Emil Tocaci

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Fãrã a avea mari speranþe în ceea ce priveºte efectul intervenþiei mele, îmi fac totuºi datoria de a semnala unele extrem de grave disfuncþii din politica industrialã româneascã ºi din politica energeticã a þãrii.

Lista, dacã ar fi vorba numai de o listã, ar fi atât de lungã încât nu-mi permit acum decât sã abordez unele cazuri cu totul izolate, dar semnificative.

În primul rând, se vorbeºte intens ºi nu numai se vorbeºte, se acþioneazã pentru trecerea industriei de armament în subordinea Ministerului Industriilor ºi, ulterior, se prevede privatizarea acestei industrii de armament. Cei din uzinele de armament sunt alarmaþi ºi nu gãsesc nici o justificare, iar lipsa de comenzi care a dus industria de armament în situaþia extrem de grea pe care o cunoaºteþi foarte bine, ei bine, aceastã lipsã de comenzi nu existã, existã o disfuncþie în perceperea comenzilor.

La începutul anului 1999, Turcia ºi India au dorit sã facã ºi au ºi fãcut, de fapt, comenzi masive ambelor regii care se ocupã de industria de armament, ROMTEHNICA ºi ROMARM, dar datoritã disputelor dintre cele douã regii ºi datoritã unor intervenþii exterioare lor aceste comenzi nu au fost onorate. S-au pierdut comenzi în valoare de sute de milioane de dolari, în timp ce angajaþii acestor uzine de armament sunt într-un ºomaj tehnic prelungit.

Cea mai gravã disfuncþie însã nu este aceasta, vã voi spune-o dacã domnii colegi Creþu ºi vecinul dumnealui vor dori sã ne lase sã ne facem declaraþiile politice, având în vedere cã dumnealor au o teribil de animatã discuþie ºi le e lene sã se ducã pânã afarã sã o continue acolo.

Pentru cã au încetat ºi le mulþumesc, vã spun care este cea de-a doua disfuncþie extrem de gravã. Ea se referã la politica în domeniul nuclear.

Stimaþi colegi, este lovitã crunt dezvoltarea nuclearã a României în condiþiile în care ar fi singura sursã energeticã rezonabilã. Costul unei unitãþi de energie obþinute pe cale nuclearã este de ºase ori mai mic decât al aceeaºi unitãþi obþinute prin mijloace termice convenþionale.

Grupul II Cernavodã ar fi costat aproximativ 600 de milioane de dolari. Ei bine, energia pe care ne-ar fi furnizat-o, mult mai ieftinã, justifica fãrã nici un fel de discuþie aceastã cheltuialã, având în vedere cât se consumã din combustibilul convenþional pe care-l importãm, ºi-l importãm ºi iarna, ca sã fie mai scump ºi ca sã fie comisioanele mai grase, dar colac peste pupãzã vine ºi Ministerul Educaþiei Naþionale acum cu o mãsurã care a revoltat lumea ºtiinþificã româneascã, ºi anume cu o propunere ca printr-o hotãrâre de guvern ce urmeazã sã aparã peste câteva zile sã fie scoasã din nomenclatorul de profesiuni, de specializãri, fizica nuclearã.

Domnilor colegi, în toate þãrile europene Ñ am aici aceastã hârtie, pentru cã eu nu citesc, am doar aceastã hârtie în faþã, în care sunt toate specializãrile, nomenclatorul de specializãri din Uniunea Europeanã Ñ, în toate þãrile europene, dar nu numai, în toate þãrile lumii, inclusiv în cele slab dezvoltate, inclusiv în þãrile care nouã ni se par cã ar fi mult departe în urma noastrã ºi care din punct de vedere al potenþialului ºi sunt, existã specializarea