovituri cu cuþitul în toraceÒ.

Cu toate acestea, onorate colege, onoraþi colegi, împotriva acestui fãptaº nu s-a deschis nici un proces, pentru cã, scrie din nou în acest petic de hârtie, ”Éel ar fi fost în legitimã apãrareÒ.

Are cuvântul domnul senator Corneliu Vadim Tudor, preºedintele Partidului România Mare.

## **Domnul Corneliu Vadim Tudor:**

## Domnule preºedinte, Onoraþi colegi,

Nu eram pregãtit sã vorbesc, dar ne-au mai rãmas 50 de secunde, prilej cu care vreau sã subscriu ºi eu la declaraþia Grupului parlamentar P.D.S.R.É De altfel, în zilele precedente, am rostit mai multe luãri de atitudine în sprijinul Preafericitului Patriarh Teoctist.

Cred cã pot fi suspectat chiar de obiectivitate maximã. Personal aº avea unele motive sã fiu mâhnit de declaraþiile Preafericitului de la începutul lunii decembrie 2000, dar, vorba ideilor ciuce ale lui Kim Ir Sen, ”Una-i una, alta-i altaÒ. Nu confund planurile. Îl ºtiu din 1986, când s-a prãpãdit precedentul Patriarh, Iustin Moisescu. Îl ºtiu ca pe un om profund, pe un orator bisericesc extraordinar, un scriitor de cãrþi de patristicã memorabile, în galeria marilor întâistãtãtori ºi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe. Ce s-a fãcut cu el este, într-adevãr, o ticãloºie fãrã margini ºi numai într-o societate anomicã, lipsitã de legi, cum spunea Emil Ghiurchei, se poate întâmpla ca un cap al bisericii de stat sã fie desfiinþat în halul acesta Ñ de cãtre cine? Ñ de cãtre niºte oameni ºi cu o altã confesiune religioasã, ºi de o altã etnie.

Daþi-mi voie sã nu intru în amãnunte, însã atacul e dublu la Preafericitul Patriarh Teoctist.

Sã zicem, prin absurd, cã acel document ar fi fost adevãrat. ªi ce-i cu asta? Eu vã trimit înapoi, în timp, la ce mãrturisea marele eminescolog Augustin Z.N. Pop Ñ mie mi-a spus asta, e prãpãdit de 15 ani. Lui, la rândul lui, îi spusese un alt eminescolog, celebrul Torouþiu Ñ istoricii literari din salã ºtiu de Torouþiu. Ce descoperise Torouþiu în anii Õ30? De fapt, cumpãrase de la un nepot de vãr, ceva de genul ãsta, al lui Eminescu, un document din care reieºea faptul cã Raluca Eminovici, femeia sublimã pentru care Eminescu a scris poate cea mai frumoasã elegie din literatura românã: ”O, mamã, dulce mamã, din negura de vremi, / Pe freamãtul de frunze, la tine tu mã chemiÉÒ, Édin acel document reieºea cã ea avusese o prestare de jurãmânt îndoielnicã. Sã nu spun altceva. Pentru a nu întina memoria frumoasei femei care a fost Raluca Eminovici, moartã de cancer la mai puþin de 50 de ani, ºi, implicit, pentru a nu întina memoria acestei efigii a civilizaþiei naþionale, care este Mihai Eminescu, Torouþiu a aprins lumânarea ºi a ars acel petic de hârtie la lumina lumânãrii, în anii Õ30. Sã disparã cu desãvârºire. A trecut suficient de mult timp de atunci, douãÐtrei generaþii de români, ca sã spun eu acum despre ce a fost vorba.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc, domnule senator.

Stimaþi colegi, încheiem primul punct, ”Declaraþii politiceÒ. Trecem la urmãtorul punct din ordinea de zi.

Vã rog sã-mi permiteþi sã vã prezint urmãtoarele legi, care, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, au fost depuse la secretarul general al Senatului, în vederea exercitãrii de cãtre senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale.

Este vorba despre:

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 4/2000 privind aprobarea plafonului de îndatorare publicã externã a României pentru anul 2000;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 33/1999 pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr. 42/1995 privind producþia de produse alimentare destinate comercializãrii;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 34/1999 pentru modificarea Legii nr. 165/1998 privind constituirea la dispoziþia Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei a Fondului pentru finanþarea cheltuielilor aferente lucrãrilor agricole din sectorul vegetal ºi a celor pentru creºterea animalelor, în perioada 1998Ð2000;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 6/2001 privind aprobarea plafonului de îndatorare publicã externã a României pentru anul 2001;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 11/1999 privind aprobarea plafonului de îndatorare publicã externã a României pentru anul 1999;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 74/1999 privind scutirea de la plata taxelor vamale a unor bunuri provenite din import;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 4/1999 privind unele mãsuri de protecþie pentru personalul al cãrui contract individual de muncã va fi desfãcut ca urmare a concedierilor colective determinate de reorganizarea Regiei Naþionale a Pãdurilor;

Ð Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 131/1999 pentru modificarea Legii nr. 165/1998 privind constituirea la dispoziþia Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei a Fondului pentru finanþarea cheltuielilor aferente lucrãrilor agricole din sectorul vegetal ºi a celor pentru creºterea animalelor, în perioada 1998Ñ2000;

**:**

Am o singurã observaþie. La ora 12,00 nu era în cutia noastrã acest material.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Stimate coleg, vreau sã vã spun cã nu este adevãrat. Joi, deci joi, repet, nu astãzi, joi, la ora 12,45, acest proiect de buget a fost introdus în casete la toþi colegii parlamentari.

Dacã este vreun coleg parlamentar care se aflã într-o astfel de situaþie ºi nu l-a gãsit la casetã, vã rog s-o spuneþi.

Dacã cumva s-a întâmplat sã fi sãrit vreo casetã colegiiÉ este posibil sã se fi întâmplat acest lucru, dar, repet, aºa cum am convenit în Biroul permanent, în fiecare joi, pânã la ora 13,00, veþi gãsi la casetã toate proiectele de lege ºi rapoartele pentru sãptãmâna viitoare.

Stimaþi colegi, dacã nu sunt întrebãri suplimentare, supun aprobãrii dumneavoastrã proiectul de Hotãrâre privind bugetul de venituri ºi cheltuieli al Senatului pentru anul 2001.

Vã rog sã votaþi.

Cu 87 de voturi pentru, 13 voturi împotrivã, 5 abþineri, proiectul Hotãrârii privind bugetul de venituri ºi cheltuieli al Senatului pe acest an a fost aprobat de cãtre plenul Senatului.

Rog colegii de la Comisia buget, finanþe, bãnci, întrucât în ultima formã pe care am vãzut-o în raportul bugetului sunt unele modificãri pe articole, fãrã a fi afectatã suma, sã facem amendamentele necesare, astfel încât ceea ce am aprobat astãzi sã se reflecte întocmai în bugetul de stat pe anul 2001.

Trecem la urmãtorul punct, constituirea comisiilor de mediere.

Stimaþi colegi, o primã comisie, comisia pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 148/1999 privind reglementarea regimului juridic al terenurilor destinate construirii de locuinþe prin Agenþia Naþionalã pentru Locuinþe.

Comisia este formatã din ºapte colegi senatori. Polul Democrat Social Român, vã rog, patru propuneri.

Domnii senatori: Hriþcu Florin, Balcan Viorel, Bucur Dionisie ºi Pricop Mihai.

aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 126/2000 privind continuarea realizãrii Unitãþii 2 din cadrul obiectivului de investiþii ”Centrala Nuclearoelectricã Cernavodã 5x700 MWeÒ. P.D.S.R., trei propuneri, vã rog.

Domnii senatori Popescu Dan Mircea, Bãdulescu Doru ºi Dinu Marin.

Vã mulþumesc foarte mult.

Grupul parlamentar P.R.M., douã propuneri.

Deci, repet, patru propuneri, stimate coleg.

Am fãcut patru propuneri.

Domnii senatori Constantin Bîciu ºi Mircea Nedelcu.

Deci încã o datã. Balcan ViorelÉ

Hriþcu Florin, Balcan Viorel, Bucur Dionisie, Pricop Mihai.

Bun, mulþumesc foarte mult. Grupul parlamentar P.R.M., o propunere.

Domnul senator Ionel Alexandru.

Mulþumesc. Grupul P.D., o propunere.

Doamna senator Petre Maria.

Petre Maria. Mulþumesc. Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.

Domnul senator Fabini Hermann Armeniu.

Vã mulþumesc. Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.

Domnul senator Sârbulescu Ion.

Domnul senator Sârbulescu. Mulþumesc. Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Pete Istv‡n.

Vã mulþumesc. Sunt obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi. Comisia de mediere a fost aprobatã de Senatul României cu 97 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã, nici o abþinere.

O a treia comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 26/2000 privind autorizarea Bãncii Naþionale a României de a acorda un credit pentru acoperirea cererilor populaþiei de retragere a depozitelor constituite la Banca ”Renaºterea Creditului RomânescÒ Ñ Credit Bank.

P.D.S.R., trei propuneri, vã rog.

## **Domnul Marin Dinu:**

Mulþumesc foarte mult, domnule senator. A doua comisie, comisia de mediere pentru soluþionarea textelorÉ

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus**

**:**

Nu am votat prima comisie!

Domnii senatori Crãciun Avram, Hârºu Ion ºi Rahãu Dan.

Mulþumesc. Grupul P.R.M., douã propuneri.

Vã rog sã votaþi. Scuzaþi-mã! Vã mulþumesc, domnule preºedinteÉ

Cu 83 de voturi pentru, douã împotrivã, o abþinere, s-a constituit comisia de mediere.

O a doua comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul Legii pentru

Domnii senatori Vasile Horga ºi Petre Dumitru Pop.

Mulþumesc. Grupul P.D., o propunere.

16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 49/5.IV.2001

Domnul senator Iuliu Pãcurariu.

Grupul U.D.M.R., o propunere.

Doamna senator ªelaru Rodica, domnii senatori Ciocârlie Alin ºi Filipescu Cornel.

Vã mulþumesc foarte mult. Grupul parlamentar P.R.M., douã propuneri.

Domnul senator Pusk‡s Valentin-Zolt‡n.

Mulþumesc.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi. Cu 95 de voturi pentru, 7 voturi împotrivã, o abþinere, comisia de mediere a fost aprobatã de cãtre Senatul României.

A patra comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul Legii privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apã.

Grupul P.D.S.R., trei propuneri.

Doamna senator Sporea Elena ºi domnii senatori Matei Viorel ºi Mocanu Vasile.

Vã mulþumesc. Grupul P.R.M., douã propuneri.

Domnii senatori Dumitru Codreanu ºi Valentin Dinescu.

Grupul P.D., o propunere.

Domnul senator Aurel Panã.

Grupul P.N.L., o propunere.

Domnul senator Flutur Gheorghe.

Vã mulþumesc foarte mult. Sunt obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi. Plenul Senatului a aprobat, cu 103 voturi pentru, 6 voturi împotrivã, nici o abþinere, aceastã comisie de mediere.

A cincea comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 294/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 145/1998 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Agenþiei Naþionale pentru Ocupare ºi Formare Profesionalã, precum ºi a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale.

Grupul parlamentar P.D.S.R., trei propuneri.

Domnii senatori Nicolae Pãtru ºi Constantin Bichineþ.

Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.

Doamna senator Norica Nicolai.

Mulþumesc.

Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator NŽmeth Csaba.

## Vã mulþumesc.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 98 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, douã abþineri, comisia de mediere a fost aprobatã de cãtre Senatul României.

Trecem la a ºasea comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul Legii privind pensiile militare de stat.

Vã rog, Grupul parlamentar P.D.S.R., patru propuneri.

Doamna senator ªelaru Rodica, domnii senatori Ciocârlie Alin, Munteanu Tudor ºi Ilie Plãticã-Vidovici.

Mulþumesc. Grupul P.R.M., o propunere.

Domnul senator Ion Cârciumaru.

Grupul P.D., o propunere.

Doamna senator Simona Marinescu.

Grupul U.D.M.R., o propunere.

În urma înþelegerii cu Grupul P.N.L., va face o propunere P.N.L. pentru aceastã mediere.

Doamna senator Norica Nicolai.

Vã mulþumesc foarte mult.

Stimaþi colegi, sunt obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi. Comisia de mediere a fost aprobatã de Senatul României cu 99 de voturi pentru, 8 voturi împotrivã, nici o abþinere.

A ºaptea comisie de mediere, pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 2/2001 pentru stabilirea unor mãsuri privind înfiinþarea, organizarea, reorganizarea sau funcþionarea, dupã caz, a unor ministere, organe de specialitate ale administraþiei publice centrale ºi instituþii publice.

Grupul parlamentar P.D.S.R., trei propuneri.

Domnii senatori Florin Hriþcu, Viorel Balcan, Dionisie Bucur.

Grupul parlamentar P.R.M., douã propuneri.

Domnii senatori Gheorghe Zlãvog ºi Ionel Alexandru.

Grupul parlamentar P.D., o propunere.

Doamna senator Maria Petre.

Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.

Domnul senator Armeniu Hermann Fabini.

Vã mulþumesc, domnilor senatori. Stimaþi colegi, sunt obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

ªi aceastã comisie de mediere a fost aprobatã de cãtre Senat cu 99 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi douã abþineri.

Urmãtoarea comisie de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã apãrute la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 7/2001 privind unele mãsuri pentru accelerarea ºi finalizarea procesului privatizãrii societãþilor comerciale din turism. Grupul parlamentar P.D.S.R., trei propuneri.

Domnii senatori Aureliu Leca, Vintilã Matei ºi Liviu Doru Bindea.

Grupul parlamentar P.R.M., douã propuneri.

Domnii senatori Ion Belu ºi Gheorghe Acatrinei.

Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.

Domnul senator Paul Pãcuraru.

Grupul parlamentar U.D.M.R., o propunere.

Doamna senator Vajda Borbala.

Mulþumesc. Sunt obiecþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 95 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã, nici o abþinere, ºi aceastã comisie de mediere a fost aprobatã de cãtre Senatul României.

Stimaþi colegi, mergem la urmãtorul punct, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 136/2000 privind mãsurile de protecþie împotriva introducerii ºi rãspândirii organismelor de carantinã dãunãtoare plantelor sau produselor vegetale în România.

Vã rog, din partea Senatului, domnul senator Codreanu.

Stimaþi colegi, aveþi textele adoptate, în final, de cãtre cele douã comisii de mediere, Senat ºi Camera Deputaþilor.

Dupã cum observaþi, în totalitate s-au preluat textele, acolo unde au fost divergenþe, de la Senat.

Deci nu este nevoie sã supunem aprobãrii dumneavoastrã fiecare punct în divergenþã.

Vã supun aprobãrii raportul.

Sunt observaþii, obiecþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 95 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere, raportul de mediere a fost aprobat de cãtre Senatul României.

Trecem la urmãtorul punct, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 71/1999 privind reorganizarea activitãþii de protecþie a plantelor ºi carantinã fitosanitarã.

Vã rugãm, domnul senator Codreanu.

Aici numai la art. 2 au fost divergenþe, am ajuns la o denumire completã, deci nu ”direcþia fitosanitarãÒ, cum am propus noi la Senat, ci ”Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor este autoritatea de reglementare în domeniul protecþiei plantelor, carantinei fitosanitare ºi a produselor de uz fitosanitar care coordoneazã ºi controleazã aplicarea prevederilor legale specifice, prin direcþiile fitosanitareÒ. S-a convenit asupra acestui text ºi s-a votat în unanimitate, domnule preºedinte. A fost o divergenþã...

Numai o secundã!

Stimaþi colegi, la articolul unic, punctul 2, art. 2 alin. 2, s-a dat o nouã redactare de cãtre cele douã comisii, redactare pe care o vedeþi pe poziþia 3.

Dacã sunt observaþii, obiecþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 89 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere, s-a aprobat de cãtre Senat textul comun.

De asemenea, toate celelalte texte sunt ale Senatului, nu este nevoie sã le supunem la vot, cu excepþia punctului 5, articolul unic, alin. 1, lit. a), unde s-a mers pe varianta...

...varianta Camerei Deputaþilor...

...da, în unanimitate.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 96 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat textul Camerei Deputaþilor.

Supun aprobãrii dumneavoastrã raportul comisiei de mediere.

Vã rog sã votaþi.

Raportul comisiei de mediere a fost aprobat cu 98 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere.

Trecem la urmãtorul punct, raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 81/1999 privind unele mãsuri pentru susþinerea programului de restructurare prin garantarea unui credit în favoarea Societãþii Comerciale ”TractorulÒ Ñ S.A. Braºov.

Vã rog, din partea comisiei de mediere, sã luaþi loc. Vã ascultãm.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

În ordonanþa aflatã la comisia de mediere nu au intervenit alte modificãri decât cele care privesc înlocuirea titulaturii noii instituþii care se ocupã de privatizare.

Deci acolo unde am gãsit ”Fondul Proprietãþii de StatÒ s-a înlocuit cu ”Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor StatuluiÒ, text adoptat, de altfel, de Senat.

Vã mulþumesc, domnule coleg.

Deci s-a adoptat textul Senatului pentru articolul unic. Nu este cazul sã-l supunem la vot.

Vã supun la vot raportul comisiei de mediere. Sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Raportul comisiei de mediere a fost aprobat cu 87 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã, nici o abþinere.

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 5/1999 privind declararea municipiului Sibiu ºi a zonei înconjurãtoare obiectiv de interes naþional.

Au fost texte în divergenþã, înþeleg, domnule coleg, în toate cazurile, vreo 4Ð5 situaþii... S-a mers pe varianta Senatului, în unanimitate.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia întrunitã în data de 21 martie a hotãrât sã propunã adoptarea textelor aºa cum au fost propuse de fapt de Senat.

În unanimitate, s-a votat acest lucru.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Stimaþi colegi, în acest caz, supun aprobãrii dumneavoastrã raportul comisiei de mediere.

Sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Raportul comisiei de mediere a fost aprobat cu 89 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi douã abþineri.

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 13/1999 pentru acordarea unor înlesniri la plata obligaþiilor bugetare unor agenþi economici din minerit.

Vã rog, din partea comisiei. Înþeleg cã a fost un articol.

Un singur articol adoptat, textul Senatului.

Da, deci s-a mers pe varianta Senatului. În consecinþã, vã supun aprobãrii dumneavoastrã raportul comisiei de mediere.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 89 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã, nici o abþinere, raportul comisiei de mediere a fost aprobat de cãtre Senatul României.

Raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 218/1999 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 44/1997 privind suspendarea impozitului pe venitul agricol.

Vã ascultãm, domnule senator.

S-a adoptat varianta Camerei Deputaþilor, suspendarea pânã în anul 2005, 1 ianuarie.

## Stimaþi colegi,

Au fost din partea Senatului... ªtiþi cã a fost formula cu anul 2002, de suspendare pe doi ani. La Camera Deputaþilor s-a mers pe aceastã perioadã de cinci ani, ca sã nu se mai vinã pe fiecare an cu câte un proiect de ordonanþã, deci s-a mers, în unanimitate, pe textul Camerei Deputaþilor.

Dacã sunt observaþii, propuneri?

Dacã nu sunt, vã supun aprobãrii dumneavoastrã formula propusã de...

Vã ascultãm, domnule senator Apostolache.

## Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Eu cred cã este cazul sã analizãm foarte serios acest raport de mediere, pentru cã varianta Senatului era cea de anulare, practic de renunþare la acest impozit pânã la 1 ianuarie 2001. Aceastã propunere, cu 2005, nu are nimic comun cu varianta Senatului.

Deci dacã noi acceptãm aceastã variantã a Camerei Deputaþilor înseamnã sã ne însuºim varianta lor, neglijând complet varianta Senatului ºi apãrând probabil ca un text pe care... ºi mai ales sã dãm gir de acum comisiilor noastre sã accepte în continuare asemenea medieri.

Eu cred cã datoria celor de la Senat era de la bun început sã susþinã varianta Senatului ºi nicidecum aceasta, a Camerei Deputaþilor.

Ba, mai mult, dacã ne uitãm ºi prin presa de astãzi ºi prin presa din zilele trecute, constatãm cã la nivelul comunitãþilor locale sunt mari probleme cu asigurarea fondurilor necesare acestor localitãþi. Mã gândesc, în primul rând, la localitãþile din mediul rural unde, practic, singura sursã sigurã pentru bugetul local era acest impozit pe venitul agricol. Eu nu zic sã mergem, prin absurd, sã-l introducem din acest an, dar acea idee, începând cu 2002, având în vedere faptul cã am traversat o perioadã grea, respectiv aceastã perioadã de secetã, care a avut o influenþã deosebitã pentru agricultura României, cred cã ideal ar fi sã mergem pe acea variantã cu anul 2002. Acest lucru se poate realiza printr-un vot pe varianta Senatului ºi printr-o mediere la nivelul Camerelor reunite. Eu cred cã este cazul o datã sã spunem lucrurilor pe nume, pentru cã fiecare din judeþul lui poate sã aducã aici argumente cã mai bine din 50% din localitãþile din mediul rural nu-ºi asigurã nici mãcar salariile pentru primãrii. Ba, mai mult, dacã ne uitãm, ºi acest lucru este concludent, din momentul în care a fost scos acest impozit pe venitul agricol, care era complet nesemnificativ, au crescut suprafeþele necultivate. Suprafaþa lãsatã pârloagã s-a dublat, pentru cã cei careÉ deþinãtorii, de cele mai multe ori, vin cu argumente cã nu au cu ce sã-ºi lucreze terenul, înainte aveau. Aveau pentru cã erau obligaþi prin acest impozit modic sã facã ceva cu pãmântul. Sã-l arendeze, sã-l vândã ºi nicidecum sã-l lase pârloagã. Eu cred cã trebuie sã regândim acest impozit agricol, bineînþeles, la nivelul modic, aºa cum am

Domnule senator, cred cã e suficient. Þineþi o prelegere de o jumãtate de orã, au înþeles colegii toate detaliile. Da, vã rogÉ scuzaþi-mãÉ ca sã nu vã întrerupÉ

Voiam sã mai fac trimitere la faptul cã vorbim despre impozitul pe venitul global ºi va trebui ca ºi acest venit din agriculturã sã aparã în acest impozit în momentul în care îl vom percepe.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## ªi eu vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, sigur, aici s-a ridicat o problemã. Ceea ce vreau sã reþineþi este cã cele douã comisii constituite în unanimitate au aprobat termenul de 2005.

De asemenea, trebuie sã reþineþi cã deocamdatã trebuie sã subvenþionãm agricultura cu sume importante, care înseamnã 9.000 de miliarde, 10.000 de miliarde.

În al treilea rând, în bugetele locale, sumele s-au dublat totuºi anul acesta faþã de anul trecut în prevederile bugetare, chiar dacã au primit ºi ceva activitãþi în plus, ºi, în al treilea rând, dacã în anul 2002, având în vedere cã ºi punctul de vedere al Guvernului este pentru 2005, dacã în 2002, pânã la sfârºitul anului, se va revigora ºi nu vom mai avea, aºa cum se spune, secetã ºi în 2002, dupã pãrerea mea Guvernul poate veni atunci cu un proiect de lege simplu, cu douã articole ºi sã reintroducã acest impozit.

Dar, având un text în unanimitate ºi pentru faptul cã avem deja proiectul de buget care nu a luat în considerare aceastã sursã, vã propun sã mergem pe textul aprobat de comisia de mediere.

Sunt douã variante: una propusã de cãtre Camera Deputaþilor, acceptatã în unanimitate de comisia de mediere, ºi cea pe care aþi auzit-o, cu scutire numai pentru acest an, deci pânã la 1 ianuarie 2001, propusã de domnul senator Victor Apostolache.

Vã propun prima variantã spre aprobare, deci textul adoptat în unanimitate de cele douã comisii de mediere. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Cine este pentru?

Cu 79 de voturi pentru, 17 voturi împotrivã, 7 abþineri, s-a adoptat textul Camerei Deputaþilor, deci cea de a doua variantã a cãzut.

DeciÉ

Éîn loc de ”contribuabilÒ s-a precizat ”persoane juridiceÒÉ deci, domnul senator, la primulÉ

ÉarticolÉ

Épunctul 1, alin. 1, art. 1 s-a mers pe textul Camerei Deputaþilor cu 12 voturi pentru ºi o abþinere.

Dacã sunt obiecþii, în salã? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 82 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi o abþinere, a fost aprobat textul propus de Camera Deputaþilor.

La punctul 2, partea introductivã a art. 2, deci alin. 1, de asemenea, în loc de ”contribuabilÒ, ”persoane juridiceÒ, s-a scos ”contribuabilÒ ºi a rãmas numai ”persoane juridiceÒ, în rest textul este cel iniþial, deci textul Camerei Deputaþilor.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 90 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi o abþinere, a fost aprobat ºi acest articol propus de Camera Deputaþilor.

Vã supun aprobãrii raportul în ansamblu. Vã rog sã votaþi.

Cu 91 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi o abþinere, raportul de mediere a fost aprobat de cãtre Senatul României.

Vã mulþumesc.

Înainte de a trece la ultimul punct, sã informãm plenul Senatului ºi colegii din Biroul permanent, mâine, la ora 8,30, la Camera Deputaþilor, se întrunesc cele douã Birouri permanente ale Senatului ºi Camerei Deputaþilor.

Colegii din Biroul permanent, mâine, la ora 8,30, la Camera Deputaþilor.

Trecem la urmãtorul punct, proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 133/2000 privind învãþãmântul universitar ºi postuniversitar de stat cu taxã.

Vã rog, din partea Guvernului, doamna ministru, bine aþi venit!

S-a fãcut prezentarea, eram la dezbateri generale, au luat cuvântul din partea celor cinci grupuri, dacã nu mã înºel.

La dezbaterile generale dacã mai sunt luãri de cuvânt?

Vã ascultãm, domnule senator.

Sunt senator de Caraº-Severin, rector al Universitãþii ”Eftimie MurguÒ din Reºiþa, aproape 30 de ani cadru didactic în învãþãmântul universitar.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Aº vrea sã-mi exprim, pentru început, nemulþumirea pentru cuvintele ce ne-au fost adresate nouã, celor din învãþãmântul superior de stat, în aceastã salã a Senatului.

Am fost acuzaþi cã noi pregãtim ºomeri. O acuzaþie foarte gravã la adresa noastrã. Noi dãm o ºansã tinerilor absolvenþi de liceu sã se pregãteascã, sã facã faþã economiei de piaþã.

Acest învãþãmânt nu este o societate comercialã, o carierã unde comandãm o sutã de blocuri ºi scoatem o sutã de blocuri. Învãþãmântul superior trebuie sã fie într-o continuã dezvoltare. Un popor care nu are învãþãmânt, nu are culturã, nu are civilizaþie, nu are viitor. Dispare aceastã naþiune. ªi noi trebuie sã acordãm atenþia cuvenitã acestui învãþãmânt. Ca dovadã cã nu scoatem ºomeri este ºi solicitarea care totuºi existã în societãþile comerciale într-o perioadã destul de dificilã pentru noi.

Ni se aduce acuzaþia nouã, celor din învãþãmântul superior de stat, cã am distrus învãþãmântul superior din România.

Cum este posibil sã se spunã aºa ceva, când massmedia aratã cã tinerii informaticieni români sunt cei mai apreciaþi în Europa?!

Cum este posibil sã se spunã aºa ceva când medicina, dupã 1990, a fãcut un salt extraordinar?!

Suntem acuzaþi cã noi, rectorii din învãþãmântul superior de stat, nu facem nimic, doar cerem la Guvern! Nu vã supãraþi, noi cerem, prin natura statutului nostru de universitate de stat.

Dar, mã întreb eu, universitãþile private, care spuneau cã au miliarde realizãri?!É De unde?!É Din contracte de cercetare cu societãþile comerciale, ca prin competenþa ºi capacitatea dânºilor, prin cercetarea ºtiinþificã, sã aducã societatea comercialã, respectiv economia româneascã, la un progres?! Nu!

Din granturile pentru cercetarea fundamentalã? Nu! Din programele europene Da Vinci, Socrates? Nu. Au venituri din buzunarul nostru, al alegãtorilor noºtri. ªi este foarte uºor.

Se pune problema astãzi ce votãm?!

Vã mulþumesc, domnule senator Vela.

Stimaþi colegi, avem un regulament. Deci câte un reprezentant de fiecare grup.

Dacã doriþi, dupã aceea supun la vot ºi dacã vreþi sã extindem dezbaterile, nici o problemã!

Din partea Grupului parlamentar P.D.S.R., domnul senator Ion Solcanu.

## Domnule preºedinte,

Asupra acestui proiect de lege s-au pronunþat toate grupurile parlamentare. Mai mult decât atât, au luat cuvântul ºi alþi distinºi senatori, exprimându-ºi un punct de vedere sau altul.

Noi solicitãm ca legea sã fie retrimisã la comisie ºi sã analizãm ºi în cadrul Grupului nostru P.D.S.R. punctul de vedere care nu concordã cu cel exprimat de cãtre minister ºi pentru a veni, dupã ce avem un punct de vedere unitar, sã-l transmitem comisiei de specialitate, ºi împreunã ºi cu alte grupuri parlamentare, pentru ca legea sã poatã trece, comisia sã elaboreze forma optimã pentru a putea trece legea prin Senat.

Da, vã mulþumesc. Celelalte grupuri parlamentare. Grupul parlamentar P.R.M., vã rog.

## Domnule preºedinte, stimaþi colegi,

Având în vedere faptul cã ºi în cadrul comisiei votul a fost deosebit de strâns, patru la patru, ºi noi susþinem ca acest proiect de lege sã fie retrimis la comisie ºi în acelaºi timp sã aibã loc dezbateri ºi în grupurile parlamentare, pentru a putea sã luãm o hotãrâre cât mai aproape de cea optimã.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Domnul senator Radu Alexandru, Grupul parlamentar P.N.L.

## Domnule preºedinte,

Pentru cã întâmplarea a fãcut ca ºedinþa de sãptãmâna trecutã sã fie condusã de un domn vicepreºedinte, dumneavoastrã lipsind din þarã, îmi îngãdui sã vã informez, în exprimarea cea mai succintã, despre desfãºurarea ºedinþei pe acest punct din ordinea de zi.

Au vorbit, într-adevãr, toþi reprezentanþii grupurilor parlamentare. Nu s-au epuizat punctele de vedere ce se dorea a fi supuse atenþiei, în primul rând doamnei ministru, s-a ascultat cu toatã atenþia raportul comisiei, ºi-mi permit sã reamintesc distinsului meu coleg, preºedintele Grupului parlamentar al P.D.S.R., nu s-a pus nici o clipã problema retrimiterii la comisie.

Asta nu înseamnã cã în cadrul Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal sau în general lucrurile sunt foarte clare. Este într-adevãr o iniþiativã legislativã care ridicã numeroase semne de întrebare asupra conþinutului ºi mai ales asupra efectului în timp a acestei legi. Personal eram înscris la cuvânt în ºedinþa de sãptãmâna trecutã, timpul nu a mai permis ºi s-a hotãrât sã prelungim aceste dezbateri generale chiar lãrgind numãrul senatorilor care, dintr-un grup sau altul, au permisiunea sã ridice o întrebare, o chestiune. Asta este raþiunea pentru care vã cer îngãduinþa sã-mi acordaþi câteva clipe pentru a-mi spune la rândul meu un punct de vedere, menþionând cã în cadrul Grupului Partidului Naþional Liberal ºi astãzi s-a discutat pânã în detaliu, s-au ridicat tot felul de probleme.

Beneficiem de ºansa de a-l avea în cadrul grupului parlamentar pe domnul academician ºi pe domnul rector Otiman ºi preºedintele comisiei ºi, din punctul nostru de vedere, Partidul Naþional Liberal este gata sã voteze astãzi în sprijinul ordonanþei. Dar asta nu înseamnã cã nu aº avea o problemã pe care vreau s-o ridic.

Eu am ascultat cu foarte multã atenþie poziþia exprimatã de doamna ministru în ºedinþa de sãptãmâna trecutã, n-am avut nici un fel de dificultate sã observ cã, chiar dacã este vorba de o iniþiativã legislativã ce vine din vechiul cabinet, se întâlnea perfect cu punctul de vedere al Domniei sale. Douã lucruri aº vrea sã vi le supun atenþiei ºi cândva, astãzi sau, dacã se retrimite la comisie, cândva sã am un rãspuns din partea dumneavoastrã.

Chiar aºa este în articol, stimate domnule coleg. Peste limitã. Citiþi întreg articolul: ”Candidaþii admiºi pe locurile cu taxã trebuie sã se situeze peste limita minimã stabilitã de criteriile de admitereÒ.

Exact ceea ce aþi cerut!

Nu, nu. Domnule senator, vã rog sã mã credeþi, am citit cu toatã atenþia. Este ”Ésub ultimul admisÒ. Nu spune ”peste baremÒ.

## **Doamna Ecaterina Andronescu Ñ** _ministrul educaþiei ºi cercetãrii_ **:**

Textul comisiei de la Senat.

Vã rog?

Textul comisiei de la Senat sã-l citiþi!

Este coloana a treia, domnule coleg.

Nu am înÉ

Coloana a treia, pe pagina cealaltã.

Am înþeles. Nu am textul ãsta. Adicã mi se pãrea extrem de important ca, într-adevãr, dacã poate sã suporte aceastã sarcinã sã fie în rândul celor care au dovedit o minimã pregãtire.

Este prevãzut.

Vã mulþumesc foarte mult.

Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi?! Ca sã spulberãm orice interpretare. DeciÉ

Numai o secundã! Eu ce v-aº propune? Stimaþi colegi, este o lege extrem de importantã ºi existã riscul, într-adevãr, sã cãdem într-o capcanã ºi sã încãlcãm prevederile constituþionale ºi sã transformãm învãþãmântul de stat, practic, în învãþãmânt privat. Aici este o luptã foarte durã Ñ pe de o parte, universitãþile private, pe de altã parte, universitãþile de stat. Deci v-aº propune sã nu ne grãbim, reluãm dezbaterile pe tot ce vreþi dumneavoastrã dar având în vedere cã în ultimele trei-patru zile au fost o serie de întruniri la nivel de Academie, toate universitãþile s-au întâlnit din nou ºi ºi-au exprimat un punct de vedere, universitãþile private au venit din nou cu fel de fel de amendamente ºi soluþii, ºi întrucât douã grupuri parlamentare au fãcut propunerea sã se returneze la comisie proiectul de lege pentru analizã pe fond, poate am merge pe formula sã oprim dezbaterile aici ºi sã reluãm pe larg ºi cu toatã forþa dupã ce Comisia pentru învãþãmânt ºi cercetare ºtiinþificã, într-o sãptãmânã, se prezintã cu un punct de vedere.

Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi, o chestiune de procedurã care primeazãÉ

Vã rog.

De vreme ce chiar dumneavoastrã aþi spus un pic mai înainte cã acest proiect de lege ridicã probleme de ordin constituþional ºi pânã când Senatul va avea ºi o comisie constituþionalã, e de presupus cã problemele de ordin constituþional intrã în sfera Comisiei juridice. V-am ruga sã propuneþi sã fie returnatã nu numai la Comisia pentru învãþãmânt ºi cercetare ºtiinþificã, ci ºi la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi sã facã raport comun.

Vã mulþumesc. ## **Domnul Eckstein-Kov‡cs PŽter** _(din salã):_

Dacã-mi permiteþi?

Tot pe procedurã? Vã rog.

În virtutea reprezentãrii unui grup parlamentar care nu a ajuns încã laÉ

Domnule preºedinte, Grupul parlamentar al U.D.M.R. ºi-a expus punctul de vedere cu ocazia ºedinþei precedente, susþinând varianta iniþialã, venitã din partea Guvernului. Pe de altã parte, am rãmas puþin nedumerit dupã pledoaria domnului senator Radu F. Alexandru, care a fãcut chiar trimitere la competenþele preºedintelui Comisiei pentru învãþãmânt, domnul Otiman, care a avut o poziþie pro adoptarea acestei ordonanþe, susþinând Ñ dacã-mi amintesc bine Ñ ca acest nivel pânã la care sã fie acceptaþi studenþi la platã sã fie cât mai mare ºi, în fine, sã fie hotãrât de cãtre senatele universitãþilor câþi studenþi iau, cu îndeplinirea condiþiilor care se regãsesc în ordonanþã. _Summa summarum,_ Grupul parlamentar al U.D.M.R. considerã cã într-adevãr aceastã ordonanþã, acest proiect de lege este foarte important. Suntem de acord sã fie retrimis comisiei sesizate în fond ºi sã aibã loc discuþii ºi la nivel de lideri de grupuri parlamentare pentru a putea pãºiÉ Dar eu din discuþii am înþeles pânã acum cã nimeni nu a contestat legalitatea acestei forme de învãþãmânt. Au fost discuþii în legãturã cu procentul de studenþi care pot sã fie admiºi.

Vã mulþumesc foarte mult.

Iatã un al treilea grup care solicitã retrimiterea la comisie.

Pe procedurã, vã rog!

Vã rog, vã ascultãm.

Domnule preºedinte, aº dori ca Comisia pentru învãþãmânt ºi cercetare ºtiinþificã sã facã un raport suplimentar în care sã adauge amendamentele respinse. Conform regulamentului, orice amendament respins poate fi obiect de dezbatere ºi colegii noºtri nu vor ºti ce discutãm.

Tot procedural.

Domnule preºedinte, în cazurile în care Ñ aºa prevede regulamentul Ñ din dezbatere rezultã alte soluþii la rezolvãrile de fond date de comisia sesizatã în fond, proiectul de lege poate fi retrimis comisiei, procedura în plen suspendându-se.

A doua chestiune proceduralã. Comisia sesizatã în fond e obligatã sã ia în examinare toate aspectele de fond sesizate în dezbateri ºi mai e obligatã Ñ în al treilea rând Ñ sã invite autorii acestora sã participe la dezbateri.

De pildã, ordonanþa are ca bazã douã criterii fundamentale. Baza materialã ºi didacticã de studiu ºi standardele naþionale de evaluare ºi acreditare. Se constatã cã în amendamentul comisiei a fost pierdut primul criteriu Ñ l-aþi reþinut numai pe cel de al doilea Ñ ºi nu-l puteþi pierde sau înlãtura, aºa încât, aceste observaþii trebuie luate în discuþie în complexitatea lor, nu numai numãrul de locuri, ci ºi ceea ce fundamenteazã.

Avem instituþia Consiliul Naþional de Evaluare ºi Acreditare Academicã. Sã se examineze, dacã este cazul, necesitatea unui aviz prealabil din partea acestuia, iar aprobarea pe care o dã Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii sã fie în raport ºi de acesta.

Am mai constatat însã o modificare. În ordonanþã este vorba de specializãri, iar amendamentul comisiei se referã la facultãþi ºi colegii. Care dintre aceste douã criterii este cel mai bun? E adevãrat cã organizarea învãþãmântului e pe facultãþi ºi colegii, cã studiile se fac în acest cadru, dar ce a avut în vedere ordonanþa când a zis ”specializãriÒ?

Prin urmare, este cazul sã se examineze ºi din acest punct de vedere, motivat, diferenþierea ºi soluþia pe care o adoptã ca fiind cea mai corespunzãtoare.

Prin urmare, în cazurile în care, procedural, se restituie, comisia este obligatã sã þinã seama de acestea, sã invite autorii observaþiilor ºi amendamentelor ºi sã le examineze. Pe deasupra, are de examinat ºi problema constituþionalitãþii, ºi aceasta, în legãturã cu numãrul, cu procentul pânã la care poate ajunge numãrul de locuri cu taxã.

Vã mulþumesc, domnule senator. Vedeþi, dacã am fi avut o economie în floare ºi cu un buget pe mãsurã ºi am fi dat 7% din P.I.B. la învãþãmânt, astãzi nu discutam aºa ceva în Senatul României.

Stimaþi colegiÉ Domnul senator Roman? Nu?

## **Domnul Ion Predescu** _(din salã):_

Tot pe procedurã doresc sã intervin, domnule preºedinte.

Oricum, dacã dumneavoastrã aþi fãcut amendament ºi în raport nu s-a prins ºi trebuia sã se prindã îl luam în dezbatere. Sã nu vã faceþi probleme, cã aºa prevede ºi regulamentul.

Domnul senator Predescu.

Domnule preºedinte, un minut, dacã-mi permiteþi!

În preliminariile a ceea ce urmeazã sã se întâmple ºi luãrile de cuvânt de astãzi au fost foarte interesante ºi ele dovedesc faptul cã existã o preocupare evidentã a noastrã pentru ca fundamentarea acestei legi importante sã se facã aºa cum trebuie.

Eu mã bucur în legãturã cu un lucru. Cã observãm, în sfârºit, cã în procesul de legiferare începe sã se ridice câte o problemã cu privire la ceea ce prevede Constituþia însãºi în raport cu ceea ce ne pregãtim noi sã facem.

Este evident aici cã articolul 32 alineatul 4 din Constituþie trebuie sã fie interpretat foarte riguros ºi în raport cu principiul pe care acest articol îl instituie. Va fi acest lucru în atenþia celor care se vor ocupa în continuare de acest proiect de lege, astfel încât el sã fie fundamentat aºa cum trebuie? Dar este limpede, onoraþi colegi, ºi eu mã bucur cã foarte mulþi dintre dumneavoastrã aþi sesizat acest lucru, cã dispoziþiile constituþionale care instituie un principiu nu pot fi înfrânte prin excepþia lor. Este adevãrat cã articolul 4 spune cã învãþãmântul de stat este gratuit. Când continuã cu ”potrivit legiiÒ, asta nu înseamnã cã se deschide o poartã pe care putem ajunge chiar la înfrângerea principiului pe care tot aceeaºi dispoziþie îl instituie. Excepþia trebuie sã rãmânã excepþie ºi trebuie ca noi sã veghem ca ea sã nu înfrângã regula. Pânã la urmã, asta este problema. Nu este o problemã între învãþãmântul de stat ºi cel privat. Este fals sã se închipuie aºa ceva ºi susþinerea acestui lucru ne conduce în cu totul altã direcþie decât vrem sã mergem noi. Problema este înãuntrul universitãþilor de stat, a învãþãmântului de stat, sã vedem cât anume putem da la locuri cu platã, ºi aici iniþiativa legiuitorului trebuie sã fie Ð aºa cum bine s-a spus Ð constituþionalã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator. Dacã mai sunt luãri de cuvânt? Stimaþi colegi... Vã rog, domnule senator Roman, vã ascultãm!

tot mai mult, ºi anume reducerea aºa-numitelor locuri acordate universitãþilor de stat la admitere; numãrul de locuri fixat la admitere ºi în continuare, pe cale de consecinþã.

Aceste douã fenomene de limitare drasticã Ð una care atinge chiar fibra societãþii româneºti, cealaltã care atinge fibra învãþãmântului superior românesc Ð sunt acelea care ne pot conduce, cred eu, ºi la un rãspuns mai adecvat, iar nu asmuþirea învãþãmântului superior de stat împotriva celui privat ºi invers. Din aceastã controversã nimeni nu va ieºi bine, iar imaginea învãþãmântului nostru va fi mai întinatã ºi mai lovitã, ºi mai puþin credibilã, ceea ce, evident, nu dorim nici unul dintre cei de faþã. Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc foarte mult. Iatã câte probleme s-au ridicat pe aceastã temã.

Aº fi tentat sã-i dau cuvântul doamnei ministru Andronescu, sã mai dea o serie de explicaþii. Din pãcate, timpul nostru a expirat. Suntem la ora 18,00, suntem pe Radiodifuziune cu ”Întrebãri, interpelãriÒ, deci ne-am extinde foarte mult. Am rugãmintea, doamna ministru Andronescu, sã fiþi prezentã la comisie împreunã cu colegii, sã luaþi toate problemele supuse astãzi în dezbatere pe aceastã temã, inclusiv cele care au mai rezultat în urma diferitelor întâlniri care au avut loc la nivelul Academiei, la nivelul rectoratelor, ºi sã venim cu o formulã care, într-adevãr, sã nu ducã la disputã, aºa cum spunea domnul senator Petre Roman, pentru cã nu este vorba despre o disputã între învãþãmântul privat ºi învãþãmântul de stat, o formulã care sã ne permitã sã funcþionãm normal. Dacã aveþi ceva...

Domnule preºedinte, Stimate, stimaþi colegi,

Am dorit sã spun douã cuvinte în legãturã cu acest proiect de lege pentru cã am convingerea cã învãþãmântul de stat contra învãþãmântului privat e o problemã pusã greºit ºi asmuþirea unora împotriva altora este bucuria acelora care nu iubesc învãþãmântul. În schimb, cele douã foarte grave probleme cu care se confruntã învãþãmântul, ºi de fapt societatea româneascã, nu ºtiu dacã primesc un rãspuns în acest proiect de lege ºi de aceea aº invita-o pe doamna ministru, colega mea de la Politehnicã, sã reflecteze ºi sã vinã cu o poziþie pe care aº dori-o cât mai clarã în ce priveºte Ð cum spuneam Ð cele douã grave limitãri la care este supusã societatea româneascã astãzi. Aceste douã grave limitãri se cunosc. Limitarea tot mai drasticã a accesului tinerilor din familii defavorizate ºi de la sate, în primul rând, la învãþãmântul universitar. Aceastã tendinþã, care existã încã dinainte de 1989, s-a accelerat pânã dincolo de orice toleranþã posibilã. Este în pericol însãºi esenþa învãþãmântului din þara noastrã ºi dumneavoastrã o ºtiþi foarte bine. Asta este o chestiune la care eu aº dori sã avem, dacã existã, un rãspuns al politicii dumneavoastrã ºi al politicii Guvernului actual. ªi asta o spun ca o invitaþie, ºi nicidecum ca o acuzã. ªi a doua limitare gravã este aceea pe care am înregistrat-o în ultimii ani

Domnule preºedinte, decã-mi permiteþi o jumãtate de minut, sper sã nu vã ocup mai mult timp.

Vã rog.

Sã fac douã precizãri, ºi anume: una Ð aceastã ordonanþã nu a fost promovatã ºi nu este susþinutã de noi din dorinþa de a reduce numãrul de locuri bugetate. Este o declaraþie cât se poate de clarã. ªi, a doua, sã vã adresez rugãmintea, doamnelor ºi domnilor senatori, sã apreciaþi cu aceeaºi unitate de mãsurã ºi învãþãmântul de stat ºi învãþãmântul particular. Deci cred cã nu putem sã inducem o anumitã categorie de criterii ºi sã le aplicãm pentru învãþãmântul particular ºi altele pentru învãþãmântul de stat, tocmai din dorinþa de a nu le pune în opoziþie, pentru cã ele reprezintã pãrþi ale aceluiaºi sistem.

Vã mulþumesc foarte mult.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Sunt multe argumente pro, contra. Rog colegii senatori, dacã mai au obiecþii sau amendamente, sã le trimitã cãtre Comisia pentru învãþãmânt ºi cercetare ºtiinþificã, sã facem o analizã serioasã ºi sã revenim.

Vã supun aprobãrii dumneavoastrã propunerea celor trei grupuri Ð practic, toate grupurile parlamentare au cerut, în ultimã instanþã Ð de retrimitere la comisie pentru analizã ºi reformulare.

Vã

Stimaþi colegi, din pãcate am încheiat programul legislativ. Este ora 18,00 fix.

Trecem la punctul urmãtor ”Întrebãri, interpelãriÒ.

Vã rog sã-mi permiteþi sã începem cu interpelãrile. Doamna ministru Andronescu, vã rog sã rãmâneþi pe loc, acolo, pentru cã vãd cã prima interpelare este adresatã de cãtre doamna Dobrescu Maria Antoaneta ministrului educaþiei ºi cercetãrii.

Deci doamna senator Dobrescu Maria Antoaneta dacã doreºte sã-ºi susþinã interpelarea.

Vã ascultãm, doamna senator.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori, Doamnã ministru,

Obiectul interpelãrii vizeazã Ð aºa cum ºi altãdatã am mai fãcut discuþii Ð salarizarea personalului din învãþãmântul preuniversitar ºi a personalului din învãþãmântul special.

Ordonanþa de urgenþã pentru reglementarea unor probleme financiare, adoptatã de Guvernul României în temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constituþia României, la art. 13 precizeazã, citez: ”Începând cu anul 2001 finanþarea instituþiilor de învãþãmânt preuniversitar de stat se asigurã din bugetele locale ale unitãþilor administrativ-teritoriale pe a cãror razã acestea îºi desfãºoarã activitatea, cu unele excepþii care vizeazã examenele, concursurile, perfecþionarea pregãtirii profesionale...Ò etc., É ”care vor fi suportate din surse bugetare de statÒ. Urmeazã elaborarea normelor metodologice pentru aplicarea ordonanþei.

Interpelarea conducerii Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii este ca urmare a discuþiilor antamate de reprezentanþi ai personalului din învãþãmântul preuniversitar Ð în speþã, sindicatele Ð care solicitã implicarea inspectoratului ºcolar judeþean în relaþia cu autoritatea localã, ca un garant al asigurãrii salarizãrii celor din învãþãmântul preuniversitar. În plus, este exprimatã îngrijorarea în privinþa respectãrii salariului lucrãtorilor din învãþãmânt la datele stabilite pentru chenzinele 1 ºi 2.

Stimatã doamnã senator, rugãmintea este ca la o interpelare sã nu faceþi o declaraþie politicã.

Nu, nu, nu!

Rugãmintea este douã minute ºi atât. Vã ascultãm.

## Da, domnule preºedinte.

Interpelarea este clarã: introducerea în text a inspectoratului ºcolar, pentru a avea siguranþa cã existã o relaþie cu autoritatea localã.

A doua priveºte tot salarizarea persoanelor din învãþãmântul special. De aceastã datã, este vorba tot de cheltuielile de personal.

Acestea vor aparþine de consiliul judeþean, care va asigura cheltuielile, iar colegii, profesori în învãþãmântul special, îºi exprimã, de asemenea, îndoiala cã vor avea disponibilitãþi.

O rog pe doamna ministru sã facã precizãrile de rigoare pentru ca ºi aceastã categorie a cadrelor didactice sã poatã sã aibã liniºtea necesarã, în cazul în care se poate.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Doamna ministru Andronescu, vã ascultãm.

Vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Desigur cã aceastã numitã descentralizare a finanþãrii învãþãmântului preuniversitar a fost de naturã, din pãcate, ºi cred eu, în primul rând dintr-o lipsã de informare, a fost de naturã sã îngrijoreze pe unii dintre colegii noºtri, dascãli în învãþãmântul preuniversitar. De ce s-a pus o astfel de problemã? Aº aduce aici ca rãspuns cel puþin trei argumente.

Unu. Traseul actual al salariilor personalului didactic din învãþãmântul preuniversitar este extrem de greoi ºi foarte lung; ministerul deschide salarizarea, apoi documentele merg la Ministerul Finanþelor Publice, de acolo la trezoreria centralã, de la trezoreria centralã la trezoreriile locale ºi apoi la centrele bugetare. Mai mult decât atât, pe acest traseu Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii practic nu poate sã intervinã, pentru cã sunt zone care nu intrã în responsabilitatea noastrã.

Al doilea argument este legat de faptul cã impozitul pe salariile cadrelor didactice, într-o astfel de descentralizare a salarizãrii, rãmâne la consiliile locale. ªi în felul acesta sunt ajutorate acele consilii mai sãrace, care la rândul lor pot sã dea mai mulþi bani ºcolii. Pentru cã orice ºcoalã preuniversitarã are douã feluri de finanþãri: finanþarea proporþionalã cu numãrul de elevi, care se asigura pânã acum din bugetul central, ºi finanþarea complementarã, prin care se acopereau cheltuielile curente ale ºcolii ºi reparaþiile curente, cheltuieli care se asigurau din bugetele locale. Or, în felul acesta, din impozite, sperãm cã ºi ºcolile vor avea mai mulþi bani la finanþarea complementarã. ªi poate nu în ultimul rând aº vrea sã aduc ca argument pentru aceastã descentralizare necesitatea de a crea o punte de dialog între autoritãþile locale ºi ºcoalã. Din pãcate Ñ ºi eu sigur cã o spun în primul rând uitându-mã în grãdina proprie Ñ din pãcate, instituþia ºcolarã de multe ori s-a dezvoltat ca o instituþie de sine stãtãtoare, cu privirea mai ales cãtre interior, ºi nu cu ochii deschiºi cãtre societate. Or, cred cã aceasta reprezintã o modalitate prin care cele douã autoritãþi Ñ cea localã ºi cea ºcolarã Ñ sã se poatã aºeza la masa dialogului ºi sã îºi punã alãturi eforturile în favoarea ºcolii. Desigur, n-aº aduce ca argument, dar nu pot sã trec peste faptul cã descentralizarea este un principiu care funcþioneazã în toate þãrile civilizate ºi mai devreme sau mai târziu tot aici trebuie sã ajungem.

Dacã ne explicaþi toatã procedura înseamnã cã discutãm 3 ore...

Nu, dacã îmi mai îngãduiþi 5 minute am terminat. E mult? Atunci douã minute.

Deci consiliul judeþean apoi aprobã repartiþia pe unitãþi ºcolare, listã care merge la trezoreriile locale ºi care devine literã de lege pentru toate consiliile locale.

Deci nici un primar, nici un preºedinte de consiliu nu poate schimba destinaþia sumelor alocate din bugetul central pentru cheltuielile învãþãmântului preuniversitar. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Doamna senator Dobrescu, mulþumitã?

Mai existã vreo întrebare, cât o avem pe doamna ministru aici, legat de ministrul învãþãmântului? Nu este. Doamna ministru, vã mulþumim foarte mult.

ªi eu vã mulþumesc foarte mult.

Vã rog.

Doamna ministru, în legãturã cu programele ºcolare la istorie ºi la literaturã. Când se vor face schimbãrile atât de necesare?

Am ajuns în situaþia ridicolã sã avem manuale mai bune în Republica Moldova, manuale pentru copiii ruºilor ºi ucrainenilor din Moldova mai drepte, mai largi ca orizont ºi sã avem manuale de felul celor pe care le ºtim, datorate fãrã îndoialã programelor, în România.

Aþi fãgãduit cã se vor modifica ºi manualele, acestea sunt efectele, dar programele?

Vã mulþumesc pentru întrebare. Sunt în mãsurãÉ

Vã ascultãm.

Vã mulþumesc.

Sunt în mãsurã sã vã dau rãspunsul, am început sã lucrãm la descongestionarea programelor analitice. Nu reuºim sã facem acest lucru pânã la începutul anului ºcolar, dar sigur vom reuºi pânã la începutul anului ºcolar urmãtor.

Este într-adevãr prima etapã obligatorie, aceea de a reconsidera programele analitice ºi apoi manualele, aduse în limitele normalitãþii.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult, doamna ministru. Domnul ministru Rus. Îl aºteptãm la prezidiu.

Legat de interpelare, domnul Radu F. Alexandru, vã pãstraþi interpelarea, da?

Vã rog s-o susþineþi, s-o prezentaþi.

## Domnule ministru,

Înainte de a da citire interpelãrii, vã mãrturisesc cã sunt sincer miºcat de prezenþa dumneavoastrã aici, alãturi de doi distinºi colaboratori.

Subiectul interpelãrii Ñ sinuciderea numitului Opriº Raul Octavian, prezentat din prima clipã ca unul dintre asasinii poliþistului Saºa Disici, a declanºat un val de elogii la adresa Poliþiei, dar a ridicat ºi un val de întrebãri privind deznodãmântul cazului.

S-a mers pânã acolo cã s-a afirmat cã Opriº ”a fost sinucisÒ, tocmai pentru happy-end-ul de care Poliþia avea nevoie, ºi cã probele sunt departe de a fi edificatoare.

Fãrã a mai repeta nici una din întrebãrile care-ºi aºteaptã în continuare rãspunsul ºi pe care le cunoaºteþi foarte bine, vã rog sã-mi spuneþi dacã, din punctul dumneavoastrã de vedere ºi implicit al Ministerului de Interne, ”Saºa DisiciÒ este un caz încheiat ºi dacã felicitãrile pe care premierul Nãstase vi le-a adresat sunt azi binemeritate?

Vã mulþumesc foarte mult.

Domnul ministru Rus, vã ascultãm.

Domnule ministru, vã mulþumesc foarte mult pentru rãspuns.

Nu am nici un fel de îndoialã asupra celor pe care le-aþi afirmat.

Îmi permit o singurã rugãminte, ca, în sfârºit, într-adevãr, în final, sã daþi opiniei publice toate rãspunsurile pentru ca, într-adevãr, sã nu rãmânã nici un fel de îndoialã.

Eu vã mulþumesc ºi nu am nici un fel de rezervã faþã de argumentele pe care ni le-aþi prezentat.

Aceastã promisiune, domnule senator, am fãcut-o ºi o vom respecta.

Deci la finele acestei anchete vom da tot ceea ce avem în sprijinul afirmaþiilor pe care le-am fãcut pânã acum, insuficient, sã spunem, demonstrate.

Da, domnule ministru, aveþi ºi o întrebare a domnului senator Sorin Adrian Vornicu Ñ Adevãrul despre implicarea colonelului Ouatu din Piatra-Neamþ în privatizãri ilegale ºi în acþiuni de filaj având ca subiect membri ai Corpului de control al primului-ministru.

## **Domnul Ioan Rus Ñ** _ministru de interne:_

În primul rând eu sunt onorat pentru faptul cã pot sã mã aflu în faþa dumneavoastrã ºi sã rãspund interpelãrilor dumneavoastrã.

În ceea ce priveºte chestiunea în speþã, într-adevãr Ministerul de Interne meritã felicitãri pentru ceea ce a fãcut în cazul ”Saºa DisiciÒ, cu toate cã putea, fãrã îndoialã, exista ºi alt deznodãmânt, poate în care sã avem acest principal suspect iniþial în viaþã, sã putem sã obþinem mai multe informaþii de la el privitor la tot ceea ce s-a întâmplat în contextul dat.

Noi nu am putut prezenta, de fapt, de-a lungul derulãrii cercetãrilor toate datele pe care le avem la dispoziþie, pentru cã nici azi nu putem sã prezentãm totul, pentru cã ancheta este încã în curs de desfãºurare, dar acesta esteÉ avem toate elementele pentru a putea demonstra la finele anchetei atât noi, cât ºi procurorii cã acesta este autorul crimei de la Timiºoara ºi acesta este autorul crimei de la Deva. Absolut toate argumentele. Noi am ºtiut acest lucru, sau am ajuns la concluzia cã el este cu mult înainte. În ziua înmormântãrii lui Saºa Disici ºtiam deja cã acesta este principalul suspect, însã din nefericire dotarea pe care o are Poliþia Românã, Serviciul Român de Informaþii, cu toate cã noi am colaborat foarte bine în acest caz, nu am reuºit sã localizãm exact unde se afla acest potenþial criminal.

Acesta este adevãrul ºi acesta este motivul pentru care la un moment dat am apelat la F.B.I. sã ne sprijine sã localizãm ceea ce suspectam.

Da, vã mulþumesc. Dacã sunteþi mulþumit de rãspuns?

Noi la ambele interpelãri am fãcut rãspunsuri scrise, pe care le vom lãsa, ºi aº adãuga doar referitor la nota pe care iniþial a fãcut-o domnul Grecea, se numea ”Notã de informareÒ, a ajuns în mass-media, în care erau acuzate o serie de situaþii împotriva legii, în definitiv, de asemenea, incriminate persoane din Cabinetul Adrian Nãstase.

Ulterior a apãrut un alt raport, numit ”NotãÒ, referitor la deplasarea în Moldova, în care au dispãrut o parte din acuzele iniþiale.

ªi în urmãtoarea zi s-a depus un raport, scris ºi semnat, primului-ministru, care se numeºte ”Raport privind aspecte de interes informativÑoperativ sesizate cu ocazia verificãrilor Departamentului de control ºi anticorupþie al Guvernului în judeþul NeamþÒ.

În acest raport, primele douã nu erau semnate de cãtre nimeni, erau doar lansate pe piaþã, ultimul care este semnat nu mai face referiri la nici un ministru, nu mai face o serie deÉ ci relevã niºte aspecte, iar majoritatea chestiunilor sunt din date neverificateÉ ar rezulta cãÉ respectiv lucruri care fac de fapt distanþa dintre informaþie ºi bârfã. Iar în ceea ce priveºte operaþiunea de filaj barã la barã, Corpul de control al ministrului a verificat acest lucru, nu se confirmã cã ofiþerul sau un subordonat de al sãu ar fi intervenit asupra directorului societãþii fãcând presiuni asupra lui, însuºi directorul Societãþii ”MelanaÒ declarând în scris cã nu a fost nimeni la el, nici sã facã presiuni, nici sãÉ ceea ce se spunea în raport.

Nu se confirmã cã judecãtorul sindic locuieºte în apartamentul fratelui lui Ouatu.

Judecãtorul sindic locuieºte în Cetatea Neamþului nr. 111, Str. Violetei nr. 2, apartamentul 33, ºi are autoturismul cu numãrul de înmatriculare Iaºi-02-K, aparþinând surorii sale. Referitor la susþinerea cã are 6 firme, nu are 6, sunt numai 3.

De asemenea, pe seama deficienþelorÉ deci majoritatea din acele acuze nu se confirmã punctual.

În ceea ce priveºte atitudinea generalã a ºefului unitãþii de informaþii de la Piatra-Neamþ privind sprijinirea, potenþiala sprijinire a fraþilor sãi în procese de privatizare care probabil nu au fost întocmai în conformitate cu legea, acest lucru se va demonstra ulterior.

Sunt întrebãri? Nu sunt.

Domnule ministru, vã mulþumesc foarte mult.

DacãÉ domnule preºedinte, mai avem 3 minute pentru a prezenta distinºilor senatori încã câteva chestiuni. Am fi onoraþi sã ne permiteþi.

Vi s-a pus vreo întrebare?

## **Domnul Ioan Rus:**

Nu.

## **Domnul Adrian Pãunescu** _(din salã):_

Eu propun aºa, sã vinã trei rãspunsuri ºi apoi punem întrebãrile.

Stimate coleg, suntem la ”Întrebãri, interpelãriÒ, deci eu înþeleg cã aveþi de transmis un mesaj, ceva, colegilor senatori.

Dacã este vorba numai despre un minut, douã minute, vã rugãm, aveþi cuvântul!

Aº fi dorit sã informez membrii Senatului asupra faptului cã prin prestaþia din ultima vreme a Poliþiei Române totuºi s-au obþinut niºte rezultate.

ªi doar câteva exemple am vrut sã dau: faptul cã în primele 3 luni de activitate Poliþia de frontierã, de exemplu, a confiscat mãrfuri de 30 de miliarde lei, faþã de 20 de miliarde lei tot anul trecut.

Pe linia drogurilor, aproape 9 tone, faþã de 20 de kg tot anul trecut.

Pe linia migraþiei ilegale, 16.000 de cetãþeni n-au mai putut sã intre în România, este o creºtere cu 171% faþã de anul trecut.

N-au ieºit din þarã ilegal 3.674 de persoane, deci o creºtere de 128% faþã de anul trecut.

Pe frontiera verde creºterea este de 479%.

Adicã, prin eforturile pe care noi le facem, cu toate cã nu ni s-a întâmplat nimic spectaculos nici în ceea ce priveºte bugetul ºi nici în ceea ce priveºte dotarea ºi nici nu ne-a crescut competenþa mai mult decât o aveam, dar printr-o implicare ºi un efort pe care întregul minister le face totuºi avem niºte rezultate care sunt dãtãtoare de speranþã pentru viitor.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Mulþumim domnului ministru pentru prezenþã ºi domnilor secretari de stat. Vã dorim succes în activitate în continuare.

Stimaþi colegi, propun, legat de interpelãri pentru ziua de astãzi, Ministerul Finanþelor Publice trebuie sã soseascã, este la Camera Deputaþilor, doamna secretar de stat Manolescu.

De asemenea, întreb Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, domnul Predilã este prezent? Numai o secundã!

Dar cel care a fãcut interpelarea nu este prezent, domnul Pãcuraru.

Deci rugãmintea este, în cazul domnului PãcuraruÉ Domnul Predilã, luaþi loc! În cazul domnului senator Paul Pãcuraru, legat de mãsuri pentru prezentarea SAPARDului, v-aº ruga sã-i faceþi un text scris ºi sã rãspundeþi în scris, sãptãmâna viitoare sã primeascã domnul senator.

Ministerul de Finanþe, aºteptãm. Mã refer la interpelãri. ªi ca sã epuizãm interpelãrile, sunt interpelãri de fãcut la ora actualã?

Vã rog, foarte pe scurt.

Domnul senator Adrian Pãunescu.

Stimaþi colegi, eu repet, nu trebuie sã reiau regulamentul. Cãci vãd cã sunt multe mâini care se ridicã. Interpelãrile se scriu din timp.

Ne-am înscris, domnule preºedinte, ne-am înscris!

Numai o secundã! Vã dau cuvântul.

Interpelãrile sunt scrise ºi se depun în scris din timp la secretariat, aceasta este problema.

S-a spus cã nu este obligatoriu în ºedinþa trecutã, dumneavoastrã nu aþi fost, domnul senator Adrian Pãunescu a întrebat acest lucru, a spus cã nu este obligatorie depunerea, dacã nu se doreºte ca în aceeaºi ºedinþã sã se dea ºi rãspunsul. Aºa s-a spus.

Stimaþi colegi, sã facem o distincþie între întrebãri ºi interpelãri.

Avem un regulament care ne coordoneazã activitatea, munca în Senat.

Interpelãrile nu pot fi decât scrise ºi se depun la noi. Întrebãri se pot face pe loc.

Sunt miniºtri prezenþi, pot sã vã rãspundã, vã rãspund pe loc.

Întrebarea priveºte o problemã punctualã, în timp ce interpelarea priveºte o problemã mai de ansamblu, în general, de politicã.

Aveþi cuvântul, domnule senator Pãunescu!

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Aici, între interpelare ºi întrebare, rãstignit cu toate întrebãrile ºi interpelãrile posibile din conºtiinþa mea, vreau sã pun urmãtoarele probleme, considerând cã problema, în genere, este situatã undeva între interpelare ºi întrebare.

O chestiune de conºtiinþã pe care n-o putem lãsa, dupã 11 ani de când s-a petrecut, sã continue. Întrebarea mea merge cãtre Guvernul României: care este situaþia românilor izgoniþi barbar din Harghita, Covasna ºi din Mureº, din localitãþi precum Sovata, la sfârºitul anului 1989 ºi în perioade ulterioare?

S-au fãcut comisii, s-au promis rezolvãri, nu s-a rezolvat mai nimic.

Las la o parte faptul cã tuturor celor obligaþi sã-ºi pãrãseascã, într-o noapte, casele lor, li s-a luat atunci totul, unora rãmânându-le numai viaþa.

Ce fel de stat suntem noi, dacã faptul se poate petrece ºi nici un organism al statului nu considerã cã trebuie sã intervinã urgent?

De 11 ani se tot promite acestor oameni, cãrora li s-a distrus avuþia, cãrora li s-a scurtat viaþa, o rezolvare.

Averile acestor oameni, agoniselile lor batjocorite, arse, pierdute cine le mai dã înapoi?

S-au restituit dupã decenii, în România ºi în alte þãri ale estului Europei, averi confiscate abuziv ºi s-au refãcut bogãþii.

Ce facem cu aceºti români nevinovaþi ºi pe care niºte hoarde dezlãnþuite i-au izgonit din România? Da, din România. Acesta este cuvântul, nu numai din Sovata, nu numai din Covasna, nu numai din Harghita, ci ºi din România. Din România care nu este, iatã, capabilã sã facã dreptate dupã 11 ani ºi mai bine fiilor ei.

Vreau sã vã amintesc cã o comisie parlamentarã, o comisie parlamentarã înfiinþatã la 31 decembrie 1991 hotãra: ”În consecinþã, considerãm cã cetãþenii româniÒ (de naþionalitate românã Ñ n.n.) ”din judeþele Harghita ºi Covasna, care au fost nevoiþi sã-ºi pãrãseascã locul de muncã ºi domiciliul ca urmare a manifestãrilor naþionalistºovine ºi sã-ºi piardã agoniseala muncii, uneori de o viaþã, trebuie sã fie despãgubiþi de cei care sunt vinovaþi de provocarea acestor nenorociriÒ.

Aceeaºi comisie asculta pãrerile ºi rugãminþile românilor din aceste zone, care cereau drepturi egale cu ale minoritãþilor ºi respingeau statutul de persoane sau grupuri etnice privilegiate.

Domnule senator, vã rog sã nu vã supãraþi pe mine, cu tot respectul, deci nu ne citiþi toatã scrisoarea, avem o orã la dispoziþie.

Aºa-i cã e plicticos? E plicticoasã viaþa amãrâþilor, nu?

Nu este plicticos, dar ºtiþi, dupã regulament, o întrebare se pune în douã minute, aºa scrie la regulament.

Domnule Vãcãroiu, domnule preºedinte, dupã regulamentul care guverneazã aceastã þarã, dupã Constituþie, trebuia ca aceºti oameni sã aibã o viaþã demnã.

ªi ei ne spun cã viaþa lor este insuportabilã ºi cã nu mai au rãbdare ºi roagã acest guvern, în care au toatã încrederea, sã rezolve, în fine, distanþa uriaºã care îi desparte pe þãranii români de bunãstare, de civilizaþie ºi de promisiunile fãcute. Acesta e rezumatul.

Dacã doriþi sã fim radicali, o spunem, simplu, în 10 secunde: PÂNÃ CÂND?

Domnule senator, numai o secundã, deci prima interpelare este adresatã primului-ministru ºi a doua? Cãci aþi spus douã.

Nouã, tuturor.

Timpul dumneavoastrã este de douã minute ca sã faceþi o interpelare.

Vã mulþumesc foarte mult. Dacã mai sunt interpelãri? Vã rog, domnul senator, aveþi cuvântul!

Interpelarea mea se adreseazã Ministerului Industriei ºi Resurselor ºi Ministerului de Interne.

Limitarea ºi eradicarea corupþiei din sistemul instituþiilor de stat, companiile naþionale, regiile autonome, ºi a altor entitãþi unde statul este acþionar majoritar ºi unde se gestioneazã banul public nu pot fi fãcute fãrã descoperirea ºi pedepsirea celor care au contribuit la amplificarea acestui fenomen, ca urmare a poziþiei pe care au avut-o în conducerea uneia sau alteia din entitãþile menþionate.

Vã semnalez douã asemenea cazuri, care, prin deciziile luate, sfidând legea, au contribuit din plin la scurgerea unor fonduri importante aparþinând la acea vreme CONEL-ului.

Primul caz se referã la aprobarea cumpãrãrii tuturor surselor ºi corpurilor de iluminat, printr-o negociere, directã efectuatã de S.C. Electrica Ñ S.A., componentã atunci a CONEL, potrivit unei Note de negociere nr. 10.704/18.03.1999, ºi, în continuare, începând cu 10.01.2000, la preþuri aprobate de câteva ori mai mari decât cele existente pe piaþã la acea datã.

Mai mult, prin decizia directorilor Gheorghe Mazilu ºi Gheorghe Miulescu, preþurile erau corectate la livrare cu raportul leuÐU.S.D.

Menþionez cã în acea perioadã legea obliga aceste companii naþionale sã organizeze licitaþie publicã ori selecþie de oferte pentru bunurile achiziþionate.

Ilegalitatea sãvârºitã de cei doi directori este atât de evidentã încât dacã aveau curiozitatea sã sondeze piaþa, chiar în magazinele cu amãnuntul, puteau sã constate cã preþurile aprobateÉ

Stimate coleg, încã o datã, este vorba de o interpelare, nu de o declaraþie politicã, vã rog foarte mult sã înþelegeþi.

Aici sã faceþi o sintezã de jumãtate de paginã ºi interpelaþi.

Când vi se dã rãspunsulÉ

Este o problemã punctualã, domnule preºedinte.

Dumneavoastrã þineþi o declaraþie politicã, ce punctualã?!

Nu este o declaraþie politicã, este în timpul nostru.

Timpul nostru este de 8 minute, al grupului.

Stimate coleg, pentru o declaraþie politicã credeþi cã intereseazã pe cineva amãnuntul cu tejgheaua ºi cu treburile acestea?

Dacã nu intereseazã înseamnã cã nu mai citim, nu? Dacã nu ne intereseazã cã banii publici se duc acolo unde se duc, atunci stãm liniºtiþi ºi nu mai facem nimic!

Stimate coleg, vã rog, vã ascultãm.

Nu se poate sã trecem tot timpul cu vederea, numai ca sã ne încadrãm în niºte limite foarteÉ

Dacã nu vreþi sã mai facem, nu facem.

Eu înþeleg cã vreþi sã ridicaþiÉ scuzaþi-mã, nu vorbim în contradictoriu. Când vã dau cuvântul, vorbiþi numai o secundã.

Interpelarea ce înseamnã? Ridici o problemã unui ministru sau primului-ministru, sau unui alt membru al Guvernului, pe o fundamentare logicã, în sintezã ºi când vine ministrul ºi când începe sã dea rãspunsul, atunci vã dau posibilitatea sã puneþi zeci de întrebãri ministrului, dacã nu sunteþi lãmuriþi de rãspuns.

Deci ministrul o sã trebuiascã sã dea rãspunsul în scris, dar cercetând aceste cazuri.

Domnule senator, vã rog, aveþi cuvântul, continuaþi!

Deci al doilea caz se referã la strategia S.C. ”ElectricaÒ privind iluminatul public stradal, aprobatã printr-o altã notã de cãtre directorul general Tudor ªerban, la propunerea aceluiaºi ex-director Gheorghe Mazilu, care sfideazã legea în mod direct.

Prin articolul 72 litera d) din Ordonanþa Guvernului nr. 63/1998, consiliile locale planificã, organizeazã ºi finanþeazã iluminatul public. S.C. ”ElectricaÒ, potrivit acestei legi, nu mai era implicatã în aceastã activitate.

Prin nota amintitã, însã, aceastã societate stabileºte cã în perioada 1.08Ñ31.08.2000 tot ea se va ocupa de finanþarea iluminatului public, adicã cu de la sine putere, fãrã a avea prerogative în acest sens, emite norme de aplicare a Ordonanþei Guvernului nr. 63/1998 angajând, cu totul nejustificat în acest sens, fondurile S.C. ”ElectricaÒ. În baza acestei note, toate filialele din þarã au fost obligate sã achiziþioneze corpuri ºi surse de iluminat de la un singur furnizor, la preþuri negociate, prin lista amintitã în primul caz.

Este de notorietate achiziþionarea fãcutã de Filiala de distribuþie din Arad, în valoare de peste 1 milion de dolari, pentru Primãria Arad, ºi licitaþia publicã fãcându-se în anul 2001, aproape la doi ani dupã ce corpurile au fost achiziþionate ºi montate.

Rog organele de control abilitate ale statului sã stabileascã motivele pentru care s-au utilizat asemenea procedee, pagubele suferite de S.C. ”ElectricaÒ prin deciziile iresponsabile ºi vãdit pãrtinitoare ale directorilor care au aprobat asemenea achiziþii, persoanele responsabile ºi mãsurile stabilite.

Rãspunsul doresc sã fie detaliat ºi în scris.

Deci precizez încã o datã, dacã nu este necesar sã mai venim cu asemenea probleme, spuneþi-ne de la început ºi nu le mai semnalãm ºi lãsãm lucrurile sã decurgã în continuare în aceastã þarã aºa cum au decurs, fiecare sã fure cât poate ºi cum poate!

Stimate coleg, este dreptul dumneavoastrã, deci în calitate de senator aveþi tot dreptul sã puneþi întrebãri, care doriþi dumneavoastrã, ºi dure ºi tot ce vreþi. Aveþi dreptul sã vã adresaþi în scris.

Interpelarea se transmite în scris la ministru, cu tot ce vreþi dumneavoastrã.

Dar se spune cã trebuie sã fie cititã, domnule preºedinte. Dar nu mai citim ºi le trimitem în scris.

Încã o datã, sunteþi senator al României! Prezinþi o sintezã de la tribunã ºi detaliile le dai, le transmiþi ministrului, sã poatã sã dea un rãspuns, dacã vreþi, în amãnunt.

Avem o singurã orã ºi jumãtate!

Vã ascultãm, domnule senator.

Vã ridic o problemã de procedurã, pentru cã am plecat de la microfon într-un mod pe care nu accept sã mi-l provocaþi, sã mã umiliþi ºi vreau sã vã spun ceva.

Noi nu ne-am luat diriginte, ci ne-am ales preºedinte de Senat.

ªi vã rugãm sã ne lãsaþi sã ne desfãºurãm activitatea aºa cum este normal, pentru cã fiecare dintre noi reprezintã instituþia senatorului, nu este membru al unei instituþii numite.

ªi vã rugãm sã ne respectaþi dreptul de a vorbi în numele celor care ni se adreseazã cu plângerile lor.

Eu vorbeam în numele unor þãrani amãrâþi, care nici de aceastã datã nu au fost lãsaþi sã-ºi spunã ºi ei gândul pânã la capãt.

Nu este vorba de mine, eu am posibilitatea sã scot cãrþi, am posibilitatea sã fac emisiuni de televiziune, sã

mã exprim, am crezut cã veþi fi sensibili la scrisul acut ºi dureros al unui þãran român din judeþul Prahova.

Vã rugãm mult de tot sã nu ne mai cenzuraþi, pentru cã aºa ceva nu se poate tolera.

Adicã orice ar fi, oricât v-am preþui, noi nu ne-am ales diriginte la o ºcoalã de handicapaþi, ci ne-am ales un preºedinte pe care-l respectãm, dar care trebuie sã ne respecte.

Da, vã rog, poftiþi!

Sã-mi dea voie colegul ºi stimatul meu coleg Adrian Pãunescu sã nu fiu de acord nici cu fondul spuselor sale, nici cu tonul sãu.

Ironiile sale aspre ºi foarte frumos exprimate Ñ este un mare talent Ñ la adresa preºedintelui nu sunt corecte.

În cazul în speþã, al ultimului vorbitor, preºedintele Senatului a avut dreptate.

Domnia sa sã mã ierte, a extins mult prea mult ceea ce se numeºte o interpelare, intrând în detalii într-adevãr nesemnificative ºi care nu fac parte din ceea ce se numeºte interpelare.

Ba este treaba noastrã! Cineva conduce aceastã ºedinþã ºi are grijã sã rãmânã în limitele a ceea ce se numeºte interpelare, nu declaraþie politicã.

Altfel vine unul mâine ºi spune poezii sau danseazã, sau face, cum sã vã spun, festival de folclor.

A fost în prerogativele sale, nu este vorba de preºedinte acolo.

Suntem liberi, da?, fãrã nici un fel de preºedinte, sã facem fiecare ce vrem?!

Stimaþi colegi, eu cred cã rolul nostru este sã ne respectãm reciproc, ºi între noi ºi în relaþia cu oricare, indiferent de funcþia pe care o ocupã, este vicepreºedinte sau preºedinte de Senat.

Dar aº dori sã înþelegeþi, mai ales domnul senator Pãunescu, pe care-l respect ºi-l admir foarte mult ºi îmi pare rãu cã nu doreºte sã înþeleagã, suntem la ”Întrebãri, interpelãriÒ, ºi nu la declaraþii politice.

La declaraþii politice se poate vorbi 25 de minute nonstop, domnule senator, ºi oricând puteþi sã faceþi acest lucru.

Ne intereseazã problemele grave care se întâmplã ºi eu nu din cauza aceasta v-am oprit ci, pur ºi simplu, pentru cã dumneavoastrã, de la tribunã, voiaþi sã ne citiþi o scrisoare care dura, probabil, 7, 8, 10 minute.

Vã rog sã înþelegeþi. Grupul parlamentar cel mai mare, P.D.S.R., are 8 minute pentru toate întrebãrile ºi interpelãrile. Avem restante rãspunsuri la vreo 20 de întrebãri ºi interpelãri.

Avem la dispoziþie numai o orã ºi jumãtate. Noi îi întrebãm pe miniºtri sã ne rãspundã, dar nu þinem o pledoarie Ñ frumoasã ºi interesantã, cu problemele grele ale þãrii Ñ, n-avem cum, nu ne permite timpul! Nimeni nu pune pumnul în gurã nimãnui. Avem o orã jumãtate. O sã stabilim, vã promit, la primul Birou permanent, o sã stabilim o regulã, în funcþie de mãrimea grupului, câte minute are fiecare, dar putem ºti când vine ministrul sã rãspundã la o întrebare, la o interpelare? Trebuie sã-i lãsãm timp ca, în aceastã orã ºi jumãtate, sã vinã cu toate argumentele pe masã, sã avem timp sã-i punem ºi întrebãri.

Altfel, ce facem? Mai avem 40 de minute, plecãm acasã. Toþi colegii, miniºtrii sunt aici ºi n-am apucat sã dãm rãspunsuri la cele formulate acum douã sau trei sãptãmâni.

Acestea-s problemele. Nu e problema de diriginte sau de altceva.

Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi ºi mie un minutÉ

Domnule preºedinte Vãcãroiu, o secundã, pentru cã tot a venit vorba de Regulamentul SenatuluiÉ

Vã rog eu, dacã e vorba de regulament, aºteptaþi sã vã dau cuvântul.

Asta vã ºi rugam.

Vã rog frumos, domnul senator stã aici, lângã noi, stã aici de o jumãtate de orã domnul senator Popa, vã dau apoi cuvântul ºi dumneavoastrã.

Am douã întrebãri.

Prima se adreseazã doamnei ministru Daniela Bartoº, ministrul sãnãtãþii ºi familiei.

Conform adresei nr. 521/22.01.2001 pentru aplicarea Hotãrârii de Guvern nr. 22/4 ianuarie 2001, aþi ordonat reducerea cu circa 30% a posturilor finanþate de la bugetul de stat la Direcþia de sãnãtate publicã Braºov.

Este adevãrat cã la data emiterii acestui ordin nu exista aprobatã organigrama pentru posturile rãmase, act care trebuia sã stea, sã facã funcþionabil sistemul de sãnãtate ºi, dacã da, ce mãsuri veþi lua pentru a repara disfuncþiile care au intervenit în sistem, în urma desfiinþãrii unor posturi unice la data respectivã?

A doua întrebare era adresatã primului-ministru.

Am primit astãzi rãspuns în scris din partea Ministerului de Finanþe. Era o întrebare extrem de tehnicã, în legãturã cu aplicarea Ordonanþei de urgenþã nr. 229, art. 91[11] , privind reevaluarea imobilizãrilor aflate în patrimoniu.

Am primit rãspunsul ºi sunt mulþumit cu acest rãspuns.

Mulþumesc foarte mult.

Doamna secretar de stat Luminiþa Gheorghiu, dacã puteþi rãspunde.

**Doamna Luminiþa Gheorghiu** Ñ _secretar de stat pentru relaþia cu Parlamentul în Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei_ **:**

## Da, sigur cã da.

Prin Hotãrârea de Guvern nr. 22/2001 privind organizarea ºi funcþionarea Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, s-a aprobat o reducere a numãrului maxim de posturi existent pentru unitãþile finanþate de la bugetul de stat, reducere care s-a realizat în termen de 45 de zile, în perioada 10 ianuarie Ð 26 februarie 2001, în douã etape.

În prima etapã, reducerea s-a efectuat dupã analiza structurii de personal din cadrul fiecãrei unitãþi, pe baza organigramei existente, avându-se în vedere populaþia judeþului, complexitatea unor activitãþi stabilite pentru realizarea obiectivelor ºi programelor pentru anul 2001.

În etapa a doua, dupã reanalizarea reducerilor efectuate de fiecare unitate ºi þinând seama de o nouã organigramã, cu modificãri de structurã nesemnificative, s-a procedat la o redistribuire a numãrului de posturi rezultat, corectându-se astfel majoritatea disfuncþionalitãþilor apãrute în prima etapã.

La Direcþia de sãnãtate publicã Braºov, în prima etapã, procesul de reducere a fost de 24%, deci sub 30%, cât a fost redus per total.

În a doua etapã, dupã reanalizarea situaþiei, procentul final de reducere pentru Direcþia de sãnãtate publicã Braºov a fost de 21%.

În concluzie, în cadrul acestei reduceri, s-a urmãrit gradul de ocupare a întregului personal, în cadrul normei de muncã de 8 ore pe zi, o mai bunã utilizare a forþei de muncã pentru acoperirea sarcinilor ºi atribuþiilor ce revin fiecãrei unitãþi.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult. Sunteþi mulþumit de rãspuns?

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**

**:**

Da. V-aº ruga, dacã aveþi ºi în scris, sã-miÉ

V-am comunicat, astãzi, în scris, rãspunsul prin Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul.

Îmi permiteþi ºi mie, domnule preºedinte?

Numai o secundã, imediat vã dau cuvântul!

Doamna Luminiþa Gheorghiu, ca sã închidem cu Ministerul Sãnãtãþii, mai existã o întrebare adresatã, mai veche, de doamna senator Ciocan Maria Ñ indexarea drepturilor donatorilor de sânge, reducerea numãrului acestora ºi a cantitãþii sângelui.

O avem ºi pe aceasta.

Vã rog sã daþi rãspunsul cuvenit.

Prin Hotãrârea de Guvern nr. 298/8 martie 2001 s-a aprobat majorarea nivelului alocaþiilor de hranã pentru consumurile colective din unitãþile sanitare publice ºi al drepturilor acordate donatorilor de sânge.

Astfel, conform art. 2, nivelul drepturilor acordate donatorilor de sânge, potrivit legii, este de 152.900 lei pentru alocaþiile de hranã sau bonuri valorice pentru produsele alimentare acordate la fiecare donare de sânge efectivã ºi de 379.800 lei pentru recompensele sub formã de bonuri valorice pentru produsele alimentare acordate la fiecare a cincea donare, în condiþiile art. 10 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 4/1995 privind donarea de sânge, utilizarea terapeuticã a sângelui uman ºi organizarea transfuzionalã în România, cu modificãrile ulterioare.

Nivelul alocaþiilor de hranã pentru consumurile colective din unitãþile sanitare publice este stabilit conform anexei la hotãrârea mai sus menþionatã.

Vã precizez cã a avut loc o creºtere de 300%.

În urma diligenþelor întreprinse la sfârºitul acestei sãptãmâni, hotãrârea de guvern va fi publicatã ºi în ”Monitorul OficialÒ.

Precizãm cã imediat dupã numirea noii conduceri guvernamentale de la nivelul Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei, unul din punctele prioritare a fost ºi mãrirea alocaþiilor de hranã pentru consumurile colective din unitãþile sanitare publice ºi a drepturilor acordate donatorilor de sânge.

În acest sens, am dat citire Hotãrârii Guvernului nr. 298/8 martie 2001.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Doamna secretar de stat, mai aveþi rãspuns la vreo întrebare?

O interpelare a domnului senator Popa Nicolae-Vlad.

Legat de implicarea în control financiar, da? Vã ascultãm. Vã rog sã daþi ºi rãspunsul la aceastã întrebare.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 72/1996 privind finanþele publice, ale statutului Casei Naþionale a Asigurãrilor de Sãnãtate, ale normelor Ministerului Finanþelor Publice, în calitate de ordonator principal de credite, C.N.A.S. monitorizeazã lunar, pe baza contului de execuþie, sumele lunar colectate, ºi respectiv cheltuielile efectuate de cãtre casele de asigurãri de sãnãtate judeþene, a municipiului Bucureºti, ale Casei de asigurãri de sãnãtate a transporturilor ºi ale Casei de asigurãri de sãnãtate a apãrãrii, ordinii publice, siguranþei naþionale ºi

autoritãþii judecãtoreºti, în baza prevederilor cuprinse în bugetul de venituri ºi cheltuieli aprobat.

Trimestrial, pe baza datelor cuprinse în dãrile de seamã contabile, prezentate de casele de asigurãri de sãnãtate în calitate de ordonatori secundari, Casa naþionalã analizeazã modul de colectare ºi gestionare a fondurilor.

De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 1 alin. 3 din Normele metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condiþiile acordãrii asistenþei medicale în cadrul sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate pentru anul 2001, execuþia bugetarã la nivelul caselor de asigurãri de sãnãtate pe fiecare segment de asistenþã medicalã se face publicã instituþiilor interesate, în termen de 30 de zile de la încheierea fiecãrui trimestru.

Legat de aspectul privind modul de repartizare a sumelor destinate serviciilor medicale de cãtre casele de asigurãri de sãnãtate, menþionãm cã, în conformitate cu Legea nr. 145/1997 a contractului-cadru ºi a normelor metodologice de aplicare, decontarea cheltuielilor aferente îngrijirii sãnãtãþii persoanelor asigurate se face în baza contractelor încheiate cu furnizorii de servicii medicale, având în vedere indicatorii ºi criteriile specifice prevãzute pentru fiecare segment de asistenþã medicalã.

La nivelul Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei s-a constituit o comisie formatã din reprezentanþi ai ministerului, ai Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate ºi ai Colegiului medicilor din România, care analizeazã, în acest moment, modificãrile la contractul-cadru ºi normele metodologice de aplicare a acestuia.

Domnul senator Popa?

De la Casã n-am primit rãspuns.

Casa v-a rãspuns prin noi, pentru cã lucrãm împreunã la normele-cadru.

Eu v-aº ruga sã-i transmiteþi ºi în scris domnului senator Popa.

Îi transmit în scris, astãzi, prin Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul.

Dacã aveþi vreo întrebare de adresat Ministerului Sãnãtãþii, fiind prezentã aici doamna ministru.

Mai era o interpelare, dar domnul senator Pãcuraru Paul nu este în salã.

Domnul senator Pãcuraru Paul dacã era în salã îi dãdeam cuvântul. Nefiind în salã, ne pare foarte rãu.

Vã mulþumim, doamnã secretar de stat, pentru rãspunsurile date.

Domnul senator Iorga, aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

În ºedinþa trecutã am formulat o întrebare, nu o interpelare, foarte scurtã, în atenþia domnului prim-ministru Adrian Nãstase.

Ca ºi colegul Nicolae Popa Vlad, am primit ºi eu un rãspuns astãzi de la Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului.

Nu mã satisface rãspunsul. Eu rãmân la pãrerea mea cã ”CelohartÒÐul din Zãrneºti a fost vândut pe nimic, iar întrebarea era ce mãsuri intenþioneazã sã ia primul-ministru vizavi de aceastã vânzare Ñ spun eu Ñ frauduloasã.

În foarte puþine cuvinte ºi în foarte puþin timp vreau sã vã citesc din rãspunsul Autoritãþii pentru Privatizare, care este pãcãlitã, probabil, de rãmãºiþele din fostul F.P.S.

”Prin Hotãrârea Consiliului de administraþie al Fondului Proprietãþii de Stat din 11.02.2000, adoptatã ca urmare a Moþiunii simple a Senatului în data de 14 noiembrie 2000, a fost suspendatã, începând cu data de 30.XI, semnarea contractelor de vânzare-cumpãrare pe acþiuni pânã la primirea punctului de vedere al Guvernului României.Ò

Guvernul României nu ºi-a formulat nici un punct de vedere, iar în data de 19.12.2000, exact în aceeaºi zi în care sindicaliºtii de la ”CelohartÒ Zãrneºti primeau o hârtie din care rezulta cã s-a suspendat vânzareacumpãrarea, se încheia Ñ conform adresei aceleiaºi Agenþii pentru Privatizare Ñ contractul de vânzarecumpãrare al fabricii, repet, pe nimic.

Vã rog sã consemnaþi cã aºtept în continuare rãspuns de la domnul prim-ministru Adrian Nãstase.

S-a reþinut întrebarea ºi va fi adresatã domnului prim-ministru Adrian Nãstase.

Rugãm Ministerul JustiþieiÉ

Eu aº vrea sã iau cuvântul. Am o propunere de fãcut.

Vã rog.

Având în vedere actuala structurã a Senatului, propun Biroului permanent sã analizeze urmãtoarea soluþie: pentru ºedinþele de luni, timpul afectat pentru ”Declaraþii politiceÒ sã se extindã cel puþin cu 30 de minute ºi, în raport cu aceasta, ºi timpul acordat grupurilor parlamentare, pentru cã sunt o serie întreagã de declaraþii politice, în primul rând de la Grupul Partidului România Mare, care n-au putut fi prezentate ºi care, în general, se acumuleazã de la o sãptãmânã la alta ºi pentru cã situaþia întâlnitã astãzi ºi care a creat aceastã tensiune cu totul neplãcutã ºi cu totul nedoritã în aceastã salã, propun, de asemenea, ca Biroul permanent sã analizeze urmãtoarele douã aspecte: extinderea timpului pentru interpelãri ºi întrebãri, la fel, cel puþin cu jumãtate de orã, iar dezbaterea unor proiecte de lege, a unor alte documente, a unor hotãrâri sau alte documente sã se facã dupã epuizarea acestor puncte.

În acelaºi timp, al doilea aspect, aº dori, aºa cum se limiteazã timpul pentru interpelare, sã se limiteze ºi timpul pentru un rãspuns, pentru cã aºa mi se pare echitabil.

Stimate coleg, am reþinut propunerile pe care dumneavoastrã le faceþi. Sã ºtiþi cã le-am discutat în Biroul permanent. O sã le reluãm.

Dumneavoastrã aveþi, totuºi, 16 minute la Declaraþii politice, celelalte grupuri au 4Ð5 minute.

Vom discuta ºi vom merge ºi pe aceastã formulã ºi cred cã este bine.

Legat de interpelãri, putem extinde, dar nu vor mai fi radiodifuzate.

ªi programul radioului se poate modifica!

Sã nu uitãm cã pânã acum o sãptãmânã în salã erau 5 inºi la ”Întrebãri, interpelãriÒ, stimaþi colegi. Deci atât de mare era interesul. Era domnul Pãunescu cu încã câþiva.

Sunt de acord cu dumneavoastrã sã facem tot ce este posibil sã aveþi posibilitatea sã puneþi întrebãri ºi sã primiþi rãspunsurile cuvenite.

Domnul Alexe Costache Ivanov, domnule secretar, aveþi o serie de întrebãri. Vi le reamintesc. Domnul Adrian Pãunescu v-a întrebat problema proceselor lui Miron Cosma, ”se impune o judecare corectã ºi obiectivã fãrã ingerinþe politiceÒ. Dumitrescu Viorel, aceeaºi problemã.

Ministerul Justiþiei, domnului Adrian Pãunescu, situaþia familiei lui Marius Cojocaru, decedat dupã revolta de la Braºov, din noiembrie.

Mi se pare cã acestea sunt. Vã ascultãm. ## **Domnul Alexe Costache Ivanov** Ñ _secretar de stat_

_pentru Relaþia cu Parlamentul în Ministerul Justiþiei_ **:**

E o interpelare comunã formulatã de domnul senator Adrian Pãunescu ºi Viorel Dumitrescu.

La aceastã interpelare noi rãspundem urmãtoarele: prin rechizitoriul întocmit de cãtre Parchetul de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie, Miron Cozma a fost trimis în judecatã pentru subminarea puterii de stat, neîndeplinirea, cu ºtiinþã, a îndatoririlor de serviciu sau îndeplinirea lor defectuoasã, distrugere ºi semnalizare falsã ºi pentru nerespectarea regimului armelor ºi muniþiilor.

În fapt, în sarcina lui Miron Cozma, s-a reþinut cã, în timpul evenimentelor din Valea Jiului ºi Bucureºti, care s-au desfãºurat în perioada 23Ð28 septembrie 1991, a determinat cu intenþie sãvârºirea fãrã vinovãþie de cãtre unii mineri a unor fapte prevãzute de legea penalã, care au constat în acþiuni de naturã sã slãbeascã puterea de stat, neîndeplinirea cu ºtiinþã a îndatoririlor de serviciu sau îndeplinirea lor defectuoasã, pãrãsirea postului, distrugerea ºi semnalizarea falsã ºi Miron Cozma a comis personal infracþiunea de nerespectare a regimului armelor ºi muniþiilor.

Învestitã cu soluþionarea cauzei, Curtea de Apel Bucureºti, Secþia a IIÐa penalã, prin Sentinþa nr. 8, pronunþatã în 12 iulie 1998, a schimbat încadrarea juridicã din infracþiunea de subminare a puterii de stat în infracþiunea de ultraj contra bunelor moravuri ºi tulburarea liniºtii publice ºi l-a condamnat pe Miron Cozma la o pedeapsã de 3 ani închisoare, pedeapsã care s-a constatat cã a fost graþiatã în proporþie de o doime. Pentru infracþiunea de neîndeplinire cu ºtiinþã a îndatoririlor de serviciu sau îndeplinirea lor defectuoasã, Miron Cozma a fost condamnat la o pedeapsã de 1 an ºi 6 luni. Prin contopire, s-a dispus ca cel în cauzã sã execute 1 an ºi 6 luni închisoare.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Dacã aveþi întrebãri suplimentare de pus, domnule senator...

## **Domnul Adrian Pãunescu**

**:**

Nu mai am nici o întrebare. Nu mi-a mai rãmas decât sã dau din cap.

Da. Mulþumesc.

Legat de situaþia familiei lui Marius Cojocaru.

Referitor la familia Cojocaru din Craiova, l-am ruga pe domnul senator Adrian Pãunescu sã aibã bunãvoinþã sã ne punã la dispoziþie mai multe date, pentru cã, deºi am încercat sã identificãm dosarul care a fost strãmutat din raza Curþii de Apel Craiova în raza Curþii de Apel Alba Iulia, nu a putut sã fie depistat. Am sã sun la telefonul dumneavoastrã, poate îmi daþi mai multe amãnunte, ca sã putem sã facem lucrarea într-un timp util. Deºi am depus stãruinþe, n-am putut sã aflãm prea multe date care sã ne ajute.

Domnule ministru, vã rog sã sunaþi, dar la telefonul particular, pentru cã, din grija ca banii Senatului sã nu mai fie cheltuiþi de senatori, am renunþat sã mai am birou la Comisia de culturã, aºa cã vã rog sã mã sunaþi la telefonul particular pe care vi-l voi da ºi sã încercãm sã ajutãm familia respectivã.

Vã mulþumim mult, domnule secretar de stat. Doamna secretar de stat Manolescu, vã rog, vã aºteptãm.

Rog pe domnul senator Buzatu Gheorghe sã prezinte interpelarea pe care a fãcut-o.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

O sã fiu cât se poate de scurt, nu înainte însã de a face ºi eu aceastã propunere, pe linia celor precizate de senatorul Adrian Pãunescu.

Eu, cred, domnule preºedinte, având în vedere ce înseamnã Parlamentul, ce a însemnat Parlamentul, cã totuºi ar trebui extins timpul alocat declaraþiilor, interpelãrilor noastre.

S-a înþeles. O sã analizãm posibilitatea sã-l majorãm.

Pentru cã se întâmplã aceastã situaþie curioasã: noi alocãm cea mai mare parte din timp votând proiecte de lege, ordonanþe de urgenþã, în sfârºit, toate care ne-au rãmas moºtenire, iar chestiunile care se nasc acum ºi pentru care am fost aleºi sunt expediate în câteva minute, 2, 3 minute.

Dacã aº prezenta lista problemelor care mi-au fost ridicate ieri la întâlnirea cu alegãtorii din Paºcani vã spun cã ar trebui 10 minute ... ºi care, totuºi, trebuie fãcute cunoscute.

Stimate coleg, noi avem atribuþii multiple. Asta nu înseamnã cã dumneavoastrã rezolvaþi aici, în plen... Noi vorbim despre plenul Senatului.

Un coleg senator se deplaseazã la minister, se deplaseazã la orice instituþie, cere elemente suplimentare, poartã discuþii, rezolvã probleme la instituþiile în cauzã.

Eu sunt de acord, dacã doriþi. Dacã este atâta dorinþã, o sã discut în Biroul permanent sã punem 3 ore întrebãri ºi interpelãri.

Repet încã o datã, am vrut doar sã facem puþinã distincþie legat de faptul cã trebuie sã întreb un ministru ceva. În scris îi dau toatã argumentaþia în detaliu, în plen prezint sinteza. Când îmi rãspunde, nu-mi rãspunde atât

cât sã mã lãmureascã, îi pun întrebãri suplimentare. Deci avem aceastã posibilitate.

Vreau sã înþelegeþi cã deocamdatã avem o orã ºi jumãtate. Vreþi sã extindem la douã ore ºi jumãtate ”Întrebãri, interpelãriÒ, extindem la douã ore ºi jumãtate.

Vã înþeleg foarte bine, domnule preºedinte, mai ales cã aveþi în mine un admirator, sã ºtiþi.

Cred cã putem sã ne gândim ºi la niºte ºedinþe de noapte, pentru cã nu se dau diurne, prin regulament, ºi cine doreºte, ºi Radioul, sã fie invitaþi aici, de la 9,00 la 11,00.É Este o sugestie.

Domnule preºedinte, rãmân la ordinea de zi, tocmai în acest context, în spiritul celor precizate de senatorul Adrian Pãunescu, sunt totuºi probleme care nu pot fi tratate foarte repede.

Este vorba de chestiunea Academiei. Am fãcut ºi data trecutã o interpelare aici ºi acum revin.

Academia a trãit ºi trãieºte niºte criterii de bazã.

Eu v-am dat cuvântul cã este doamna ministru Manolescu aici. Aþi fãcut o interpelare.

Mi s-a rãspuns, doamna ministru a fost foarte amabilã, mi-a rãspuns. Am primit ºi astãzi acelaºi rãspuns.

Care este chestiunea? S-a primit la Academie, în luna ianuarie, o adresã de la Ministerul Finanþelor care prevede reducerea cu 30% Ñ este dezastru Ñ a cheltuielilor pentru salarii. Este dezastru! Am vorbit cu preºedintele Academiei, cu vicepreºedinþii Academiei, cu contabilul-ºef ºi aºa mai departe.

30% ar însemna, domnule preºedinte, diminuarea fondului de salarii cu 51,9 miliarde lei, iar din cele 3.690 de persoane încadrate actualmente în Academie ar trebui sã plece, pânã la sfârºitul anului, exact 1.082 de persoane. Asta înseamnã pentru Academia Românã, dupã ce a suportat alte succesive reduceri, un fel de holocaust.

Preºedintele va fi silit sã-ºi dea demisia de onoare. În adresa care mi s-a înmânat, se va produce decimarea unor institute angajate pe programe specifice. Nu mai vorbesc de faptul... Lungesc puþin expunerea...

La noi se acordã premii ale Academiei, cele mai preþioase, cele mai râvnite. Dacã ar fi vorba ca Academia sã plãteascã aceste premii din banii pe care îi posedã ar trebui sã acorde un premiu de 35.000 lei. Umblând cu cheta, acordã anual un premiu de 1,5 milioane. Asta înseamnã cã eu, dacã iau premiul Academiei, nu pot sã cumpãr 10 pachete de þigãri. La 1900, un premiu al Academiei era egal cu o moºie, 3 sau 4 premii ale Academiei însemnau 4Ð5 moºii. Sunt multe altele.

Pe de altã parte, adresa pe care mi-a prezentat-o Ministerul Finanþelor prevede ca institutele sã realizeze bani din contracte. Noi realizãm. Când scoatem o sumã de 40Ð50 de milioane de lei este ceva formidabil, dar acea sumã nu o putem da la salarii. De ce? Avem atâtea nevoi, aparaturã, deplasãri în þarã ºi în strãinãtate, publicaþii, le plãtim tot noi. Este imposibil! Rãspunsul prevede tocmai acest lucru.

Eu am comunicat Academiei. Am mulþumit doamnei secretar de stat pentru rãspunsul dat, cã aceastã sumã de 50 de miliarde ne-a fost alocatã. Academia ce mi-a comunicat? Surprizã! Banii nu sunt pentru salarii, ci pentru clãdiri ºi altele.

Întrebarea este aceasta. Când vor veni banii respectivi pentru salarii? Nu mai putem umbla cu cheta.

Doamna Manolescu, dacã doriþi sã daþi un rãspuns. Înþeleg cã aþi dat un rãspuns scris aici.

**Doamna Maria Manolescu** Ñ _secretar de stat în Ministerul Finanþelor Publice:_

## Da, domnule preºedinte.

Adevãrul este cã programul de reducere cu pânã la 30% a personalului decurge din programul de guvernare.

O soluþie noi am prezentat-o în rãspunsul pe care l-am dat Academiei, în ce priveºte veniturile extrabugetare ºi plus acele credite bugetare asupra modului de utilizare a sumelor.

Vã promit cã ºi eu mâine urmeazã sã discut cu colegii mei de la direcþia de profil pentru a vedea exact destinaþia, faptul cã nu sunt destinate pentru salarii, ci au alte destinaþii.

Vã promit cã vom þine legãtura ºi vom stabili exact modul de utilizare a lor.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumim, doamnã ministru.

Mai aveþi o serie de întrebãri care vi s-au pus.

Domnul Radu Constantin, situaþia Societãþii ”AvicolaÒ Tãrtãºeºti.

Domnul Pãcuraru vãd cã lipseºte, nu-i mai daþi rãspunsul dacã nu este interesat ºi nici obligativitatea de a mai veni. Dacã mai repune o datã întrebarea aceasta, de acord cu dumneavoastrã.

Ministerul Finanþelor, domnul Vlad Popa, legat de Ordonanþa nr. 229.

Vã ascultãm.

## **Domnul Nicolae-Vlad Popa**

**:**

Am primit rãspunsul în scris.

S-a primit rãspunsul scris.

Vã rog sã rãspundeþi domnului Radu Constantin.

Referitor la propunerea de exceptare de la plata taxelor vamale a importurilor de porumb destinat producerii mãlaiului pentru consum, menþionãm faptul cã Ministerul Finanþelor Publice a avizat recent un proiect de act normativ care a fost iniþiat de Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor în care se acordã exceptarea de la plata taxelor vamale pentru importurile de porumb, orz, secarã ºi seminþe de floarea-soarelui, iniþiativã care urmeazã sã fie transmisã Guvernului României spre aprobare.

Deci existã o iniþiativã tocmai în sensul propus de domnul senator.

Referitor la mãsurile propuse pentru redresarea Societãþii Comerciale ”AvicolaÒ Tãrtãºeºti din judeþul Dâmboviþa referitor la acordarea sprijinului financiar de circa 25 de miliarde de lei în anul 2001 în vederea menþinerii ºi conservãrii fondului genetic, menþionãm cã Societatea Comercialã ”AvicolaÒ Tãrtãºeºti a beneficiat, în anul 1997, de un împrumut din fondurile proprietãþii de stat, în sumã de 11 miliarde de lei, în vederea restructurãrii ºi reabilitãrii patrimoniului genetic, conform prevederilor Hotãrârii Guvernului nr. 239/1997 privind acordarea unor fonduri în vederea restructurãrii ºi reabilitãrii patrimoniului genetic la speciile de porcine, pãsãri, în scopul pãstrãrii capacitãþii de relansare a producþiei naþionale de carne de porc, de pasãre ºi de ouã.

Potrivit prevederilor art. 4 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 33/2000 privind finanþarea de la bugetul de stat a unor mãsuri pentru protejarea patrimoniului genetic, repartizarea sumelor pentru întreþinerea, conservarea ºi perpetuarea patrimoniului genetic al animalelor pe specii, rase, linii, hibrizi, precum ºi numãrului de animale pentru care se acordã aceste sume se stabilesc anual, prin hotãrâre de Guvern, la propunerea Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor.

De asemenea, potrivit art. 6/1 din ordonanþa de mai sus, anual, prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor, se stabileºte lista cuprinzând deþinãtorii de patrimoniu genetic.

Menþionãm cã, în baza prevederilor Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 33/2000, Societatea ”AvicolaÒ Ñ S.A. Tãrtãºeºti a beneficiat de la bugetul de stat în anul 2000, de suma de 7 miliarde lei.

Da, vã mulþumesc foarte mult.

Sunt întrebãri suplimentare? Nu sunt, da?

Solicit rãspuns în scris.

Da.

Da, mulþumim foarte mult. Mai aveþi vreo întrebare?

Mai aveam din partea domnului senator o altã interpelare în ceea ce priveºte Fondul de Asigurãri Sociale.

Am primit rãspunsul în scris, sãptãmâna trecutã.

Vã rog sã îi daþi rãspunsul, dacã îl aveþi. Sau l-a primit?

Nu. Am dat rãspunsul în scris. Dacã mai este nevoie ºi la aceasta? Da?

Nu, nu mai este nevoie.

Bine. Mulþumim foarte mult.

Ministerul Apãrãrii Naþionale? Este aici? Nu.

Bun. Atunci, Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, domnul secretar de stat Gheorghe Predilã.

Deci, domnule secretar de stat, aveþi douã întrebãri, da? Una, legatã Ñ dacã mai este nevoie Ñ de situaþia Societãþii ”AvicolaÒ S.A. Tãrtãºeºti, pentru domnul senator Radu Constantin.

Nu mai este nevoie.

Deci este suficient, nu mai este nevoie sã rãspundeþi întrebãrii domnului senator.

ªi aveþi întrebarea legatã de asigurarea stocurilor de grâu ºi de porumb pentru populaþie. Un prim rãspuns.

ªi dacã puteþi sã daþi rãspuns ºi la situaþia Hipodromului Ploieºti.

Aºadar, prima întrebare, legatã de asigurarea stocurilor de grâu ºi porumb pentru populaþie.

## **Domnul Gheorghe Predilã** Ñ _secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor:_

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Problema stocurilor de grâu pentru panificaþie ºi a porumbului pentru mãlai a constituit, încã de la instalarea echipei de la Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, o preocupare de bazã, pentru cã, în primele zile ale lunii ianuarie ºi apoi toatã luna ianuarie ºi februarie, au fost o serie de luãri de poziþie cu privire la ”dacã mai ajunge sau nu ajunge grâul, dacã existã sau nu, cu adevãrat, criza grâuluiÒ. ªi s-a fãcut o inventariere prin direcþiile agricole, antrenând toþi specialiºtii pe care îi au în subordine în fiecare judeþ, ºi la data de 15 martie s-au identificat în stoc 957.000 de tone de grâu, din care 751.000 de tone de grâu erau la gospodãriile populaþiei. Din toate acestea, constituiau ca sursã pentru pâine, pentru panificaþie, numai 210.000 de tone. ªi mai erau, la vremea respectivã, la 15 martie, în stoc 41.000 de tone de fãinã. Consumul nostru, pentru populaþia urbanã, lunar este de 150.000 de tone de grâu. Deci, toate aceste stocuri ajung pânã la data de 5 mai 2001. În aceastã situaþie, Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor a propus Guvernului sã se disponibilizeze din rezerva de stat 100.000 de tone de grâu.

De asemenea, s-a propus realizarea unui import de grâu, exceptat de la plata taxelor vamale, în valoare de 100 de milioane de dolari, pe relaþia G.S.M. 103, care sã completeze stocul existent, ca aceastã cantitate de grâu sã ajungã pânã la noua recoltã.

Documentele sunt depuse la Guvern.

Astãzi, înainte de a intra în Senat, am intervenit ºi mi s-a spus cã, în aceastã dupã-amiazã, se va lua o decizie cu privire la eliberarea acelor 100.000 de tone de grâu, întrucât s-au fãcut douã variante de propuneri ºi ultima variantã acceptatã a fost cea propusã de cele douã patronate, în sensul cã judeþele, împreunã cu cele douã patronate, identificã ºi stabilesc cantitãþile de grâu care trebuie distribuite la agenþii economici de morãrit ºi panificaþie.

De acord, da?

De acord.

Mulþumit de rãspuns.

Legat de Hipodromul de la Ploieºti puteþi sã daþi un rãspuns?

Domnule preºedinte, am documentul în faþã, întocmit de Societatea Naþionalã ”Cai de RasãÒ. Acest hipodrom, din 1961, dupã ce s-a desfiinþat Hipodromul de la

Vã mulþumim foarte mult. Deja aþi intrat în foarte multe detalii.

Aveþi vreo întrebare de pus?

Sunt nemulþumitã de rãspunsul cu care a venit Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor. Interpelarea mea s-a referit la faptul ca acest hipodrom sã fie dat în administrare ”Loteriei NaþionaleÒ pentru cã în 1998 se ºtia ce se întâmplã cu acest hipodrom. ”Loteria NaþionalãÒ a venit cu o ofertã atunci de 9 miliarde sã îl punã la punct, sã organizeze din nou pariuri, sã dea drumul acestui sport, care este destul de important, dar nu s-a realizat acest lucru. Deci aceasta este interpelarea mea. Problema cu privatizarea Societãþii Naþionale ”Cai de RasãÒ unei firme italiene îmi pune ºi mie un semn de întrebare, pentru cã toate hipodromurile din Europa sunt ale þãrilor respective, cumpãrate de firmele þãrilor respective. Haideþi sã ne respectãm ºi noi, ºi calul nostru sã aibã ºi el un hipodrom în care sã alerge, sã arate ce este, sã arate cã este foarte important. Cu el s-au fãcut infuzii în diferite rase de cai din Europa ºi sã îl respectãm. Mulþumesc.

Deci, domnule preºedinte, dacã ”Loteria NaþionalãÒ ne sesizeazã, noi nu avem nimic împotrivã.

Domnule secretar de stat Predilã, vã rog foarte mult. Eu nu am înþeles, totuºi, de ce doamna senator Sporea este nemulþumitã de rãspuns.

Nici eu.

Rãspunsul a fostÉ Deci dumneavoastrã aþi fãcut un comentariu pe marginea rãspunsului pe care vi l-a dat domnul secretar de stat Predilã ºi nu înþeleg care vã este nemulþumirea.

Deci eu am pus întrebarea de data trecutã referitor laÉ de ce nu s-a realizat aceastã É Nu s-a dat în administrare ºi am solicitat sã înceapã o discuþie între ”Loteria NaþionalãÒ ºi Societatea Naþionalã ”Cai de RasãÒ, pentru a se ajunge ca acest hipodrom sã arate aºa cum trebuie sã arate un hipodrom, în care sã aibã loc curse de cai. ªi aici mi s-a fãcut o sintezã a ceea ce s-a întâmplat pe hipodrom.

Nu. Vi s-a dat un rãspuns în sensul cã ”Loteria NaþionalãÒ nu este interesatã.

Nu au sesizat, nu au cerut nimic la ora aceasta.

Nu au mai venit. A fost o propunere atunci ºi cam atât.

Din partea Ministerului Afacerilor Externe, domnul Cristian Niculescu, da? Vã ascultãm, domnule secretar de stat.

Deci aveþi o întrebare a domnului senator Adrian Pãunescu, legatã de demnitarii strãini care umblã prin Ardeal. ªi, cam atât. V-aº rugaÉ

**Domnul Cristian Niculescu** Ñ _secretar de stat pentru relaþia cu Parlamentul în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

Deci, rãspuns la interpelarea adresatã de domnul senator Adrian Pãunescu.

Din datele comunicate de Ambasada Republicii Ungare la Bucureºti, organizatoarea pãrþii a doua a vizitei în România a domnului Zsolt NŽmeth, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe ungar, 21Ð24 februarie 2001, au rezultat unele diferenþe faþã de elementele de program comunicate iniþial Ministerului Afacerilor Externe român. Aceste diferenþe au apãrut ca urmare a schimbãrilor de program survenite în ultimul moment, la solicitarea expresã a demnitarului ungar, Ambasada Republicii Ungare la Bucureºti necunoscând anterior acest traseu.

La ce se referã aceste diferenþe? 1) Deplasarea la Aiud, la solicitarea expresã a consulului general al Ungariei la Cluj-Napoca, domnul L‡szl— Alfšldi, pentru a vizita internatul ªcolii confesionale de limbã maghiarã, pentru renovarea cãreia Budapesta este dispusã sã aloce fonduri; 2) O altã diferenþã de program: nu a mai avut loc vizita la Oradea ºi nici întrevederea cu episcopii L‡szl— TškŽs ºi Jozsef Tempfi.

Vai de mine! Sunt trist.

Ba este. A depus oferte ºi vi le aduc, le-am ºi depus.

A fost în 1998.

În 1998, da.

Nu au mai venit acum.

Sunt interesaþi ºi acum, probabil.

S-a înþeles.

În legãturã cu vizita neoficialã la Arad a doamnei Ibolya D‡vid, ministrul justiþiei Republicii Ungare, Ambasada Republicii Ungare la Bucureºti a comunicat cã nu a fost informatã despre programul în România al demnitarului ungar, ambasadorul Republicii Ungare la Bucureºti fiind chemat în audienþã pentru a i se comunica poziþia Ministerului Afacerilor Externe român cu privire la necesitatea notificãrii vizitelor particulare în România ale membrilor Executivului ungar.

În urma demersului Ministerului Afacerilor Externe român, Ambasada Republicii Ungare la Bucureºti a informat, ulterior, cã demnitarii maghiari Gyšrgy Matolcsi, ministrul ungar al economiei, ºi Tibor Szab—, preºedintele Oficiului maghiarilor din afara graniþelor, urmau sã participe la festivitãþile din data de 15 martie 2001, care au fost organizate în România. Deci, în acest caz, imediat dupã chemarea ambasadorului ungar la Ministerul Afacerilor Externe, Guvernul a fost informat, în timp util, despre deplasarea demnitarului ungar pe teritoriul României, cu ocazia manifestãrilor organizate la 15 martie 2001.

Mai departe, Ministerul Afacerilor Externe va continua aceastã practicã de informare a Executivului despre prezenþa pe teritoriul României a demnitarilor ungari.

Cel mai recent exemplu cã se intrã, oarecum, într-o normalitate, din acest punct de vedere, se referã la vizita particularã în România a domnului Tam‡s Perenyei, secretar de stat în Ministerul Apãrãrii din Ungaria, despre care Ministerul Afacerilor Externe, în baza datelor furnizate de partea ungarã, a informat deja o vizitã care urmeazã în luna aprilie. Deci dupã ce am discutat cu Ambasada Republicii Ungare la Bucureºti am obþinut acest acord al dânºilor, cã vor spune absolut de fiecare datã când se va deplasa câte un demnitar maghiar pe teritoriul þãrii noastre.

Pânã acum, de la data de la care dumneavoastrã aþi ridicat interpelarea ºi de la data de la care în Guvern s-a discutat acest lucru, pentru cã ºi în Guvern s-a discutat acest lucru, observãm cã lucrurile sunt în regulã.

Domnule senator Pãunescu, dacã aveþi de pus întrebãriÉ

Este, într-adevãr, un mare progres în întreaga sferã de realizãri a umanitãþii, cã diplomaþi din altã þarã comunicã din timp Ministerului Afacerilor Externe al þãrii în cauzã când vor veni ei la noi. Eu credeam cã altfel trebuia sã stea lucrurile, credeam cã sunt ºi criterii de oportunitate.

Guvernul Român, prin ministrul administraþiei locale, a exprimat un punct de vedere critic atunci când s-a aflat cã sunt niºte demnitari ai altei þãri care circulã aiurea prin Ardeal. De fapt, nu e chestiunea pe unde anume circulã. Pe mine nu mã intereseazã în ce þarã. O þarã. Sunt pe la noi, prin Ardeal, ºi fac ei ce vor pe acolo, ºi Ministerul Afacerilor Externe, de fapt, ne confirmã cã era informat.

Nu înþeleg, iarãºi, aceastã nepunere de acord a unor reacþii ale Guvernului nostru, care nu este un Guvern alternativ, ci este singurul nostru Guvern! De aceea, am dori ºi mai multã demnitate, ºi mai multã fermitate, ºi chiar sã fie o implicare a Guvernului când existã vizite ale unor miniºtri din þãri strãine. Eu nu ºtiu dacã în Statele Unite ale Americii, de exemplu, poate merge un ministru român prin statul Ohio sã facã el ce vrea peacolo. ªi nici dacã în Bulgaria poate veni un ministru turc, confidenþial. Puþinã rigoare trebuie ºi în acestea, pentru cã altfel nici nu vom mai înþelege ce este acela spionaj turistic ºi ce este aceea culturã turisticã.

Da. Vã rog, domnule secretar de stat, mai aveþi ceva de adãugat?

Nu, nu mai am. Deci eu am spus efectiv toatã poziþia. În continuare, vreau sã vã spun cã Ministerul Afacerilor Externe va informa ºi organele abilitate, de fiecare datã când vom avea aceastã informaþie, ºi noi vom face treaba aºa cum trebuie.

Bine. Vã mulþumim foarte mult.

Domnule preºedinte, am o întrebare pentru domnul secretar de stat.

Aveþi o întrebare la externe? Da, vã rog.

În continuarea celor spuse de domnul senator Adrian Pãunescu.

Domnule preºedinte, am cercetat documentele diplomatice de altãdatã. Statele cheltuie sume foarte importante pe schimbul de telegrame între Bucureºti ºi Haga, sã spunem, în ceea ce priveºte stabilirea programului unui ministru care vine în þarã, unde vine, la ce orã, ce discurs þine, sã se ºtie dinainte discursul, unde pleacã, cine îl conduce.

Bine, dar acelea sunt þãri!

Dar ºi noi eram þarã. Vorbesc de ceea ce era pânã în 1940.

Amintiri din copilãrieÉ

De aceea, mã surprinde. Nu existã aºa ceva, indiferent Ñ cum a precizat domnul senator Pãunescu Ñ de þarã. Sã spunem cã este vorba de Patagonia, domnule senator. Mã scuzaþi!

Acum, primul-ministru ºtiþi foarte bine cã a luat o atitudine durã ºi corectã aici. ªi înþeleg cã toate mãsurile ministrului afacerilor externe vor trebui sã conducã la ideea cã totul se anunþã, sunt însoþiþi când se deplaseazã, cã aºa este normal. Mai alesÉ

Unde sunt însoþiþi?

La manifestãri, când au loc întruniri. Dacã vine în vizitã particularãÉ

Deci noi informãm organele specializate despre aºa ceva, nu putem sã îi însoþim noi, dacã nu este vizitã oficialã.

Îi însoþeºte S.R.I. ºi tot îi însoþeºte cineva, dar mãcar sã ºtim!

Tot în chestiunea aceasta, o întrebare. O chestiune pentru externe.

surile necesare, în urma unor negocieri, în urma unor convenþii, în urma unor discuþii. Ceea ce spuneþi dumneavoastrã se aplicã, în special, la vizitele care sunt Ñ sã zicem Ñ neoficiale sau particulare ale diplomaþilor sau ale demnitarilor la care ne referim. Aici este problema. La vizitele care sunt oficiale nu este o problemã. Mã refer, de pildã, la ministrul justiþiei din Ungaria, care a venit într-o vizitã de care nici Ambasada Republicii Ungare la Bucureºti nu ºtia. A venit la Arad, cu problema statuilor cunoscute. Nici Ambasada Republicii Ungare la Bucureºti nu ºtia, pentru cã ne-a declarat, atunci când a fost convocat ambasadorul ungar la Ministerul Afacerilor Externe, cã nu a ºtiut de aceastã vizitã.

Da, vã rog.

O întrebare legatã direct de rãspunsul domnului ministru secretar de stat: în cazul în care nu vor face acest anunþ, nu veþi fi anunþaþi de vizitele pe care le vor face unii demnitari, indiferent de unde, ce mãsuri are de gând sã ia Ministerul Afacerilor Externe?

Deci, în funcþie de fiecare situaþie, mãsurile vor fi cele uzitate din punct de vedere diplomatic.

Domnule preºedinteÉ

Vã rog.

Nu este corectã sitagma ”vom fi informaþiÒ. Vizitele se convin. Nu poate veni oricine, oricând, într-o bucãtãrie, nici la nivel de familie, dar la nivel de þarã! Vizitele se convin, domnule secretar de stat. Nu este aºa. Vã anunþã imperiul ºi dumneavoastrã sau noi, colonia, ”Da, poftiþi, veniþi, cã vã însoþim!. Avem trei guri de foc care vã însoþescÉÒ Nu aceasta este problema. Este vorba de respectul faþã de legile unui stat ºi acest respect se vede ºi în aceea cã vizitele nu doar se anunþã, ci se convin. Este o pretenþie minimã de demnitate naþionalã.

Este vorba de vizitele oficiale.

Vizitele neoficiale nu se anunþã. Deci ori nu se anunþã ºi sunt neoficiale, ori se anunþã, sunt oficiale ºi atunci este insuficient cã se anunþã, este obligatoriu a se conveni. Ministerele sã cadã de acord între ele, prin reprezentanþii lor, asupra respectivelor vizite. Este absurd ce se întâmplã. Nu suntem, totuºi, un coridor. Vã spun, sub cuvânt de onoare, cã eu þin minte cã eram ºi vrem sã fim, iertaþi-mi cuvântul, o þarã.

Deci, din acest punct de vedere, la vizitele oficiale, evident cã Ministerul Afacerilor Externe face toate demer-

ªi problema statuilor respective, a monumentelor respectiveÉ

Nu s-a rezolvatÉ

Éeste o chestiune particularã a grofului respectiv sau este o chestiune care ne priveºte ºi pe noi?

Vã informez cã Ministerul Justiþiei, în urma discuþiilor care au avut loc, a fãcut o scrisoare de Ñ sã nu zic de atenþionare Ñ rãspuns ministrului ungar de justiþie. Acest lucru a fost fãcut, dar pe linia Ministerului Justiþiei.

Domnule secretar de stat, vizita particularã este atunci când vine în concediu, vine nu ºtiu unde, la o rudã, dar ºi atunci trebuie sã anunþe cãÉ totuºi, pentru cã are un rang. Aici este o problemã, când se vine pe anumite teme punctuale, 15 martie, nu ºtiu ce datã, statui. Deci nu putem spune cã sunt oficiale, dar sunt, totuºi, diplomatice. Adicã el vine în timpul serviciului, nu vine în concediul lui, sã vadã grupul statuar de-acolo.

Bine. Mulþumim foarte mult, domnule secretar de stat.

Domnule preºedinte, am ºi eu o întrebare pentru Ministerul Apãrãrii Naþionale.

Aveþi de pus o întrebare Ministerului Apãrãrii Naþionale.

Dupã care, dãm cuvântul Ministerului Culturii ºi Cultelor, legat de amplasarea grupului statuar ”BimillenariumÒ, da?

Vã ascultãm, domnule senator.

Domnule preºedinte,

Dacã domnii de la apãrare nu se gãsesc aici nu este vina lor, ci se datoreazã faptului cã le-am cerut rãspunsul pentru lunea viitoare. Din aceastã cauzã, dumnealor nu sunt aici.

Vã rog.

Deci întrebarea mea se adreseazã, aºa cum aþi bãnuit, domnului ministru Ioan Mircea Paºcu, ministrul apãrãrii naþionale. La conferinþa de presã din data de 20 martie a.c. domnul ministru anunþa, citez: ”În perioada anilor 2001 Ð 2003, în Ministerul Apãrãrii Naþionale vor fi desfiinþate câte 3.500Ð4.000 de posturi pe an. Aceasta înseamnã cã în aproape trei ani vom avea din armatã încã un surplus de aproape 12.000 de ºomeri. Aceste 12.000 de cadre militare vor îngroºa rândurile celor fãrã de muncã din România, ºi aºa foarte mare. La aceeaºi conferinþã, generalul în rezervã Nicolae ªchiopu, secretarul general al Ministerului Apãrãrii Naþionale, arãta cã s-au produs greºeli, între anii 1997 Ð 2000, în privinþa, citez: ”Érestructurãrii corpului de cadre ºi asumãrii unor angajamente supradimensionate referitoare la Programul de integrare în N.A.T.O.Ò Acelaºi general arãta cã s-au consumat din stocul de mobilizare al armatei echipamente pentru asigurarea necesarului în valoare de 709 miliarde lei.

De aceea, îl întreb pe domnul ministru de ce, totuºi, mai continuã aceeaºi politicã greºitã de restructurare a armatei, pe care a practicat-o guvernarea pãguboasã anterioarã. Sau poate urmãreºte sã completeze cu echipamentul celor disponibilizaþi golurile produse în stocurile de mobilizare ale armatei române?

Vã mulþumesc.

## ªi eu vã mulþumesc.

Sper cã sãptãmâna viitoare vom avea ºi rãspunsul. Deci domnul Ioan Opriº, secretar de stat în Ministerul Culturii ºi Cultelor.

Întrebarea domnului senator Adrian Pãunescu: amplasarea grupului statuar ”BimillenariumÒ.

mare amploare Ñ din care se va realiza lucrarea ºi cine va urmãri realizarea ei. În situaþia în care se considerã cã proiectul trebuie pus în practicã de Ministerul Culturii ºi Cultelor, acesta va trebui sã fie sprijinit pentru obþinerea fondurilor necesare realizãrii acestei lucrãri. Repet, e vorba de foarte mulþi bani. Totodatã, precizãm cã un asemenea proiect poate fi finanþat inclusiv de Senatul României, din bugetul propriu. În aceastã situaþie, Ministerul Culturii ºi Cultelor va acorda sprijin de specialitate potrivit competenþelor sale. În numele domnului academician Rãzvan Theodorescu. Vã mulþumesc.

Domnule senator, vã rog.

Este cea mai bunã veste asta, cã Senatul poate da bani! E ceva extraordinar! Aþi ºi nimerit momentul cel mai bun al nostru. Aceastã situaþie ne uneºte, este o minune a naturii ce se întâmplã.

Domnule secretar de stat, ar trebui sã facem paºii urmãtori: sã vedem cât ar costa ºi sã vedem ce iniþiative spirituale ne-ar putea aduce banii respectivi, nu din puþinul buget al Ministerului Culturii, nu din ”mareleÒ buget al Senatului, pãstorit de baciul nostru, domnul Vãcãroiu, ci sã cãutãm alte surse. Dar aº vreaÉ De aceea v-am ºi consultatÉ Aº vrea sã vedem ce e de fãcut concret.

Tot sprijinul, domnule senator!

Omagiile noastre doamnei Popoiu.

Da, domnule senator Pop de Popa, vã ascultãm.

## **Domnul Ioan Opriº** Ñ _secretar de stat în Ministerul Culturii ºi Cultelor:_

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Referitor la scrisoarea transmisã de Direcþia ”Muzee, colecþii ºi arte vizualeÒ domnului senator Adrian Pãunescu, ºi care a fãcut obiectul interpelãrii adresate ministrului culturii ºi cultelor, vã spunem cã dintr-o regretabilã eroare un document de lucru privind metodologia de avizare a monumentelor de fond public a fost expediat ca rãspuns al ministerului.

Vã asigurãm cã cei care s-au fãcut vinovaþi de comiterea acestei neglijenþe au fost sancþionaþi.

Propunerea domnului senator prof. dr. doc. Ioan Pop de Popa privind ridicarea grupului statuar ”BimillenariumÒ a fost repartizatã spre analizã direcþiei de specialitate din minister. În momentul în care documentaþia va fi completã Ñ nu este în momentul acesta, este o propunere Ñ vom supune proiectul, pentru a fi avizat, Comisiei Naþionale de Experþi pentru Monumente de For Public. Pentru punerea în practicã a ideii este însã necesar sã se stabileascã sursele de finanþare Ñ fiind o lucrare de

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Am fãcut aceastã propunere ca urmare a faptului cã la Oradea, la Muzeul Criºurilor, existã un asemenea grup statuar ºi un grup de americani cu care am fost în vizitã s-au mirat cã avem o istorie de 2000 de ani. Muzeul Militar Central din Bucureºti are de asemenea un asemenea grup statuar ºi atunci mã mir cum Parlamentul României nu poate sã facã un asemenea grup statuar. Vã mulþumesc.

## Domnule senator,

Ce-am întins euÉ Vã rog, domnule profesor Popa. Este adevãrat, este chiar numele Parlamentului. E o finanþare careÉ

Nu, domnuleÉ Domnul senator s-a referit la Parlament, ºi nuÉ

În întregul lui.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Va trebui sã gândim însã, sã vedemÉ O evaluare înseamnã ºi ce costã, poate ºi pe sponsorizãri. Dumneavoastrã ºtiþi, stimaþi colegi, cã, de exemplu, noi am bãgat o sumã importantã în bugetul Senatului ºi Camerei anul ãsta. Dacã reuºim s-o pãstrãm, e aproape 200 de miliarde, care înseamnã sã terminãm sediul ãla acolo, sã ne putem muta, sã avem condiþii corespunzãtoare. Cu hotelul ºtiþi cum e, plãtim 150 de milioane de lei pe lunã de senator, nu reuºim sãÉSunt foarte multe lucruri ºi astea-s extraordinar de importante. Ar trebui sã le regândim pe toate.

Domnul Pâslaru, aveþi de rãspuns la o întrebare. Vã rog.

Mulþumim, domnule secretar de stat.

## **Domnul Dumitru Pâslaru** Ñ _secretar de stat pentru_

## Domnilor senatori,

Secretar de stat Dumitru Pâslaru.

Rãspund întrebãrii adresate de domnul senator Gheorghe Acatrinei Ministerului Culturii.

Textul întrebãrii: Ce acþiuni va întreprinde Ministerul Culturii pentru marcarea evenimentului privind împlinirea a 400 de ani de la moartea lui Mihai Viteazul?

Rãspuns: Unirea înfãptuitã sub domnia lui Mihai Viteazul a reprezentat, fãrã îndoialã, un act politic epocal, dar ºi o operã culturalã de proporþii, unitatea de limbã, de tradiþii, de valori ºi de credinþã constituind, de fapt, principiul unitãþii statale reuºite atunci. De aceea, Ministerul Culturii ºi Cultelor considerã aniversarea a 400 de ani de la înfãptuirea primei uniri un eveniment din calendarul propriu de acþiuni ºi, în consecinþã, a conceput, va susþine logistic ºi financiar o serie de manifestãri care sã marcheze acest moment. Astfel, la 3 august 2001, la Gurãslãu, locul glorioasei bãtãlii, în preajma chiar a obeliscului dedicat lui Mihai Viteazul, Muzeul Judeþean de Istorie ºi Artã Zalãu va organiza sesiunea ºtiinþificã intitulatã ”Mihai Viteazul Ñ Gurãslãu 400Ò. O lunã mai târziu, 21 septembrie 2001, Muzeul Judeþean Maramureº va organiza la Baia Mare o expoziþie documentarã ”Mihai Viteazul Ñ 400Ò. Complexul Naþional Muzeal ”Curtea DomneascãÒ din Târgoviºte va gãzdui o

expoziþie ºi un simpozion intitulat: ”Mihai Viteazul Ñ 400 de ani de la aducerea capului lui Mihai Viteazul la Mânãstirea DealulÒ, acþiune ce se va realiza cu sprijinul Primãriei Târgoviºte ºi al Consiliului Judeþean Dâmboviþa. De asemenea, se aflã în faza de turnare în bronz un monument ”Mihai ViteazulÒ statuie ecvestrã, iniþiat de Asociaþia Naþionalã a Veteranilor de Rãzboi, filiala Iaºi, ”Comitetul Iaºi Ñ 400 Ñ Mihai ViteazulÒ. Proiectul a fost avizat de Comisia Naþionalã de Experþi pentru Monumente de For Public, costã 900 de milioane de lei, o parte din aceste cheltuieli vor fi suportate din bugetul Ministerului Culturii.

O altã statuie ecvestrã ”Mihai ViteazulÒ, proiect iniþiat de Primãria Municipiului Turda, va fi avizat de Comisia Naþionalã de Experþi ºi va cost în jur de 3,5Ñ4 miliarde de lei. Menþionãm cã sprijinul financiar care va fi acordat acestor programe va fi în mãsura în careÉ sau proporþional cu bugetul Ministerului Culturii, care va fi aprobat.

ªi eu vã mulþumesc. Vã rog, dacã aveþi o întrebare de pus.

Cristolovean, domnule preºedinte, senator de Braºov. Ministerul Culturii ºi Cultelor ne este dator un rãspuns vizând autorul melodiei Imnului Naþional, reþinut aici, în plenul nostru, de domnul ministru academician Rãzvan Theodorescu. Am vrut numai sã amintesc, sã nu se uite. Au trecut douã sãptãmâni.

Mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Aþi reþinut, da? Deci, vã rog, sãptãmâna viitoareÉ

De asemenea, þin sã vã anunþ cã Ministerul Tineretului ºi Sportului a cerut amânare. Sunt douã întrebãri legate de olimpicii noºtri ºi de situaþia gimnastelor de la Deva. E o situaþie ceva mai grea. Deci lunea viitoare îi vom avea aici prezenþi ºi vor da rãspunsurile respective. Cu asta închidem ºedinþa Senatului de astãzi. Vã mulþumesc foarte mult.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 49/5.IV.2001 conþine 44 de pagini.**

Preþul 32.516 lei