ªtefan Baban

Domnule preºedinte,

Domnilor colegi, Declaraþia mea de astãzi se intituleazã ”Absolvenþii de facultate se angajeazã pe baza relaþiilor personaleÒ.

Majoritatea absolvenþilor cu studii superioare din promoþia 2000 sunt nemulþumiþi de pregãtirea practicã din facultate ºi au de când sã apeleze la relaþiile personale pentru a se angaja.

Aproape jumãtate intenþioneazã sã plece din þarã pentru a se putea realiza pe plan profesional. Ca urmare a faptului cã piaþa forþei de muncã absoarbe un numãr redus de absolvenþi ai instituþiilor de învãþãmânt superior, a instabilitãþii economice ºi a deficienþelor sistemului de învãþãmânt, aproximativ 40% din absolvenþii anului 2000 intenþioneazã sã pãrãseascã þara pentru a se realiza profesional ºi, în acelaºi timp, pentru a obþine un salariu pe care în România nu l-ar avea, probabil, niciodatã.

Ce mai cred absolvenþii despre viitorul lor în profesia aleasã? Doar 49% sperã cã vor obþine un post în domeniul lor de pregãtire pe baza cunoºtinþelor dobândite în facultate, în timp ce circa 22% considerã cã nu, iar 29% nu ºtiu.

Cu toate acestea, majoritatea absolvenþilor nu au þinut cont de tendinþele existente pe piaþa de muncã atunci când s-au înscris la facultate, criteriul principal fiind plãcerea de a practica profesia respectivã. Majoritatea absolvenþilor de învãþãmînt superior, promoþia 2000, se bazeazã pe propriile puteri pentru a gãsi un loc de muncã. În general, însã, tinerii sunt nemulþumiþi de pregãtirea practicã din facultate, majoritatea dintre ei susþinând cã în alegerea unei profesii ar trebui sã se þinã cont ºi de rezultatele testelor psihologice de orientare profesionalã. Aºadar, pe piaþa muncii ar fi bine venite centrele de consiliere profesionalã atât la nivelul liceelor, cât ºi al facultãþilor.

Cei mai motivaþi pentru practicarea profesiei sunt absolvenþii facultãþilor de construcþii, având în vedere cã este un domeniu în plinã dezvoltare ºi au profesii cãutate în strãinãtate, iar cei mai puþin motivaþi sunt absolvenþii universitãþilor. Pe parcursul facultãþii, o bunã parte din tineri ºi-au schimbat orientarea profesionalã, astfel încât foarte puþini mai doresc sã lucreze în profesia aleasã.

În vederea obþinerii unui loc de muncã, circa 15% vor apela la agenþii de recrutare ºi plasare, ei sperând sã epuizeze relaþiile personale ºi ofertele de la mica publicitate. În plus, mai mult de jumãtate dintre absolvenþi sunt convinºi cã informaþiile acumulate în timpul facultãþii nu-i vor ajuta sã-ºi gãseascã o slujbã. Proporþia acestora nu face decât sã dovedeascã încã o datã cã, dupã 10 ani de la revoluþie, sistemul de educaþie este mai degrabã în avantajul profesorilor decât al studenþilor.

În aceste condiþii, atât evoluþia forþei de muncã, cât ºi numãrul specialiºtilor rãmas în þarã este greu de prevãzut.

Vã mulþumesc.