Stenogramă plen

Bunã dimineaþa. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Deschidem ºedinþa de astãzi cu programul de intervenþii.

Invit pe domnul Bejinaru Petru de la P.D.S.R., dacã este prezent, este, ºi se pregãteºte domnul Baban ªtefan de la P.R.M.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Intitulez intervenþia de astãzi ”Nevoia reaºezãrii cãminului cultural în rolul sãu de centru educaþionalÒ.

Ideea culturalizãrii satelor prin instituþii specializate nu este nici nouã, nici comunistã, nici româneascã. Ea aparþine episcopului danez Grundig care, în 1854, a înfiinþat primele universitãþi þãrãneºti din Europa. ªi astãzi statele membre ale Comunitãþilor Europene, ºi mai cu seamã Germania, Marea Britanie ºi alte þãri occidentale, cautã modalitãþi pentru sporirea gradului de instruire ºi educare, mai cu seamã în mediul rural.

La noi, în anii comunismului, cãminul cultural avea menirea ”formãrii omului nouÒ, iar dupã Revoluþia din Decembrie ºi mai cu seamã în ultimii ani, fãrã finanþare ºi fãrã un statut clar, a urmat cãi foarte diferite. Multe clãdiri nefolosite au ajuns în grad înalt de degradare. Altele au cãpãtat alte destinaþii, de la baruri la magazii. Cele mai puþine continuã sã-ºi pãstreze rolul de centru cultural.

În numele autonomiei, managementul vieþii culturale din mediul rural n-a mai fost asigurat de cãtre Ministerul Culturii, nu s-au mai asigurat fondurile bãneºti minime necesare ºi nu s-a vãzut nici un fel de interes faþã de fenomenul cultural din mediul sãtesc. Numai acolo unde primarii dau importanþã demersului ºi unde intelectualii înþeleg ºi participã la actul cultural, viaþa culturalã a satului se menþine la un nivel adecvat. Este cazul cãminelor culturale de la Putna, Horotnic, Vama, Siret, Arbore, Mãlini, Cacica, Fârteºti, din judeþul Suceava, cu frumoase manifestãri ºi în zona artisticã, demonstrate la Festivalul Internaþional ”ArcanulÒ de la Rãdãuþi, sau întâlnirile bucovinene de la Câmpulung Moldovenesc. Dar aceastã lucrare deosebit de importantã pentru construcþia spiritualã a satului are dimensiuni reduse, se desfãºoarã conjunctural ºi este lipsitã complet de susþinere financiarã în multe localitãþi.

Ne aflãm, aºadar, în faþa unui fenomen al deculturalizãrii. Are loc invazia nonculturii cu filme violente ºi grosier erotice, cu jocuri interactive ºi bingomatice cu premii pentru sãraci, cu show-uri cu tot felul de comentatori ºi analiºti, unii semidocþi, ”sfertodocþiÒ sau direct inculþi, iar în emisiunile de muzicã vin tineri cu blugi ºi fete aproape dezbrãcate care danseazã rock cu figuri, mestecã gumã ºi cântã ca americanii. Mulþi tineri, inclusiv de la sate, îi imitã pe cei de pe ecran ºi se naºte civilizaþia imitãrii ºi cultura de tip coca-cola încât te întrebi: dar unde-i specificul, înãlþimea ºi frumuseþea moralã ºi artisticã româneascã?

Se impune, aºadar, reaºezarea cãminelor culturale în rolul lor real, folosind tradiþiile specifice pe zone, provincii sau strict locale. Cãminul cultural, principala pârghie de informare ºi educaþie în comunitãþile rurale, oferã satului românesc ºansa realã pentru buna integrare în Europa. Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc. Trebuie dat un exemplu personal în revitalizarea obiceiurilor naþionale.

Domnul ªtefan Baban.

Se pregãteºte domnul Tãvalã Tãnase.

Domnule preºedinte,

Domnilor colegi, Declaraþia mea de astãzi se intituleazã ”Absolvenþii de facultate se angajeazã pe baza relaþiilor personaleÒ.

Majoritatea absolvenþilor cu studii superioare din promoþia 2000 sunt nemulþumiþi de pregãtirea practicã din facultate ºi au de când sã apeleze la relaþiile personale pentru a se angaja.

Aproape jumãtate intenþioneazã sã plece din þarã pentru a se putea realiza pe plan profesional. Ca urmare a faptului cã piaþa forþei de muncã absoarbe un numãr redus de absolvenþi ai instituþiilor de învãþãmânt superior, a instabilitãþii economice ºi a deficienþelor sistemului de învãþãmânt, aproximativ 40% din absolvenþii anului 2000 intenþioneazã sã pãrãseascã þara pentru a se realiza profesional ºi, în acelaºi timp, pentru a obþine un salariu pe care în România nu l-ar avea, probabil, niciodatã.

Ce mai cred absolvenþii despre viitorul lor în profesia aleasã? Doar 49% sperã cã vor obþine un post în domeniul lor de pregãtire pe baza cunoºtinþelor dobândite în facultate, în timp ce circa 22% considerã cã nu, iar 29% nu ºtiu.

Cu toate acestea, majoritatea absolvenþilor nu au þinut cont de tendinþele existente pe piaþa de muncã atunci când s-au înscris la facultate, criteriul principal fiind plãcerea de a practica profesia respectivã. Majoritatea absolvenþilor de învãþãmînt superior, promoþia 2000, se bazeazã pe propriile puteri pentru a gãsi un loc de muncã. În general, însã, tinerii sunt nemulþumiþi de pregãtirea practicã din facultate, majoritatea dintre ei susþinând cã în alegerea unei profesii ar trebui sã se þinã cont ºi de rezultatele testelor psihologice de orientare profesionalã. Aºadar, pe piaþa muncii ar fi bine venite centrele de consiliere profesionalã atât la nivelul liceelor, cât ºi al facultãþilor.

Cei mai motivaþi pentru practicarea profesiei sunt absolvenþii facultãþilor de construcþii, având în vedere cã este un domeniu în plinã dezvoltare ºi au profesii cãutate în strãinãtate, iar cei mai puþin motivaþi sunt absolvenþii universitãþilor. Pe parcursul facultãþii, o bunã parte din tineri ºi-au schimbat orientarea profesionalã, astfel încât foarte puþini mai doresc sã lucreze în profesia aleasã.

Da. Vã mulþumesc.

Domnul Tãnase-Pavel Tãvalã are cuvântul ºi se pregãteºte doamna Paula Ivãnescu.

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În ziua de 2 octombrie a.c. a fost organizatã în Palatul Parlamentului României Ð Sala Drepturilor Omului Ð o masã rotundã dedicatã celei de-a 50 aniversãri a Convenþiei Europene a Drepturilor Omului a Consiliului Europei. Implicaþi în coorganizarea mesei rotunde au fost Consiliul Europei, Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale din Camera Deputaþilor, Ministerul Justiþiei, Ministerul Afacerilor Externe, Institutul Român pentru Drepturile Omului ºi Centrul de Informare ºi Documentare al Consiliului Europei la Bucureºti.

Tematica mesei rotunde a fost dezvoltatã cu deosebit profesionalism în lucrãrile prezentate, vizând semnificaþia Convenþiei Europene a Drepturilor Omului pentru sistemul protecþiei drepturilor omului în România Ð modulul 1 Ð ºi impactul aplicãrii Convenþiei Europene a Drepturilor Omului asupra sistemului de drept ºi organizãrii puterii judecãtoreºti în România, aplicarea deciziilor Curþii Europene a Drepturilor Omului Ð modulul 2.

Importanþa evenimentului aniversar va fi subliniatã prin acþiuni similare în mai multe state membre ale Consiliului Europei, culminând cu organizarea Conferinþei ministeriale la Roma în zilele de 3-4 noiembrie a.c. Caracterul politic al acestei conferinþe este cu atât mai pregnant cu cât aderarea la Convenþia Europeanã a Drepturilor Omului a devenit condiþie pentru apartenenþa la organizaþie.

Menþionãm cã România a ratificat Convenþia Europeanã a Drepturilor Omului în iunie 1994, devenind o obligaþie aplicarea ei. În acest caz, ne regãsim în Europa alãturi de cele 15 þãri care au ratificat convenþia, formulã în care, peste 3 luni, intrãm în mileniul al III-lea.

Prin intervenþia personalã fãcutã, am subliniat cã, dupã anul 1989, în România, drepturile ºi libertãþile fundamentale ale omului sunt respectate, în conformitate cu principiile ºi standardele democratice preconizate de Consiliul Europei, iar o optimizare a trinomului ”democraþie, drepturile omului ºi dezvoltareÒ, adicã formula celor 3”dÒ, permite promovarea imaginii României ca þarã fermã în opþiunea sa de integrare euroatlanticã.

## Da. Vã mulþumesc.

Are cuvântul doamna Paula Ivãnescu ºi se pregãteºte domnul Mihãilescu Petru-ªerban. Este? Este.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Deºi nu suntem foarte mulþi prezenþi astãzi, eu, totuºi, doresc sã vã informez cã în 29 ºi 30 septembrie a.c., la Atena, a avut loc o reuniune a femeilor parlamentare din þãrile din sud-estul Europei. Aceastã reuniune face parte din acþiunile Pactului de stabilitate pentru Balcani ºi a fost deosebit de importantã nu pentru cã s-au reunit femeile parlamentare din acest colþ de Europã, ci pentru cã s-au pus bazele unei colaborãri viitoare, sperãm, fructuoase pentru toatã lumea. Ceea ce doresc eu sã transmit Parlamentului ºi în mod special liderilor partidelor politice este cã România, în acea reuniune, a fost pusã într-o situaþie deosebit de îngrijorãtoare referitor la modul în care evolueazã democaraþia în þara noastrã. Unul din indicatorii care se referã la dezvoltarea democraþiei constã în participarea femeilor la decizia politicã, sigur, ºi economicã ºi socialã, dar în mod special la crearea, la partajarea puterii.

Trebuie sã vã spun cã din toate þãrile prezente numai Bulgaria are un procent de 12,5% femei în Parlament, toate celelalte þãri având peste 20%. România ocupã locul codaº, deci se claseazã ultima, cu 5% femei în Parlament ºi din acest punct de vedere ar trebui sã ne punem cu toþii întrebarea de ce acest deficit de democraþie în România.

Profit de ocazie cã au loc alegeri în noiembrie, cã încã nu sunt definitivate listele de candidaþi ºi lansez un apel la liderii partidelor politice sã deschidã partea eligibilã a listelor spre uriaºul potenþial de inteligenþã, de energie, de implicare, pe care îl reprezintã jumãtate din populaþia þãrii, femeile. Sigur, trebuie sã o facem cu gândul la viitor, cu gândul ca în aceastã þarã sã ne meargã mai bine ºi, nu în ultimul rând, pentru cã vom fi judecaþi ºi din acest punct de vedere la Uniunea Europeanã, în cadrul negocierilor de aderare în Uniunea Europeanã.

Acolo, la Atena, s-au vorbit foarte multe lucruri, la un nivel politic extrem de ridicat ºi extrem de interesant, în care femeile au adoptat o rezoluþie în care se obligã sã coopereze pentru pacea, stabilitatea ºi, de ce nu, bunãstarea acestei zone din Europa. O viitoare întâlnire va avea, probabil, loc ºi în Bucureºti, pe Pactul de stabilitate. Oricum, prezent staff-ul Institutului Internaþional Democratic, creat de Consiliul Europei, care a fost principalul organizator, a rãmas ºocat de realitatea din România cu privire la partajarea puterii între cele douã genuri umane ºi a spus cã va privi cu mult mai mare atenþie situaþia din România decât pânã acum. Aº vrea ca data viitoare, când vom vorbi, deci mã refer la legislatura viitoare, în Parlament sã fie mai multe femei, dacã s-ar putea sã depãºim Bulgaria, mãcar sã nu mai ocupãm ultimul loc.

Are cuvântul domnul Mihãilescu Petru-ªerban. Se pregãteºte domnul Nichita Dan Gabriel.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Declaraþie privind abuzurile, sprijinirea grupurilor de interese particulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

P.D.S.R. atrage din nou atenþia asupra degradãrii continue a calitãþii personalului care lucreazã în Ministerul Afacerilor Externe, precum ºi a abuzurilor fãcute începând cu anul 1997. P.D.S.R. a luat de repetate ori poziþie asupra acþiunii de politizare excesivã a personalului din Ministerul Afacerilor Externe, care a condus la situaþii cel puþin bizare, în care, culmea insolenþei, listele cu semnãturi pentru susþinerea candidaturii lui Petre Roman la Preºedinþie sunt plimbate insistent din birou în birou, doar se mai reuºeºte sã se mai obþinã încã o iscãliturã.

În altã ordine de idei, iatã cã dupã activitatea nefastã a lui Sever Voinescu, fost secretar general în Ministerul Afacerilor Externe ºi promovat consul în S.U.A., urmeazã un alt ”specialistÒ în diplomaþie, Pârvan ªtefan, unul din mandatarii financiari ai P.D., dat afarã de la Garda Financiarã, care este numit secretar general al Ministerului Afacerilor Externe, post prin definiþie apolitic, dar în viziunea ministrului de externe actual trebuie sã fie utilizat în slujba partidului sãu. Mai mult, la direcþia de personal este pus pe un post vacant un pensionar de 70 de ani, fost subaltern al actualului ministru, pentru a fi manipulat fãrã probleme.

Pentru început, toþi directorii din domeniul tehnicoadministrativ, financiar, economic ºi 90% din directorii direcþiilor de relaþii specializate au fost schimbaþi printr-o caricaturã de concurs, urmat de un jurãmânt care nu conferã profesionalism. România este acum în situaþia de a avea în Ministerul Afacerilor Externe directori care nu au depãºit nivelul de secretar III în diplomaþie.

Pentru ca tabloul sã fie complet în tragismul lui, sunt trimise în strãinãtate persoane cu totul neavenite. Este de notorietate cazul Elenei ªtefoi, proaspãt consul la Montreal, care a reuºit cu o vitezã cosmicã sã intre în vizorul negativ al presei de limbã românã din Canada ºi sã uluiascã pe toatã lumea cu declaraþiile sale lipsite de orice urmã de decenþã sau profesionalism. Alþi demnitari actuali, cum este cazul lui Eugen Dijmãrescu, acum secretar de stat, îºi pregãtesc urmãtoarele posturi ca pe niºte moºteniri. Acesta, având promisiunea postului de ambasador în Franþa, ºi-a trimis deja la Paris ºoferul ºi ºeful de cabinet ºi urmeazã sã plece tot acolo ºi o colaboratoare apropiatã din domeniul financiar, care l-a însoþit, de altfel, ºi la Tokio. Nici ªtefan Pârvan, apoliticul secretar general, nu se lasã, ºoferul lui urmând sã plece la Moscova. Nu dorim sã mai comentãm acum ºi alte situaþii ciudate. Celebra familie de arabiºti Mircea, ajunsã pe la Roma, sau, nu în ultimul rând, actuala directoare Brânduºa de la Direcþia drepturilor omului. Concluziile sunt certe. Abuzurile din întreaga perioadã ºi cu deosebire în ultimul an sunt cunoscute în integralitatea lor ºi vor fi pedepsite, ca atare, atât de electorat, cât, cu siguranþã, ºi de noua guvernare de dupã noiembrie.

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, lista vorbitorilor este lungã, nu putem depãºi timpul prevãzut de regulament, regulamentul prevede 50 de minute, vom merge pânã la 60 de minute, dar asta înseamnã 9,30. Deci concentraþi-vã intervenþiile ca sã poatã lua cuvântul cât mai mulþi colegi. Aveþi cuvântul, domnule deputat.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Dacã problema stabilirii vinovaþilor este de competenþa autoritãþii judecãtoreºti, atunci principalul obiectiv al raportului Comisiei parlamentare de anchetã în cazul F.N.I. SOV Invest, era de a gãsi o rezolvare politicã a situaþiei sociale în urmã cãderii F.N.I. Aceasta se impunea deoarece aceastã afacere a trecut din domeniul privat, al unui fond de investiþii, într-un domeniu mult mai larg, în care sunt implicate ºi instituþii ale statului, vârfurile aisbergului constituindu-se C.E.C.-ul ºi C.N.V.M.-ul. Din aceastã perspectivã, statul trebuie sã-ºi asume aceastã responsabilitate moralã pentru starea de fapt ºi sã gãseascã soluþii pentru cei pãgubiþi. Însã Parlamentul a ratat ocazia de a câºtiga puncte la capitolul ”Imagine, autoritate ºi prestigiuÒ pentru cã în raportul comisiei nu întâlnim nici mãcar o minimã preocupare de rezolvare a situaþiei sociale a celor pãgubiþi.

Concluziile din raport nu oferã nici o soluþie concretã ºi nici nu schiþeazã un cadru de principiu în care Guvernul sã identifice o soluþie punctualã. Acest cadru ar trebui sã cuprindã urmãtoarele aspecte: despãgubirea trebuie fãcutã pentru cã, datoritã unor persoane, instituþiile statului au fost implicate; despãgubirea trebuie fãcutã în limita unui plafon, cuprinde ideea pe care a fost creat Fondul de garantare a depozitelor populaþiei; despãgubirea trebuie fãcutã numai pentru cei care nu au recuperat deloc valoarea investiþiei iniþiale în unitãþile de fond; despãgubirea nu trebuie sã afecteze veniturile publice prezente ºi nici depozitele depunãtorilor C.E.C. Acest mod de despãgubire ar fi echitabil în sensul cã ar beneficia de ea doar persoanele nevoiaºe, cele induse în eroare, iar despãgubirea ar apãrea ca un efect direct al principiului solidaritãþii sociale.

În schimb, raportul comisiei de anchetã cuprinde trimitere evidentã cu caracter electoral ºi, în special, împotriva domnului Mugur Isãrescu. Acesta este atacat prin intermediul raportului de faptul cã Banca Naþionalã a României, al cãrui guvernator era, nu ºi-a îndeplinit rolul de supraveghere prudenþialã, ignorându-se cu bunã ºtiinþã faptul cã piaþa de capital este supravegheatã de C.N.V.M. Atacul preºedintelui comisiei de anchetã, domnul Sassu, lider P.D., precum ºi atacul preºedintelui P.D., domnul Petre Roman, pun în adevãrata luminã intenþiile ce au stat la baza elaborãrii raportului, acelea de a-ºi discredita concurenþii politici ºi nicidecum de a gãsi soluþii la problema F.N.I.

Da. Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul Neacºu Ilie, se pregãteºte domnul Garda Dezideriu Coloman.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Pe ultima sutã de metri, reprezentanþii actualei puteri se întrec în acþiuni de sfidare a legilor, de jefuire a patrimoniului naþional ºi de acoperire a infractorilor de toate tipurile. Nu ºtiu ce preocupãri savante are la aceastã orã ministrul de interne, domnul Dudu Ionescu, în cabinetul cãruia Ana Maria Vlas ºi-a bãut ultima cafea în România, înainte de a fi preluatã de bãieþii discreþi de la S.I.E., dar ºtiu, în schimb, cã unii din specialiºtii din subordinea sa dovedesc cã unicul criteriu care a stat la baza promovãrii lor a fost algoritmul.

În ultimele luni, biroul meu parlamentar din municipiul Deva a fost asaltat de diverºi cetãþeni, cei mai mulþi neînregimentaþi politic, care semnalau printre altele ºi

unele apucãturi ale unor poliþiºti hunedoreni. La început am dat curs sesizãrilor de ordin social ºi economic, dar am observat cã numãrul celor care reclamau aspecte negative ale unor poliþiºti din Hunedoara creºtea cu repeziciune. Cele mai multe aspecte vizau implicarea unor poliþiºti în tranzacþionarea aurului descoperit în Munþii Orãºtiei, în numãrul mare de maºini de lux aduse pe diferite cãi din Occident ºi înmatriculate de Direcþia circulaþie a Poliþiei din Hunedoara, în sprijinirea discretã a unor infractori cunoscuþi etc. Dacã în prima fazã cetãþenii se rezumau a relata cazurile la general, fãrã nume ºi fãrã cifre, cu timpul au prins curaj ºi mi-au pus la dispoziþie documente care n-ar fi trebuit scoase din fiºete decât la controalele organelor în drept. Cel mai reclamat poliþist a fost în acest timp colonelul Clonda Vasile, ºeful Serviciului cercetãri penale din Poliþia judeþului Hunedoara. Un post mai bun pentru apucãturile sale nici nu-i trebuia colonelului Clonda Vasile.

În 1994, lt. col. Clonda Vasile a fost schimbat din funcþia de ºef al Serviciului cercetãri penale pentru cã devenise unul din adjuncþii lui Stoica de la Caritas. El strângea banii din Deva ºi din alte oraºe ale judeþului Hunedoara ºi-i depunea la Cluj-Napoca. Nu s-a mulþumit cu Caritasul lui Stoica ºi a trecut graniþa în Ungaria la Szentes, unde se organizase un joc similar, de aceastã datã, pe valutã. Pentru aceste fapte, col. Clonda Vasile a fost trimis la munca de jos în cadrul Poliþiei Deva. Numai cã schimbãrile din 1996 l-au gãsit pe Clonda Vasile în uniformã de dizident ºi în 1998 a revenit pe acelaºi fotoliu de ºef al Serviciului de cercetãri penale. Dar pentru cã nãravul din fire nu are lecuire, Clonda Vasile calcã de mai multe ori pe bec ºi este sancþionat chiar de generalul Berechet cu mustrare scrisã.

## Da. Vã mulþumesc.

Cui îi sunã telefonul? Cã bruiazã oratorul. Domnul Garda Dezideriu Coloman are cuvântul ºi se pregãteºte domnul Florentin Sandu de la P.D.S.R.

pus, printre altele, eliberarea din funcþie a ºefului de pazã aparþinând Ocolului silvic Gheorgheni. Domnul Tomescu ºi domnul Ciucã însã nu vor sã se atingã de reprezentanta ”promoþiei de aurÒ, Laczk— TerŽzia, care, prin lanþul slãbiciunilor, susþine în funcþie pe ceilalþi doi.

Domnul ministru ºi domnul director general nu promoveazã interesele pãdurii, ci ei îºi îndeplinesc obligaþiile profesionale bazându-se pe relaþii personale. Ar fi cazul ca domnul Constantinescu mãcar acum, dupã doi ani, sã intervinã pentru pedepsirea mafioþilor, în interesul acelor oameni care au sperat în spiritul sãu de dreptate.

Mai nou, reprezentanþii silvicultorilor, prin Legea nr. 144 din 2000, vor sã distrugã pãduri întregi, în detrimentul acelor persoane care ar trebui sã fie împroprietãrite conform Legii nr. 1 din 2000.

Acum, însã, nu mai este nevoie de metodologie de aplicare sau alte acte normative care au împiedicat aplicarea normalã a Legii Lupu.

Dupã legea votatã în vara anului 2000, cunoscutã sub denumirea Lege privind acordarea de facilitãþi persoanelor care au domiciliul în localitãþile rurale, în zonele montane, primesc masã lemnoasã toate cunoºtinþele pãdurarilor ºi ale nomenclaturii locale, între 10-25 de metri cubi, din pãdurile care ar trebui sã fie retrocedate proprietarilor de drept.

Aplicarea abuzivã de cãtre pãdurari a acestei legi contravine noþiunii de proprietate, care ne îndepãrteazã în continuare de normele de drept europene.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Confirm cele declarate de domnul deputat. Dau cuvântul domnului Florentin Sandu. Se pregãteºte domnul Gheorghe Ceauºescu.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Dupã o varã agitatã, în care reprezentanþii direcþiilor ºi ocoalelor silvice din întreaga þarã au fãcut totul pentru a tergiversa ºi a împiedica punerea în aplicare a Legii nr. 1 din 2000, distrugerea pãdurilor prin intermediul pãdurarilor continuã într-un ritm accelerat.

Reprezentanþii Ministerului Mediului, Apelor ºi Pãdurilor ºi ai Regiei Naþionale a Pãdurilor, prin intermediul massmedia, scrisã ºi electronicã, au încercat sã influenþeze opinia publicã despre catastrofa care ar urma dupã punerea în posesie a proprietarilor de drept, conform Legii domnului Lupu.

Pe de altã parte, marea parte a silvicultorilor participã în continuare la distrugerea pãdurilor care ar trebui retrocedate populaþiei zonelor montane. Cazul cel mai concret a fost cel de la Remetea, judeþul Harghita, unde reprezentanþii mafiei lemnului, sub conducerea ºefului de pazã de la Ocolul silvic Gheorgheni, au distrus o mare cantitate din aurul verde.

Dupã doi ani de cereri insistente ale populaþiei din Remetea la Preºedintele þãrii, în vara anului 2000 s-a deplasat, din partea Regiei Naþionale a Pãdurilor, domnul inspector Tudorel Toader, care s-a îngrozit de jaful pãdurarilor, promovat de P‡l Antal, susþinut din umbrã de cãtre inginerii Laczk— TerŽzia ºi Melles Elšd. El a pro-

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Doresc sã-mi intitulez intervenþia mea de astãzi ”Strategia lipsei de strategieÒ.

Dupã o joacã de-a restructurarea, pilotatã neprofesionist, ºi o privatizare haoticã, fãcutã dupã ureche ºi dupã pungã, siderurgia din România moare din lipsã de strategie. Sunt aproape trei luni de când experþii europeni au încheiat ºi predat studiul privind restructurarea siderurgiei româneºti. Acest studiu realizat de Uzinor Consultans din Franþa ºi IDOM din Spania ne recomandã sã nu privatizãm siderurgia, ºi mai ales SIDEX-ul, pentru cã în principal despre el este vorba, fiind cea mai mare unitate din siderurgia româneascã înainte de anul 2005, ºi, în orice caz, nu înainte de a face restructurarea. Dupã 2005, România va putea sã producã peste 8 milioane de tone de oþel, o cotã foarte importantã urmând sã fie exportatã în Uniunea Europeanã.

Da. Vã mulþumesc. Are cuvântul domnul Gheorghe Ceauºescu. Se pregãteºte domnul Bivolaru Ioan.

## Domnule preºedinte,

## ”Cine tace consimte!Ò

În primãvarã a izbucnit scandalul dispariþiei unor dosare de la Ministerul de Externe în anul 1996. Senatorul Meleºcanu, la acea datã ministru de externe, l-a acuzat pe domnul Ciauºu, în acea vreme înalt funcþionar în minister, astãzi ambasadorul României în Franþa, cã ar fi sustras documentele respective. Domnul Ciauºu l-a dat în judecatã pe domnul Meleºcanu ºi, corect din toate punctele de vedere, a compãrut la cererea sa în faþa Comisiei pentru politicã externã a Camerei Deputaþilor ºi a Comisiei de politicã externã a Senatului, reunite în ºedinþã comunã la data de 17 mai 2000. La ºedinþã au lipsit senatorii Ion Iliescu, fost Preºedinte al

României, membru al Comisiei de politicã externã a Senatului, ºi Teodor Meleºcanu, fost ministru de externe, membru al aceleiaºi comisii; de altminteri, pe cei doi senatori nu i-am prea vãzut participând la ºedinþele comune ale celor douã comisii, probabil din dispreþ faþã de ”camera inferioarãÒ.

ªedinþa în care a compãrut domnul ambasador Ciauºu a avut douã pãrþi: prima, în prezenþa presei, când Domnia sa a explicat care este circuitul documentelor în Ministerul de Externe, cine are acces la ele, demonstrând peremptoriu cã nici nu putea fi vorba ca el sã le fi sustras, ºi o a doua, în absenþa presei, în care a fãcut dezvãluiri deosebit de grave în ceea ce priveºte orientarea realã a politicii externe româneºti dinaintea alegerilor din noiembrie 1996.

Absolut corect ambasadorul Ciauºu a cerut organizarea unei noi ºedinþe comune a celor douã comisii în timpul vacanþei pentru a da posibilitatea ex-Preºedintelui Ion Iliescu ºi ex-ministrului de externe Teodor Meleºcanu sã-ºi spunã pãrerea în legãturã cu faptele extrem de grave relevate ºi care îi incrimineazã personal. Propunerea a fost acceptatã, iar conducerea comisiei senatoriale, preºedinte Ghiorghi Prisãcaru, a luat asupra sa organizarea ei.

La începutul vacanþei parlamentare am fost sunat de ziariºti, care mi-au cerut sã comentez o declaraþie a senatorului Prisãcaru, preºedintele Comisiei de politicã externã a Senatului, cã nu poate fi organizatã o asemenea ºedinþã, întrucât toþi parlamentarii sunt plecaþi din capitalã. Am replicat cã nu cred cã o persoanã responsabilã poate face o asemenea afirmaþie, deoarece în politicã nu existã vacanþã ºi cã problemele de interes naþional trebuie sã fie întotdeauna prevalente. Mi-am exprimat convingerea cã ºedinþa va fi organizatã curând. Cum nu s-a întâmplat nimic, la începutul lunii august am cerut, în calitate de vicepreºedinte al Comisiei pentru politicã externã a Camerei Deputaþilor, într-o declaraþie publicã, organizarea de urgenþã a ºedinþei. Nici de data aceasta nu a venit nici o reacþie, nici din partea conducerii Comisiei de politicã externã a Senatului, nici din partea lui Ion Iliescu sau a lui Teodor Meleºcanu, persoanele direct interesate în lãmurirea chestiunilor.

Domnul Bivolaru Ioan are cuvântul.

Se pregãteºte domnul Barbaresso Emanoil-Dan.

## Domnule preºedinte,

Intervenþia mea de astãzi se realizeazã sub titlul ”Acest guvern nu are autoritatea de a privatiza Compania aerianã TAROMÒ.

Miercuri, 21 septembrie anul curent, Comisia pentru industrii ºi servicii a Camerei Deputaþilor a analizat, în prezenþa conducerii Ministerului Transporturilor ºi a conducerii Companiei TAROM, stadiul intenþiei de privatizare a acestei companii, ca urmare a unui anunþ din presã.

Între timp, TAROM a devenit o sursã de venituri ºi comisioane ilicite pentru persoane din conducerea companiei, a F.P.S.-ului, a Ministerului Transporturilor, cu ramificaþii pânã în Guvern. Fãrâmiþarea Companiei TAROM ºi cedarea serviciilor profitabile privind transportul, catering-ul, handling-ul, refuelling-ul ºi altele unor societãþi strãine sau S.R.L.-uri, vânzarea unor aeronave, precum ºi achiziþionarea altora au constituit tot atâtea acte cãrora iniþiatorii au cãutat sã le escamoteze componentele ilicite sub pretextul reformei. Cumpãrarea unor aeronave vechi de tipul A 310, sub patronajul cuplului Roman-Bãsescu, finalizatã cu tragedia de la Baloteºti din 1994 în care a fost implicatã aeronava A 310 YR-LCC, reprezintã unul din aceste acte ”reformatoareÒ.

Putem afirma cã ºi în cazul Companiei TAROM reforma a fost motivatã mai mult de interese private decât de interese naþionale.

Toate aceste probleme au constituit în decursul a zece ani subiectul unor dezvãluiri în mass-media, a unor dezbateri realizate între conducerea companiei ºi sindicate sau, respectiv, comisiile de specialitate ale Parlamentului.

Anunþul din presã privind privatizarea Companiei TAROM, anunþ întocmit ºi publicat în numele Ministerului Transporturilor de cãtre A.B.N. AMRO Corporate Finance, dovedeºte o datã în plus rolul de ”agent de privatizareÒ acordat de primul-ministru acestui consorþiu, la solicitarea fostului ministru Traian Bãsescu, în totalã contradicþie cu legislaþia în vigoare. Ministerul Transporturilor a semnat în ianuarie 2000 doar un contract de consultanþã cu consorþiul condus de A.B.N. AMRO Corporate Finance, care mai include ºi alte firme, respectiv SIMAT, HELLIESEN &

EICHNER, Muºat & Asociaþii, S.C.P.A., PRICEWATERHOUSE COOPERS.

Da. Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul deputat Barbaresso Emanoil-Dan. Se pregãteºte domnul deputat Oltean Ioan.

A fost evident de la bun început cã scandalul F.N.I. este o diversiune electoralã a Partidul Democraþiei Sociale din România. Pregãtitã din vreme, prãbuºirea Fondului Naþional de Investiþii urma sã fie marea loviturã aplicatã puterii în campania pentru alegerile generale. Dat fiind însã cã lucrurile nu mai puteau fi þinute multã vreme sub control, Partidul Democraþiei Sociale din România s-a decis sã declanºeze scandalul înaintea alegerilor locale. Cu inconºtienþa ºi lipsa de scrupule care i-au caracterizat guvernarea, partidul lui Ion Iliescu a încercat distrugerea sistemului financiar, punând în pericol siguranþa naþionalã.

Nu era prima acþiune de acest fel. În decembrie 1996, când forþele democratice au venit la putere, regimul Iliescu adusese economia româneascã în pragul colapsului. Bãnci devalizate, flota distrusã sau vândutã pe nimic, afaceri de contrabandã patronate de la cel mai înalt nivel, iatã doar câteva dintre rezultatele guvernãrii Partidului Democraþiei Sociale din România. Scandalul F.N.I. este încã o dovadã a faptului cã actuala opoziþie s-a obiºnuit sã arunce în spatele oamenilor cinstiþi propria mizerie moralã, sã-ºi camufleze prin declaraþii populiste o imensã sete de putere ºi avuþii. Fraudele de proporþii, vilele, vacanþele în strãinãtate, materialele electorale ale celor care s-au îmbogãþit în anii în care s-au aflat la guvernare au fost plãtite de oamenii cinstiþi ºi corecþi ai acestei þãri. Obiºnuit de pe vremea când se afla la putere sã vadã în contribuabil un simplu cotizant la punga partidului, Partidul Democraþiei Sociale din România a sacrificat acum economiile sutelor de mii de investitori F.N.I. în numele unor interese electorale meschine.

Presa a fãcut publice legãturile strânse dintre Partidul Democraþiei Sociale din România ºi administratorii F.N.I.: Adrian Nãstase, Miron Mitrea, la fel ca ºi fostul ºi viitorul pedeserist Teodor Meleºcanu, au beneficiat din plin de proprietãþile deþinute de SOV în Delta Dunãrii. CENTROCOOP, firma care a cumpãrat în 1997 51% dintre acþiunile SOV invest-ului, este, la rândul ei, subordonatã intereselor Partidului Democraþiei Sociale din România. Practic, prin intermediul CENTROCOOP, partidul lui Ion Iliescu a patronat Fondul Naþional de Investiþii.

Stimaþi colegi, în continuare are cuvântul domnul Oltean Ioan.

Se pregãteºte domnul Buzatu Dumitru.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Intervenþia mea de astãzi este determinatã de o anumitã atitudine a domnului Ioan Mureºan, ministrul agriculturii, în ºedinþa de Guvern din 21 septembrie anul acesta.

Înainte însã de a dezvolta subiectul acesta, aº preciza un lucru pe care de altfel îl cunoaºteþi cu toþii, ºi anume cã fiecare parlamentar reprezintã în forul legislativ în primul rând interesele alegãtorilor din propria circumscripþie electoralã ºi abia apoi alte interese sau interesele partidului respectiv.

În acest sens, ºi eu ºi deputatul Ioan Pintea, colegul meu de partid ºi de circumscripþie electoralã, reprezentãm interesele cetãþenilor din judeþul Bistriþa-Nãsãud ºi avem obligaþia sã ne preocupãm permanent de problemele grave cu care aceºtia sau instituþiile principale ale judeþului se confruntã.

Tocmai o asemenea preocupare fireascã, de altfel, faþã de o situaþie gravã, ivitã la nivelul OCAOTA Bistriþa la începutul lunii septembrie, a determinat o stare de fapt pe care doresc astãzi, de la tribuna Camerei Deputaþilor, s-o condamn cu vehemenþã.

Iatã despre ce este vorba. Datoritã numeroaselor neajunsuri cu care se confruntau salariaþii OCAOTA Bistriþa, cum ar fi: neplata salariilor, a diurnelor de deplasare, precum ºi a altor drepturi salariale ce li se cuveneau în mod legal, aceºtia au declanºat un conflict de muncã. În a 11-a zi de conflict, aceºtia, greviºtii, au solicitat parlamentarilor bistriþeni ºi autoritãþilor judeþene sã mijloceascã o întâlnire cu ministrul agriculturii, întâlnire care a ºi avut loc în data de 20 septembrie anul acesta în cabinetul ministrului.

Trec cu vederea peste faptul cã în timpul discuþiilor ministrul a avut o atitudine arogantã faþã de delegaþia greviºtilor ºi chiar obraznicã faþã de mine ºi de deputatul Ioan Pintea, care însoþeam delegaþia, dar nu pot sã tolerez manifestarea domnului ministru de a doua zi, joi, 21 septembrie 2000, în timpul ºedinþei de Guvern, unde a declarat: ”Ieri mi-au spart uºa de la minister domnul deputat Oltean de la Partidul Democrat, nu ºtiu dacã e în România, oricum din Bistriþa, fost ministru la pãduri, care a venit cu o armatã de la OCOT ºi mi-a spart uºa acolo!Ò. ªi i-am spus: ”Dragã, tu eºti în opoziþie, eºti la guvernare, unde mama dracului eºti?Ò. Dar iatã cine vine sã asedieze ministerul: colegii mei de la Partidul DemocratÒ. ªi încheie ministrul, cu referire la vizita sindicaliºtilor, cu urmãtoarea frazã memorabilã: ”Dacã decizia politicã este sã punem în practicã Ordonanþa nr. 24, o punem, dacã nu, sã se punã unde se pune, cum se pune sau nu se pune, ca sã ºtiu ºi eu ce rãspuns dau, pentru cã am stat trei ore cu ei acolo. Bineînþeles, cei de la Bistriþa, care au venit cu domnul deputat Ioan Oltean de la Partidul Democrat vor primi banii ultimii, pentru cã nu aºa se face ca sã se obþinã baniiÒ.

Mulþumesc, domnule ministru.

Mergem mai departe.

Domnul Buzatu Dumitru, se pregãteºte domnul Petreu Liviu.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Intervenþiile deputaþilor P.N.Þ.C.D. au arãtat cã starea de anormalitate ºi absurdul s-au instalat puternic în climatul acesta al zilelor noastre, însã dovada cea mai surprinzãtoare a acestei stãri de fapt a fost atunci când domnul Lupu s-a hotãrât sã cedeze o bucatã de oaie, coada, unui deputat al opoziþiei, lucru de neimaginat. Adicã, sã cedezi partea cea mai grasã, în condiþii obiºnuite.

La asta m-am gândit ºi eu, domnule deputat, fiindcã sunteþi învãþaþi cu partea cea mai grasã.

În condiþii obiºnuite ar fi fost de înþeles sã fi cedat o bucatã de pãdure din pãdurile sale, o bucatã de moºie din moºia sa, dar chiar coada oii? Este absolut de neimaginat.

Totuºi, cred cã sunt lucruri mult mai serioase care ar trebui nu numai sã ni le imaginãm, ci sã le ºi analizãm cu foarte multã atenþie.

Pentru joi, 5 octombrie, primul-ministru anunþa cã se va prezenta în faþa Parlamentului, pentru a prezenta un raport al guvernãrii sale.

Domnul Mugur Isãrescu, spre surprinderea noastrã, spun acest lucru pentru cã în ultima vreme am citit nenumãrate articole în presã, în care se spunea cã domnul Mugur Isãrescu nu are timp de fãcut politicã nici sãptãmâna aceasta, deci s-a hotãrât, totuºi, ca în aceastã sãptãmânã sã facã politicã.

Sigur cã eu nu am sã prejudec acum în legãturã cu ceea ce va spune domnul prim-ministru joi, deºi sunt uºor de imaginat bâiguielile sale pe tema unei creºteri economice pe care n-o simte nimeni în aceastã þarã.

Cred, totuºi, cã dacã s-a hotãrât sã facã politicã domnul Mugur Isãrescu ar trebui sã fi sesizat un lucru extrem de important în ceea ce priveºte funcþionarea unor instituþii ale statului: existã o crizã extrem de prelungitã ºi cu efecte dãunãtoare asupra întregului sistem de sãnãtate, criza Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate.

Într-o perioadã relativ scurtã, s-au succedat trei preºedinþi care au fost schimbaþi pe motive absolut bizare: unul cã ar face parte din partidului domnului Lis sau dintr-o aripã a aripii partidului domnului Lis. Unul cã este de la þãrãniºti, unul cã este de la liberali, unul cã nu are competenþa necesarã.

Este clar cã, dacã Domnia sa s-ar fi hotãrât sã facã politicã mai demult ºi nu în ultima sãptãmânã, ar fi aflat cã aceastã crizã din sistemul asigurãrilor de sãnãtate are rãdãcini profunde ºi ea porneºte de la modificãrile succesive pe care le-a suportat Legea nr. 145 din 1997. Modificarea cea mai consistentã a survenit prin Ordonanþa nr. 30 din 6 noiembrie 1998 ºi ea urmeazã sã fie completatã de o modificare care se aflã acum pe masa primului-ministru, al cãrei conþinut vi-l voi relata un pic mai târziu.

Principiul de bazã al Casei Naþionale a Asigurãrilor de Sãnãtate a fost acela al contribuþiei generalizate care sã asigure servicii pentru toþi asiguraþii, iar un alt principiu a fost gestionarea fondurilor acestei case de cãtre reprezentanþi ai celor care contribuie la formarea fondului.

ªi nici membrii P.D.S.R. Domnul Petreu Liviu are cuvântul.

## Distinsã, dar rarefiatã adunare,

Comunicatul Frontului Salvãrii Naþionale din 22 decembrie 1989 desemna România ca un stat de drept, iar la numai 3 zile credibilitatea acestuia era pulverizatã prin desfãºurarea aºa-zisului proces al inculpaþilor Ceauºescu Nicolae ºi Ceauºescu Elena. Multe din erorile, inexactitãþile ºi încãlcãrile de procedurã din acest dosar au fost amplu dezbãtute de presã.

Inexplicabil pentru mine ºi ºocant în acelaºi timp este cã de peste 10 ani eroarea cea mai gravã din acest dosar nu a fost relevatã de nimeni. Este vorba de faptul cã la sfârºitul dezbaterilor instanþa a acordat ultimul cuvânt doar inculpatului Ceauºescu Nicolae: ”Inculpat Nicolae Ceauºescu, ai ultimul cuvânt.Ò, omiþând ca în continuare sã acorde ultimul cuvânt ºi coinculpatei prezente, Ceauºescu Elena.

Deoarece acest drept este statuat de Codul de procedurã penalã român în mod imperativ, tot ce întreprinde completul de judecatã, dupã încãlcarea acestui drept fundamental al omului, este lipsit de orice valoare juridicã. Respectiv, aºa-zisa hotãrâre de condamnare la moarte, fiind luatã fãrã a se fi finalizat faza dezbaterilor, ele rãmânând neîncheiate, deoarece urma sã se acorde ultimul cuvânt ºi coinculpatei, nu are valoarea unei sentinþe. Scripta respectivã datã de completul de judecatã valoreazã doar ca o simplã sugestie datã de aceºtia ºi care este urmatã de deschiderea focului cu armamentul din dotare asupra inculpaþilor, ºi nu condamnaþilor Ceauºescu Nicolae ºi Ceauºescu Elena, de un grup de militari români aflaþi în neimputabilã eroare.

Corect este sã afirmãm cã procesul penal respectiv a încetat ca urmare a constatãrii medicale a decesului ambilor inculpaþi, survenit în timpul desfãºurãrii lui ºi sã nu mai susþinem penibila tezã a execuþiei, termen ce defineºte doar finalizarea unei hotãrâri legale.

Pentru profesioniºti acest amãnunt deconspirã, însã, ºi alte lucruri grave: necunoscând, deci, ”ultima poziþieÒ adoptatã de inculpata Elena Ceauºescu, completul se autodenunþã singur cã, în realitate, nu a deliberat asupra hotãrârii, ci a purces mecanic la redactarea acesteia. Altfel, judecãtorii ar fi descoperit eroarea ºi printr-o scurtã reluare a dezbaterilor acopereau nulitatea.

Întrebarea este: cum trei judecãtori experimentaþi, deliberând, nu au observat eroarea? Rãspunsul este simplu: nu au deliberat, ci doar au redactat ºi acest lucru este evident, mai ales cã, existând mai multe capete de acuzare asupra cãrora trebuiau sã se pronunþe separat, ºansa de a descoperi eroarea proceduralã se multiplicã cu fiecare dintre aceste capete de acuzare, asupra cãrora nu s-a deliberat în realitate.

## **Domnul Vasile Lupu:**

## Stimaþi colegi,

Au luat cuvântul 8 colegi de la opoziþie, 8 de la majoritate, am depãºit programul cu 30 de minute, invit ceilalþi colegi care ºi-au pregãtit intervenþii sã le predea la Serviciul de stenodactilografie pentru a fi publicate în ”Monitorul OficialÒ.

Am întârziat pentru cã abia acum am primit prezenþa.

## Onorat auditoriu,

A venit toamna plumburie cu bucuriile ºi tristeþile ei, suprapuse peste eternele dureri ale tranziþiei.

În ziua de 2 octombrie a.c. s-au deschis porþile instituþiilor de învãþãmânt universitar ºi evenimentul trebuia sã fie marcat de o bucurie autenticã din partea studenþilor ºi a oamenilor ºcolii. N-a fost sã fie aºa! Reprezentanþii puterii s-au grãbit sã prezinte dãri de seamã sofisticate ºi triumfaliste prin care sã ascundã nereuºitele unor experimente ºi schimbãri care ne-au costat enorm în perspectivã istoricã.

Am ajuns la 400.000 studenþi, onorând un indicator cantitativ european de integrare! Este oare un succes?!

Mã cuprinde groaza când citesc în ziare cum s-a întins ciuma diplomelor false în România ºi de aici în Europa! Unde era ministrul învãþãmântului când, prin acþiunile sale reformatoare, a fost impulsionat comerþul cu diplome ”ecologiceÒ false?!

Guvernele au promis locuri în cãmine studenþilor ºi ele n-au apãrut pe mãsura creºterii numerice. În cãminele existente, administraþiile au introdus, fãrã ruºine, tributul universitar în scopuri personale. La Timiºoara, un loc în cãmin se obþine cu 200 mãrci germane date administratorului de cãmin. La Braºov, la fel!

Furtul ºi spargerile camerelor în cãmine, comerþul ilicit etc. au devenit fenomene curente sub oblãduirea complice a administraþiilor.

Pe ultima sutã de metri a actualului mandat politic, ºperþul este o realitate a vieþii universitare la care s-a ajuns prin sloganuri politice ºi acþiuni reformatoare conduse prin improvizaþii, prezentate într-un limbaj ºuierat printre dinþi ºi însoþit de un rânjet lugubru. Am suportat avalanºa manualelor alternative ºi de istorie alternativã prezentatã în amabalajul otrãvitor al rânjetului reformist.

Cine controleazã, ºi prin ce mecanisme, fluxul instructiv-educativ din instituþiile particulare de învãþãmânt? ªtie Ministerul Educaþiei Naþionale, plin de editori de manuale alternative, cum sunt lãsaþi repetenþi pe nedrept mulþi studenþi spre a se asigura sursele de venituri ºi pentru anul universitar urmãtor? Cât plãteºte un absolvent slab întocmirea lucrãrii de licenþã de cãtre un cadru didactic?!

Învãþãmântul Ð o nocturã în la minor

S-au fãcut încercãri repetate de a modifica mãcar un minim necesar în þara noastrã, în toate domeniile, urmând de cele mai multe ori un model occidental invi-

diat dar prost amplasat pe temelii ºubrede de tip occidental. În mod nemijlocit au apãrut ºi personalitãþile dispuse, aparent, sã se înhame la aceste munci sisifice.

S-a încercat în ultimii ani modificarea structurilor pe care este statutat învãþãmântul românesc, a unitãþilor de conducere ºi decizie, a persoanelor cu putere de decizie. Involuntar sau nu, învãþãmântul a devenit politizat, deºi instituþiile de învãþãmânt împing, de ochii lumii, politicul în afara graniþelor lor fizice. În rest, însã, debandada ºi gafele, politicianismul, farfuridismele persistã în toatã reþeaua care se orienteazã cãtre vârful piramidei, unde troneazã sistemul central de decizie, cu tot respectul pentru doar ideea de autonomie, Ministerul Învãþãmântului. Instituþie care, separatã de realitãþile ªcolii superioare, stând la distanþã de focarul a ceea ce s-ar vrea a fi pepiniera de intelectuali români, coborând între acei bugetari pe care-i pãstoreºte doar cu ocazii festive sau în preajma alegerilor, stã cu mâinile în sân, crezând probabil cã pomul, pânã acum nesecat, producãtor de viitor va scutura fructele în poala sa. Pentru ca mai apoi sã le vândã la un preþ de nimic în cele patru zãri. Pentru ca apoi sã le calce în picioare, sã le striveascã sub jugul unei vieþi pseudomizere, într-un anonimat mai obscur decât al castelului dÕIf. Pentru ca apoi sã jeleascã fuga de materie cenuºie, sã promitã sforãitoare reforme, restructurãri, reciclãri, de fapt simple mutaþii ale unor ºmecheri dintr-o posturã de decizie în alta, la un relativ adãpost faþã de tumultul oprobriului public.

Discursul politic în preajma schimbãrii a abundat ºi abundã de replici scoase din mânecã special cu aceste ocazii, de discursuri scrise de personalitãþi ale vieþii ºtiinþifice ºi culturale româneºti. Toate, însã, apun la scurt timp dupã anunþarea rezultatelor, în spatele unor uºi închise cu lacãte de indiferenþã ºi stropite abundent de ºampania unei victorii exclusiviste.

”Grãbirea înstrãinãrii avuþiei naþionaleÒ

Mã vãd obligat sã comentez pe scurt aici, în Parlament, dubioasa Hotãrâre de Guvern purtând numãrul 655 din 4 august 2000, publicatã în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 376 din 14 august curent.

Aceastã hotãrâre are un singur articol cu douã subpuncte. Primul subpunct prevede eºalonarea plãþii impozitelor a 10 mari întreprinderi industriale ale þãrii supuse procesului rapid de privatizare, adicã de vânzare la strãini, 5 ani de acum încolo, începând cu o perioadã de graþie de 6 luni. La al doilea subpunct se prevede scutirea completã de la platã a majorãrilor de întârziere ºi mai mari. În anexa hotãrârii se dau ºi numele întreprinderilor scoase la vânzare: Aris Arad, Înfrãþirea Oradea, Letea Bacãu, Mecanicã Finã Bucureºti, Promex Brãila, Rulmenþi Bârlad, Rulmenþi Slatina, ªantierul Naval Tulcea, Savernav Turnu-Severin ºi Unio Satu Mare dupã cum se vede, întreprinderi industriale tot una ºi una, de prim rang ale þãrii.

De ce atâta grabã în scoaterea lor la vânzare? Motivul acestui jaf ar fi marile datorii ale acestor întreprinderi la bugetul de stat ºi la cel al asigurãrilor sociale, cât ºi datoriile ºi mai mari, la aceleaºi bugete, cauzate de majorãrile de întârziere.

Într-adevãr, pe 4 coloane în dreptul fiecãrei întreprinderi se dau aceste datorii care totalizeazã peste 1000 de miliarde de lei, cifrã care poate impresiona pe unii, dar nu pe aceia care ºtiu cã aceste datorii sunt umflate artificial de o politicã de stat a falimentãrii industriei naþionale prin dobânzi bancare exagerate, prin impozite din ce în ce mai grele, prin instabilitate monetarã, prin costuri necorelate la energie ºi materii prime etc.

ªi, mã rog, dacã acesta este rezultatul unei politici macroeconomice de împovãrare a întreprinderilor pentru a justifica, în mintea omului de rând, scoaterea lor la vânzare, de ce vânzarea lor propriu-zisã duce în mod invers la reeºalonarea pe 5 ani a acestor datorii, cu o graþie iniþialã de 6 luni ºi o ºtergere completã a datoriilor ºi mai mari rezultate din majorãrile de întârziere?

Oare bugetul de stat ºi bugetul asigurãrilor sociale nu mai are nevoie de cele peste 1000 de miliarde trecute la capitolul ”datoriiÒ ºterse? Unde e minciuna, domnilor guvernanþi? Acolo unde îndatoraþi întreprinderile cu capital de stat românesc cãtre aºa-zisul stat român, creând diversiunea gãurilor negre la buget, sau acolo unde ºtergeþi cu buretele aceste datorii, când e vorba de vinderea lor la strãini? De ce pentru cetãþenii români guvernanþii noºtri se poartã ca o ciumã (nici o aluzie la domnul Ciumara care semneazã în locul primului-ministru aceastã hotãrâre de Guvern!), iar pentru strãini ca o mãmicã (poate doamna Norica Nicolai, care semneazã hotãrârea respectivã pentru Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale). Halal protecþie!..

Un S.O.S. din partea institutelor de cercetare care sunt programate a fi vândute pe bandã rulantã de cãtre Fondul Proprietãþii de Stat.

Orice naþiune care se respectã susþine în mod evident activitatea de cercetare ºi învãþãmântul de toate gradele. Acestea au menirea de a forma cadre, de a revoluþiona ºi eficientiza economia prin progresul ºtiinþific ºi tehnic.

La noi, în aceastã perioadã de tranziþie spre economia de piaþã, problemele amintite par mai abstracte ºi mult mai dificil de realizat; de acestea, de foarte multe ori, se ocupã persoane care nu au lucrat în domeniile respective ºi pe care nu le susþin suficient pentru reformã ºi funcþionare. De aici ºi foarte multe sincope ºi chiar demolãri ale unor structuri de rezistenþã ale economiei naþionale. Recent, salariaþii din S.C. ”Institutul de Studii ºi Proiectãri pentru Îmbunãtãþiri FunciareÒ Ñ S.A., membri ai sindicatului liber din institut, organizaþie sindicalã afiliatã la Federaþia Sindicatelor Lucrãtorilor din CercetareÐ Proiectare din România din cadrul Confederaþiei CNSLRFrãþia, aduc la cunoºtinþã unele aspecte din activitatea institutului, precum ºi intenþia F.P.S.-ului de a vinde totul cât mai repede, deci ºi acest institut, fãrã sã þinã cont de importanþa strategicã a acestuia.

S.C. ”Institutul de Studii ºi Proiectãri pentru Îmbunãtãþiri FunciareÒ Ñ S.A. are în obiectivul de activitate, ca specific de bazã, executarea lucrãrilor de cercetare-dezvoltare, proiectare în domeniul agriculturii, studii ºi proiecte în domeniul îmbunãtãþirilor funciare, amenajãrii teritoriului, dezvoltãrii rurale, alimentãrilor cu apã, protecþiei mediului etc. În arhiva ºi în fondul de date din cadrul institutului se regãsesc informaþii deosebit de importante privind teritoriul României din punct de vedere topografic, geodezic, geotehnic, hidrogeologic, hidrologic, pedologic ºi care, în cea mai mare parte, au un caracter secret militar ºi de stat.

S.C. ISPIF Ñ S.A. a fost implicat, în ultimii ani, în rezolvarea problemelor apãrute ca urmare a inundaþiilor, alunecãrilor de teren, programe antisecetã, asigurând documentaþii tehnico-economice corecte ºi bine fundamentate.

De activitatea institutului sunt legate marile sisteme de irigaþii, desecãri, combaterea eroziunii solului, diguri de apãrare, baraje. Urmãrindu-se o bunã protecþie ºi conservare a solului, precum ºi o utilizare raþionalã ºi eficientã a apei de irigare, se considerã cã S.C. ISPIF Ñ S.A. are forþa umanã ºi tehnicã pentru a participa efectiv la lucrãrile de modernizare a obiectivelor strategice amintite.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Declar deschisã ºedinþa de dezbateri a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã din totalul de 343 de deputaþi ºi-au înregistrat prezenþa 264. Participã la alte acþiuni parlamentare 11, sunt absenþi 79. Cvorumul de lucru, potrivit art. 128 din regulament, este astfel întrunit.

Trecem la dezbaterea proiectelor de pe ordinea de zi. Invit secretarii de ºedinþã la prezidiu.

Vã informez cã la ora 11,00 avem a ne pronunþa asupra a douã proiecte de lege cu caracter organic, pe care le-am votat în ziua precedentã ºi urmeazã raportul comisiei de mediere la proiectul Legii privind modificarea ºi completarea unor dispoziþii din Codul penal. Este vorba de o mediere pe art. 197, 198 în proiectul de modificare.

La punctul 1 comisia propune textul Camerei Deputaþilor.

- Obiecþiuni? Nu sunt.

- Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

La punctul 2, text Camera Deputaþilor.

- Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

- Raportul în ansamblu. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Urmãtorul raport, proiectul de Lege privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianþi ºi consumatori.

Punctul 1 al raportului, textul Camerei Deputaþilor, propus de comisie cu unanimitate.

- Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

La punctul 2, text comun, propus cu unanimitate de voturi de comisia de mediere.

- Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

- Punctul 3, textul Camerei Deputaþilor. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

- Punctul 4, textul Senatului. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

- Punctul 5, text comun. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

- Punctul 6, text comun. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

- Punctul 7, text comun.

16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 130/13.X.2000

Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Punctul 8, textul Camerei Deputaþilor. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Punctul 9, textul Camerei Deputaþilor. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Raportul în ansamblu. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Îmi pare rãu cã s-a întâmplat aºa. Aici este o omisiune. Este evident cã nu putem lãsa _sine die_ termenul în care trebuie restituit de cãtre deþinãtor costul operaþiunilor de restaurare ºi conservare, fiindcã s-ar ajunge la situaþii aberante. De exemplu, dacã un bun de patrimoniu, de tezaur a fost restaurat acum, proprietarul sau urmaºul lui urmeazã sã plãteascã restaurarea sau conservarea peste 50 de ani ºi se convenise cã se introduce un termen de 7 ani în interiorul cãruia este valabilã aceastã idee a restituirii costului restaurãrii ºi dintr-o scãpare care nu-mi dau seama cum s-a petrecut a dispãrut acest element de timp din textul convenit. Nu ºtiu cum sã procedãm acum, eu semnalez numai situaþia. Este evident cã nu poate sã rãmânã textul aºa cum este aici.

Deci cum ar trebui sã sune textul?

”În cazul vânzãrii ulterioare a acestor bunuri într-un interval de 7 ani costurile operaþiunilor de restaurare ºi conservare vor fi restituite instituþiei finanþatoare de proprietarul vânzãtorÒ.

Deci suntem la 45 bis?

45 bis. Este textul comun care face vorbire... Deci ultima frazã, ultima frazã a textului comun: ”În cazul vânzãrii ulterioare a acestor bunuri în decurs de 7 ani costurile operaþiunilor de restaurare ºi conservare vor fi restituite instituþiei finanþatoare de proprietarul vânzãtorÒ. Pentru cã este o chestie raþionalã.

Credeþi cã este o greºealã de ortografie sau de dactilografie?

Pãi, aºa se convenise în comisie, ce s-a întâmplat mai departe mi-e greu sã vã spun, dacã e de dactilografie sau ce..

Dacã am avea procesul-verbal din ºedinþa comisiei, ne-am putea conforma.. În comisie au fost colegi de la mai multe partide..

Da. Mie mi-e greu acum, vã daþi seama, sã mai þin minte exact tot ce s-a petrecut în comisie. Oricum, este evident cã este o omisiune ºi din punct de vedere logic, ºi din punct de vedere principial.

Domnul Puiu Haºotti.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Douã chestiuni ar trebui de subliniat. Prima, cã, dacã am da curs propunerii, obiective, sã spunem, a domnului Badea, am bloca adoptarea raportului de mediere, care este deja adoptat de Senat. ªi a doua, o chestune de principiu: sã ºtiþi cã se pot întâmpla ºi situaþii, e adevãrat, rar, dar care ne-ar pune în dificultate, dacã acceptãm poziþia foarte tranºantã, dupã pãrerea mea, corectã, dar prea tranºantã, a domnului deputat Badea.

Se poate întâmpla sã ai un bun de patrimoniu, intrat în categoria ”tezaurÒ, sã nu poþi sã-l restaurezi, sã-l conservi, statul sã intervinã cu o sumã foarte mare Ð sã spunem, 100 de mii sau 500 de mii sau 1 milion de dolari Ð ºi timp de 7 ani sã nu-l vinzi. Dar, dupã 7 ani ºi o zi, sã-l vinzi, statul rãmânând doar cu acea sumã investitã în restaurarea bunului respectiv. Poate o limitã mai mare de timp s-ar impune, sã zicem, 20 de ani. Sau, poate, aici, cel mai bine ar fi fost sã creãm o scarã a intervenþiei statului pentru restaurarea anumitor bunuri clasate în tezaur. Lucrul, însã, ar fi fost foarte greu de fãcut.

ªi, atunci, la mediere, am convenit sã nu introducem nici un fel de termen, sã lãsãm lucrurile aºa, tocmai pentru cã existã o foarte mare diferenþã între ceea ce statul poate sã facã, în felul cum statul poate sã intervinã în restaurarea unui bun clasat în tezaur. ªi de comun acord, în unanimitate, dacã nu mã înºel, am convenit sã adoptãm textul comun.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Stimaþi colegi,

Avem onoarea de a fi vizitaþi de o delegaþie condusã de ministrul apãrãrii din Finlanda, îi urãm bun venit ºi un stagiu cât mai plãcut în România!

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Primesc veºti de la staff-ul tehnic cã textul a fost aprobat în comisie exact în forma în care apare la punctul 45. Aici nu putem opera nici o modificare, avem posibilitatea sã votãm textul comisiei, textul Camerei Deputaþilor sã-l revotãm sau textul adoptat de Senat. ªi eu le voi supune în ordine votului dumneavoastrã, dacã nu trece textul comun al comisiei, vom trece la textul Camerei ºi, apoi la textul Senatului. De acord, nu?

Deci între mai multe rele, sã o alegem pe cea mai puþin rea: textul comun.

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Votat. Punctele 52 ºi 53, texte Senat. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Punctul 54, text comun. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Pentru lit. f), i) ºi l), text Senat. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Punctele 55, 56, 57, 58, 59, texte Senat. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Lit. u), text comun, cu unanimitate de voturi. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Punctele 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69 ºi 70 din raport, texte Senat. Obiecþiuni? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Punctele 71, 72, 73, 74, texte Senat. Obiecþiuni? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Punctul 75, text Senat. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Punctele 76, 77, 78, de asemenea, texte Senat. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. La alin. 2, punctul 78, text comun, propus cu unanimitate de voturi de comisie. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Punctele 79 ºi 80, de asemenea, texte Senat. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Raportul, în ansamblu. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?

Votat.

Trecem la raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind constituirea ºi organizarea clerului militar. Avem un singur punct, comisia de mediere ne propune textul Senatului, cu unanimitate de voturi.

Comentarii? Nu sunt. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 105/1999 pentru modificarea ºi completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instauratã cu începere de la 6 martie 1945, precum ºi celor deportate în strãinãtate ori constituite în prizonieri.

La punctul 1 ni se propune textul Senatului cu unanimitate de voturi. Obiecþiuni? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Punctele 2, 3, texte Senat. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Punctul 4, art. 2 alin. 1 lit. a) ºi b), text Senat. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Alin. 2 ºi 3, texte Senat. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 3, textul Senatului. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 4, textul Senatului. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 5, text comun. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 6, text Senat. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 7 alin. 1 ºi 2, text comun. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Alin. 3 ºi 4, text Senat. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 9, text comun. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 10 alin. 1, text comun.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Chiar dacã ne gãsim în procedurã de urgenþã, nu înseamnã ca iniþiatorul, respectiv Guvernul, fiind vorba de înfiinþarea Ministerului Funcþiei Publice, sã nu fie prezent aici. Chiar dacã nu participã la dezbateri generale, nu se fac amendamente în timpul dezbaterii, dar trebuie sã dea explicaþii, cel puþin la amendamentele pe care le propune comisia.

Ca atare, vã rog sã trecem la celãlalt proiect ºi sã aºteptãm sã vinã de la Guvern cineva care sã-l reprezinte.

Obiecþiune întemeiatã.

Trecem mai departe, la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 57/2000 privind salarizarea personalului Consiliului Naþional pentru Studierea Arhivelor Securitãþii, precum ºi indemnizaþiile ºi celelalte drepturi ale membrilor Colegiului consiliului.

Au mai mult decât parlamentarii!

## **Domnul Vasile Lupu:**

Raportul îl avem din partea Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã. Este prezent domnul preºedinte Leon Pop.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Avem onoarea de a fi vizitaþi de o delegaþie condusã de domnul Yves GuŽna, preºedintele Consiliului Constituþional din Franþa, ºi, de asemenea, compusã din reprezentanþi ai Universitãþii PanthŽon Sorbonne. Salutãm delegaþia ºi îi dorim un bun sejur în România!

Supravegheaþi de înalta autoritate în materia constituþionalitãþii legilor, trecem mai departe, la dezbateri.

Dãm cuvântul comisiei, pentru a propune timpul necesar dezbaterii pe ansamblu a proiectului ºi pe articole.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi, Pe ansamblul proiectului, 30 de minute, ºi 3 minute pentru intervenþii. Vã mulþumesc.

Supun aprobãrii dumneavoastrã propunerea comisiei. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Titlul ordonanþei. Obiecþiuni? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Titlul capitolului I, ”Dispoziþii generaleÒ. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 1. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 2. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 3. Obiecþiuni? Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 4. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 5. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 6. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Capitolul I, în ansamblu. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Formularea titlului capitolului II, ”Indemnizaþii ºi salarii de bazãÒ. Obiecþiuni? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 7. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 8. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 9. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 10. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 11. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Capitolul II, în ansamblu. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Formularea titlului capitolului III, ”Sporuri, premii ºi alte drepturi la salariul de bazãÒ. Obiecþiuni? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 12. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 13. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 14. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 15. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 16. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 17. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 18. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 19. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 20. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 21. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 22. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Capitolul III, în ansamblu. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Votat. Capitolul IV, ”Dispoziþii tranzitorii ºi finaleÒ. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 23.

22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 130/13.X.2000

Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 24. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 25. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 26. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 27. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Capitolul IV, în ansamblu. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Anexa. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Proiectul în ansamblu. Cine este pentru?

Amânãm votarea proiectului pânã când vom fi cu toþii hotãrâþi sã-l votãm.

Doamnelor ºi domnilor,

Trecem la proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenþia internaþionalã pentru protecþia noilor soiuri de plante, din 2 decembrie 1961, revizuitã la Geneva la 10 noiembrie 1972, 23 octombrie 1978 ºi 19 martie 1991.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice are vreun reprezentant aici? De cine este reprezentatã?

Proiectul are raport de admitere, în forma prezentatã de Guvern, trecut prin Senat.

Titlul legii. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 1. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 2. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 3.

Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Articolul unic. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Proiectul de lege, în ansamblu. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Votat.

Continuãm, stimaþi colegi, cu proiectul de Hotãrâre privind modificarea ºi completarea Regulamentului Camerei Deputaþilor cu art. 209[1] ºi cu abrogarea art. 16.

Domnul preºedinte al Comisiei pentru regulament are cuvântul.

## Domnule preºedinte,

Am dezbãtut propunerea primitã din partea Biroului permanent în cadrul Comisiei pentru regulament a Camerei Deputaþilor ºi am fãcut un raport de respingere, deoarece am considerat cã aceastã propunere venitã din partea Biroului permanent nu acoperã toate aspectele pe care noi le-am cuprins în propunerea de modificare generalã a Regulamentului Camerei. ªi am propus sã fie discutate împreunã cu restul regulamentului, la momentul când va fi discutat proiectul de modificare a acestuia.

Deci propunem respingerea acestei modificãri. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dacã la dezbaterile generale doreºte sã ia cuvântul cineva?

Comisia propune respingerea în ansamblu. Domnul deputat Gaspar are cuvântul.

## Domnule preºedinte,

Aceastã iniþiativã de modificare a Regulamentului Camerei Deputaþilor, numai prin introducerea unui singur text, s-a hotãrât în Biroul executiv în ideea de a asigura o reglementare unitarã cu privire la dotãrile necesare pentru desfãºurarea activitãþii atât la nivelul grupurilor ºi comisiilor permanente, cât ºi al Biroului permanent. În momentul de faþã avem douã reglementãri: în Regulamentul Camerei, la art. 16, este trecutã reglementarea cu privire la dotãrile pentru grupurile parlamentare, iar în ceea ce priveºte dotarea comisiilor, a Biroului permanent, a birourilor din circumscripþii, se face pe baza unei hotãrâri a Biroului permanent.

Noi am socotit, în urma discuþiilor care s-au purtat în Biroul permanent, cã este necesar sã asigurãm o reglementare unitarã, în sensul sã stipulãm printr-o normã generalã cã aceastã competenþã aparþine Biroului permanent, pe baza unor criterii pe care le va aproba, ºi sã abrogãm art. 16, care se referã numai la grupurile parlamentare, cu atât mai mult cu cât în mod normal Regulamentul de organizare ºi funcþionare a Camerei nu trebuie sã cuprindã decât norme în legãturã cu structura de organizare a Camerei, începând cu validarea mandatelor de deputaþi, constituirea grupurilor, constituirea Biroului permanent, constituirea comisiilor ºi apoi procedura legislativã.

Socotesc, totuºi, cã motivarea pe care o dã comisia în raport, am raportul în faþã, cã aceastã problemã ar trebui discutatã când se va discuta modificarea de ansamblu a regulamentului, nu este de naturã sã respingem aceastã iniþiativã a Biroului permanent ºi cred cã putem, dacã cumva sunt unele obiecþiuni pe soluþie, sã le discutãm. Dar a face o propunere de respingere, fãrã sã existe o motivare temeinicã, nu mi se pare un mod firesc.

Domnul deputat Avramescu cere cuvântul. Domnul preºedinte al comisiei va rãspunde dupã intervenþiile în dezbaterile generale.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Art. 16 din regulament, dupã cum ºtiþi ºi dumneavoastrã, se referã la dotãrile ºi structura personalului în grupurile parlamentare. Ceea ce este un lucru bun ºi aºa trebuie, zic eu, sã ºi rãmînã.

În aceastã nouã propunere a Biroului permanent, pe lîngã grupurile parlamentare, se mai adaugã ºi comisiile parlamentare ºi cabinetele membrilor Biroului permanent. Mã iertaþi puþin, nu vãd logica, de ce s-au adãugat ºi aceste structuri, având în vedere cã atât la comisiile permanente, unde punctul de greutate sunt experþii ºi aceºtia trebuie sã aibã o continuitate de la o legislaturã la alta, de la o sesiune la alta, cât ºi la cabinete existã o anumitã dotare, care s-a stabilit ºi care nu se poate schimba decât dacã, eventual, se schimbã numãrul comisiilor sau numãrul membrilor Parlamentului? Dar aici, fiind, iarãºi, vorba de o muncã de specialitate, aceºtia, în ceea ce priveºte personalul, trebuie sã aibã o continuitate în activitate, nu sã fie schimbaþi de fiecare datã, la fiecare legislaturã. Cã o datã e un grup mai puternic, altã datã, un alt grup. Pentru cã aici se face o operaþie de specialitate.

În consecinþã, eu zic cã aºa cum este astãzi art. 16 este bine ºi rãmâne ca atare, iar Biroul permanent, de fiecare datã, poate sã mai schimbe, în funcþie de posibilitãþile Parlamentului, dotãrile: mai multe, mai puþine; personal: mai mic, mai mare, dar aici, la comisiile parlamentare ºi la cabinetele membrilor Biroului permanent, unde este o activitate în continuare ºi de specialitate, v-aº propune sã nu o includem.

În consecinþã, sã fim de acord cu raportul comisiei, de respingere, ºi sã rãmânã art. 16 aºa cum a fost.

## Alte intervenþii?

Domnul deputat SzŽkely Ervin, din partea Grupului parlamentar U.D.M.R.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Sigur, putem vota respingerea sau adoptarea acestei hotãrâri, în funcþie de ce dorim sã obþinem. Dacã dorim sã pãstrãm aceastã transparenþã în ceea ce priveºte

acordarea dotãrilor grupurilor parlamentare ºi a personalului Parlamentului, atunci votãm pentru respingerea hotãrârii. Dacã dorim sã transferãm aceastã competenþã exclusiv Biroului permanent, ca acesta, în funcþie de anumite interese, poate, sau în înþelepciunea sa, sã distribuie resursele Camerei Deputaþilor în funcþie de cum doreºte el ºi sã introducem prin acest lucru un element de subiectivitate în acordarea acestor dotãri, sigur cã putem sã facem ºi acest lucru.

Noi am considerat, în comisie, cã practica de pânã acum a fost bunã, a asigurat o transparenþã în ceea ce priveºte acordarea acestor mijloace de lucru ale deputaþilor ºi nu trebuie sã intervenim. Pentru cã, chiar dacã Biroul permanent procedeazã cu bunã-credinþã, existã totdeauna o suspiciune în ceea ce priveºte decizia acestuia.

Pe de altã parte, din punct de vedere teoretic, Biroul permanent al Camerei nu este sau nu ar trebui sã fie un organ decizional. Organul decizional este plenul, Biroul permanent nu face decât propuneri plenului. De asemenea, acordarea acestei competenþe decizionale ar strica ºi echilibrul intern sau filosofia Regulamentului Camerei Deputaþilor. Nemaivorbind de faptul cã, totuºi, comisiile sau grupurile parlamentare ar trebui sã fie suverane în ceea ce priveºte angajarea personalului, pentru cã este firesc sã lucreze cu acei oameni în care au încredere ºi a cãror competenþã profesionalã au verificat-o.

Deci, din aceste considerente, Grupul parlamentar U.D.M.R. este pentru respingerea hotãrârii. Mulþumesc.

Ei, acestea fiind spuse, alte intervenþii mai sunt? Deci, stimaþi colegi, comisia propune respingerea proiectului. Supun la vot propunerea comisiei.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Împotrivã?

Abþineri? 7 abþineri.

Care 7?! Sã se numere votul!

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

La cererea mai multor grupuri parlamentare retrimitem proiectul la comisie ºi când va fi un acord între reprezentanþii grupurilor îl vom dezbate.

De la Ministerul Funcþiei Publice avem vreo veste? Doamnelor ºi domnilor,

Trecem la propunerea legislativã privind Statutul funcþionarului public parlamentar.

Comisia sesizatã în fond este Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic.

Domnul preºedinte Cârstoiu? Este.

Dacã din partea iniþiatorului doreºte cineva sã ia cuvântul?

A fost o datã, deja, proiectul pe ordinea de zi ºi s-a discutat.

24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 130/13.X.2000

Am trecut de dezbaterile generale, intrãm în texte pe un raport suplimentar.

Domnule preºedinte, s-au votat articole? Vã rog sã informaþi plenul ºi prezidiul asupra stadiului lucrãrilor!

## Domnule preºedinte,

Data trecutã a fost retrimis la comisie pentru cã nu exista raportul Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã. Am primit acest raport, iar în raportul suplimentar s-a þinut seama de avizul nr. 238/13 septembrie a.c. al comisiei respective, precum ºi de propunerile care au venit în aceastã perioadã din partea domnului vicepreºedinte Vasile Lupu. Avem mai multe amendamente cuprinse în raport ºi comisia vã propune sã trecem la dezbaterea ºi adoptarea acestui proiect de lege.

Începând cu articolul?

Nu s-a discutat nimic pe text, au fost numai discuþii generale.

Avizul Comisiei pentru muncã existã, putem intra în lege.

Titlul legii. Obiecþiuni? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Capitolul I, Dispoziþii generale«Ò. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 1. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 2. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 3. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 4. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Capitolul I, în ansamblu. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Capitolul II, ”Numirea funcþionarului public parlamentarÒ. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 5. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 6. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 7. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 8. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Secþiunea 1. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Secþiunea a 2-a, ”Selectarea ºi numirea funcþionarului public parlamentarÒ.

Art. 9.

Domnul deputat Gaspar are o intervenþie. Vã rog.

## Domnule preºedinte,

Art. 9 stabileºte condiþiile pe care trebuie sã le îndeplineascã persoanele care pot ocupa funcþii publice în serviciile Parlamentului ºi la lit. i) se spune: ”nu face parte din partide sau formaþiuni politice, cu excepþia celor care sunt numiþi în funcþii publice la cabinetele membrilor Biroului permanent al fiecãrei Camere a Parlamentului sau la grupurile parlamentare..Ò Aº mai adãuga la excepþie: ”precum ºi cei care sunt încadraþi la birourile parlamentare din circumscripþiiÒ.

Pentru cã trebuie sã recunoaºtem cã cei care sunt la birourile parlamentare din circumscripþii, o mare parte dintre ei, au statutul ºi de membri ai unui partid. ªi, deci, sã-i exceptãm nu numai pe cei care sunt încadraþi la grupurile parlamentare ºi la Biroul permanent, ci ºi pe acei salariaþi care îºi desfãºoarã activitatea la birourile parlamentare din circumscripþii.

Deci: ”la cabinetele membrilor Biroului permanent al fiecãrei Camere a Parlamentului, la grupurile parlamentare sau la birourile parlamentare din circumscripþiile electoraleÒ. Da?

Da.

Cu aceastã modificare, votãm art. 9. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 10. Voturi pentru?

Secþiunea 1, ”Categorii de funcþionari publici parlamentariÒ. Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 11. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 12. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 13. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 14. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 15. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 16. Domnul Gaspar.

## **Domnul Acsinte Gaspar:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Este vorba numai de o amenajare, de o sistematizare a textelor în logica lor fireascã, juridicã. Deci art. 15 reglementeazã problema depunerii jurâmântului de credinþã de cãtre cel care a fost numit în Secretariatul general al Camerei.

Vã rog, liniºte în salã!

## **Domnul Acsinte Gaspar:**

Dupã aceea, în art. 16 se vorbeºte de neprezentarea la termen pentru depunerea jurãmântului, iar la art. 17

... se dã textul jurãmântului. Consider cã art. 16 ar trebuie sã fie art. 17, cu alin. 1, 2, 3 ºi 4, iar art. 16 actual ºi cu alin. 5 de la art. 17 sã devinã art. 17, cu douã alineate. Mai repet încã o datã: art. 16 sã devinã actualul art. 17, cu alin. 1, 2, 3 ºi 4, iar actualul art. 16 sã devinã art. 17, primul alineat este neprezentarea pentru depunerea jurãmântului ºi al doilea refuzul de a depune jurãmântul. Pentru cã regula este obligaþia de a depune jurãmântul, arãt care este textul jurãmântului, cum se depune ºi, dupã aceea, vin la cei care, prin excepþie, nu se prezintã sau care refuzã sã prezinte jurãmântul.

De acord!

Comisia este de acord cu propunerea fãcutã de domnul deputat Gaspar.

Supun art. 16 votului dumneavoastrã. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Art. 17. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. La art. 18, intrãm pe raport. Alin. 1 rãmîne, se introduce un alin. 2. Pentru alin. 1. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Alin. 2 din raport. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 18, integral. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 19. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 20. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 21 alin. 1. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Alin. 2. Comisia propune eliminarea. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Secþiunea a 2-a, în ansamblu. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Secþiunea a 3-a, ”Perioada de stagiuÒ. Art. 22. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 23. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 24. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Secþiunea a 3-a, în ansamblu. Secþiunea a 4-a, ”Dosarul profesional al funcþionarului public parlamentarÒ.

Art. 25. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Capitolul II, în ansamblu. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Cap. III, ”Drepturile ºi îndatoririle funcþionarului public parlamentarÒ.

Secþiunea 1, ”Drepturile funcþionarului public parlamentarÒ.

Art. 26. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 27. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 28. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 29. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 30. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 31. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 32. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 33. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 34 alin. 1. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Domnul preºedinte, în numele comisiei, propune eliminarea alin. 2 de la art. 34.

Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 35. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 36. Domnul deputat Stan.

## Stimaþi colegi,

În Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã s-a fãcut observaþia ca toate prevederile salariale din acest statut sã fie eliminate, ele cuprinzându-se într-o lege specialã, aºa cum am fãcut ºi la Statutul funcþionarului public, de salarizare a funcþionarului parlamentar.

Comisia pentru administraþie publicã a þinut seama de aceastã observaþie parþial: a eliminat din anexã salariile ºi sporurile de conducere, dar nu a eliminat articolele din cuprinsul legii în care sunt prevederi salariale. Primul din-

tre acestea este art. 36, care acordã funcþionarului public parlamentar care lucreazã în condiþii deosebite de muncã un spor de 20% din salariul de bazã.

Lãsând la o parte cã foarte greu e sã determini, în cadrul Parlamentului, care sunt funcþiile în care sunt condiþii deosebite de muncã, lãsând la o parte aceastã chestiune, comisia Ð deci eu, acum, vorbesc în numele comisiei, nu vorbesc în nume personal Ð, comisia propune eliminarea acestui articol, el urmând sã fie inclus într-o viitoare lege de salarizare a funcþionarului public parlamentar.

Vã rog, domnule preºedinte.

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Legea specialã de salarizare va stabili nivelul salariilor, dar condiþiile, deci toate celelalte sporuri trebuie prevãzute în Statutul funcþionarului public parlamentar. Noi nu am omis nimic, însã aºa am considerat necesar, ca sporurile ºi toate celelalte sã fie cuprinse în statut, ºi nu în lege, cã legea va fi un grafic care se va încadra în niºte salarii de bazã, de unde se porneºte. Deci vã rugãm sã lãsãm aceste sporuri în cadrul Statutului funcþionarului public parlamentar.

Domnul deputat Gaspar.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Sunt de acord cu motivarea pe care a dat-o preºedintele Comisiei pentru administraþie.

Într-adevãr, ceea ce trebuie sã meargã într-o lege specialã sunt prevederile cu privire la nivelul salarizãrii ºi al indemnizaþiilor de conducere, dar sunt, dupã aceea, anumite facilitãþi care trebuie reglementate în aceastã lege, deoarece sunt specifice activitãþii parlamentare.

Problema pe care a ridicat-o colegul meu, domnul deputat Stan, în legãturã cu sporul pentru cei care lucreazã în condiþii grele, deosebite, vreau sã spun cã este reglementatã ºi existã, pentru cã în aceastã lege a statutului au fost preluate prevederi din mai multe legi care sunt în vigoare, iar în Legea nr. 53/1991 privind indemnizaþiile ºi celelalte drepturi ale senatorilor ºi deputaþilor, precum ºi salarizarea personalului din aparatul Parlamentului României, la art. 14 se spune clar: ”Salariaþii care lucreazã în condiþii grele de muncã primesc un spor de pânã la 20% din salariul de bazãÒ. Locurile de muncã ºi categoriile se stabilesc potrivit legii ºi se aprobã de Biroul permanent. Nu este o chestiune nouã, este o chestiune care se aplicã din 1991, locurile de muncã cu condiþii grele sunt stabilite, deci nu a fãcut decât sã transfere, în mod unitar, reglementarea, în acest proiect de lege.

Vã mulþumesc. Ca atare.. ## **Domnul Vasile Stan** _(din salã):_

Renunþ la amendament!

Domnul Stan renunþã la amendament. Art. 36 poate trece în forma în care apare în text. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 37. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 38. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 39. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 40. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 41. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 42. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. La art. 43, la alin. 7 este un amendament ºi intrãm pe raport. Pânã atunci, alin. 1 Ð 6. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Alin. 7, lit. a) ºi b), varianta iniþialã. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Lit. c), varianta din raport. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Lit. d) ºi e) se propune în raport a fi eliminate ºi pentru corelare. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 43, în ansamblu. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 44. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 45. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Art. 46. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 47. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 48. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Art. 49. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 50. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 51. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 52. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 53. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Secþiunea 1. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Secþiunea a 2-a ”Comisia paritarãÒ, art. 54. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 55. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 56. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Secþiunea a 2-a, în ansamblu. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Secþiunea a 3-a, ”Îndatoririle funcþionarului public parlamentarÒ, art. 57. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 58. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 59. Voturi pentru?

28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 130/13.X.2000

Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 60. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 61. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 62. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 63. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 64. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 65. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 66. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 67. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 68. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 69. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 70. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Secþiunea a 3-a, în ansamblu. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Capitolul III, în ansamblu. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Stimaþi colegi, Rog liderii grupurilor parlamentare sã-ºi dea silinþa sã adune parlamentarii în salã, iar staff-ul sã pregãteascã, eventual, catalogul.

## **Domnul Vasile Stan:**

În raportul pe care l-am primit astãzi se vorbeºte de funcþionarul public parlamentar care are o vechime în funcþii publice de 25 de ani ºi de ce pensie beneficiazã. Întrebarea este: dar cel care are 21 de ani cum iese la pensie?

O întrebare cãtre comisie, numai sã mã audã domnul Cîrstoiu.

Comisia..

E textul iniþial.

..o întrebare de la domnul deputat Stan.

Nu m-aþi înþeles. În text spune cã se iese cu 70% cuantum pentru funcþionarul public parlamentar care are 25 de ani vechime. Dar pentru cel care are 20, acela cum iese la pensie?

## **Domnul Emil-Teodor Popescu** _(din loja comisiei):_

Nu are 25, nu are dreptul la..

Nu are 25, nu are pensie de serviciu!

Nu are pensie de serviciu, are de cealaltã.

Ar trebui precizat.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Mãnãstire într-un picior! Deci art. 110 alin. 1, 4 ºi 5. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 110, în ansamblu. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 111. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 112. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 113. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Capitolul VI, ”SancþiuniÒ. Art. 114. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 115. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 116. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Art. 118 alin. 1 ºi 2 din raport, aºa cum ºi la art. 110 alin. 3 am votat varianta raportului. Deci alin. 1 ºi 2 din raport.

Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 119 din textul iniþiatorului. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 120. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 121. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 122. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 123. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 124. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 125. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Capitolul VI. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Capitolul VII, ”Dispoziþii finale ºi tranzitoriiÒ. Art. 126. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 127 alin. 1 din raport. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat, însemnând eliminarea. Rãmâne alin. 2. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 128, text iniþial. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Anexa, cu modificãrile din raport. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

ªi acum, stimaþi colegi, este timpul sã mai ºi votãm. Rog liderii grupurilor parlamentare sã invite deputaþii în salã.

Pregãtiþi ºi catalogul, poate mai facem o economie la bugetul Camerei.

Doamnelor ºi domnilor,

Doamnelor ºi domnilor, Reluãm dezbaterile. Invit secretarii de ºedinþã la prezi-

diu.

Liderii parlamentari sã invite deputaþii în salã. Chestorii sã-ºi facã datoria ºi, în timpul care ne-a mai rãmas, sã parcurgem proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 207/1999 privind înfiinþarea Ministerului Funcþiei Publice.

Stimaþi colegi,

Reprezentantul Guvernului este prezent, comisia la datorie, secretari avem.

Deci proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 207/1999 privind înfiinþarea Ministerului Public.

Suntem în procedurã de urgenþã. Rog comisia sã propunã timpii de dezbatere.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Propun câte douã minute pentru fiecare intervenþie ºi 15 minute pentru total proiect de lege. Vã mulþumesc.

## **Domnul Vasile Lupu:**

## **Doamna Paula Maria Ivãnescu** _(din salã):_

Opriþi, vã rog, soneria!

Da, este firesc ca soneria sã-i deranjeze pe cei prezenþi, din pãcate, ºi nu pe ceilalþi.

Doamnelor ºi domnilor, Titlul ordonanþei. Comentarii? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 1. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Art. 2 alin. 1, dupã raport. Comentarii? Nu sunt.

32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 130/13.X.2000

Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Deci alin. 2, în varianta iniþiatorului. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 2, în ansamblu Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 3. Obiecþiuni, comentarii? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 4. Comentarii? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Articolul unic. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Proiectul de lege, în ansamblu. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Votat. Doamnelor ºi domnilor,

Fiind reprezentat cu cinste Ministerul Funcþiei Publice, trecem ºi la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 36/2000 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 158/1999 privind regimul exporturilor ºi importurilor de produse strategice. Comisia pentru apãrare este prezentã?

De la Comisia pentru apãrare cine prezintã raportul?

Deci nu avem reprezentanþã la acest proiect de lege.

Trecem la propunerea legislativã privind organizarea ºi funcþionarea unitãþilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare ºi a Academiei de ªtiinþe Agricole ºi Silvice ”Gheorghe Ionescu-ªiºeºtiÒ, la care s-a întocmit ºi un raport suplimentar.

Invit preºedintele comisiei sã informeze plenul asupra stadiului dezbaterii proiectului.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Conform celor discutate în sãptãmâna trecutã, comisia s-a întrunit, a invitat pe distinºii noºtri colegi care au fãcut propuneri. Unul dintre colegi a participat ºi la dezbateri, s-a întocmit raportul suplimentar ºi formulãrile sunt în raportul suplimentar, respectiv art. 2 alin. 4 ºi 5, art. 11 alin. 1 ºi 2, art. 12 alin. 1, 2 ºi 3, art. 13 ºi art. 14.

Deci, domnule preºedinte, vã rugãm sã începem cu art. 2 alin. 4 ºi 5 din raportul suplimentar.

Informãm, deci, cã au fost invitaþi la ºedinþã, li s-au cerut ºi în scris amendamentele respective.

Deci, art. 2 alin. 4 ºi 5. Combatanþii sunt pregãtiþi? Aveþi textele? Trecem la dezbateri. Alin3 4, raport suplimentar pagina 2, punctul 1. Obiecþiuni? Domnul Dejeu.

Trebuie sã adresez un cuvânt de mulþumire domnului preºedinte Stanciu, pentru cã, într-adevãr, mi-a trimis ºi mie o adresã, ºi la casetã, ºi chiar ºi acasã, pentru a fi prezent luni la lucrãrile comisiei. Regret foarte mult, pentru cã, din motive independente de mine, n-am putut sã dau curs acestei invitaþii.

De aceea, îl rog pe domnul preºedinte sã primeascã ºi obiecþiunile pe care le fac direct de la microfon. În legãturã cu art. 2 alin. 4, obiecþiunile noastre erau ºi rãmân, în sensul cã terenurile agricole ºi silvice sunt date în administrarea acestor unitãþi de cercetare de cãtre minister, de cãtre stat.

Problema este cine trebuie sã aibã dreptul de control ºi verificare a modului în care sunt administrate aceste terenuri: academia sau cel care le-a dat în administrare? O chestiune foarte simplã. În noul text, ni se propune ca acest drept de control sã-l aibã academia, spre deosebire de textul iniþial, în care academia, deci la art. 2 alin. 4, academia prezenta rapoarte asupra rezultatelor cercetãrii ºtiinþifice ºi propuneri pentru valorificarea lor.

Doresc sã se facã o distincþie limpede aici, între fenomenul cercetãrii, fenomenul ºtiinþific, pe de o parte, ºi fenomenul administrãrii fondurilor, pe de altã parte.

Academia nu cred cã poate pretinde sã-ºi extindã sfera de competenþã ºi de preocupare dincolo de caracterul ºtiinþific, de problemele ºtiinþfiice, de cercetare ºi de ºtiinþã. Aici sunt întru totul de acord ca academia, într-adevãr, sã urmãreascã modul cum aceste institute îºi desfãºoarã activitatea în profilul ºtiinþific ºi de cercetare. Dar ca academia sã se mai pronunþe ºi asupra modului în care sunt administrate cele circa 80-90.000 ha de pãmânt, care sunt date de stat, iar academia devine o instituþie publicã cu un statut independent, neguvernamental, nu este posibil.

Iatã de ce socot cã art. 2 alin. 4 trebuie sã rãmânã în redactarea existentã în raportul iniþial ºi, deci, sã nu fie cuprinsã sintagma ”a modului de administrare a terenurilor agricole ºi silviceÒ, pentru cã, mai departe, la art. 11, 12, 14 vom propune cine sã fie organismul care sã urmãreascã modul de administrare a acestor terenuri de cãtre unitãþile de cercetare.

Vã mulþumesc, domnule deputat. Alte obiecþiuni? Domnul Ianculescu.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Îmi pare rãu cã ne întoarcem de unde am plecat, ºi probabil cã nu am reuºit noi sã ne facem înþeleºi pe deplin în faþa distinsului nostru coleg, domnul deputat Gavril Dejeu.

Desigur, este un punct de vedere pe care-l respect, dar nu trebuie sã uitãm cã cercetarea agricolã are ca obiect de studiu pãmântul. Nu se poate face cercetare agricolã undeva, în eter, fãrã sã ai un obiect al muncii ºi, pentru acest lucru, corect s-a dat prin lege, în administrare, staþiunilor ºi institutelor de cercetãri agricole ºi silvice o bazã materialã, dimensionatã conform unor hotãrâri de guvern, deci, legalã, în care sã se execute cercetãrile ºi unde sã se experimenteze diverse variante, în vederea obþinerii unor rezultate bune ale cercetãrii, pentru implementarea lor în producþie.

De aceea, nu putem sã facem o rupturã între activitatea de cercetare ºi obiectul activitãþii de cercetare, pe care îl constituie pãmântul, terenul agricol sau pãdurea respectivã, în cazul cercetãrii silvice. Or, dacã aceste terenuri agricole ºi silvice au fost date de cãtre stat în administrare respectivelor institute, nu vãd nici o logicã de a nu se prezenta din partea acestor institute, prin forul de conducere, Academia de ªtiinþe Agricole ºi Silvice, rapoarte în legãturã cu modul lor de administrare. Prin aceste rapoarte pe care le prezintã academia, se exercitã controlul ministerelor de resort, Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei, respectiv Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului asupra terenurilor care au fost date în administrarea lor de cãtre stat, pentru cã terenurile respective sunt domeniul public al statului ºi rãmân domeniu public, dar sunt date în administrarea institutelor.

De aceea, mi se pare corect prevãzut în alin. 4 al art. 2 ca obligativitate din partea academiei sã prezinte rapoarte nu numai pe seama rezultatelor cercetãrilor, în vederea valorificãrii lor în producþie, cât ºi rapoarte în legãturã cu modul de administrare a acestor terenuri, pentru cã s-ar putea ca la un moment dat aceste terenuri sã nu fie bine administrate pentru scopul pentru care au fost date ºi ministerele sã retragã aceste terenuri institutelor.

Vã mulþumesc, domnule deputat. Domnul Barbu Piþigoi.

Mai târziu domnul Gavril Dejeu va avea o replicã. Apoi, domnul Bejinariu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Ne gãsim într-o situaþie în care esenþa problemei este cercetarea. Cercetarea reprezintã cãutarea noului sau dezvoltarea unor cunoºtinþe mai vechi, sau gãsirea unor complementaritãþi la ceea ce se cunoaºte deja.

Pentru acest lucru, evident cã este nevoie de mijloace de investigaþie, de cunoscãtori ºi de o temã, ca sã mã exprim mai cu cuvintele colegilor mei: ”obiectul munciiÒ, pe care un cercetãtor o face este cãutarea ºi gãsirea noutãþii în cercetarea pe care el o face, nu instrumentul de care se foloseºte pentru gãsirea adevãrului sau pentru cercetarea noutãþii.

Dacã eu sunt ºi cercetez un element, ºi mã voi situa într-un domeniu în care am activat vreme îndelungatã, e adevãrat, deosebit de cel pe care-l avem azi în discuþie, în industrie, dacã eu cercetez un fenomen fizic ºi acest fenomen fizic se petrece într-o instalaþie industrialã de mare anvergurã, sã zicem într-un laminor, nu înseamnã cã Ministerul Industriei trebuie sã-mi dea mie laminorul în administrare ºi eu sã fac pe el investigaþii de tot felul, sã-l administrez ºi, din când în când, sã dau ºi eu rapoarte la Ministerul Industriei în legãturã cu ce se întâmplã cu producþia laminorului... Poate chiar s-o ºi comercializez.

Deci, dacã acum ne raportãm la domeniile agriculturii ºi silviculturii, unde, într-adevãr, fenomenul are o lãrgire mai mare, un spectru mai detaliat ºi de mai mare întindere, sigur cã rezultatele cercetãrii pot fi urmãrite de-a lungul unei perioade de timp mai îndelungate, poate ºi pe suprafeþe mai mari, dar asta nu înseamnã cã mijlocul de investigare, mijloacele de care eu dispun rãmân la dispoziþia mea, deºi nu sunt ale mele, sunt ale altuia, ale Ministerului Agriculturii ºi Ministerului Apelor ºi Silviculturii, ºi ca atare eu trebuie sã mã declar un fel de stãpân al lor ºi din când în când sã dau un raport cu ce se întâmplã pe la mine prin curte. Pentru cã rezultatul cercetãrii este cel care conteazã, el trebuie valorificat ca atare, iar producþia rezultatã pe suprafeþe uriaºe, care sunt puse la dispoziþia acestei cercetãri, nu trebuie sã aparþinã cercetãtorului, ci celui care are în stãpânire ºi este proprietarul acestor mijloace, dacã vreþi, de data asta de producþie, nu de cercetare. Din acest motiv, domnule preºedinte ºi stimaþi colegi, susþin textul iniþial al raportului ºi vã rugãm sã votaþi în consecinþã.

Domnul deputat Petru Bejinariu. Domnule Dejeu, la urmã, replica.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Noi am discutat în comisie acest articol, mai multã vreme. Îmi pare rãu cã n-a fost prezent ºi domnul ministru Dejeu.

Noi susþinem acest articol cu alin. 4, care nu cuprinde nimic din domeniul controlului asupra pãmântului, ci, dimpotrivã, el vine sã ne îndemne sã înþelegem cã este vorba de raportare, adicã raportare înseamnã ce se întâmplã ºi cum este administrat acest teritoriu, acest teren care este dat în cercetare, pentru cercetare. Nu este vorba în textul acesta nici de stãpân sau de proprietar, aºa cum se anunþã aici.

Din punctul meu de vedere este bine sã rãmânã toate cele 3 elemente, cu altã ordine. Eu cred cã normal este sã vedem dacã terenul este folosit pentru cercetare, apoi sã vedem care sunt rezultatele acestei cercetãri ºi, în final, propuneri pentru valorificarea lor.

ªi atunci propun, domnule preºedinte, ca textul sã curgã într-o altã ordine, în sensul ca ”modul de administrareÒ sã fie primul element, al doilea element sã fie ”rezultatele cercetãriiÒ ºi, în final, cum se propune, ”valorificarea lorÒ.

Aceasta este logica interioarã a textului, rezultatã din realitatea ºi ordinea pragmaticã a folosirii terenului pentru cercetare.

Vã mulþumesc.

Domnul Gavril Dejeu.

Domnul coleg Ianculescu are dreptate când spune cã trebuie sã existe, într-adevãr, cineva care sã exercite verificarea ºi controlul ºi asupra modului în care aceste unitãþi administreazã fondul primit de la stat. Numai cã nu ceea ce se propune prin text. Nu transformãm Academia de ªtiinþe Agricole ºi Silvice dintr-un for ºtiinþific într-un for administrativ. Asta n-o face nimeni, cred cã nici nu este de dorit. Terenurile acestea se primesc de la stat numai în administrare ºi normal ºi firesc este ca cel care dã în administrare sã urmãreascã ºi modul în care se executã operaþiunea. Nu raport al academiei, ci o sã propun un articol nou, art. 15, prin care sã se înfiinþeze un Consiliu de evaluare, format din reprezentanþi ai Ministerului Agriculturii, Ministerului Pãdurilor, Apelor ºi Protecþiei Mediului, împreunã cu reprezentanþi ai academiei, care sã facã evaluarea modului de administrare a acestor terenuri.

De acord!

Dacã sunteþi de acord cu aceastã idee, este foarte bine. Eliminãm textul de aici ºi vã ºi dau citire amendamentului pe care-l voi propune la momentul potrivit, ºi anume: ”Modul de administrare a terenurilor agricole ºi silvice deþinute de unitãþile de cercetare-dezvoltare este controlat ºi verificat de Consiliul de evaluare, compus din reprezentanþii Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei ºi Ministerului Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului, împreunã cu reprezentanþi ai Academiei de ªtiinþe AgricoleÒ.

ªi dacã acest text mulþumeºte, el este bine venit atât din punctul de vedere al celui care dã în administrare, cât ºi, hai sã spunem, întrucât existã într-adevãr realitatea cã activitatea ºtiinþificã aici se depune pe aceste suprafeþe de terenuri, sã fie implicatã ºi academia în acest control.

Unde este, stimaþi colegi, miezul problemei?

Miezul problemei constã în faptul cã trebuie o datã ºi o datã sã se verifice dacã suprafeþele de teren acum deþinute în administrare de aceste instituþii sunt necesare sau nu. Pentru cã gândirea politicã a noastrã a fost ºi este ca suprafeþele de teren, deþinute indiferent unde, atunci ºi acolo unde este posibil, sã revinã în folosinþa proprietarilor, a celor care le-au avut. ªi dacã aceste institute deþin cumva suprafeþe de teren care exced scopului pentru care sunt înfiinþate ºi ideii de cercetare, aceste terenuri, potrivit prevederilor Legii nr. 169 ºi Legii nr. 1 trebuie sã fie returnate în domeniul producþiei agricole.

ªi atunci, pentru a exista un organism care sã facã verificarea, atât a modului în care se lucreazã, cât ºi a necesarului de suprafeþe, este nevoie nu de academie, este nevoie de reprezentanþii statului, pentru cã statul este cel care a dat aceste terenuri, ºi nu numai terenuri, în administrarea institutelor de cercetare.

Dacã, prin urmare, sunteþi de acord ca sã fie introdus ºi Ministerul Agriculturii, ºi Ministerul Apelor ºi Pãdurilor pentru terenurile agricole ºi silvice, împreunã cu academia, care sã vegheze modul de administrare ºi de folosinþã a acestor terenuri, atunci trebuie eliminatã aceastã sintagmã din art. 2 alin. 4 ºi sã introducem la locul potrivit, am gãsit eu, art. 15, dupã art. 14, aceastã instituþie nouã a unui Consiliu de evaluare.

Doamna deputat Andronescu.

Stimaþi colegi, argumente avem, ne mai trebuie voturi.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor,

Mai întâi, daþi-mi voie sã-mi exprim regretul cã n-a putut participa la lucrãrile comisiei noastre domnul ministru Dejeu, pe care l-am aºteptat sãptãmâna trecutã. Trebuie sã vã mãrturisim cã am dezbãtut peste 3 ore aceste amendamente cu care venim în faþa dumneavoastrã.

În al doilea rând, daþi-mi voie sã aduc niºte argumente în favoarea formulãrii actuale din lege.

La art. 2 alin. 1 se specificã în mod expres cã: ”Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei, precum ºi Ministerului Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului le revine obligaþia de a urmãri modul de administrare a terenurilor agricole ºi silvice aflate în administrarea unitãþilor de cercetareÒ.

Deci existã un atribuit direct, pe care-l primesc prin acest alineat cele douã ministere pe care dumneavoastrã le-aþi menþionat la amendamentul pe care-l aveþi acum în discuþie.

În altã ordine de idei: totuºi, cercetarea agricolã reprezintã o parte din cercetarea româneascã, ºi restul institutelor de cercetare, în marea lor majoritate institute de stat, cu proprietate de stat, au în administrare bunuri materiale, clãdiri, aparate ºi aºa mai departe. Sigur cã ele dau socotealã prin rapoartele de cercetare în legãturã cu modul cum administreazã aceastã bazã materialã. Nu putem sã facem altfel pentru cercetarea agricolã.

Apoi, existã cercetarea din institutele academiei. Toate institutele academiei au ca proprietate proprietatea de stat. Ele raporteazã academiei, prin rapoartele de cercetare ºtiinþificã, ºi asupra modului în care administreazã baza materialã.

Iatã, deci, toate sunt argumente în favoarea menþinerii acestui articol aºa cum a fost el votat de comisie ºi avem rugãmintea sã-l acceptaþi ca atare.

Vã mulþumesc.

Domnul preºedinte Anghel Stanciu.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Acolo unde logica începe sã funcþioneze, se pare cã ne putem înþelege.

Deci prima chestiune pe care a spus-o doamna profesoarã Andronescu este, de fapt, votatã sub urmãtoarea formã: la art. 2 lit. d), pentru cã a fost sistematizat, la propunerea domnului deputat Gaspar, sub forma a), b), c), d), se specificã: ”Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei ºi Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului urmãresc ºi controleazã modul de administrare a terenurilor agricole ºi silvice aflate în administrarea unitãþilor de cercetare-dezvoltareÒ. Deci ministerele urmãresc ºi controleazã, ceea ce, de fapt, se solicitã.

Înþeleg acum cã distinsul deputat Dejeu vrea sã spunã: ”De ce sã prezinte raport?Ò Pentru cã, dacã aceia urmãresc ºi controleazã, evident cã în orice activitate de control existã un raport de autoevaluare, deci un raport pe care academiile îl prezintã acestor ministere. Deci este normal ca art. 2 alin. 4 sã rãmânã aºa.

Ceea ce înþeleg eu, în mãsura în care avem bunãvoinþa sã înþelegem, este cã domnul deputat Dejeu propune ca un viitor art. 15 sã precizeze o chestiune votatã deja la art. 2 lit. d), unde se spune: ”urmãreºte ºi controleazãÒ, sã se precizeze cum urmãreºte ºi controleazã Ministerul Agriculturii ºi al Industriei Silvice ºi am înþeles de la Domnia sa cã propune ca acest mod de urmãrire ºi control sã se facã printr-un Consiliu de evaluare din care sã facã parte cele 3 categorii.

Dacã eu am înþeles bine ºi raþionamentul este bun, nu avem de ce sã fim împotrivã, pentru cã sunt prinse ”urmãrirea ºi controlulÒ ca atribuþiuni ale celor douã ministere. Vrea sã se detalieze ºi cum face ministerul treaba aceasta. Noi credeam cã este o chestiune internã a

ministerului. Dacã vreþi s-o prindem aici, suntem de acord. N-avem nimic împotrivã.

Consider cã raportul este necesar, ca sã se ºtie, sã se vadã ce spun aceia, sã nu spunã dupã aceea cã n-au ºtiut ce cautã, urmãrirea ºi controlul sunt prinse, se specificã cine le face, prindem ºi Consiliul.., modul cum... printr-un Consiliu de evaluare.

A doua chestiune pe care s-o lãmurim o datã pentru totdeauna: academia nu este organizaþie neguvernamentalã.

Stimaþi colegi,... Poftiþi, domnule deputat.

## Domnule preºedinte, vã mulþumesc.

Eu cred cã totuºi domnul coleg Dejeu a avut dreptate, pentru cã putem sã discutãm despre aceastã iniþiativã numai dupã ce aceste terenuri sunt libere. Vreau sã vã atrag atenþia cã, conform anexei acestei legi, este vorba despre peste 90.000 de hectare, nu despre 82.000 de hectare de terenuri agricole în situaþia în care momentan, dupã 10 ani, comisiile locale judeþene nu au putut sã finalizeze nici Legea nr. 18/1991, nemaivorbind de Legea nr. 1/2000. Domnul preºedinte al comisiei, domnul Stanciu ne-a citit din Legea Lupu art. 9 care se referã, cum a zis ºi dânsul, la domeniul public al statului ºi la administrarea domeniului public, dar a evitat sã ne citeascã ºi art. 10, la care aº vrea sã vã atrag atenþia. Art. 10 din Legea Lupu sunã în felul urmãtor: ”Persoanelor fizice cãrora li s-au stabilit drepturi de creanþe la institutele ºi staþiunile de cercetare ºi producþie agricolã, precum ºi la regiile autonome cu profil agricol sau la societãþi naþionale cu profil agricol li se restituie suprafeþele de teren agricolÒ.

Proiectul de lege care este în curs de dezbatere azi, la articolul final, spune cã ”orice dispoziþie contrarã se abrogãÒ. În consecinþã, s-ar putea sã abrogãm chiar Legea nr. 1/2000, Legea Lupu cum cunoaºtem ºi noi.

Eu cred cã putem sã vorbim despre aceastã lege numai ºi numai dupã ce am clarificat situaþia terenurilor agricole retrocedabile, conform Legii nr. 18/1991 ºi mai ales Legii nr. 1/2000. Vã mulþumesc.

Domnul deputat Napoleon Antonescu.

Eu tot nu înþeleg de ce încercãm sã blocãm ºi sã pierdem timpul atât cu aceastã discuþie.

În primul rând, în lege nu se precizeazã cât este suprafaþa, aceea care o fi, dupã ce s-au aplicat toate legile, dupã ce s-a dat înapoi tot ce trebuie sã se dea, aceea este suprafaþa. Noi n-am scris în lege cã existã 90.000 de hectare, cã sunt 70.000 de hectare sau cã sunt 160.000 de hectare. Din câte ne-am informat la Ministerul Agriculturii s-au fãcut toate restituirile ºi dupã aceste restituiri a rãmas cantitatea de teren care a fost expusã aici: 89.600 ºi ceva de mii de hectare.

În al doilea rând, dacã, aºa cum a spus ºi domnul preºedinte Stanciu, colegul nostru, domnul deputat Lupu, a fãcut o menþiune care se va trece la ”Dispoziþii tranzitoriiÒ, în acest sens, eu cred cã este binevenitã ºi ea va elimina orice echivoc în aceastã direcþie. În schimb, eu înþeleg cã sunt alte interese, deci nu pãmânturi revendicate, sunt alte interese, repet; anumite persoane ºi anumite societãþi au pus ochii, aºa cum spun unii colegi chiar din învãþãmânt, pe terenurile care sunt ale universitãþilor sau sunt alte acestor institute de cercetare, fãrã sã aibã vreun drept de patrimoniu din trecut, pentru cã unele din aceste terenuri sunt situate în poziþii extraordinar de bine plasate, hai sã spun aºa, Bãneasa, dacã vreþi, pentru Universitatea agronomicã din Bucureºti sau în alte oraºe, în zone care sunt tentante, sã nu folosesc alt cuvânt. Eu cred cã este bine sã rãmânã aºa cum am spus acolo, pentru cã nu sunt de acord sã amânãm legea pânã când se rezolvã toate problemele cu restituirile.

Deci toate aceste restituiri se vor face în continuare ºi, atât cât va rãmâne legal pentru aceste institute de cercetãri, atât vor avea în administrare. Vã mulþumesc.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Stimaþi colegi, epuizãm prima parte a programului. Continuãm dezbaterile dupã orele 14,00, dacã mai sunt oratori ºi sã sper cã vom avea ºi cvorumul. O scurtã

precizare, domnul Gavril Dejeu care avea ºi un drept la replicã.

N-am ridicat ºedinþa, o clipã!

Probabil este bine, domnule preºedinte, sã reluãm discuþiile la ora 14,00 sau 14,30, pentru cã am avut o discuþie cu domnul preºedinte. Cred cã suntem aproape de a realiza o înþelegere pe aceastã problemã, dar care necesitã nu puþinã discuþie. Lãsaþi-o dupã pauzã!

Vã mulþumesc. Reluãm lucrãrile dupã ora 14,00.

Doamnelor ºi domnilor, avem secretari la prezidiu, avem comisie, avem iniþiatori, avem bune intenþii, am avut o dimineaþã rodnicã, sã vedem cu ce ne alegem din aceastã dupã-amiazã.

Domnul Mihai Calimente va face o declaraþie personalã.

Declaraþie: subsemnatul Mihãiþã Calimente, deputat în legislatura 1996-2000 pe listele C.D.R., judeþul Arad, vã informez cã, începând cu data de 2 septembrie 2000, prin înscrierea mea în Partidul Naþional Liberal, voi activa în Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal din Camera Deputaþilor, urmând ca toate drepturile rezultând din calitatea mea de deputat sã fie însumate Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal. Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, suntem la alin. 4. Au fost numeroase intervenþii, propuneri, domnul preºedinte al comisiei va spune cum trebuie sã arate acest alineat ºi pe un acord mai mult sau mai puþin politic.

## Domnule preºedinte,

În urma discuþiilor ºi consultãrilor pe care le-a avut comisia în aceastã pauzã cu distinºii noºtri colegi care au prezentat amendamente, la art. 2 alin. 4 rãmâne forma textului iniþial, susþinutã de domnul ministru Dejeu.

## **Domnul Gavril Dejeu** _(din bancã):_

Forma textului din primul raport.

Textul iniþial, nu? Textul din primul raport. ªi va suna astfel: ”Academia de ªtiinþe Agricole ºi Silvice ÇGheorghe Ionescu-ªiºeºtiÈ prezintã anual Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei, Ministerului Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului ºi Agenþiei Naþionale de ªtiinþã, Tehnologie ºi Inovare rapoarte asupra rezultatelor cercetãrii ºtiinþifice ºi propuneri pentru valorificarea lor.Ò Acesta este. La vot. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Votat. Alin. 5.

## **Domnul Anghel Stanciu** _(din loja comisiei):_

Se eliminã.

Alin. 5, propus spre eliminare. Într-adevãr, Academia de ªtiinþe Agricole ºi Silvice ”Gheorghe Ionescu-ªiºeºtiÒ poate colabora cu Academia Românã, dar cine o opreºte sã nu colaboreze ºi mai mult, dacã face ºtiinþã, trebuie sã colaboreze.

## **Domnul Gavril Dejeu** _(din bancã):_

Poate gãsi ºi alþi colaboratori.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Da.

La poziþia 3: ”Unitãþile de cercetare-dezvoltare din anexele nr. 1.1 Ð 2.3 pot beneficia de toate prevederile reglementãrilorÒ, deci, ”potÒ, nu ”beneficiazãÒ. Deci aceasta a fost discuþia noastrã.

Da. Obiecþiuni, comentarii? Nu sunt. La vot. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Votat. Deci ”pot beneficiaÒ. De unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere.

Punctul 4, art. 11 alin. 2, raport suplimentar.

Rãmâne forma din raportul suplimentar.

Obiecþiuni, comentarii? Nu sunt. La vot. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 11 integral. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Acum, întrebare: celelalte texte au fost votate de la 2 pânã la 11?

## **Domnul Anghel Stanciu** _(din loja comisiei):_

Da, da. 12 cu 1 la poziþia 5 pe raportul suplimentar.

ªi acum intrãm la poziþia 5, art. 121, raport suplimentar. Domnul preºedinte.

Domnule preºedinte,

S-a eliminat o virgulã în urma discuþiei cu domnul ministru Dejeu, deoarece era o confuzie. Deci ”veniturile ºi cheltuielile unitãþilor de cercetare-dezvoltare, organizate ca instituþii publice Ð dispare virgula Ð finanþate integral din venituri extrabugetareÒ. Deci finanþarea se referã la instituþiile publice ºi nu la venituri ºi cheltuieli, cum se înþelesese iniþial, deci fãrã virgulã.

ªi cum va suna? Citiþi textul integral.

ÒVeniturile ºi cheltuielile unitãþilor de cercetare-dezvoltare organizate ca instituþii publice finanþate integral din venituri extrabugetare se cuprind în bugetele ºi bilanþurile contabile ale acestora, iar soldurile anuale provenite ca diferenþã dintre venituri ºi cheltuieli rãmân la dispoziþia acestora nefiind afectate de taxe ºi impozite, urmând a fi folosite pentru activitatea anului urmãtorÒ. A dispãrut virgula ºi textul este în concordanþã cu Legea finanþelor nr. 72.

La vot. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Punctul 6 se eliminã, nu? Voturi pentru? Domnul Avramescu are o obiecþiune?

Stimaþi colegi,

Ne-am fãcut un obicei ca în legislaþia noastrã sã venim cu tot felul de excepþii, situaþii pe care, la un moment dat, nimeni nu le mai înþelege.

S-a eliminat.

S-a eliminat. Bun.

Gând la gând cu bucurie.

## **Domnul Gavril Dejeu** _(din bancã):_

Toate institutele de cercetãri din România întãresc astfel de excepþii, nu o fi acesta o excepþie.

Deci art. 12 alin. 2 se eliminã, nu? ## **Domnul Anghel Stanciu** _(din loja comisiei):_

Da.

Obiecþiuni? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Trecem la 12 alin. 3 din poziþia 7.

## **Domnul Anghel Stanciu** _(din loja comisiei):_

Rãmânem pe formularea din raportul suplimentar.

Formularea din raportul suplimentar. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Poziþia 8, art. 13.

## **Domnul Anghel Stanciu** _(din loja comisiei):_

Rãmâne ca în raportul suplimentar.

Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Poziþia 9, art. 14 alin. 2, dar unde este art. 14 alin. 1? Domnul Stanciu.

A fost votat, domnule preºedinte, alin. 1.

Art. 14 alin. 2 a cãpãtat urmãtoarea formulare: ”Numirea în funcþie a directorilor...

## **Domnul Gavril Dejeu** _(din bancã):_

Înainte de asta, am eu un amendament, dacã îmi daþi voie.

Bine. Poftiþi!

Existã aici, deci, o problemã care este în strânsã legãturã cu art. 14[2] privitoare la numiri ºi revocãri. Înainte de aceasta, art. 14 sã devinã 15, iar art. 14, pe care-l propun eu, este urmãtorul: ”Modul de administrare a terenurilor agricole ºi silvice deþinute de unitãþile de cercetare-dezvoltare este controlat ºi verificat de Consiliul de evaluare compus din reprezentanþii Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei, Ministerului Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului ºi Academiei de ªtiinþe Agricole.Ò

Întrebarea, acest consiliu existã sau se instituie prin aceastã lege?

Se instituie prin aceastã lege, urmând ca institutele interesate sã ia mãsuri de înfiinþare a lui.

Sã se instituie o comisie.

Comisie, cum vreþi, comisie de evaluare, poftiþi!, comisie, în loc de consiliu.

Stimaþi colegi, dacã îmi îngãduiþi sã-mi spun pãrerea de aici. O comisie în plus de verificare, mai ales când este vorba de produse agroalimentare, ºtiþi ce înseamnã.

Aceste institute de cercetare fac ºtiinþã, sunt verificate de Curtea de Conturi în gestiune, sunt verificate de alte organe, organisme financiare, sã nu mai punem o echipã care mai mult va încurca lucrurile decât va ajuta. Cã dacã cele care sunt, fac controlul.., pãrerea mea este cã este suficient.

Domnule preºedinte, vine Curtea de Conturi, vin ºi alte instituþii de verificare a modului de folosire a banului public. Aici, însã, este vorba de modul de administrare ºi de folosire a unor bunuri, terenuri agricole de care nu se poate ocupa decât statul prin intermediul organizaþiilor specializate, terenuri silvice º.a.m.d. De aceea este nevoie de instituirea unei comisii speciale.

Am cãzut de acord cu comisia ºi cu iniþiatorul asupra acestui mod de lucru ºi de verificare a modului în care se administreazã terenurile proprietatea statului, ºi nu numai terenurile, ºi alte obiective.

Nu mi-am spus decât o pãrere, hotãrâþi prin vot, dar, stimaþi colegi, noi, în ultimii 10 ani, avem o experienþã. Sigur cã organele care au funcþionat în perioada dictaturii aveau multe pãcate, dar când am cãutat sã încãrcãm prea mult schema organelor statului cu comisii de control inventate ºi paracomisii am sporit corupþia.

Doamna deputat Andronescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

ªi eu aº încerca sã îl mai conving pe domnul ministru Dejeu cã dreptul de control îl are ministerul. Este treaba Ministerului Agriculturii sau Silviculturii cum îºi organizeazã acest control. Poate sã-ºi constituie el o comisie, poate sã-ºi numeascã o direcþie care face acest control, este atributul lui ºi-l exercitã aºa cum considerã de cuviinþã. Nu este nevoie ca noi, prin lege, sã înfiinþãm un consiliu sau o comisie care sã facã acest lucru.

Vã mulþumesc.

Cu cât mai multe comisii de control cu atât mai mulþi la masã.

## **Domnul Gavril Dejeu** _(din bancã):_

Este sugestia Ministerului Agriculturii aceastã idee.

Eu mi-am spus o pãrere de deputat, mã iertaþi! Veþi hotãrî prin vot. Domnul Popa.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Eu aº vrea sã lãmurim un pic aceastã problemã ridicatã de domnul deputat Dejeu, poate pe bunã dreptate. Deci banii publici, venind prin coordonatorul de credite, care este Ministerul Agriculturii ºi rãspunde de toatã treaba aceasta ºi îi ºi controleazã.

Aº vrea sã vã informez cã marea majoritate a staþiunilor de cercetare ºi a instituþiilor de cercetare lucreazã pe credite, deci nu sunt bani publici. Trebuie sã lãmurim treaba aceasta, sã nu facem confuzia aceasta. Deci banii publici care vin la aceste institute ºi la academie, în special, vin prin Ministerul Agriculturii, sunt controlaþi, sunt verificaþi ºi trebuie sã se dea socotealã pentru fiecare leu cheltuit.

Ca atare, ceea ce ridicã domnul deputat Dejeu aici sunt bani angajaþi de institutele de cercetare ºi de staþiunile de cercetare care nu sunt bani publici, sunt credite, ca orice societate comercialã care angajeazã pentru activitatea curentã, activitatea de producþie pe care o desfãºoarã în cadrul societãþii respective.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Gavril Dejeu** _(din bancã):_

Dar nu de bani este vorba aici, este vorba de terenurile agricole ºi silvice date în administrarea acestor instituþii.

Domnul preºedinte Stanciu.

Deci, domnilor colegi, chestiunea, în momentul de faþã, privind prin prisma articolelor pe care noi le-am votat, are ºi nu are relevanþã.

Repet, la art. 2 alin. d), în atribuþiunile Ministerului Agriculturii ºi Industriei Alimentare ºi, respectiv, ale Ministerului Apelor, Pãdurilor ºi Mediului apare spus foarte clar: urmãreºte ºi controleazã modul de administrare a terenurilor respective. Deci cele douã ministere au aceastã îndatorire legalã.

Ceea ce ridicã domnul coleg Dejeu este sã fixãm acum cum ºi prin cine urmãreºte ºi controleazã.

Deci ministerul, dacã nu punem acest art. 14, el îºi gândeºte structurile respective ºi îºi face controlul cum doreºte el. Dacã punem acest articol, ministerul nu va mai putea face cum doreºte el ºi va face o comisie de evaluare care este constituitã din reprezentanþi ai Ministerului Agriculturii, ai Apelor ºi, respectiv, ai academiei. Deci se îngrãdeºte puþin dreptul acestora, dar se precizeazã cum. Nu vãd sã dãuneze, el îngrãdeºte puþin, face acest control împreunã cu academia asupra modului de administrare.

Nu cred cã, votând o datã art. 2 alin. d) când se spune clar cã ministerele au dreptul de a urmãri ºi a controla, academia poate sã spunã cum controleazã.

Dincoace se spune cum. ªi a îngrãdit acest mod la o comisie constituitã din reprezentanþii celor trei. Personal nu vãd sã dãuneze, este drept, vor fi mai mulþi la masã, dar, aºa cum rezultã aici, vor fi numai trei reprezentanþi sau din trei categorii, poate dacã lãsãm fãrã, s-ar putea sã fie din mai multe categorii în acest control. Deci eu cred cã se include efectiv aceastã gândire în textul legii deja votat ºi nu am face nici un fel de greºealã, dimpotrivã, am limita dreptul de control al ministerului decât în prezenþa reprezentanþilor academiei.

## **Domnul Vasile Lupu:**

## **Domnul Gavril Dejeu** _(din bancã):_

Mai puþini pentru.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Majoritatea pentru.

## **Domnul Gavril Dejeu** _(din bancã):_

Citiþi încã o datã acest alin. 2 de la art. 2. Citiþi-l încã o datã cu atenþie, renunþ la amendament, ajungem tot acolo.

Vã mulþumesc.

**Domnul Anghel Stanciu** _(din loja comisiei):_

La art. 14 cu 2 s-a discutat un text.

Deci la art. 14 cu 2.

La art. 14 cu 2 trebuie scos de aci ºi ”revocareaÒ.

Domnul Dejeu a renunþat la amendament.

Domnule preºedinte, trebuie ”numirea în funcþie a directorilorÒ ºi atât; trebuie scos ºi ”revocarea dinÒ, pentru cã s-a bãgat alin. 3 care trateazã expres revocarea din funcþie.

## **Domnul Anghel Stanciu** _(din loja comisiei):_

Trebuie adãugat ceea ce s-a convenit.

Da. Trebuie scos ”revocareaÒ.

Numirea, revocarea se face prin concurs.

## **Domnul Gavril Dejeu** _(din bancã):_

Revocarea nu se face prin concurs.

Pãi da, revocarea nu se poate face prin concurs.

Deci la art. 14 cu 2 este ”numirea în funcþieÒ; la art. 14 cu 3 este ”revocarea din funcþieÒ ºi la acest text pe care l-a citit domnul profesor Napoleon Antonescu, la ultima parte, ”decizia de numire în funcþie aparþine Academiei de ªtiinþe Agricole ºi Silvice în urma avizului conform al rezultatului concursului de cãtre conducerea ministerului de resortÒ. Aceasta a fost înþelegerea.

## **Domnul Niculae Napoleon Antonescu** _(din loja iniþiatorului):_

..conform cu rezultatul concursului..

Eu înþeleg ideea, dar trebuie cãutat alt termen.

Nu putem spune ”aviz obligatoriuÒ, pentru cã ideea este un aviz care sã nu fie simplu, facultativ.

Domnilor, ”avizul conformÒ înseamnã ”cu acordulÒ, nu?

## **Domnul Anghel Stanciu** _(din salã):_

Da, aºa înseamnã.

”Aviz conformÒ înseamnã ”cu acordulÒ; deci, ”cu acordul conducerii ministerului de resortÒ.

Da, aceasta este varianta definitivã.

**Domnul Anghel Stanciu** _(din loja comisiei):_

## **Domnul Gavril Dejeu:**

Aici trebuie avizat rezultatul examenului.

Avizul este conform al rezultatului concursului.

## **Domnul Niculae Napoleon Antonescu** _(din loja iniþiatorului):_

..conform cu rezultatul..

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

Nu, nu, este o altã nuanþã aici, aºa a spus domnul Dejeu, cã este o altã nuanþã.

## **Domnul Gavril Dejeu**

**:**

Dacã-ºi dã acordul, nu-l avizeazã?

Domnule preºedinte, concursul este concurs, l-a luat. Dar el poate sã nu fie avizat. Nu înseamnã cã n-a reuºit la concurs. Când introduc pentru un concurs ”acordulÒ, înseamnã cã punem ºi noi note în catalog cu acordul pãrinþilor sau eu ºtiu cum?

Trebuie reformulat textul.

## **Domnul Niculae Napoleon Antonescu** _(din loja iniþiatorului):_

Domnul deputat Rãdulescu-Zoner.

Am tãiat ”revocareaÒ, s-a tãiat ”revocareaÒ.

## **Domnul Anghel Stanciu** _(din loja comisiei):_

Pãi nu, ”revocareaÒ este tãiatã, ”revocareaÒ este la art. 14 cu 3.

Domnule preºedinte, vã rog, mai citiþi o datã textul.

”Numirea în funcþie a directorilor generali din unitãþile de cercetare-dezvoltare din subordinea Academiei de ªtiinþe Agricole ºi Silvice ÇGheorghe Ionescu-ªiºeºtiÈ se face prin concurs, cu respectarea legislaþiei în vigoare.

Din comisia de concurs vor face parte în mod obligatoriu câte un reprezentant al ministerului de resort ºi al Agenþiei Naþionale pentru ªtiinþã, Tehnologie ºi Inovare.

Decizia de numire în funcþie aparþine Academiei de ªtiinþe Agricole ºi Silvice, în urma avizului conform al rezultatului concursului, de cãtre conducerea ministerului de resortÒ.

Stimaþi colegi, ”aviz conformÒ nu prea este un termen juridic.

Aºa a spus domnul ministru Dejeu. Vã rog sã precizaþi dumneavoastrã.

Eu vã pun o întrebare, ºi mai ales domnului profesor. Se dã concurs de doctorat, da? Comisia declarã pe cel care, sã zic, a trecut cu bine doctor. Existã o comisie la Ministerul Învãþãmântului care valideazã aceastã decizie? Existã! Nu se poate face la fel? Deci ”cu avizul conformÒ.

Eu cred cã, prin asimilare, se poate, nu? Este acelaºi lucru, pânã la urmã.

Domnilor, a se observa..

Existã douã posibilitãþi. Existã ori posibilitatea aceasta a ”avizului conformÒ. Dacã vã aduceþi aminte, termenul a mai fost folosit ºi când am dezbãtut proiectul de Lege privind desemnarea unui candidat la Tribunalul European pentru Drepturile Omului; ºi acolo s-a pus problema ”avizului conformÒ. Existã, însã, ºi posibilitatea formulãrii în felul urmãtor: ”Decizia de numire în funcþie aparþine Academiei de ªtiinþe Agricole ºi Silvice, în urma validãrii rezultatului concursului de cãtre conducerea ministerelor de resortÒ.

Stimaþi colegi, mai poate fi ”cu confirmarea conducerii ministerului de resortÒ.

Sau ”în urma confirmãrii rezultatului de cãtre ..Ò

## **Domnul Anghel Stanciu** _(din salã):_

Òîn urma confirmãrii rezultatului ..Ò

Poate este ºi mai potrivit.

Deºi aici este vorba de un concurs ºi criteriile vor fi ºtiinþifice, iar la Ministerul Agriculturii se întâmplã sã mai ajungã ºi cu alte specializãri.

Da, ”cu confirmareaÒ; ”cu confirmareaÒ este mai larg ºi cuprinde ºi...

Aºa cum este redactat textul, mie mi se pare cã oferã garanþii de obiectivitate, pentru cã sunt mai multe instituþii, inclusiv concursul, care pânã la urmã valideazã candidatura.

## **Domnul Anghel Stanciu** _(din salã):_

”...în urma confirmãrii rezultatului concursului de cãtre conducerea ..Ò

Da, da.

Aveþi alt termen, domnule profesor Matei?

Îmi cer scuze, stimaþi colegi, cã am intervenit. Este adevãrat cã nu am luat parte de la începutul discuþiilor. Vreau, însã, sã vã pun în temã, dacã cumva nu s-a discutat, faptul cã existã o Comisie superioarã de diplome, care este acreditatã în a urmãri titlul Ð titlul Ð tezei de doctorat, în a urmãri examenele ºi referatele care se dau ºi dacã, în totalitate, ea rãspunde de integritatea ºtiinþificã, atunci nu vãd de ce am ocoli, pentru cã ea este parte componentã a Ministerului Învãþãmântului.

Doamna Andronescu.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? Votat. Art. 14 alin. 3. Comentarii?

Vreau sã fac o completare, de la iniþiatori.

Cred cã ºi aici trebuie sã adãugãm ceva. Adicã: ”Revocarea din funcþia de director general la unitatea de cercetare-dezvoltare se face la propunerea prezidiului Academiei de ªtiinþe Agricole ºi Silvice, cu avizul ministerului de resort ºi cu respectarea legislaþiei în vigoare.Ò, pentru cã, altfel, îl destituim cum vrem.

Deci, dacã am pus la concurs, la numire, ”cu respectareaÒ, trebuie sã punem ºi la revocare ”cu respectarea legislaþiei în vigoareÒ.

Domnilor colegi,

Revocarea din funcþia de director general se face la propunerea prezidiului. Prezidiul propune, academia îl revocã ºi ministerul îºi dã avizul. Dar aici nu se mai înþelege cine revocã, efectiv.

Domnul deputat Ianculescu.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Textul, cum este formulat, are o micã scãpare, dar o putem corecta.

Din moment ce Academia de ªtiinþe Agricole ºi Silvice numeºte directorul general, normal cã tot Academia de ªtiinþe Agricole ºi Silvice îl revocã, cu avizul ministerului de resort, bineînþeles.

De aceea, v-aº face propunerea sã eliminãm cuvintele ”la propunereaÒ ºi sã spunem ”se face de prezidiul Academiei de ªtiinþe Agricole ºi Silvice, cu avizul ministerului de resortÒ. Sau nu, ”se face de Academia de ªtiinþe Agricole ºi SilviceÒ.

Ajunge ”prezidiulÒ, domnule. Academia este prea mare.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº vrea sã fac aici o precizare. Consiliul Naþional de Atestare a Titlurilor ºi Diplomelor Universitare face confirmarea doar pentru poziþiile de conferenþiari ºi profesori din învãþãmântul superior ºi pentru titlul de doctor. Nu avizeazã conducerea unor institute de cercetare. Nu intrã în atribuþiile unui asemenea consiliu.

De aceea, mi-aº permite în continuare sã vã propun ca în art. 14 alin. 2, sã acceptãm urmãtoarea formulare: ”Decizia de numire în funcþie aparþine Academiei de ªtiinþe Agricole ºi Silvice, cu avizul conducerii ministerului de resortÒ.

Vã mulþumesc.

Da, da. Da, evident. La vot.

”..se face de prezidiul Academiei de ªtiinþe Agricole ºi Silvice, cu avizul ministerului de resort, cu respectarea legislaþiei în vigoareÒ.

Domnule Ianculescu, regula este cã cine numeºte ºi revocã.

Absolut. Numeºte academia. Deci aºa am trecut: numirea se face de Academia de ªtiinþe Agricole ºi Silvice; textul de dinainte, de la numire, nu?

Eu cred cã ar fi suficient ºi ”Revocarea din funcþie se face în acelaºi condiþiiÒ sau...

Exact, cum a spus ºi domnul profesor Stanciu: ”Revocarea din funcþia de director general dintr-o unitate de cercetare-dezvoltare se face de prezidiul Academiei de ªtiinþe Agricole ºi Silvice, cu avizul ministerului de resort, în condiþiile legiiÒ.

La vot. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Art. 15, punctul 20 din raportul principal: ”Pentru integrarea cercetãrii ºtiinþifice ºi a învãþãmântului universitar, unitãþile de cercetare-dezvoltare agricolã ºi universitãþile de profil pot asigura, pe bazã de protocol, integrarea reciprocã a cadrelor didactice universitare ºi a personalului de cercetare în activitate didacticã ºi de cercetare ºtiinþificã ºi asigurarea instruirii practice a studenþilorÒ.

Poftiþi, domnule Ianculescu.

## Domnule preºedinte,

Având în vedere faptul cã academia nu este numai de ºtiinþe agricole, ci este ºi de ºtiinþe silvice ºi include ºi ramura de industrie alimentarã, cred cã este bine ca în loc de cuvântul ”agricolãÒ sã introducem sintagma ”din agriculturã, industria alimentarã, silviculturã ..Ò ºi textul continuã: ”.. ºi universitãþile de profil pot asigura ..Ò.

Deci nu putem sã facem o discriminare, ca numai cercetãtorii din domeniul ºtiinþei agricole, pe bazã de contract, sã poatã sã colaboreze, sã integreze cu activitatea didacticã. ªi este normal cã ºi cei din industria alimentarã, ºi cei din silviculturã pot sã facã, pe bazã de contract, aceastã colaborare cu învãþãmântul universitar.

Vã mulþumesc.

Deci, în loc de cuvântul ”agricolãÒ, introducem sintagma ”din agriculturã, industrie alimentarã, silviculturã ..Ò ºi textul curge conform celor prevãzute în raport la poziþia 20.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Deci, cu precizãrile domnului deputat Ianculescu,

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Cred cã ºi aici trebuie sã introducem: ”Academia de ªtiinþe Agricole ºi Silvice, împreunã cu instituþiile de învãþãmânt superior agricol, silvic ºi industrie alimentarãÒ ºi textul curge mai departe, pentru cã la ora actualã la nivelul centrelor universitare, avem ºi industrie alimentarã, iar profilul cuprinde ºi industria alimentarã.

Vã mulþumesc.

Vã rog.

De acord sã introducem ”silvic ºi industrie alimentarãÒ, dar pãrerea mea este sã nu enumerãm centrele universitare; sã spunem ”centrele universitare care au învãþãmânt de profilÒ, pentru cã sunt ºi altele care nu sunt aici ºi nu cred cã trebuie sã le enumerãm pe toate. Este Galaþiul, cu industrie alimentarã, este Oradea, care are ºi silviculturã ºi mai sunt ºi altele.

Deci pãrerea mea este cã ar trebui sã punem ”din centrele universitare care au învãþãmânt în profilul respectivÒ.

Poftiþi, domnule preºedinte.

Domnilor colegi, era o vorbã: ”ªi tu ai dreptate, ºi tu ai dreptateÒ. ªtiþi cui aparþine.

Aici este urmãtoarea chestiune. În structura academiei a intervenit o descentralizare, în sensul cã se fac filiale ale Academiei de ªtiinþe Agricole ºi Silvice, ce conlucreazã în teritoriu cu staþiunile ºi cu institutele, ºi aceste filiale sunt numai în aceste centre universitare care sunt nominalizate aici ºi care au universitãþi agricole.

În cazul în care în altã parte nu este filialã a academiei, normal cã acelea n-o sã lucreze la statutul filialei academiei Iaºi, Cluj ºi aºa mai departe.

Deci textul de aici, dupã pãrerea noastrã, este corespunzãtor scopului pe care l-am urmãrit, adicã filialele pe care noi le înfiinþãm prin aceastã lege, ale academiei, în colaborare cu unitãþile, instituþiile de învãþãmânt superior din centrele respective, îºi fac propriul regulament de organizare ºi funcþionare, pe care-l supun aprobãrii. Deci nu vãd...

Doamna deputat Andronescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Intervenþia mea se leagã de faptul cã, pãstrând centrele universitare enumerate aici, în articol, trebuie atunci sã precizãm, întrucât nu toate sunt instituþii de învãþãmânt superior, ci unele sunt doar facultãþi, sã precizãm: ”împreunã cu instituþiile sau facultãþile de învãþãmânt superior..Ò ºi textul curge. Vã mulþumesc.

Da. Alte pãreri? Domnul Bejinariu.

Vã mulþumesc.

Ca sã fiu în ton cu ceea ce spune domnul preºedinte, domnul profesor Stanciu, cred cã mai trebuie adãugat aici un singur termen ºi textul este, dupã opinia noastrã, bun. ªi aºa vorbim de descentralizare. De ce sã facã Academia de ªtiinþe Agricole ºi Silvice regulamente pentru toate centrele care au ºi învãþãmânt superior de profil ºi sã nu spunem aºa: ”Filialele Academiei de ªtiinþe Agricole ºi Silvice ...Ò ºi textul curge, se adaugã ceea ce spunea domnul profesor Nicolescu ºi în continuare am putea scoate sintagma ”Academiei de ªtiinþe Agricole ºi SilviceÒ, pentru cã se repetã în text, ºi sã rãmânã ”vor elabora regulamentul de organizare ºi funcþionare a filialelor, în termen de ..Ò ºi se încheie textul aºa. Vã mulþumesc.

Domnul Nicolescu.

Vã mulþumesc foarte mult.

Cred cã este bine sã rãmânã ”Academia de ªtiinþe Agricole ºi Silvice, împreunã cu instituþiile de învãþãmânt superior agricol, silvic ºi industrie alimentarã din centrele universitare ..Ò Ð ºi le enumerãm care sunt Ð ”vor elabora regulamentul de organizare ºi funcþionare a filialelor, în termen de 60 de zile de la publicareÒ, fãrã sã mai amintim academia încã o datã, cã am spus cã academia, împreunã cu filialele vor întocmi lucrul acesta. Vã mulþumesc.

Domnul preºedinte Stanciu.

”Academia de ªtiinþe Agricole ºi Silvice, împreunã cu instituþiile de învãþãmânt superior agricol ºi silvic din centrele sau facultãþile de profil, dupã caz, din centrele universitare Bucureºti, Iaºi, Timiºoara, Cluj-Napoca, Craiova ºi Braºov vor elabora regulamentul de organizare ºi funcþionare a filialelor, în termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legiÒ.

Deci ”instituþiile de învãþãmânt superior agricol, silvic ºi industrie alimentarã sau facultãþile de profil, dupã caz, din centrele universitare...Ò.

De acord?

Vã mulþumesc.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Deci supunem la vot textul propus de preºedintele comisiei.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Votat.

Stimaþi colegi, am ajuns la finalul legii.

Mi s-a propus ºi mie un text spre a-l susþine ºi a mi-l însuºi. Întrucât nu suntem în cvorumul necesar unei legi organice astãzi, cer îngãduinþa ...

... dar nici pentru o lege ordinarã nu avem cvorumul.... Cer îngãduinþa sã

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

ªi la art. 17 aº fi avut amendament, dar, dacã o sã dezbatem într-o ºedinþã urmãtoare, atunci o sã prezint.

Totuºi, aº vrea sã precizez din nou cã eu cred cã nu este binevenit sã votãm acum aceastã lege, pentru cã la art. 17 se spune: ”Se abrogã orice alte dispoziþii contrare ..Ò.

ªi, cum am spus ºi înainte de masã, eu cred cã o sã abrogãm cu aceastã lege ºi unele articole din Legea nr. 1/2000.

## **Domnul Anghel Stanciu** _(din salã):_

La art. 17 alin. 2, aþi spus?

Da. ªi se pune în continuare: ”.. precum ºi orice alte dispoziþii contrareÒ.

Deci v-am spus eu cã Legea nr. 1/2000, la art. 10, dã prioritate celor care au de primit terenuri înapoi, persoane fizice ºi juridice.

Vã dau citire din nou: ”Persoanelor fizice cãrora li s-au stabilit drepturi de creanþã la institutele ºi staþiunile de cercetare ºi producþie agricolã li se restituie suprafeþe de teren agricolÒ.

Dacã vrem cu adevãrat ºi sincer sã le restituim aceste terenuri, atunci prima datã trebuie sã restituim acþionarilor, celor care sunt acþionari la unele societãþi, adicã la unele staþiuni de cercetãri ºi de producþie. ªi, dacã nu facem treaba aceasta, atunci eu cred cã facem o mare eroare.

Dacã tot am ajuns la anexe, pot sã vã spun ºi un caz concret. La anexe, la 1/II ”Staþiuni de cercetare ºi dezvoltareÒ, la punctul 16, în judeþul Covasna, la Târgul Secuiesc, este o staþiune de cercetare ºi producþie a cartofului, la noi. Figureazã cu 607 hectare. Eu cunosc situaþia acestei staþiuni, pentru cã sunt din Târgul Secuiesc ºi eu cred cã este o suprafaþã nejustificat de mare pentru o staþiune de tip cercetare pentru cartof, mai ales pentru cã terenul este revendicat de sute de cetãþeni, din anul 1991, deci dupã Legea nr. 18. Cererile lor sunt întemeiate pe acte doveditoare, conform legislaþiei în vigoare.

ªi, în plus, dupã câte ºtiu eu, nici nu existã vreun contract încheiat între S.C.P.C., deci Staþiunea de Cercetare ºi de Producþie a Cartofului, ºi producãtorii particulari de cartofi.

Deci sub masca denumirii de ”cercetareÒ se produce cartof ºi se vinde. ªtiu foarte precis, cã am urmãrit timp de ani de zile acestã societate de lângã oraºul Târgul Secuiesc ºi pe o suprafaþã, pânã acum de 900 de hectare, acum am vãzut cã figureazã cu 607 hectare, pentru cã printr-o hotãrâre de guvern a fost scãzutã aceastã suprafaþã, deci pe o suprafaþã pânã acum de 900 de hectare, s-a efectuat producere de cartof, mã rog, ºi sãmânþã, probabil, dar mai ales de consum, ºi care a fost vândut peste tot, de pe terenul revendicat de cetãþeni din oraºul Târgul Secuiesc ºi din comunele din jur.

Mai nou, aº vrea sã vã informez cã, pe data de 7 august 2000, primarii din depresiunea Târgul Secuiesc s-au întrunit în oraºul Târgul Secuiesc. Este vorba despre primarul oraºului Târgul Secuiesc, primarii din comunele: Lemnia, Cãtãlina, Sânzieni, Cernat, Poian, Ojdula, Turia, Ghelinþa, primarii comunelor care sunt afectate, interesate direct de aceastã societate, de terenul pe care-l deþine, ºi ei au formulat o solicitare care a fost trimisã ºi academiei ºi Ministerului Agriculturii.

Da, amendamentul, domnule deputat.

Am ºi un amendament. Dacã-mi permiteþi, totuºi, douã propoziþii din aceastã solicitare, în care primarii scriu: ”Solicitãm ca terenul agricol din domeniul public al statului, în suprafaþã de 607 hectare, rãmas în administrarea Staþiunii de Cercetare ºi Producþie a Cartofului Târgul Secuiesc, sã fie diminuatã la 150 de hectare, restul de 457 de hectare sã fie trecut în domeniul privat al statului ºi pus la dispoziþia comisiilor locale, pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricoleÒ.

Deci amendamentul meu este formulat pe cererea ºi solicitarea primarilor din zonã ºi sunã astfel, la punctul 16 din Anexa nr. 1, cu 1/II, la punctul 16, la oraºul Târgul Secuiesc, judeþul Covasna, sã figureze o suprafaþã de 150 de hectare, cum au solicitat primarii care cunosc situaþia realã din zonã.

Vã mulþumesc.

Domnule deputat,

Noi nu am ajuns la anexe. Dar aspectul este altul. Câtã vreme se stabileºte prin lege suprafaþa ce revine fiecãrui institut de cercetare, prin hotãrâre de guvern nu se poate modifica aceastã cifrã.

Pãi, chiar asta vreau eu: ca cifra de aici, din lege..

ªi cred cã la aceste anexe ar trebui sã mai cerem o datã ministerului sã trimitã situaþia solicitãrilor îndrituite la aceastã perioadã ºi apoi, împreunã cu academia, sã delimitãm suprafeþele ce vor rãmâne prin lege institutelor de cercetare.

Domnule preºedinte, sunt de acord cu dumneavoastrã, aºa cã atunci cer ca aceastã dezbatere sã fie amânatã pânã la situaþia care ajunge aici. Vã mulþumesc.

Da.

Domnul deputat Popa Nicolae. E ocupat... Domnul Mihai Chiriac.

duce, nu ºtiu configuraþia terenului, se pot produce cartofi pe 10 ha. Dacã s-a redus de la 900 la 600 de ha, deja este o reducere semnificativã, dar o staþiune de producere a seminþelor, repet, ºi în special a cartofilor, sfeclei ºi altele, nu poate sã trãiascã cu 150 de ha. Practic, dacã se va trece la votarea acestui amendament, se desfiinþeazã aceastã staþiune.

Vã mulþumesc.

Domnule deputat Nicolescu, vã rog.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Trebuie sã înþelegem cã într-adevãr producerea de sãmânþã la cartofi are o particularitate deosebitã.

În primul rând, trebuie sã producem clonele A, B, C, D ºi E, clone A, B, C, D, care se realizeazã în zona închisã, exact în Miercurea-Ciuc, în Covasna, la 1200 de metri la Lãzara ºi la Apa Roºie ºi, de asemenea, la Suceava, unde avem materialul liber de viroze, pe care apoi îl coborâm; clona E prebazã 1, prebazã 2 ºi bazã, în staþiunile de cercetare care sunt la ora actualã în România, care produc sãmânþã. Sunt trei staþiuni: în judeþul Covasna ºi Harghita, precum ºi Institutul pentru cultura cartofului Braºov, care produc sãmânþã din verigile superioare. Mai sunt încã douã staþiuni de cartofi, Mãrºani ºi staþiunea Tulcea, care nu produc sãmânþã liberã de viroze ºi care sã asigure sãmânþa necesarã de cartofi pentru þarã.

De aceea, este nevoie sã rãmânã aceastã suprafaþã, iar ceea ce a observat colegul nostru cã se livreazã ºi la consum este materialul din prebazã 1 ºi 2 ºi bazã, care rezultã la sortare pentru cã nu toþi cartofii pe care îi obþinem au mãrimea de 35-45 de mm sortul 1 categoria I sau 45-55 de mm sortul II ºi restul, ce este mai mare, merge la consum.

De aceea, eu mi-aº permite sã susþin cã: pentru 500 de ha, care sunt în discuþie, judeþul are o staþiune la care aº considera sã facã efort deosebit sã-ºi menþinã aceastã staþiune pentru perioada urmãtoare, atât pentru activitatea de cercetare, cât ºi pentru producerea de cartofi verigi superioare. Nu se poate realiza cantitatea necesarã de sãmânþã verigi superioare decât în aceste zone unde Institutul de cultura cartofului Braºov împreunã cu aceste staþiuni ºi, complementar, cu Staþiunea Suceava realizeazã producerea de sãmânþã la cartofi. Vã mulþumesc.

Da, poftiþi, domnule deputat.

Domnul Dejeu ºi apoi domnul Popa ºi domnul R—bert R‡duly.

Eu aº vrea sã fac doar o precizare tehnicã. Stimatul meu coleg antevorbitor, nu ºtiu ce meserie are, dar precis nu ºtie ce este cartoful de sãmânþã. Cartoful de sãmânþã revine pe aceeaºi suprafaþã pe la 4-5-6-7 ani de zile. Îi trebuie o distanþã între soiuri, între categorii biologice la cartofi; pe 150 de ha probabil se pot pro-

În conþinutul proiectului de lege pe care îl discutãm observ o contradicþie în raport cu reglementãrile existente la ora actualã. Deci aceste terenuri care sunt proprietatea statului sunt date în administrare acestor unitãþi de cercetare prin hotãrâre de guvern. Prin acelaºi proiect de lege ni se propune ca aceste anexe care cuprind ºi suprafeþele sã facã parte integrantã din lege. Aceasta însemneazã cã legãm de mâini guvernul în continuare ºi batem în cuie suprafeþele existente în aceste anexe, ceea ce este absolut inadmisibil. Conceptual vorbind, trebuie sã lãsãm la latitudinea Guvernului posibilitatea de a decide, în funcþie de analizele pe care le facem împreunã cu institutele ºi academia, sã hotãrascã ºi pentru viitor asupra acestor suprafeþe necesare, având în vedere mai cu seamã Legea nr. 169 ºi Legea nr. 1.

Prin urmare, cred cã trebuie sã eliminãm din propunerea care ni se face ca aceste anexe sã facã parte din lege. Nu trebuie sã fie introduse în lege. Sã lãsãm reglementarea existentã la ora actualã, pentru ca Guvernul împreunã cu instituþiile interesate sã stabileascã ºi pe viitor aceste suprafeþe. Sau, dacã chiar se vrea cu orice preþ ca aceste instituþii ºi staþiuni, care sunt enumerate în anexele 1, 2, 3, 4, sã facã parte din conþinutul legii, sã eliminãm suprafeþele. Putem nominaliza institutele, dar eliminãm suprafeþele.

Domnul Popa urmeazã, domnul R—bert R‡duly ºi apoi comisia, la urmã.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Eu am impresia cã aici se vorbeºte în necunoºtinþã de cauzã de unii colegi de-ai noºtri. Îmi pare rãu cã trebuie sã fac aceastã afirmaþie, pentru cã în suprafaþa stabilitã de Guvern prin Hotãrârea de Guvern nr. 517 din 1999 este prevãzutã suprafaþa numai în domeniul public al statului. Deja nici o legãturã cu Legea nr. 1/2000, a domnului deputat Vasile Lupu, ºi nu impieteazã ºi nu încurcã sub nici o formã atribuirea terenurilor proprietatea persoanelor fizice sau juridice. De aceea, aº susþine punctul de vedere al domnului deputat Dejeu, fie cã eliminãm aceastã suprafaþã care este trecutã aici la anexe ºi rãmâne la latitudinea Guvernului ºi a Ministerului Agriculturii sã stabileascã cele 82.000 de ha, fie sã luãm suprafaþa prevãzutã în Hotârârea de Guvern nr. 517/1999, unde a fost stabilitã suprafaþa de 82.000 de ha ºi care este inventariatã ºi este precisã, clarã, fãrã nici un fel de dubiu.

Vã mulþumesc.

Da. Poftiþi, domnule deputat.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Aici e capcana a zis domnul Lupu. ªtiþi unde mai e o capcanã?

Poate fi capcanã cu intenþie ºi din întâmplare, cred.

Eu cred cã e din întâmplare numai.

E o capcanã ºi la problema proprietãþii. Eu cred cã prima datã trebuie sã clarificãm proprietatea, sã dãm înapoi oamenilor ce au avut ºi dupã aceea staþiunea de cercetare are foarte multe posibilitãþi: de a cumpãra teren de la proprietar sau de a arenda teren agricol de la pro-

prietari. Eu nu vãd nici o problemã, eu sunt pentru cercetare ºi producþia cartofului, de pildã, ºi la Târgul Secuiesc, dar problema mea se pune din privinþa proprietãþii.

O a doua problemã, domnule Popa, eu cred cã nu a citit îndelung Legea nr. 1/2000 pentru cã, mai în spate, la Legea nr. 1/2000 scrie foarte clar, se poate schimba numai prin hotãrâre de guvern destinaþia unui teren ºi vã citesc, domnule coleg: ”În cazul în care terenurile agricole care fac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate ºi se aflã în administrarea institutelor ºi staþiunilor de cercetare ºi producþie agricolã, restituirea în naturã se face din suprafeþele de teren agricol care vor fi delimitate pentru producþie din terenurile proprietate privatã a statului prin hotãrâre de guvernÒ. Numai dacã noi acum dãm putere de lege pentru aceste terenuri nu o sã mai avem posibilitatea ca printr-o hotãrâre de guvern sã putem sã modificãm.

ªi o replicã domnului coleg antevorbitor, eu nu sunt cercetãtor al cartofului, dar sunt producãtor de cartof. Nici la Târgul Secuiesc, nici la Apa Roºie, care e tot în judeþul Covasna, nu s-a fãcut cercetare de cartofi, s-a fãcut producþie pentru... Nu s-a fãcut nici pentru sãmânþã, eu v-am spus, urmãresc de ani de zile aceastã activitate, s-a fãcut, pot sã vã spun, aproape exclusiv producere de cartofi de consum pentru vânzare. Nu existã nici un contract încheiat cu o societate ºi cu cetãþeni. Dar pe lângã staþiunea de cercetare existã producãtori particulari de cartofi care se ocupã pe sute de hectare cu cercetare ºi producþie de sãmânþã, de cartofi de sãmânþã. Producãtor particular, vã spun, sunt producãtor particular. Deci eu nu pot sã votez aceastã lege în forma prezentatã.

Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc, domnule deputat Tam‡s S‡ndor. Are cuvântul domnul deputat R—bert R‡duly.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În primul rând, permiteþi-mi sã fac o precizare pe care o consider absolut necesarã dupã aceste luãri de cuvânt. Cred cã toþi colegii care sunt astãzi în salã, ºi cei care nu sunt, partizanii cercetãrii ºtiinþifice în domeniul agricol ºi silvic, cred cã toþi colegii mei din judeþele Suceava, Braºov, Harghita sau Covasna sunt partizanii cercetãrii ºtiinþifice cu privire la producerea cartofului pentru cã, aºa cum bine ºtiþi, þãranii, micii producãtori din aceste judeþe care deþin suprafeþe de teren arabil, produc în special cartofi. Deci pentru dumnealor este o chestiune, un aspect vital ºi ºtim cu toþii cã pentru a avea sãmânþã calificatã, de foarte bunã calitate, este absolut necesar ca în microclima specificã judeþelor Suceava, Braºov, Harghita sau Covasna sã avem aceste institute de cercetãri. Toatã lumea de la noi din zonã, ºi cred cã toþi colegii mei sunt de acord, este interesatã ºi drept urmare ºi noi suntem interesaþi în existenþa acestor staþiuni de cercetare în domeniul cartofului.

Problema însã este alta. Aºa cum se vede, avem o discuþie preliminarã la anexele acestui proiect de lege. Eu, acum 3 sãptãmâni, când prima datã a fost retrimis la comisie pentru raport suplimentar acest proiect de lege, am insistat de la acest microfon al Camerei Deputaþilor, tocmai pentru cã am prevãzut faptul cã la anexe o sã fie discuþii, ca în perioada care va trece în orizontul de timp de acum 3 sãptãmâni ºi pânã astãzi comisia sesizatã în fond sã facã diligenþele necesare pentru a stabili foarte clar situaþia juridicã a terenurilor care sunt înscrise în anexã, respectiv, dacã într-adevãr întinderea, suprafaþa precizatã în aceste anexe este corectã, veridicã, exactã ºi constat cã, din pãcate, nu s-a fãcut nici o modificare la aceste anexe.

Drept urmare, domnule preºedinte, nu vreau sã nu fiu de acord cu domnul deputat Dejeu, care a fãcut o propunere foarte decentã ºi de luat în seamã, ºi anume ca Parlamentul sã nu decidã în ceea ce priveºte aceste suprafeþe aflate în administrarea diferitelor staþiuni de cercetare ºi bineînþeles aflate sau nu în proprietatea publicã a statului, ci sã lãsãm problema deschisã. Eu aº merge mai departe. Cred cã la acest moment Parlamentul ar trebui sã clarifice suprafeþele de plecare în activitatea acestor staþiuni de cercetare, fie ele agricole sau silvice.

Stimaþi colegi, preºedintele de comisie, în numele comisiei are soluþia acum. Nu ºtiu care e, dar o are. Domnul Stanciu.

Cineva spunea odatã cã drumul spre iad e pavat cu bune intenþii. Ce frumos a vorbit distinsul meu coleg R‡duly. Sã facem adrese la prefecturi ºi prefectul ºi..Ceea ce Domnia sa nu ºtie, pentru cã nu s-a ocupat de domeniu, nu din alt motiv, este cã Legea nr. 169 din 1997 a modificat art. 34 din Legea nr. 18/1991 ºi care stabileºte, aceastã lege, obligativitatea delimitãrii suprafeþelor strict necesare pentru cercetare, producþie de seminþe, material sãditor..

Prin hotãrâre de guvern..

Deci a stabilit prin hotãrâre de guvern obligativitatea aceasta în 1997. În acest scop, Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei a emis Ordinul nr. 88 din 1997 în baza cãruia comisiile judeþene de fond funciar, împreunã cu comisia centralã a Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei au stabilit pentru fiecare institut ºi staþiune de cercetare suprafeþele strict necesare.

În consecinþã, prin Hotãrârea nr. 517 din 1999 s-au stabilit acest suprafeþe, deci prin hotãrâre de guvern, de la 150.875 de ha la 82.640 de ha, 68.228 au fost trecute spre a satisface cerinþele Legii nr. 1/2000 ºi, respectiv, nr. 169/1997.

ªi nu le-a satisfãcut.

În consecinþã... Este adevãrat cã este hotãrâre de guvern. Dacã prin hotãrãre de guvern nu-i adevãratã, nu-i adevãratã nici guvernarea, asta e, nu suntem adevãraþi nici noi, nu suntem adevãraþi, numai vorbele. Deci fiecare caz s-a stabilit de aceastã manierã.

Acum propunerea mea este urmãtoarea: sã validãm ceea ce a spus domnul ministru Dejeu, adicã sã validãm anexele ca structuri organizatorice, fãrã suprafeþe, la alin. 1, ºi sã adãugãm un alin. 2, care sã sune în sensul urmãtor: ”Suprafeþele strict necesare pentru cercetare ºi producerea de seminþe ºi material sãditor din categorii biologice superioare ºi de animale de rasã care constituie domeniu public ºi rãmân în administrarea unitãþilor de cercetare precizate în anexele nr. I 1-5 se stabilesc prin hotãrâre de guvernÒ. ªi în felul acesta chestiunea este clar delimitatã ºi nu mai avem nici un fel de obiecþiuni. Asta ar fi propunerea noastrã.

Tabelul sã rãmînã ca structurã organizatoricã, fãrã suprafeþe, la art. 17 alin. 1, iar la art. 17 alin. 2 sã se precizeze acest text, în care suprafeþele strict necesare pentru cercetare, producþia de seminþe ºi material sãditor pentru unitãþile nominalizate acolo, deci pãstrãm unitãþile, suprafeþele se stabilesc prin hotãrâre de guvern.

Domnule preºedinte, aici intrãm într-un paralelism de reglementare. Reglementarea este ºi în Legea nr. 1/2000. Trimitem, simplu, la Legea nr. 1/2000 ºi am terminat. Deci ”Delimitarea terenurilor de cercetare se face în condiþiile Legii nr. 1/2000Ò.

Domnul Gavril Dejeu, dupã ce terminã domnul preºedinte Stanciu.

Dumneavoastrã propuneþi sã punem sub forma aceasta: ”Delimitarea suprafeþelor strict necesare pentru cercetare ºi producerea de seminþe ºi material sãditor din categorii biologice superioare ºi de animale de rasã care constituie domeniu public ºi rãmân în administraþia unitãþilor de cercetare precizate în anexele I 1-5 se face în condiþiile Legii nr. 1/2000Ò. Da, Legea nr. 169/1997 stabilea..

Nu, domnule, Legea nr. 1/2000 a modificat unele prevederi din Legea nr. 169.

Chestiunea este cã se cere ”în condiþiile Legii nr. 169/1997 ºi Legii nr. 1/2000Ò. Aici ar fi singura diferenþã, domnule preºedinte.

Domnul Gavril Dejeu.

## Domnilor colegi,

Totdeauna lucrurile mai simple sunt mai bune ºi mai clare. Eu am înþeles un principiu: cã stabilirea suprafeþelor necesare pentru aceste staþiuni este de resortul Guvernului României, care le ºi dã aceste terenuri în administrare. Dacã aºa stau lucrurile, hai sã pãstrãm topica dispoziþiilor noastre pe aceastã idee. ªi atunci singurul lucru pe care îl avem de fãcut este sã eliminãm suprafeþele din aceste anexe ºi rãmân în vigoare dispoziþiunile pe care le avem deja, cu privire la îndrumarea Guvernului pentru a stabili... etc.

## Stimaþi colegi,

Deci noi pe acest text nu putem lua o decizie prin vot astãzi. Deja s-au înfierbântat spiritele, noaptea este un sfãtuitor bun, week-end-ul ºi mai bun, vom avea timpul necesar sã reflectãm asupra textelor ºi.. S-a cãzut de acord, dar, dupã cum vãd eu, nu iese votul.

Domnul Barbu Piþigoi, om de cercetare.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Este evident cã suprafeþele trecute aici pot fi puse în discuþie pentru cã, iatã, eu am sã mã refer ºi sper cã ºi colegii mei din judeþul Argeº, deci parlamentarii de Argeº cunosc aceastã situaþie în care, iatã, la ªtefãneºti, lângã Piteºti, este o fermã viticolã, o staþiune de cercetãri viticole care are circa 2000 de ha pentru care localnicii sunt purtaþi pe scãrile tribunalelor de mai bine de 8 ani de zile.

Acelaºi lucru se întâmplã ºi în staþiunile de cercetãri pentru plante tehnice de la Albota, unde douã comune au fost lipsite de teren, dat fiind cã pe teritoriul lor s-a construit un combinat petrochimic, Arpechim, s-a fãcut un lac de acumulare ºi, iatã, mari suprafeþe de teren au fost luate de cãtre staþiunea de cercetare.

Cu alte cuvinte, eu consider cã, ºi ca o dreptate socialã pentru care noi în aceastã legislaturã ne-am bãtut ºi am fost cu toþii de acord, pentru restituirea ºi reconstituirea dreptului de proprietate, haideþi sã lãsãm aceste suprafeþe sã fie stabilite, aºa cum s-a spus, printr-o hotãrâre de guvern, dar dupã ce se vor lãmuri lucrurile la Legea nr. 1/2000.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Domnul deputat R—bert R‡duly, dar vã rog, pe scurt, dacã aveþi un text, ºi apoi

Evident, comisia ºi iniþiatorul, la propunerile colegilor, renunþã la rubrica cu suprafeþe.

În ceea ce priveºte art. 17 alin. 2, ar veni un alineat pe care l-am discutat ºi cu domnul preºedinte Lupu: ”Delimitarea suprafeþelor strict necesare pentru cercetare ºi producere de seminþe ºi material sãditor din categorii biologice superioare ºi de animale de rasã, care constituie domeniu public ºi rãmân în administraþia unitãþilor de cercetare precizate în anexele I 1-5 se face în condiþiile legii.Ò

Da, ºi avem reglementarea.

Domnul Lupu aºa a spus, cã este formularea care crede dânsul, ”în condiþiile legiiÒ.

Nu, votul imperativ este interzis de Constituþie, domnule preºedinte. Nu pot sã hotãrãsc pentru colegii mei.

Nu, dumneavoastrã aþi spus sã nu mai punem Legea nr. 1/2000, sã punem ”în condiþiile legiiÒ.

Sunt de acord, în condiþiile legii, domnule Barbu Piþigoi. Nu e nevoie sã trimitem la Legea nr. 1/2000, lãsãm ”în condiþiile legiiÒ. Legea nr. 1/2000 e în vigoare. Nu anexa cu suprafeþele dispare.

Domnul R‡duly.

Foarte pe scurt, domnule preºedinte, pentru cã dacã se îndreaptã lucrurile spre rezolvare nu vreau tocmai eu ca sã o stric. Însã aº vrea sã intervin, sã dau o replicã la ceea ce a prezentat domnul preºedinte al Comisiei pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport, Anghel Stanciu, vizavi de situaþia hotãrârii care a fost emisã de Guvernul României la începutul anului 1999. Vreau sã atrag atenþia cã în momentul în care acea hotãrâre a fost emisã vizavi de aceste unitãþi de cercetare nu era încã adoptatã în Parlament ºi nu era în vigoare Legea nr. 1/2000, care lege a dat posibilitatea foºtilor proprietari sã facã alte solicitãri, deci practic situaþia pe care am avut-o dupã centralizarea informaþiilor datelor privind solicitãrile de reconstituire a proprietãþii pe baza Legii nr. 169/1997 nu este aceeaºi cu situaþia care este în prezent, pentru cã între timp a mai avut loc un alt val de solicitãri, în conformitate cu Legea nr. 1/2000. Asta a fost ceea ce am vrut sã precizez, ca sã ºtim foarte clar care este aspectul fundamental al acestei probleme.

În rest, ºi în opinia mea, ar trebui sã precizãm ”Legea nr. 1/2000Ò la finalul acestui alineat, însã s-ar putea ca juriºtii sã spunã, ºi sã aibã dânºii dreptate, cã este suficient sã precizãm: ”în condiþiile legiiÒ, pentru cã Legea nr. 1/2000 este ultima care a intrat în vigoare ºi deci ea este cea care este cea mai recentã ºi reglementeazã acest domeniu.

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, sala se tot goleºte. Sã votãm. Sã votãm, deci.

Rãmâne ”în condiþiile legiiÒ, cum a propus comisia, ºi din anexã dispar ”suprafeþeleÒ. De acord? Da.

Domnule preºedinte Stanciu, iertaþi-mã cã insist. Încã o datã textul. Ca sã nu comporte nici un dubiu, îl citesc eu dacã vreþi.

## Domnule preºedinte,

La anexele respective, rubricile care cuprind ”suprafeþeleÒ se exclud. Deci rãmâne numai chestiunea de structurã, fãrã nici un fel de ”suprafeþeÒ. ªi care corespunde la ce spunea ºi domnul coleg R‡duly, cã trebuie sã am o staþiune acolo. Ce suprafaþã trebuie sã aibã acea staþiune nu mai este treaba legii, a legii acesteia. ªi atunci noi am propus art. 17 alin. 2, în care spunem: ”Delimitarea suprafeþelor strict necesare pentru cercetare ºi producere de seminþe ºi material sãditor din categorii biologice superioare ºi de animale de rasã care constituie domeniu public ºi rãmân în administrarea unitãþilor de cercetare precizate în anexele I 1Ð5. se stabilesc în condiþiile legiiÒ.

Delimitarea se stabileºte în condiþiile legii. De ce nu?

## **Doamna Viorica Afrãsinei** _(din salã):_

Supuneþi la vot. Daþi cuvântul aceleiaºi persoane pentru aceeaºi propunere.

Domnule preºedinte Vasile Lupu,

Singura greºealã este cã se face trimitere din nou la suprafeþele din anexe. Deci: ”Delimitarea suprafeþelor necesare se va face...

## **Domnul Vasile Lupu:**

Domnule deputat Dejeu, deci suprafeþele strict necesare cercetãrii pe localitãþile din anexã, dar cum vor fi stabilite de Guvern, aºa cum scrie în Legea nr. 1/2000.

Dacã vine P.D.S.R.-ul la guvernare ºi stã zece ani, nu se mai aplicã legea. Nu se poate, nu, într-adevãr.

Domnule deputat Barbu Piþigoi, nu poate sta cercetarea pe o suprafaþã incertã pânã se aplicã legea.

Dacã-mi permiteþi. Eu cred cã noi am pierdut prioritatea. Eu cred cã prioritatea noastrã, a forului legislativ, ºi a cetãþenilor simpli, dacã vreþi, este restituirea terenurilor proprietate privatã. Asta este prioritatea. ªi eu cred cã domnul Barbu Piþigoi a avut un amendament înþelept ”dupã aplicarea Legii nr. 1Ò.

Haideþi sã grãbim aplicarea Legii nr. 1.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Spuneþi asta Guvernului. Eu am spus-o.

Stimaþi colegi,

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti. Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 130/13.X.2000 conþine 48 de pagini.**

Preþul 22.992 lei