Stenogramă plen

Bunã ziua, stimaþi colegi.

Declar deschise lucrãrile ºedinþei Senatului, de astãzi, 9 octombrie 2000. Din totalul de 143 de senatori ºi-au anunþat prezenþa 124 de colegi; 3 sunt la Guvern, unul

este în delegaþie. Cvorumul este de 72 de colegi senatori.

Ordinea de zi de astãzi este cea obiºnuitã la început de sãptãmânã. Timp de o orã ºi jumãtate vor fi declaraþii politice, apoi dezbaterea proiectelor de lege, întrebãri ºi interpelãri la adresa Executivului. Aceastã sesiune va fi transmisã în direct la radio, începând cu orele 18,00.

Dacã asupra ordinii de zi de astãzi sunt observaþii? Nefiind observaþii, supun la vot. Vã rog.

## Domnul preºedinte,

## Stimaþi colegi,

În legãturã cu ordinea de zi aº avea observaþia cã sãptãmâna trecutã nu am avut probleme organizatorice. Cele de luni s-au mutat joi; joi, din lipsã de cvorum, n-au mai avut loc. În consecinþã, problemele de ordin organizatoric n-au mai putut fi discutate. În aceastã situaþie m-am vãzut obligat sã fac un raport cãtre Biroul permanent, deºi îmi era mult mai simplu sã ridic problema aici. Ar fi fost mult mai simplu ºi pentru mine, ºi pentru dumneavoastrã, aþi fi luat cunoºtinþã de ea. Aºa, procedura a devenit foarte complicatã. De aceea, vã rog sã aveþi grijã ca sã avem un punct cu probleme organizatorice la ordinea de zi în cursul acestei sãptãmâni.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Da, vã mulþumesc, domnule senator. O sã propun Biroului permanent. Avem posibilitatea, deci, miercuri dimineaþã sã discutãm problemele organizatorice.

Alte observaþii asupra ordinii de zi de astãzi? Nefiind,

Avem de constituit o comisie de mediere în legãturã cu proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 207/1999 privind înfiinþarea Ministerului Funcþiei Publice. O comisie de mediere formatã din 7 colegi senatori.

Grupul parlamentar P.D., o propunere.

Domnul senator Ilie ªtefan.

Grupul parlamentar P.N.L., o propunere.

Domnul senator Cazimir Ionescu.

Grupul P.N.Þ.C.D., o propunere.

Domnul senator Ioan Burghelea.

Grupul U.D.M.R., o propunere.

Domnul Seres DŽnes.

Mulþumesc. Grupul P.D.S.R.

Popa Virgil.

Grupul P.R.M. P.R.M.-ul, o propunere pentru comisia de mediere.

Domnul senator Pãtru Nicolae.

ªi de la independenþi o propunere...

Domnul senator Sãndulescu.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Domnul senator Sãndulescu.

Dacã sunt observaþii asupra propunerilor fãcute de grupurile parlamentareÉ Nefiind,

Vreau sã vã aduc la cunoºtinþã o notã pentru exercitarea de cãtre parlamentari a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale.

În conformitate cu prevederile art. 17 alin. 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 au fost depuse la secretarul general al Senatului urmãtoarele legi:

1) Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 7/2000 privind aprobarea achiziþiei unui spaþiu de cãtre Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ.

2) Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 201/1999 pentru completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 66/1997 privind scutirea de platã a impozitelor pe salarii ºi/sau pe venituri realizate de consultanþi strãini pentru activitãþile desfãºurate în România în cadrul unor acorduri de împrumut.

3) Lege pentru aderarea României la Convenþia internaþionalã pentru protecþia noilor soiuri de plante, din 2 decembrie 1961, revizuitã la Geneva la 10 noiembrie 1972, 23 octombrie 1978 ºi 19 martie 1991.

4) Lege privind declararea oraºului Târgu-Secuiesc municipiu.

5) Lege privind modificarea ºi completarea unor dispoziþii din Codul penal.

6) Lege privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianþi ºi consumatori.

7) Lege privind executorii judecãtoreºti.

8) Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 105/1999 pentru modificarea ºi completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instauratã cu începere de la 6 martie 1945, precum ºi a celor deportate în strãinãtate, ori constituite în prizonieri.

9) Lege privind constituirea ºi organizarea clerului militar.

10) Lege pentru protejarea patrimoniului cultural naþional mobil.

11) Legea pentru modificarea ºi completarea art. 9 din Legea nr. 74/1995 privind exercitarea profesiunii de medic, înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Colegiului Medicilor din România.

Înainte de a începe declaraþiile politice, domnul senator Cotarcea Haralambie a solicitat cuvântul.

## **Domnul Haralambie Cotarcea:**

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

În cei zece ani care au trecut de la Revoluþia din Decembrie 1989 în România au apãrut sute de partide politice, fiecare având doctrina, programul ºi liderul sãu. În acest context a apãrut ºi Partidul România Mare, creat de regretatul Eugen Barbu, fondatorul revistei ”România MareÒ, pe al cãrui frontispiciu apare numele sãu. Aºa cum toatã þara afirmã cã revoluþia a fost confiscatã, afirm ºi eu cã aceastã miºcare politicã a fost acaparatã de Corneliu Vadim Tudor ºi linguºitorii sãi, persoane nesemnificative. Personal am crezut cã mesajul revistelor ”România MareÒ ºi ”PoliticaÒ este fidel poporului român ºi celor care au sprijinit Partidul România Mare în teritoriu, ca acesta sã aibã cât mai mulþi membri ºi simpatizanþi. Recunosc cã m-am înºelat, deoarece Corneliu Vadim Tudor pune mai presus interesele personale ºi ale familiei sale, respectiv fraþi ºi surori. Încã din intrarea mea în Partidul România Mare am crezut în acest lider. Am luptat pe plan politic pentru onoarea lui ºi iarãºi m-am înºelat, pentru cã una vorbeºte ºi alta face, contrar devizei promovate, ”fapte, ºi nu vorbeÒ.

## Stimaþi colegi,

L-am apãrat pe Corneliu Vadim Tudor atunci când s-a pus în discuþie ridicarea imunitãþii sale parlamentare, crezând cã se va vindeca din punct de vedere moral ºi politic. Dar m-am înºelat din nou. În decembrie 1994, la Reºiþa, peste 20.000 de cetãþeni cereau cãderea guvernului, iar sindicatele l-au declarat atunci pe Corneliu Vadim Tudor persona non grata.

În octombrie 1996, cu sprijinul meu ºi al actualului ministru al apãrãrii naþionale, Sorin Frunzãverde, atunci preºedinte al Consiliului judeþean Caraº-Severin, a fost primit ºi acceptat în judeþul nostru. Folosindu-se de situaþia economicã ºi socialã grea prin care trece poporul, Partidul România Mare a reuºit sã câºtige încrederea multor cetãþeni. Dar ºi aceºtia au fost înºelaþi chiar de liderul lor, care acum, în anul 2000, acceptã pe liste de candidaþi persoane controversate, cum e Dumitru Dragomir.

De la aceastã tribunã am combãtut cu vehemenþã corupþia din fotbalul românesc, aºa cum au fãcut ºi alte personalitãþi sportive, de exemplu Gicã Hagi.

Începem declaraþiile politice.

Grupul parlamentar P.D.S.R. are la dispoziþie 23 de minute. Primul înscris la luãrile de cuvânt, domnul senator Sava Constantin. Se pregãteºte de la Grupul parlamentar P.D. Tambozi Justin.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

## **Domnul Constantin Sava:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Iniþial am vrut sã abordez un cu totul alt subiect în intervenþia mea de astãzi, dar recentele declaraþii politice ale domnului Petre Roman ºi ale unora dintre acoliþii sãi, aflaþi la conducerea Partidului Democrat, m-au determinat sã schimb subiectul. Declaraþiile la care fac referire sunt pline de atacuri la adresa adversarilor politici ºi ele demonstreazã ipocrizia, aroganþa ºi tupeul acelora care le-au emis. Tocmai de aceea aº intitula intervenþia mea: ”Petre Roman Ñ un personaj care simbolizeazã perfect ipocrizia, tupeul ºi aroganþaÒ.

Replica de faþã este un demers personal.

P.D.S.R., ca partid, nu are intenþia sã polemizeze cu un grupuscul speriat cã nu mai are ce negocia sau vinde, pentru cã a rãmas fãrã un mesaj politic credibil ºi a ajuns în coada tuturor clasamentelor din sondajele preelectorale. Pentru acest grupuscul singura modalitate de a ieºi în evidenþã este limbajul suburban, etichetarea adversarilor ºi partenerilor politici dupã modelul stalinist bine însuºit ºi bine pus în practicã. Astfel, ei încearcã ocolirea abilã a responsabilitãþilor ce le revin în urma a patru ani de activitate la remorca partidelor ºi a guvernelor de dreapta care s-au succedat pânã acum.

Subliniez cã nu mã voi referi, în continuare, la Partidul Democrat în ansamblul sãu, ci la cercul restrâns din jurul lui Petre Roman, care în interesul propriei bunãstãri negociazã ºi vinde orice: partid, ideologie, voturi. Aceste procedee nu dateazã din noiembrie 1996, când pentru turul doi al alegerilor prezidenþiale Petre Roman ºi-a vândut electoratul C.D.R.-ului ºi lui Emil Constantinescu. Aceste procedee au devenit publice ºi de notorietate încã din 1991, când Petre Roman, marele reformator al economiei naþionale, prin simple semnãturi în calitate de prim-ministru, fãcea cadou partenerilor autohtoni ºi de aiurea valori importante ale economiei naþionale, ca ºi cum erau din proprietatea sa personalã. Procedeul negocierilor ºi tranzacþionãrilor de valori morale ºi ideologice, ca ºi guvernarea alãturi de C.D.R. i-au transformat pe Petre Roman ºi grupul sãu restrâns într-un fel de þãrãniºti cu faþã umanã, un soi de fundamentaliºti ceva mai tineri, dar tot atât de lacomi ºi incapabili sã rãspundã nevoilor societãþii româneºti, precum modelele lor mai vârstnice din P.N.Þ.C.D.

Are cuvântul domnul senator Tambozi Justin, Grupul parlamentar al Partidului Democrat, 13 minute; se pregãteºte domnul senator Radu F. Alexandru.

Stimate domnule preºedinte Constantin Dan Vasiliu, Onoraþi colegi senatori,

Am urmãrit cu atenþie ºi emoþie evenimentele din þara vecinã, Republica Federativã Jugoslavia, de care ne leagã tradiþionale relaþii de cooperare ºi prietenie. Am primit cu bucurie vestea succesului în alegerile din 24 septembrie a reprezentantului forþelor democratice Voislav Ko π tunica. Am sperat într-o rezolvare paºnicã a conflictului dintre voinþa popularã ºi cramponarea la putere a ultimului dictator de stânga din Europa, Slobodan Miloºevici. Înlãturarea din funcþie a lui Slobodan Miloºevici, care dorea un nou scrutin, apoi chiar anularea rezultatelor alegerilor din 24 septembrie, pentru a rãmâne preºedinte pânã în iunie 2001, a stârnit mari demonstraþii la Belgrad ºi în alte oraºe, care s-au soldat cu ocuparea Parlamentului Federal ºi a televiziunii. Armata, miliþia sârbã s-au solidarizat cu demonstranþii, în finalul unor ore de tensiune. Ceea ce este deosebit de important este faptul cã alegerile ºi evenimentele au dat câºtig de cauzã voinþei pentru democraþie a majoritãþii, cã atât în plan intern, cât ºi extern a fost recunoscut ca preºedinte ales al Republicii Federative Jugoslavia reprezentantul forþelor democratice Voislav Ko π tunica. Preºedintele Statelor Unite ale Americii, Bill Clinton, Preºedintele Putin, al Federaþiei Ruse, Preºedintele Franþei, Jacques Chirac, Preºedintele României, Emil Constantinescu, ºi alþi ºefi de state au exprimat convingerea cã prin noul preºedinte ales al Iugoslaviei existã posibilitatea revenirii rapide ºi paºnice la democraþie în aceastã þarã convulsionatã de atâtea tensiuni ºi încercãri în ultimii zece ani.

Ministrul român al afacerilor externe, personal, domnul Petre Roman, preºedintele Partidului Democrat, a subliniat sprijinul larg pentru preºedintele ales Voislav Ko π tunica, câºtigãtorul de drept al alegerilor prezidenþiale din 24 septembrie, adresând un apel forþelor armate ºi tuturor militarilor sârbi de a se abþine de la orice fel de acþiune în forþã, de a evita momentele dramatice pe care poporul român le-a trãit în decembrie 1989, de a se asocia voinþei pentru democratism ºi dezvoltare paºnicã exprimate azi în Iugoslavia.

Are cuvântul domnul senator Radu F. Alexandru, Grupul P.N.L. având la dispoziþie 12 minute. Se pregãteºte domnul senator Ioan Moisin, P.N.Þ.C.D.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Pavel Todoran, fostul lider al C.N.S.L.R. Frãþia, a bãtut zilele trecute palma cu P.D.S.R.-ul ºi ºi-a ocupat locul pe una din listele partidului lui Ion Iliescu. Zilele trecute e un fel de a spune, pentru cã târgul între cei doi, sindicat Ñ ºi P.D.S.R., s-a fãcut cu multã vreme în urmã, pe vremea când Miron Mitrea pãstorea confederaþia, primul care a trãdat speranþele sutelor de mii de oameni care-ºi închipuiau cã au în fruntea lor un lider care se luptã ºi apãrã interesele lor. Mitrea a dezertat în 1994, în locul lui ºi-a instalat unul dintre locotenenþi, azi Todoran ºi-a încheiat ºi el stagiul, în urma lui va fi instalat, probabil, un individ de aceeaºi facturã, care dupã câþiva ani de trudã în specialitatea marºuri ºi mitinguri spontane va fi ºi el promovat în structurile de conducere ale P.D.S.R. ºi, de ce nu, poate chiar ºi în grupul parlamentarilor.

Gestul lui Pavel Todoran mi se pare infam. Afirmaþia îl priveºte în primul rând pe el ºi are în vedere malformaþia mentalã ºi sufleteascã ce permite unui om sã se uite în ochii altui om ºi sã-l înºele. Sigur, marii, escroci trãiesc într-o lume a lor, dupã legi construite pe principiul ”umflã potulÒ, victimele nu sunt decât trofeele pe care le invocã în momentele în care orgoliile lor trebuie sã se supunã ºi ele unor ierarhii, ”care din noi e hoþul mai mareÒ. Cã un astfel de specimen poate îmbrãca ºi pielea de lider

sindical ºi batjocori durerea ºi încrederea semenilor lui e pânã la urmã încã una din feþele urâtului care cotropeºte tot mai ameninþãtor viaþa noastrã.

Al doilea motiv pentru care nu pot califica decât ca infam demersul lui Todoran priveºte P.D.S.R.-ul, partidul în solda cãruia a activat de ani de zile, partid care i-a încredinþat misiunea de a transforma confederaþia pe care o conducea într-o trupã de asalt împotriva instituþiilor statului.

Departe de mine de a-mi imagina cã oamenii sunt azi mulþumiþi de viaþa pe care o duc, dar nu cred cã mai are cineva nici cea mai micã îndoialã cã multe din marile manifestaþii sindicale organizate de agentul P.D.S.R. Pavel Todoran nu au fost altceva decât executarea ordinelor de luptã cãrora partidul lui Ion Iliescu a reuºit sã le dea faþa dezideratelor celor pe care îi manipuleazã de ani de zile, lãsându-i sã creadã cã acþioneazã din propria lor iniþiativã. Faptul este de o gravitate maximã, Pavel Todoran nu este un caz izolat, ziarele au publicat recent lunga listã a aºa-ziºilor lideri de sindicat aflaþi pe statele de platã ale P.D.S.R., ºi exprimã prãpastia de netrecut între aºa-zisa opþiune social-democratã a partidului domnului Ion Iliescu ºi practica inadmisibilã de înfeudare ºi manipulare a sindicatelor.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Moisin Ioan, Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D. având la dispoziþie 11 minute.

Se pregãteºte domnul senator Baciu Emilian, Grupul parlamentar P.R.M.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Indiferent cine va câºtiga alegerile se va confrunta cu aceeaºi dezastruoasã situaþie economicã ºi implicit socialã, generatã de ultimii 10 ani de jefuire ºi mafiotizare a României.

Dacã nu se va modifica strategia social-economicã se va ajunge foarte curând la un punct critic în care vor plãti toþi, indiferent de culoarea politicã.

Explozia preþurilor la energia termicã ºi la alte surse energetice, concomitent cu devalorizarea leului ºi, deci, cu scãderea salariului real, indiferent de evoluþia de pânã acum a salariului nominal, va face ca iarna aceasta sã fie greu de traversat pentru popor, iar primãvara urmãtoare sã fie una în care atât poporul, cât ºi ceea ce a mai rãmas din economie sã iasã într-o stare de completã sleire financiarã, care va aduce reforma la un impas total ºi care ar putea provoca o reacþie incontrolabilã. De aceea, cerem schimbarea strategiei de redresare economicã pornind de la douã principii:

A. Redresarea economicã sã nu mai fie înþeleasã unilateral Ñ redresare egal reformã. Ea trebuie abordatã aºa cum cere realitatea economico-socialã a þãrii. Redresare este egal reformã plus forþe proprii.

Aceasta trebuie sã meargã în paralel cu spiritul de iniþiativã, curajul economic ºi prudenþã socialã.

Apelul la forþe proprii presupune douã acþiuni:

A (1) Ñ Eliminarea blocajului financiar paralizant ºi distrugãtor chiar pentru întreprinderile potenþial sau real rentabile.

A (2) Ñ Repornirea tuturor întreprinderilor industriale, industrial-agrare ºi agrare care pot asigura salariul lucrãtorilor ºi, eventual, un oarecare profit, ele putând funcþiona ºi la nivelul de profit zero, pânã la sporirea rentabilitãþii lor.

B. Eliminarea înþelegerii unilaterale a conceptului de profit, adicã de profit patronal de firmã.

Noi cerem sã fie luat în considerare un dublu profit: B (1) Ñ Profitul activ din întreprinderile rentabile, profitul patronal sau de firmã, rezultat din activitatea muncitoreascã direct productivã.

B (2) Ñ Profitul pasiv din lucrãri neproductive în sine, dar în care investiþiile se recupereazã indirect ºi rapid, prin eliminarea pierderilor uriaºe pe care absenþa acestor lucrãri le permit. Este vorba, în principal, de trei categorii de lucrãri:

Vã mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Baciu Emilian, Grupul parlamentar P.R.M. având la dispoziþie 5 minute. Se pregãteºte domnul senator Tocaci Emil, grupul independenþilor.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi senatori, Permiteþi-mi sã mã refer în câteva cuvinte la controversata problemã a sistemului politic.

Tot mai multe voci din rândul ziariºtilor, analiºtilor, comentatorilor, politicienilor ºi alegãtorilor încearcã sã demonstreze cã sistemul politic actual a devenit necorespunzãtor, chiar dãunãtor.

Partidele ºi electoratul au început sã înþeleagã ºi sã simtã cã rãdãcina rãului care ne apasã se aflã în sistemul politic. De aceea, unele partide au prevãzut în oferta lor pentru alegeri modificãri ale sistemului politic, ca de exemplu reducerea pragului electoral, votul uninominal, limitarea imunitãþii parlamentare, Parlament unicameral, reglementarea mai bunã a finanþãrii partidelor, modificarea Constituþiei ºi altele.

Se ºtie cã sistemul politic reprezintã totalitatea reglementãrilor care determinã viaþa politicã internã. Aceste reglementãri se gãsesc în Constituþie, în Legea partidelor, în Legea electoralã ºi în alte legi.

Pe baza sistemului politic se configureazã clasa politicã. Clasa politicã înfãptuieºte politica internã ºi externã. De aceastã politicã depinde starea þãrii. Analizând în sens invers ºi plecând de la starea actualã a þãrii constatãm cã politica promovatã în cei 10 ani de tranziþie a fost falimentarã, clasa politicã aflatã la conducere prin alternanþã a fost necorespunzãtoare, iar sistemul politic pe baza cãruia s-a format aceastã clasã politicã trebuie abandonat.

Concluzia la care se ajunge în mod logic este aceea cã sistemul politic este cauza crizei interminabile în care ne aflãm ºi cã aceastã crizã este o crizã de sistem.

Actualul sistem politic este asemãnãtor cu cel interbelic, adicã democratic în formã ºi favorabil clasei politice în fapt. El prezintã multe lacune voite care permit, fãrã riscuri, deturnarea voinþei alegãtorilor prin diferite manevre electorale. De regulã, electoratul nu-ºi recunoaºte în rezultatele alegerilor aspiraþiile sale, mulþi din cei aleºi nu se identificã cu aspiraþiile alegãtorilor, iar alegãtorii nu-i pot dezavua ºi nu-i pot chema la ordine.

Sistemul permite demagogia electoralã, cumpãrarea voturilor, a locurilor eligibile ºi chiar a celor aleºi, fraudele electorale, migrarea aleºilor de la un partid la altul, corupþia, politizarea excesivã a structurilor statului, formarea clientelelor politice.

Domnule senator, îmi cer scuze, aþi depãºit de mult timpul alocat partidului dumneavoastrã. Vã rog sã încercaþi sã încheiaþi.

Da, mai am o frazã.

Modificarea sistemului politic trebuie sã determine înnoirea profundã a clasei politice care, la rândul ei, trebuie sã conducã la reabilitarea politicii, dupã formularea domnului senator Ghiþiu. Reabilitarea politicii trebuie sã conducã la renaºterea României. Acesta este un proces lung ºi dificil care trebuie demarat neîntârziat, pentru cã rãbdarea poporului este pe sfârºite. Clasa noastrã politicã, în ansamblu, partidele politice ºi instituþiile statului trebuie sã recâºtige încrederea poporului. Fãrã aceastã încredere nu se poate construi nimic durabil în România. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc ºi eu.

Are cuvântul domnul senator Tocaci Emil; se pregãteºte domnul senator Timofte Radu.

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Fãrã a avea mari speranþe în ceea ce priveºte efectul intervenþiei mele, îmi fac totuºi datoria de a semnala unele extrem de grave disfuncþii din politica industrialã româneascã ºi din politica energeticã a þãrii.

Lista, dacã ar fi vorba numai de o listã, ar fi atât de lungã încât nu-mi permit acum decât sã abordez unele cazuri cu totul izolate, dar semnificative.

În primul rând, se vorbeºte intens ºi nu numai se vorbeºte, se acþioneazã pentru trecerea industriei de armament în subordinea Ministerului Industriilor ºi, ulterior, se prevede privatizarea acestei industrii de armament. Cei din uzinele de armament sunt alarmaþi ºi nu gãsesc nici o justificare, iar lipsa de comenzi care a dus industria de armament în situaþia extrem de grea pe care o cunoaºteþi foarte bine, ei bine, aceastã lipsã de comenzi nu existã, existã o disfuncþie în perceperea comenzilor.

La începutul anului 1999, Turcia ºi India au dorit sã facã ºi au ºi fãcut, de fapt, comenzi masive ambelor regii care se ocupã de industria de armament, ROMTEHNICA ºi ROMARM, dar datoritã disputelor dintre cele douã regii ºi datoritã unor intervenþii exterioare lor aceste comenzi nu au fost onorate. S-au pierdut comenzi în valoare de sute de milioane de dolari, în timp ce angajaþii acestor uzine de armament sunt într-un ºomaj tehnic prelungit.

Cea mai gravã disfuncþie însã nu este aceasta, vã voi spune-o dacã domnii colegi Creþu ºi vecinul dumnealui vor dori sã ne lase sã ne facem declaraþiile politice, având în vedere cã dumnealor au o teribil de animatã discuþie ºi le e lene sã se ducã pânã afarã sã o continue acolo.

Pentru cã au încetat ºi le mulþumesc, vã spun care este cea de-a doua disfuncþie extrem de gravã. Ea se referã la politica în domeniul nuclear.

Stimaþi colegi, este lovitã crunt dezvoltarea nuclearã a României în condiþiile în care ar fi singura sursã energeticã rezonabilã. Costul unei unitãþi de energie obþinute pe cale nuclearã este de ºase ori mai mic decât al aceeaºi unitãþi obþinute prin mijloace termice convenþionale.

Grupul II Cernavodã ar fi costat aproximativ 600 de milioane de dolari. Ei bine, energia pe care ne-ar fi furnizat-o, mult mai ieftinã, justifica fãrã nici un fel de discuþie aceastã cheltuialã, având în vedere cât se consumã din combustibilul convenþional pe care-l importãm, ºi-l importãm ºi iarna, ca sã fie mai scump ºi ca sã fie comisioanele mai grase, dar colac peste pupãzã vine ºi Ministerul Educaþiei Naþionale acum cu o mãsurã care a revoltat lumea ºtiinþificã româneascã, ºi anume cu o propunere ca printr-o hotãrâre de guvern ce urmeazã sã aparã peste câteva zile sã fie scoasã din nomenclatorul de profesiuni, de specializãri, fizica nuclearã.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Timofte Radu, Grupul parlamentar P.D.S.R. Ñ 10 minute la dispoziþie.

Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

În condiþiile în care bugetul alocat Ministerului de Interne, inclusiv prin rectificãrile succesive, nu asigurã minimumul necesar pentru plata salariilor, pentru hrãnirea efectivelor ºi pentru asigurarea echipamentului cadrelor, în condiþiile în care prin Legea bugetului de stat s-au stabilit foarte clar cheltuielile pentru investiþii, precum ºi sumele pentru alte cheltuieli nominalizate pe categorii de plãþi, în condiþiile în care lucrãtorii operativi din Poliþie, din Poliþia de frontierã, de la Pompieri ºi de la Jandarmi se confruntã cu o lipsã acutã de fonduri ºi trãiesc de azi pe mâine, în condiþiile în care sunt câteva mii de cadre ale Ministerului de Interne care îºi aºteaptã rândul la o locuinþã, în condiþiile în care poliþiºtii, jandarmii, pompierii nu dispun de spaþii proprii pentru odihnã ºi tratament, în toate aceste condiþii, dupã ce a fost desfiinþatã ºi reînfiinþatã Direcþia generalã de informaþie ºi protecþie a Ministerului de Interne, acestei structuri se încearcã a i se pune la dispoziþie, contra cost, din ce bani nu se ºtie, un hotel restaurant, ºi nu oricare, în staþiunea Durãu.

În acest sens, conducerea Ministerului de Interne s-a adresat Fondului Proprietãþii de Stat cu adresa nr. 1.883/11 septembrie a.c. din care citez: ”Solicitãm avizul dumneavoastrã în vederea trecerii hotelului restaurant ”BistriþaÒ, din localitatea Ceahlãul, judeþul Neamþ, de la Societatea Comercialã ”DurãulÒ S.A. în proprietatea publicã a statului ºi în administrarea Ministerului de Interne pentru Direcþia generalã de informaþie ºi protecþieÒ.

Pentru completarea datelor de identificare a imobilului se anexeazã proiectul hotãrârii de guvern ºi se cere sã se dispunã evaluarea acestuia în vederea transmiterii cu platã.

Semneazã pentru ministrul de interne domnul general de corp de armatã Mureºan, iar în rezoluþia pusã de conducerea Fondului Proprietãþii de Stat se dã acordul: ”Cu verificarea unor documente, eventual de privatizare a acestei societãþiÒ; Fondul Proprietãþii de Stat transmite sucursalei teritoriale Iaºi, doamnei directoare Ioana Gornescu, adresã prin care cere sã se analizeze aceastã solicitare ºi sã se decidã în consecinþã.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Dacã este domnul senator Turianu Corneliu... Nu este. Dau cuvântul domnului senator Oliviu Gherman, Grupul parlamentar P.D.S.R.

## **Domnul Oliviu Gherman:**

Domnule preºedinte, Stimatã colegã, Domnule preºedinte al Senatului, Stimaþi colegi,

Vreau sã mã refer la o chestiune care a fost ridicatã astãzi în cadrul declaraþiilor politice de distinsul coleg Radu Alexandru.

Cu vreo 50 ºi ceva de ani în urmã, marele romancier Herman Hesse îºi încheia romanul de anticipare, dar ºi roman istoric, ”Jocul cu mãrgelele de sticlãÒ, caracterizând secolul al XX-lea cu acest epitet: ”secolul foiletonisticÒ. Într-adevãr, dacã în zona romanului acest lucru este firesc, mã aºteptam ca secolul foiletonistic sã nu pãtrundã ºi în Senatul României. Mã aºteptam sã discutãm realitãþi, ºi nu lucruri care fac parte din foiletoane, în discuþii care sunt sau nu cu un suport real. Este vorba de Pavel Todoran ºi nu sunt avocat al lui, ci vreau sã discut o problemã de principiu.

În primul rând, aº vrea sã fac câteva rememorãri. Dacã tot suntem la aceastã zonã de literaturã, aº vrea sã rememorez faptul cã cei doi care au condus vechiul sindicat, confederaþia sindicalã, Miron Mitrea ºi cu domnul Ciorbea, au urmat drumuri diferite, dar drumuri care toate au un specific destul de conturat: Miron Mitrea este parlamentar ºi aº vrea sã reamintesc, dacã acest lucru s-a omis, cã domnul Ciorbea a fost ºi primar ºi prim-ministru, ocupând douã funcþii în contradicþie cu legea, în contradicþie cu Constituþia ºi cã la acea vreme n-a fost nici un fel de supãrare în legãturã cu trecerea Domniei sale din funcþia de preºedinte al sindicatului în funcþia de primar general al Capitalei ºi apoi de prim-ministru. Acest lucru e foarte util pentru memorie.

În al doilea rând, am aflat acum cu mare bucurie cã miºcarea sindicalã din România este, dacã vreþi, ca un fel de ciomag în mâinile P.D.S.R., un ciomag care este folosit când cu ajutorul unuia, când cu ajutorul altuia, oricum, ca ciomag fiind folosit domnul candidat ipotetic, pe niºte liste ipotetice, Pavel Todoran, ca reprezentant al P.D.S.R.-ului, care a neliniºtit viaþa economicã ºi socialã din România. Într-adevãr, ultimii 4 ani au fost zguduiþi de miºcãri sindicale organizate de Pavel Todoran, iar în timpul guvernãrii noastre nu am fãcut altceva decât sã dormim liniºtiþi, neavând nici un fel de acþiune din partea confederaþiilor sindicale.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc, domnule senator. Stimaþi colegi, aceasta a fost lista înscrierilor la declaraþii politice.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman**

**:**

Domnule preºedinteÉ

## **Domnul Victor Apostolache**

**:**

Nu existã replicã la declaraþie!

Replicã la declaraþii politice nu existã. Ori un coleg face o declaraþie politicã, întrucât grupul dumneavoastrã parlamentar mai are la dispoziþie 5 minuteÉ oriÉ

## **Domnul Victor Apostolache:**

Care grup? Este independent.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Grupul P.N.L. Grupul P.N.L. i-a alocat timpi din cele 12 minute pe care le are la dispoziþie. Este poziþia Grupului P.N.L., deci nu vãd nici un fel de obiecþiuni. Nu discutãm.

## **Domnul Radu Alexandru Feldman**

**:**

Domnul senator a dat o replicã declaraþiei mele ºi am de fãcut o precizare. Nu expun nici un fel de politicã, ci fac doar o simplã precizare. Atâta tot.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Da. Vã rog, domnule senator.

Asta este problema, domnule senator? Eu vã preþuiesc prea mult ºi de câte ori aþi intervenit v-am ascultat cu toatã atenþia. Asta este problema, în numele cãrui grup?! În numele adevãrului mi se pare suficient, domnule senator. În numele unei logici elementare mi se pare suficient, domnule senator.

Este a doua oarã când un distins coleg, cu multã bunãvoinþã ºi cu multã preþuire, rãstãlmãceºte lucruri limpezi pe care le-am exprimat cât se poate de clar.

Din pãcate, rândul trecut am cerut permisiunea sã fac cuvenita precizare ºi am fost obligat sã plec din sala Senatului pentru a mã duce sã-mi iau copilul de la ºcoalã, într-o situaþie excepþionalã. Nu este vorba de un pamflet, nu este vorba de un foileton, ci este vorba de

exprimarea în modul cel mai concis ºi cel mai respectuos faþã de un partid parlamentar a unei realitãþi ºi a unei politici, pe de o parte, de uzurpare a sindicatelor ºi, pe de altã parte, de cooptare în grupul parlamentar a unui om asupra cãruia planeazã grave acuze penale. Asta este tot ce am spus.

Ca sã refuzãm, dacã este nevoie, o discuþie în domeniul faptelor ºi a spune, cu superioarã condescendenþã, sã nu ne apucãm sã facem foileton ºi aºa mai departe înseamnã a refuza sã privim adevãrul în faþã. Este singura precizare pe care am vrut sã o fac. Vã mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Mulþumesc.

## **Domnul Oliviu Gherman**

**:**

Nu am comentarii.

Domnule senator, doriþi sãÉ? Nu. Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, trecem la dezbaterea punctelor aflate pe ordinea de zi: dezbateri legislative. Pentru început avem de dezbãtut raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii privind utilizarea eficientã a energiei.

Din comisia de mediere de la Senat au fãcut parte domnii senatori: Pop Ioan Sabin, Brânzan Emilian, Bãraº Ioan, Pusk‡s Valentin-Zolt‡n, Gaita Doru, Fuior Victor, Sãndulescu ªerban.

Am rugãmintea ca unul din colegii amintiþi sã susþinã raportul comisiei de mediere. Nu existã nici un coleg care a fãcut parte din comisia de mediere? Da. Poate între timp va veni unul din colegii care au fost în comisia de mediere. Este domnul senator Gaita.

Vã rog, domnule senator.

Comisia de mediere s-a întrunit în ziua de 4 octombrie, în componenþa arãtatã de dumneavoastrã, ºi, în urma examinãrii divergenþelor dintre cele douã Camere, apãrute la unele texte, am hotãrât ºi am propus spre adoptare textele prevãzute în anexã. A fost ºi un text propus în comun, conform celor prezentate.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Într-adevãr, este vorba de art. 22 alin. 4, texte adoptate în redactãri diferite în Camera Deputaþilor ºi Senat, iar comisia de mediere a ajuns la un text comun, votat cu 12 voturi pentru ºi unul împotrivã.

Care de fapt completeazã articolul, pentru clarificare, dacã-mi permiteþi. Nu aduce nimic în plus, ci o clarificare suplimentarã.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Am înþeles, domnule senator.

Stimaþi colegi, sunt observaþii asupra textului comun propus de comisia noastrã de mediere? Nu sunt.

Supun atenþiei dumneavoastrã raportul comisiei de mediere, în întregime. Vã rog sã votaþi, stimaþi colegi. Adoptat cu 77 de voturi pentru, nici unul împotrivã ºi o abþinere.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Urmãtorul punct de pe ordinea de zi se referã la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 63/2000 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare privind finanþarea proiectului pentru sprijinirea serviciilor din agriculturã, semnat la Bucureºti la 27.03.2000.

Raportor este Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã. Îl invit pe iniþiator sã ia loc la pupitru ºi sã se prezinte. Din partea comisiei, domnul vicepreºedinte Apostolache.

## **Domnul ªtefan Petrescu Ñ** _ºef de serviciu în Ministerul Finanþelor_ **:**

Mã numesc Petrescu ªtefan, ºef de serviciu la Ministerul Finanþelor.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

## **Domnul ªtefan Petrescu:**

Prin proiectul de ordonanþã alãturat se propune spre ratificare Acordul de împrumut în valoare de 11 milioane de dolari S.U.A., dintre România ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, semnat la Bucureºti la 27 martie 2000, privind finanþarea proiectului pentru sprijinirea serviciilor de susþinere a agriculturii.

Scopul principal al proiectului îl constituie dezvoltarea cercetãrii agricole aplicative, precum ºi dezvoltarea serviciilor de susþinere a agriculturii, destinate fermierilor privaþi ºi prelucrãtorilor de produse agricole, pe baza acordãrii unor grant-uri competitive.

Modalitatea de derulare a împrumutului se bazeazã pe introducerea pentru prima datã în România a schemei competitive de grant-uri, respectiv oferirea pe baze competitive de ajutor financiar nerambursabil pentru proiecte de extensie ºi cercetare agricolã aplicativã. Proiectul are o valoare estimatã totalã de 17,82 milioane dolari S.U.A. ºi este prevãzut a fi susþinut de Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare cu un împrumut în valoare de 11 milioane dolari S.U.A., de cãtre beneficiarii de fonduri nerambursabile participanþi la schema competitivã de grant-uri cu 2,96 milioane dolari S.U.A. ºi Guvernul României cu o contribuþie de 3,86 milioane dolari S.U.A.

Împrumutul Bãncii Internaþionale pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare este acordat în dolari S.U.A., într-o singurã valutã, cu o perioadã de rambursare de 20 de ani, din care 5 ani perioadã de graþie. Rambursarea împrumutului va începe la 15 mai 2005 ºi se va termina la 15 noiembrie 2019.

Rambursarea împrumutului, dobânzilor ºi comisioanelor aferente revine în întregime Guvernului României, prin alocarea sumelor necesare de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei. Prin crearea ºi dezvoltarea acestor servicii de susþinere a agriculturiiÉ

## **Domnul Oliviu Gherman**

**:**

Procedurã!

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Imediat!

Aþi terminat? Domnul senator Oliviu Gherman, procedurã.

Domnule preºedinte, exprimându-mi respectul faþã de specialiºtii prezenþi aici, cu certitudine, specialiºti de marcã, nu pot sã nu insist asupra unui aspect.

Am început cu eliminarea unei prevederi regulamentare ºi constituþionale ca prezentarea rapoartelor sã fie fãcutã de miniºtri, am acceptat secretari de stat care au fost mandataþi de miniºtri sã prezinte. Din punct de vedere regulamentar, vreau sã vã spun Ñ ºi cred cã exprim punctul de vedere al grupului nostru parlamentar Ñ cã nu vom vota, în principiu, nici da, nici nu, în condiþiile în care nu este la pupitru pentru a prezenta punctul de vedere cel puþin un secretar de stat care sã fie mandatat de cãtre ministru sã ne dea ºi rãspunsuri. Presupunem cã în timpul discuþiilor apar întrebãri, propuneri sau variante faþã de proiectul respectiv ºi mã întreb în ce calitate poate sã angajeze Guvernul Ñ pentru cã este vorba de angajarea Guvernului Ñ o persoanã care nu are nici o funcþie, nici mãcar funcþie la nivel, respectându-l încã o datã, profund, pe specialistul care este în faþa noastrã, pe cel care are o funcþie importantã în minister, însã în relaþiile cu Senatul nu are nici o funcþie ºi nici o prerogativã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Am rugãmintea sã fie anunþat imediat Ministerul Finanþelor ºi dacã mai suntem în aceeaºi situaþie cu alte proiecte de lege sã întreprindeþi diligenþele necesare pentru a veni persoanele responsabile pentru a susþine proiectele de lege în Senat.

Amânãm dezbaterea acestui proiect de lege. Trecem la urmãtorul punct de pe ordinea de zi.

## **Doamna Carmen Ghiþã Ñ** _director general-adjunct în Ministerul Finanþelor:_

Numai un moment, dacã-mi permiteþi! Eu sunt director general-adjunct. Pe mine m-a abilitat ministrul meu.

Stimatã doamnã, în primul rând nu v-am dat permisiunea sã luaþi cuvântul. Am luat o decizie în calitate de preºedinte ºi vã rog sã vã conformaþi.

Vã mulþumesc.

Deci proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 68/2000 pentru ratificarea Acordului de împrumut privind reforma sectorului sanitar, dintre România ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, semnat la Bucureºti, la 7 iulie 2000, articol unic; ordonanþa are 5 articole.

Domnul ministru Hajdœ G‡bor este prezent.

Îl invit pe preºedintele Comisiei pentru sãnãtate, ecologie ºi sport sã ia loc la banca comisiei noastre de specialitate.

Domnule ministru, vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

## **Domnul Hajdœ MenyhŽrt G‡bor Ñ** _ministru de stat, ministrul sãnãtãþii_ :

## Domnule preºedinte,

Onorat Senat,

Aº putea prezenta o expunere mai amplã cu privire la acest acord de împrumut care figureazã sub numele de cod 4568 cu Banca Mondialã, care reprezintã sprijin financiar pentru susþinerea proiectului de reformã a sistemului sanitar.

În cursul anului 1999, Ministerul Sãnãtãþii a elaborat strategia de reformã a sistemului sanitar. Acest document a avut la bazã raportul întocmit de specialiºtii Ministerului Sãnãtãþii, ai Institutului de Management, ai Serviciului de sãnãtate ºi consultaþii. De asemenea, strategia de reformã a identificat principalele probleme ale sistemului sanitar, precum ºi acþiuni de reformã pentru rezolvarea acestor probleme.

Obiectivul principal al reformei este ca România sã devinã o þarã mai sãnãtoasã, cu o ratã mai scãzutã a morbiditãþii ºi mortalitãþii, ºi, bineînþeles, mai puþine decese premature, acces echitabil la serviciile de sãnãtate Ñ acces cât mai deplin Ñ din partea cetãþenilor þãrii, din partea celor asiguraþi ºi o mai mare eficienþã a sistemului de sãnãtate.

Programul de reformã a Ministerului Sãnãtãþii cuprinde intervenþii strategice în abordarea urmãtoarelor aspecte: Ñ organizarea ºi conducerea sistemului sanitar; Ñ finanþarea sistemului sanitar;

Ñ raþionalizarea resurselor fizice ºi umane ºi sãnãtatea populaþiei.

Vã mulþumesc, domnule ministru.

Domnule preºedinte, vã rog sã prezentaþi raportul comisiei.

Raport la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 68/2000 pentru ratificarea Acordului de împrumut Ñ proiectul privind reforma sectorului sanitar din România Ñ dintre România ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, semnat la Bucureºti la 7 iulie 2000.

Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport a fost sesizatã în fond prin adresa L 239 din 7.09.2000 cu proiectul de lege sus-menþionat.

S-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ cu nr. 852/17.08.2000, de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, cu adresa nr. 334/19.09.2000 ºi de la Comisia pentru politicã externã cu nr. 171/21.09.2000.

La ºedinþele din 20 ºi 21 septembrie, membrii comisiei s-au pronunþat asupra caracterului legii ca fiind ordinarã, potrivit art. 72 ºi 74 din Constituþie.

Comisia a analizat acest proiect de lege ºi a reþinut urmãtoarele:

Ñ În cadrul strategiei de reformã a Guvernului o componentã esenþialã este reforma sectorului sanitar, orientat spre medicinã preventivã, asistenþã primarã, asistenþã ambulatorie de specialitate ºi de urgenþã.

Ñ Efortul financiar necesar realizãrii acestui proiect este de 60 de milioane dolari S.U.A., Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare ºi-a manifestat disponibilitatea de a acorda aceste 60 de milioane dolari pe o perioadã de 4 ani. Împrumutul de 40 de milioane de dolari va fi rambursat pe o perioadã de 20 de ani, cu 5 ani perioadã de graþie.

Ñ Costul total al primei faze a proiectului este de 69,84 milioane dolari, din care împrumutul Bãncii Internaþionale pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare este în valoare de 40 milioane dolari, contribuþia României fiind de 27,5 milioane de dolari ºi donaþii în valoare de 2,25 milioane dolari de cãtre Marea Britanie, Elveþia ºi Fundaþia Soros.

Principalele obiective ale proiectului sunt:

1. Îmbunãtãþirea capacitãþii în domeniul planificãrii, reglementãrii, finanþãrii ºi managementului în sectorul sanitar.

2. Îmbunãtãþirea calitãþii asistenþei medicale primare în zonele sãrace ºi izolate selectate din judeþele Argeº, Botoºani, Dolj, Harghita, Covasna ºi Tulcea.

3. Îmbunãtãþirea serviciilor esenþiale spitaliceºti prin modernizarea sãlilor de operaþie ºi a unitãþilor de terapie intensivã în 24 de spitale judeþene ºi universitare.

4. Îmbunãtãþirea serviciilor medicale de urgenþã prin crearea unor unitãþi mobile de terapie intensivã ºi echipe de prim-ajutor din fiecare judeþ ºi municipiul Bucureºti.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi, declar deschise dezbaterile generale la acest proiect de lege.

Domnii senatori Creþu ºi Drãgulescu. Domnul senator Creþu.

Domnule preºedinte, Domnule ministru, Stimaþi colegi, Stimate colege,

Unul dintre principalele obiective ale reformei este cel al asistenþei sanitare în România. Aceastã reformã s-a început de fapt de mai mult timp. Noi discutãm azi o ordonanþã ºi un împrumut de 60 de milioane, iniþial va fi de 40 milioane de dolari, din care Ministerul Sãnãtãþii ºi donatorii vor da 29,5 milioane dolari.

Aceste credite vor fi utilizate pentru dotarea întregii asistenþe sanitare, sigur cã parþiale, mã refer la asistenþa primarã, mai ales vor fi dotate unitãþile sanitare de bazã din unele judeþe mai sãrace Ñ ºi unde posibilitãþile sunt limitate Ñ nominalizate în raport; asistenþa spitaliceascã, aici este imperios necesarã dotarea spitalelor clinice, a spitalelor de urgenþã, a spitalelor judeþene cu aparatura minimã necesarã intervenþiilor chirurgicale ºi mã gândesc, în primul rând, la sãlile de operaþie, dotare cu aparaturã de anestezie, aparaturã pentru operaþii endoscopice atât pentru chirurgie, cât ºi pentru ginecologie, ortopedie.

Acestea ar duce la îmbunãtãþirea calitativã a asistenþei sanitare, având la ora actualã specialiºti capabili ºi, în acelaºi timp, instruiþi sã utilizeze aceastã aparaturã care în Europa este utilizatã în mod curent.

A doua problemã, tot în asistenþa de urgenþã, va fi rezolvatã în spitalele judeþene. Vor fi 24 spitale judeþene din 41 câte avem, plus centrele universitare pentru terapia intensivã. Dotarea terapiei intensive la noi, faþã de vecinii de la Vest, este mult deficitarã. Dacã la ora actualã am reuºi sã înfiinþãm centre de transplant regional, nu în aceastã ordonanþã, ci printr-un credit extern de 12 ºi, respectiv, 14 milioane dolari Ñ mi se pare Ñ acordaþi pentru dotarea acestor centre regionale de transplant, aþi vãzut ºi dumneavoastrã cã la ora actualã medicii noºtri ºi chirurgia de înaltã performanþã din centrele universitare au reuºit sã ºteargã acea patã albã de pe harta Europei în care se gãsea România. Reuºim sã facem transplanturi destul de pretenþioase: mã refer la transplantul de ficat Ñ ºi sper cã va fi ºi transplantul

parþial de ficat de la mamã la copil, adicã a unui lob hepatic, pe care profesorul Irinel Popescu, secretar de stat, se pregãteºte sã-l facã Ñ, la care se adaugã transplanturi curente de rinichi ºi transplanturi curente, sã zic, de cord, în 3 centre universitare ºi eu sper cã va fi în 5 centre universitare.

Avem oameni capabili, dar dotarea noastrã este la pãmânt. Adicã nici un strãin dintr-o þarã civilizatã nu ºi-ar permite sã facã, în condiþiile în care facem noi, chirurgie de înaltã performaþã, cu dotarea pe care o avem noi.

Aceasta este imperios necesarã. În câteva cuvinte vreau sã spun cã medicina preventivã, mã refer la prevenirea T.B.C.-ului, cu care suntem cotaþi, din pãcate, printre primele locuri din Europa, nu mai vorbesc de H.I.V.ÐS.I.D.A. la copii, ca sã nu zic ºi bolile psihice. Sigur cã acest împrumut, dacã va fi utilizat ºi sper cã va fi utilizat cât se poate de judicios, va duce la creºterea calitãþii asistenþei sanitare, la reducerea mortalitãþii infantile, materne ºi a mortalitãþii în general.

Grupul nostru susþine ºi va vota acest proiect de lege. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Drãgulescu.

Domnule preºedinte, Domnule ministru,

Stimaþi colegi,

Sigur cã reforma în sãnãtate este una din puþinele reforme care a avut continuitate, indiferent de guvernele care au condus România. Aceastã continuitate a realizat în sfârºit reforma în sãnãtate, cu o finalizare din punct de vedere legislativ ºi instituþional, ºi sigur cã parcurgând aceste etape s-a ajuns la punerea în practicã a reformei în sistemul sanitar.

Aceastã punere în practicã s-a lovit în special de finanþare, prin faptul cã în momentul de faþã cadrul instituþional ºi legislativ este foarte bine pus la punct ºi exista o subfinanþare cronicã.

O suplimentare în aceastã finanþare, în special în sectorul asistenþei medicale primare, a asistenþei medicale de urgenþã ºi a asistenþei medicale ambulatorii, printr-o finanþare suplimentarã de la Banca Mondialã, face ca reforma în sãnãtate sã fie acceleratã ºi nu doresc sã mai amintesc elementele esenþiale care au fost foarte bine punctate atât de cãtre ministrul sãnãtãþii, cât ºi de cãtre preºedintele Comisiei de sãnãtate ºi, în aceastã direcþie, aprobarea de cãtre noi a finanþãrii prin Banca Mondialã face, într-adevãr, sã completeze acele goluri în finanþare în sectorul de asistenþã medicalã primarã, asistenþã medicalã de urgenþã ºi asistenþã medicalã de specialitate.

Deci, în nume personal ºi al Grupului parlamentar P.N.Þ.C.D., suntem de acord cu votul pozitiv legat de aceastã iniþiativã legislativã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu, domnule senator. Domnul senator Oliviu Gherman.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnule ministru,

Stimate colege, stimaþi colegi,

Desigur, în principiu, Grupul parlamentar P.D.S.R. îmbrãþiºeazã aceastã abordare a rezolvãrii câtorva dintre problemele fundamentale ale vieþii medicale din România.

Vreau sã ridic însã o problemã care îmi stã pe suflet. Tot pe baza unui asemenea împrumut, s-au importat în România Ñ vã rog sã notaþi Ñ 18 instalaþii automatizate pentru analizã de urinã. O asemenea instalaþie face 6.000 de analize pe orã. În Statele Unite ale Americii Ñ ºi, Doamne, Dumnezeule, aceastã þarã nu este nici sãracã, ºi nici micã! Ñ sunt în total 10 instalaþii de acest tip. În România au fost importate 18! Eu cred cã o jumãtate de instalaþie Ñ dacã se poate vorbi de aºa ceva Ñ era suficientã.

Desigur, noi nu votãm ºi nu avem calitatea, ca for legislativ, sã decidem asupra modului în care sunt folosite aceste resurse financiare, pe care, pânã la urma urmei, tot noi va trebui sã le plãtim, cã nu ni le plãteºte nimeni altcineva, dar fac un apel ca aceastã risipã Ñ ºi am dat doar un exemplu, dacã vreþi, eu vã dau mai multe, pentru cã, întâmplãtor, cunosc aceste exemple Ñ, aceastã risipã sã nu se mai repete, pentru cã, într-adevãr, nu dorim sã devenim cumpãrãtorii unor producãtori de asemenea instalaþii. În cazul acelor instalaþii, de fapt, am devenit simpli cumpãrãtori ai acestor instalaþii, pe banii contribuabilului. Dorim ca ele, într-adevãr, sã fie instalaþii eficiente în activitate atât preventivã, cât ºi curativã, din medicinã.

De aceea, evident, neavând nici o capacitate de a vedea direcþionarea acestor fonduri, am dorit, pentru stenogramã ºi pentru cunoºtinþa dumneavoastrã, sã fac aceastã, sã spunem, observaþie, care mi se pare extrem de importantã din punct de vedere al gospodãririi fondurilor, pe care, pânã la urma urmei, tot noi le plãtim.

Vã mulþumesc.

Domnule ministru, dacã nu am dreptate, eventual mã puteþi corecta, dar cred cã vã va fi foarte greu, pentru cã nu am spus peste 10 ºi nici sub 20, am spus exact 18, câte sunt.

Mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Pop.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Întâi, permiteþi-mi ca, în numele Grupului naþional liberal, sã afirm cã noi vom vota ºi susþinem acest proiect de lege.

Pe de altã parte, aº dori sã subliniez câteva lucruri. Este bine venit, pentru cã orienteazã resursele spre locuri unde este cea mai mare nevoie de ele: serviciile de urgenþã, tuberculozã, cazurile seropozitive ºi alte astfel de domenii, unde, din pãcate, suntem în fruntea unei liste negative.

Pe de altã parte, v-aº ruga, distinºi colegi, sã susþinem acest proiect de lege ºi pentru faptul cã se învesteºte ºi în management, în a învãþa sã gestionãm mai bine resursele de care dispunem.

Anul acesta, foarte probabil cã vom ajunge la 5% din P.I.B. alocat pentru sãnãtate. Pe de altã parte, acesta este un aspect pozitiv. Aspectele negative sunt ºi, din pãcate, dupã informaþiile mele, ceea ce a spus domnul senator Gherman este perfect adevãrat, ºi eu cunosc cazuri similare ºi nu este vorba aici de a acuza o anumitã persoanã, însã este vorba de cum alocãm aceste resurse, criteriile ºi transparenþa în utilizarea acestor resurse, raportul dintre echipamentele distribuite în Capitalã ºi cele distribuite în restul þãrii ºi cât de mult sunt alocate echipamentele dupã nevoile populaþiei ºi ale pacienþilor, ºi nu dupã cele ale profesioniºtilor ºi, cu atât mai puþin, exact cum aþi spus dumneavoastrã, dupã cele ale producãtorilor. Exact cum aþi spus înainte.

Vã mulþumesc. Deci vã rog sã votãm acest proiect de lege.

Mulþumesc, domnule senator.

Domnul senator Marinescu.

## **Domnul Voinea Bogdan Marinescu:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi, Doar douã minute vã reþin.

Este al doilea credit pe care Banca Mondialã îl acordã Ministerului Sãnãtãþii din România, dupã primul credit în valoare de 150 de milioane de dolari din anul 1991, pe care, de fapt, actualul Cabinet are meritul de a-l fi încheiat. Ultimele 82 milioane de dolari au fost cheltuite în perioada de ministeriat a domnului ministru Hajdœ ºi acest lucru trebuie menþionat.

Ca urmare a faptului cã acest program a fost încheiat din punct de vedere financiar Ñ deci þineþi cont cã s-a tras zece ani de zile de aceºti bani Ñ, s-a putut elabora un program pentru a doua tranºã de împrumut Ñ aceste 60 de milioane Ñ, dar ceea ce este ºi mai important ºi nu a reieºit foarte clar din expunerea domnului ministru Hajdœ este faptul cã Banca Mondialã împreunã cu specialiºtii din România au lucrat un program coerent, de ansamblu, pentru reabilitarea sistemului de sãnãtate din România, care ar costa cam un miliard de dolari. Aceºti bani nu se pot obþine pe loc, dar acest program de 60 de milioane vine ºi se intricã, se aºazã ca într-un joc de puzzle, dacã vreþi, cu celãlalt credit de 280 de milioane de dolari obþinut de Ministerul Sãnãtãþii ºi se alãturã altor programe neguvernamentale, cu finanþãri nerambursabile care Ñ în faþa unui program coerent dezvoltat ºi care, trebuie s-o recunoaºtem, poartã ºi semnãtura Bãncii Mondiale Ñ se pot dezvolta în continuare.

De aceea, v-aº ruga sã

ªi eu vã mulþumesc, domnule senator.

Nemaifiind alþi colegi doritori sã ia cuvântul la dezbaterile generale, îl rog pe domnul ministru sã rãspundã la întrebãrile puse de colegii senatori.

Aveþi cuvântul, domnule ministru!

## Onorat Senat,

Aº vrea sã accentuez cã achiziþionarea acestor aparate sau echipamente, în mod concret echipamente pentru înzestrarea laboratoarelor, nu s-a fãcut în mod capricios sau aleatoriu, ºi anume dupã bunul-plac al ministrului sãnãtãþii. Eu, pur ºi simplu, m-am abþinut sau m-am þinut la distanþã, în schimb, am dispus formarea unei comisii din specialiºti, în frunte cu domnul secretar de stat, profesorul Irinel Popescu. Din comisia respectivã a fãcut parte domnul academician Cajal. Ei au fost însãrcinaþi sã aprecieze de ce avem nevoie, în ce cantitate, câte echipamente din domeniul respectiv ºi aºa mai departe. Deci ei Ñ nu unul care nu este specialist în domeniul respectiv Ñ, ºi ei au apreciat cum cã este cazul de a se achiziþiona un numãr de 18 echipamente pentru înzestrarea laboratoarelor. Acum, câte sunt în Statele Unite ale Americii, în aceastã privinþã eu nu mã pot pronunþa, dar mã voi interesa ºi vã voi comunica, dar cred cã nimeni nu va putea afla cu precizie, fiindcã în Statele Unite ale Americii fiecare spital urmãreºte sã se înzestreze ºi nu cred sã fie un aparat de aceastã naturã pe sute de spitale, respectiv pe aproximativ patru state federale. Nu prea cred, dar poate cã aveþi... Sau cinci state federale... Poate cã aveþi dreptate. În orice caz, în aceastã privinþã, nu mã consider îndreptãþit a mã pronunþa decât dupã o amplã documentare.

În ce priveºte celãlalt aspect sesizat de domnul senator Marinescu, sunt de acord. Într-adevãr, nu am accentuat continuitatea. Primul acord de împrumut încheiat cu Banca Mondialã viza o sumã importantã, de 150 de milioane dolari, ºi într-adevãr Ministerului Sãnãtãþii i-a revenit, în anii 1998Ð1999, sarcina de a finaliza... Aºa cum ºtiu eu, Ministerul Sãnãtãþii a fost primul care a finalizat efectiv, a dat socotealã cãtre Guvern ºi a informat Ministerul Finanþelor cu privire la aducerea la îndeplinire, în condiþii apreciate ºi de specialiºtii Bãncii Mondiale, a acestui acord de împrumut. Nu am insistat asupra acestui aspect, dar documentele confirmã cele de mai sus.

Eu vã mulþumesc pentru aceste observaþii. Aº vrea, eventual, sã mai accentuez cã nu numai suma în sine, suma de 40, respectiv încã 20 de milioane de dolari, are o importanþã deosebitã. Mai multã importanþã poate cã are atestarea credibilitãþii þãrii noastre sub aspectul pieþei financiare, atestarea credibilitãþii, atestarea solvabilitãþii, atestarea stabilitãþii politice, fiindcã ºi acest element contribuie la aprecieri privind credibilitatea financiarã, motiv pentru care noi am considerat cã are o importanþã primordialã încheierea acestui acord de împrumut.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc ºi eu, domnule ministru.

Nu sunteþi satisfãcut de rãspuns, domnule senator Gherman?

## **Domnul Oliviu Gherman**

**:**

Aº vrea o precizare.

Vã rog.

Evident, observaþia mea nu se referea la calitãþile de specialist în medicinã ale domnului ministru ºi sunt convins cã nu Domnia sa a fãcut aceste repartizãri ºi aºa mai departe. Ca atare, nu era nici un fel de observaþie directã la Ministerul Sãnãtãþii ºi am spus cã susþinem aceastã ordonanþã, eventual cu o observaþie, hazlie însã. Oricum, cu ceea ce s-a achiziþionat, în zece zile putem sã facem analiza urinei pentru toatã populaþia României. La asta stãm foarte bine, nu? Vã rog sã înmulþiþi 110.000 de analize pe zi cu... De fapt, nu... 110.000 de analize pe zi cu 20 de zile ºi obþineþi suficient pentru toþi. Sã nu glumim pe tema asta.

Ceea ce voiam sã ating... Prin exemplul acesta voiam, dacã vreþi sã vorbesc metaforic, dacã se poate spune, sã avem grijã asupra modului în care administrãm aceºti bani. A cumpãra o aparaturã, oricât de sofisticatã, ºi a pune plastic peste ea înseamnã risipã. Sã dãm aparatele specialiºtilor care ºtiu sã le foloseascã ºi atâtea aparate de câte este nevoie.

Oricum, vã pot spune sigur, în ceea ce priveºte informaþia cu Statele Unite. Vã mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Am fãcut întrebarea la colegii din salã dacã mai sunt doritori sã ia cuvântul la dezbaterile generale. Nu a mai solicitat nimeni. De aceea i-am dat cuvântul domnului ministru. Dacã doriþi neapãrat, domnule senator Ion Vasile, eu vã acord cuvântul, nu este nici o problemã. Vã rog.

Cu tot respectul pentru ceea ce ne-a spus domnul ministru, cu tot respectul pentru cei care au achiziþionat aceste lucruri, este totuºi un lucru de luat în seamã faptul cã aceeaºi comisie a participat la achiziþionarea tuturor acestor produse care s-au adus în þarã. Dar, de fapt, asta este o chestiune care poate fi discutatã cu altã ocazie.

Pe mine mã intereseazã urmãtorul lucru, ca aceastã distribuire, ca aceºti bani, materialele care se vor cumpãra, instrumentarul ºi aºa mai departe, pentru cã... Fac o parantezã ºi trebuie sã spun cã eu operez copii, în serviciul de chirurgie pe care îl conduc la Buzãu, cu instrumentar de acum 20 de ani. Deci cu toatã reforma fãcutã ºi cu cât s-a adus în þarã în ultima vreme, în general acestea au fost distribuite cãtre clinicile universitare.

Evident, este nevoie, acolo unde sunt maeºtrii noºtri, sã existe o dotare foarte bunã, dar, de data asta, rugãmintea ar fi ca distribuirea cãtre spitalele judeþene, care au un rol important, zic eu, în asigurarea sãnãtãþii în þarã, acele spitale mamut care au fost fãcute, dar, din pãcate, sunt unicele pe care le avem, sã fie repartizate ºi cãtre aceste spitale din aceste materiale ºi instrumentar pe care dumneavoastrã îl achiziþionaþi.

Bine.

Vã mulþumesc.

Este la mediu cealaltã...

Mulþumesc.

Mai doriþi sã luaþi cuvântul, domnule ministru? Nu.

## **Domnul Hajdœ MenyhŽrt G‡bor:**

Acesta este scopul nostru. Ceea ce a sesizat domnul senator Vasile este scopul nostru, de a asigura înlocuirea instrumentarului peste tot.

**Domnul Vasile Ion**

**:**

Nu numai în clinici!

Nu, nu... Peste tot. Deci noi am urmãrit realizarea acestui deziderat.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Mulþumesc, domnule ministru.

Stimaþi colegi, dacã asupra titlului legii existã observaþii?

Nefiind, îl

Dacã asupra articolului unic sunt observaþii? Nefiind, îl

Stimaþi colegi, legea, în ansamblu. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Legea a fost adoptatã cu 78 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere.

Tot cu domnul ministru Hajdœ G‡bor mai avem un punct la ordinea de zi. Este vorba de pct. 9, proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 85/2000 privind finanþarea drepturilor de personal cuvenite medicilor ºi farmaciºtilor stagiari sau rezidenþi ºi personalului de cercetare din unitãþile sanitare.

Dar mai era una înainte, domnule preºedinte.

O facem ºi pe aceea, domnule preºedinte...

Pãi, dar... cealaltã...? Mã duc ºi eu? Pãi, tot de sãnãtate este.

Pentru cã îl avem pe domnul ministru...

Mai este de sãnãtate...

Dar cealaltã nu o susþine domnul ministru Hajdœ G‡bor.

Bine, bine...

...ºi sã nu-l mai lãsãm pe domnul ministru sã aºtepte pânã la punctul 9.

Invit Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Domnule ministru, vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

Potrivit prevederilor Legii asigurãrilor sociale de sãnãtate nr. 145/1997, activitatea de învãþãmânt ºi cercetare din cadrul spitalelor cu secþii clinice care sunt finanþate prin sistemul de asigurãri sociale de sãnãtate poate beneficia de o finanþare suplimentarã direct de la bugetul de stat. Legea bugetului de stat pe anul 2000 prevede cã pentru activitatea de învãþãmânt ºi cercetare din cadrul spitalelor cu secþii clinice se pot aloca de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sãnãtãþii, sume pentru acoperirea unor cheltuieli materiale stabilite prin ordin al ministrului sãnãtãþii.

Drepturile de personal aferente medicilor ºi farmaciºtilor stagiari sau rezidenþi ºi cercetãtorilor care îºi desfãºoarã activitatea în cadrul unitãþilor sanitare ºi care au încheiate contracte individuale de muncã cu aceste unitãþi, potrivit prevederilor Legii nr. 14/1991 a salarizãrii, se suportã de cãtre angajator, respectiv de cãtre spitale ºi alþi furnizori de servicii medicale.

Pentru a reglementa modul concret de suportare a drepturilor salariale ale personalului menþionat mai sus, în anul 2000 s-a elaborat Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 85, prin care s-au luat urmãtoarele mãsuri:

Ð suportarea drepturilor salariale de personal cuvenite medicilor ºi farmaciºtilor stagiari sau rezidenþi ºi personalului de cercetare din unitãþile sanitare din fondul de asigurãri sociale de sãnãtate, începând din luna mai;

Ð sumele alocate pânã la 31 mai de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sãnãtãþii cu aceastã destinaþie sã rãmânã cheltuieli ale bugetului de stat;

Ð pentru îmbunãtãþirea activitãþilor de stagiaturã, rezidenþiat ºi cercetare din cadrul unitãþilor sanitare, Ministerul Sãnãtãþii, cu avizul Ministerului Educaþiei Naþionale, al Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate ºi al Colegiului Medicilor, va supune aprobãrii Guvernului reorganizarea acestor activitãþi.

Aº vrea sã fac câteva precizãri. Potrivit aprecierii fãcute de Ministerul Finanþelor, Ministerul Sãnãtãþii nu a mai beneficiat de fondurile necesare pentru susþinerea acestor activitãþi, pentru plata cheltuielilor salariale pentru cele trei categorii despre care am vorbit Ñ stagiari, rezidenþi ºi cercetãtori. Aceastã mãsurã vizeazã un numãr de 13.000 de persoane. Ministerul Finanþelor a considerat cã sectorul sanitar, în ansamblul sãu Ñ fiindcã în viziunea Ministerului Finanþelor tot sectorul sanitar constituie un ansamblu întreg Ñ deci sectorul sanitar, începând din 1999, a beneficiat de venituri mult mai mari decât în anii anteriori, dar mai ales prin casele de asigurãri de sãnãtate ºi, din aceastã cauzã, Ministerul Finanþelor a preconizat transferarea unor atribuþii de la Ministerul Sãnãtãþii în ograda caselor de asigurãri de sãnãtate, unde se aflã aproximativ 7/8 din sumele intrate în ansamblul sectorului sanitar. Din aceastã cauzã, am ajuns la aceastã mãsurã.

Mulþumesc ºi eu, domnule ministru.

Domnule senator Paºca, vã rog, prezentaþi raportul comisiei.

Fãrã a mai repeta ceea ce s-a spus, menþionãm doar cã, în 29 iunie, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a fost sesizatã cu acest proiect de lege. Am primit aviz favorabil de la Comisia pentru sãnãtate, ecologie ºi sport, cu nr. 25/188/5.07.2000. Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanþã, cu câteva observaþii ºi propuneri de care iniþiatorul a þinut cont, cu o singurã excepþie, referitoare la prevederile celor douã alineate ale art. 1, care nu au fost puse de acord.

Astfel, la alin. 1 al art. 1 se precizeazã cã drepturile de personal se plãtesc începând cu luna mai a anului 2000, iar potrivit alin. 2 al aceluiaºi articol sumele alocate pânã la data de 31 mai 2000 de la bugetul de stat pentru acoperirea drepturilor de personal prevãzute la alin. 1 rãmân cheltuieli ale bugetului de stat.

Cu aceste sublinieri, Comisia vã propune pentru dezbatere ºi adoptate proiectul de lege menþionat, fãrã amendamente.

Mulþumesc, domnule senator.

ªi-au anunþat intenþia de a se înscrie la dezbaterile generale domnul senator Gherman, domnul senator Pop, domnul senator Creþu, domnul senator Drãgulescu ºi domnul senator Avram.

Domnul senator Gherman, aveþi cuvântul!

Domnule preºedinte, Domnule ministru,

Stimatã colegã, stimaþi colegi,

Vreau, în primul rând, sã vã asigur cã nu mi-am schimbat profesia. Nu am devenit medic, deci nu voi face concurenþã neloialã distinºilor mei colegi medici.

Intervenþia mea este legatã însã de un aspect care este presant pentru noi. Domnul preºedinte al Senatului ne-a transmis la comisii proiectul de buget rectificativ pentru a face avize ºi, eventual, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci sã facã raport.

Fiind complet de acord cu punctul de vedere al Ministerului Sãnãtãþii, întrebarea mea este urmãtoarea: aceastã prevedere care este inclusã în ordonanþa de urgenþã îºi are reflectare în buget?

Nu de alta, dar sã nu ne mai trezim ca într-o situaþie anterioarã, în care promulgãm o lege în 18 ianuarie ºi o anulãm în 12 februarie.

Grija mea este sã existe un corespondent în bugetul rectificativ al acestei mãsuri, care este o mãsurã perfect justificatã, deoarece, ca sã precizãm, aceastã Ñ sã spunem Ñ plimbare a problemelor fundamentale ale sãnãtãþii, ale învãþãmântului, de la o instituþie la alta, de la Ministerul Sãnãtãþii la Casa de asigurãri sau de la Ministerul Educaþiei Naþionale la Consiliile judeþene etc. Ñ dacã vreþi Ñ este o chestiune care a fost tratatã în literatura româneascã ºi se spune de la Ana la Caiafa sau, atunci când nu vrei sã faci ceva, o plimbi dintr-o parte în alta. Problema la care solicit rãspuns, fiind de acord cu aceastã mãsurã, este dacã în bugetul rectificativ aceastã mãsurã îºi are un corespondent.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator. Are cuvântul domnul senator Pop.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Sigur cã ne bucurãm de orice soluþie care încearcã sã rezolve plata medicilor stagiari ºi rezidenþi. Profit însã de ocazie pentru a trage un semnal de alarmã asupra urmãtorului aspect: vineri, în cadrul unei consfãtuiri pe teme de oncologie, s-a arãtat cu cifre cã, dintre medicii care îºi terminã acuma rezidenþiatul în oncologie-radioterapie, 60% devin ºomeri. Dintre cei care terminã oncologia medicalã, 40% sunt ºomeri.

Vã rog sã mergeþi la clinici de prestigiu din þarã ºi o sã vedeþi oameni care primesc ajutorul de ºomaj ºi lucreazã voluntar, deoarece nu vor sã uite ceea ce au învãþat pânã acuma.

În acelaºi timp, în România, problema cancerului ºi a decesului prin cancer a urcat, cam în toate þãrile din Europa, pe locul 2, este mare nevoie de aceºti specialiºti. Sunt judeþe întregi care nu au nici un specialist.

Deci rugãmintea ºi propunerea mea este ca Ministerul Sãnãtãþii împreunã cu Colegiul Medicilor ºi Casa de Asigurãri, pentru ca sã evitãm acel ping-pong, dacã îmi permiteþi, de care s-a amintit înainte, sã elaboreze o politicã de resurse umane dupã nevoile populaþiei, pe termen lung, în aºa fel încât aceste nevoi sã fie cât mai bine satisfãcute, sã nu cheltuim acolo unde nu este nevoie.

Una din probleme este faptul... care este ”producþiaÒ de medici de care are nevoie România, care este raportul dintre medicii specialiºti din spitale ºi medicii de familie ºi aºa mai departe, încât sã evitãm astfel de suferinþe individuale, de familie ºi mai ales ale comunitãþii. Vã mulþumesc.

Mulþumesc ºi eu. Domnul senator Drãgulescu.

Domnule ministru, Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Sigur cã discuþia este foarte amplã ºi aici îmi spun punctul de vedere ºi ca rector al unei Universitãþi de medicinã. Doctorul Pop a abordat o problemã extrem de delicatã a numãrului de medici din România. Nu vreau sã preiau o discuþie care ar dura prea mult. Este necesar în România... numãrul de facultãþi de medicinã care sunt la ora actualã?!... La aceastã întrebare, sigur, pot sã rãspundã specialiºtii.

Revenind la problema care se discutã la ora actualã aici, este problema finanþãrii salariilor rezidenþilor ºi ale stagiarilor. ªi atrag atenþia în plenul Senatului sã nu se gândeascã vreun ministru al sãnãtãþii sã desfiinþeze stagiatura. Existã tendinþa presiunii din partea Ministerului Finanþelor sã desfiinþeze aceastã stagiaturã care ar însemna îndepãrtarea învãþãmântului medical postuniversitar de criteriile europene.

În al doilea rând, ceea ce spunea doctorul Pop, politica de învãþãmânt medical postuniversitar, deci rezidenþiatul trebuie foarte bine cuantificat de cãtre Ministerul Sãnãtãþii, dar în colaborare cu Ministerul Educaþiei Naþionale, prin universitãþile de medicinã. ªi, nu în ultimul rând, aº spune cã am ajuns în aceastã situaþie Ñ ºi o spun deschis Ñ datoritã lipsei de colaborare între conducerea Ministerului Sãnãtãþii ºi Casa de Asigurãri Sociale de Sãnãtate. Rezidentul ºi stagiarul reprezintã viitorul specialist. Intrã în politica de strategie medicalã a

unei þãri, a unui guvern, rezidentul ºi stagiarul trebuie finanþaþi de la Ministerul Sãnãtãþii, ºi nu de la Casa de Asigurãri Sociale de Sãnãtate, care reprezintã finanþatorul principal al actului medical, al asistenþei medicale. Sigur cã suntem în situaþia de a rezolva o problemã care a devenit penibilã pentru România, în sensul cã rezidentul ºi stagiarul care reprezintã viitorul asistenþei medicale româneºti a fost omis atât de la minister, cât ºi de la Casã.

Deci atât personal, cât ºi în numele Grupului parlamentar P.N.Þ.C.D. suntem de acord pentru votarea acestei ordonanþe.

Vã mulþumesc.

ªi eu mulþumesc, domnule senator.

Domnul senator Creþu, Grupul parlamentar P.D.

Domnule preºedinte, Domnule ministru,

Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Discutãm o a doua ordonanþã care abordeazã ca temã principalã asistenþa sanitarã din România. Colegii care îºi mai aduc aminte, la Legea bugetului, am discutat în primãvarã Legea bugetului atât la Comisia pentru sãnãtate, cât ºi în plenul Camerelor reunite, am adus un amendament pentru completarea Legii bugetului, ca aceste categorii de personal medico-sanitar sã fie cuprinse la o salarizare.

Din pãcate, ministrul finanþelor ºi plenul nu au acceptat acest amendament, astfel cã la jumãtatea lunii mai, deci o chenzinã, Ministerul Sãnãtãþii a avut atâþia bani ca sã plãteascã doar pânã la Ñ sã zic Ñ 15 mai. O chenzinã s-a dat, restul nu a mai avut cu ce sã plãteascã nici stagiarii, nici rezidenþii ºi nici cercetãtorii. De fapt, aceasta este pepiniera medicinii româneºti, astfel prin... cum zicea colegul Drãgulescu, profesorul Drãgulescu, prin aceste mijloace tradiþionale, nu numai ale medicinii româneºti, ci ºi europene ºi mondiale, se formeazã specialiºtii, viitorii specialiºti ai României. Chiar mai mult decât atât, Ministerul Sãnãtãþii s-a aliniat la legislaþia europeanã ºi mondialã în domeniu. Astfel cã rezidenþiatul, vã dau un exemplu, chirurgia a ajuns la 5Ð6 ani, neurochirurgia la 7, chirurgia cardiovascularã 7 ani, transplantul, deci chirurgia de mare performanþã s-a prelungit la 7 ani. Prin aceste procedee, prin aceºti oameni Ñ rezidenþii stagiari ºi cercetãtori Ñ sã creãm viitorul medicinii româneºti.

Dacã îi lãsãm pe ãºtia, cum a fost, 2Ð3 luni de zile practic ei au rãmas fãrã nici cel mai elementar salariu. ªi aºa salariul Ñ vã spun Ñ era 900.000, un milion, nu era mai mult, dar nu au primit 2Ð3 luni, pânã când aceastã ordonanþã a fost necesarã pentru a completa acest vid legislativ Ñ între legislaþia privind asigurãrile de sãnãtate, legislaþia privind asistenþa sanitarã, pentru a acoperi ºi aceste categorii de personal medico-sanitar s-a gãsit aceastã soluþie. Cum zicea ºi colegul Drãgulescu, de fapt, Ministerului Sãnãtãþii trebuie sã i se asigure creditele necesare pentru viitorul medicinii româneºti, pentru a putea plãti aceºti oameni. S-a gãsit soluþia ca în continuare, a doua chenzinã, domnul coleg, cã despre asta este vorba, de aceea se suprapune perioada, a doua chenzinã sã fie plãtitã de Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate care, la ora actualã, avea mai mulþi bani decât Ministerul Sãnãtãþii.

Mulþumesc ºi eu domnule senator. Urmeazã domnul senator Avram, ultimul vorbitor.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnule ministru, doamnã ºi domnilor senatori,

Permiteþi sã exprim la acest punct de pe ordinea de zi de astãzi o concluzie mai personalã.

Vedeþi, ce facem noi astãzi, ce trebuie sã reglementãm este datoritã faptului cã nu ne-am gândit destul atunci când am fãcut, chiar în acest an, niºte reglementãri legislative. Avem foarte bine precizat la art. 33 din Constituþie cui îi revine responsabilitatea în privinþa sãnãtãþii populaþiei. Or, atât Ministerul Sãnãtãþii, dar mai insidios Ministerul Finanþelor, ºi noi toþi, dacã vã amintiþi, nu am gândit destul de profund ºi corect, principial, ca sã putem rezolva aceastã problemã ºi ne-am trezit la mijlocul anului cu acel protest justificat al rezidenþilor, al unor categorii foarte importante ºi de viitor pentru medicina româneascã ºi pentru sãnãtatea poporului român.

De asta îmi permit, domnule ministru, sã vã fac câteva sugestii ºi, în numele colegilor de la Comisia pentru sãnãtate, ecologie ºi sport a Senatului, vã vom fi aproape ca sã transpunem în viitorul buget, sã prevedem corect, acum doar enunþiativ, ca sã nu reþin prea mult, deci în privinþa rezidenþilor a cercetãtorilor, a stagiarilor, este clar cã trebuie sã fie plãtiþi ºi în continuare, în anul urmãtor, din bugetul Ministerului Sãnãtãþii ºi trebuie sã obþinem în buget sumele necesare pentru personalul propriu al ministerului, al direcþiilor de sãnãtate, precum ºi al inspectoratelor, dar ºi pentru aceastã categorie de personal, pentru rezidenþii care sunt cu contract de muncã cu Ministerul Sãnãtãþii. Pentru cei care nu au post, nu este nici o contradicþie legalã sã fie plãtiþi în continuare din bugetul ce-l primesc spitalele, clinicile, de la Casa de Asigurãri.

Asta este una. ªi vin cu cealaltã, cu care poate ar fi trebuit sã încep, dar greutatea, cred cã ºi importanþa, este întâi a resurselor umane, pentru cã dacã nu ai specialiºti, degeaba ai aparaturã.

A doua problemã. Va trebui sã ne gândim foarte bine ºi toatã cheltuiala programelor de sãnãtate care, conform Constituþiei, trebuie sã aparþinã Ministerului Sãnãtãþii, sã fie bugetate tot de la ...dar programele de sãnãtate sunt stabilite... ºi cum a zis domnul ministru foarte bine... ºi este foarte receptiv la ce spun specialiºtii, deci Ministerul Sãnãtãþii are comisii de specialitate pe fiecare ramurã a

Vã mulþumesc ºi eu.

Domnule ministru, vã rog sã rãspundeþi la întrebãrile puse de colegi, dacã au fost.

Noi am analizat, chiar am avut o consfãtuire cu rectorii universitãþilor de medicinã ºi farmacie. Anul trecut, în incinta Senatului, la intrare, ne-am întrunit, am încercat sã analizãm ºi sã ajungem la un numitor comun cu privire la numãrul necesar, numãrul de absolvenþi de medicinã ºi farmacie, ºi am analizat toate observaþiile, fiindcã ºi în momentul de faþã existã unele susþineri cum cã chiar ºi numãrul actual nu ar fi suficient. Alþii spun cã este peste necesar, dar existã materiale documentare din care am putea constata cã numãrul absolvenþilor nu este suficient.

Al doilea aspect al problemei: numãrul specialiºtilor. Noi vrem ca toþi absolvenþii sau aproape toþi, cvasitotalitatea absolvenþilor sã devinã specialiºti, dacã nu în alte domenii, în domeniul medicinii de familie. Fiindcã acolo, de asemenea, sunt angajaþi cei mai mulþi dintre medici, constituie cea mai numeroasã categorie de specialiºti în domeniul medical. Eu nu am avut informaþii în privinþa problemelor celor care s-au specializat în oncologie, dar voi urmãri aceastã problemã.

Nu am preconizat desfiinþarea stagiaturii, în schimb am preconizat includerea stagiaturii în specializare, constituind primul an al rezidenþiatului.

Sunt în deplinã concordanþã cu explicaþiile date de domnul senator Creþu, de asemenea sunt în deplinã concordanþã, respectiv acord, cu cele arãtate de domnul senator Avram. Într-adevãr, aºa ar trebui, ca bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sãnãtãþii, sã susþinã rezidenþiatul, sã susþinã cercetarea ºi, de asemenea, sã susþinã programele de sãnãtate publicã care sunt definite prin Legea nr. 100 din 1998. Dar situaþia actualã se prezintã în felul urmãtor: avem o sumã mare, relativ mare, fiindcã suma de 30.000 miliarde cât vor reprezenta încasãrile caselor de asigurãri de sãnãtate în acest an, 30.000 miliarde este o sumã incomparabil mai mare decât suma de 4.433, cât reprezintã sau a reprezentat înaintea rectificãrii bugetului Ministerului Sãnãtãþii Ñ 4.400 ºi 30.000.

Din aceastã cauzã, domnul Remeº, Ministerul Finanþelor a preconizat o soluþie care, la prima vedere, pare a fi raþionalã, ºi anume sarcina sã fie transferatã acolo unde se gãsesc bani, dar banii nu puteau sã fie luaþi de la Casa de Asigurãri, fiindcã ar fi fost o cvasinaþionalizare, chiar ºi indisponibilizarea unor sume disponibile teoretic, a unor sume reprezentând încasãrile, contribuþia contribuabililor, a celor asiguraþi ºi, de asemenea, a angajatorilor. Într-un moment s-a ridicat ºi aceastã problemã, cum de nu-ºi dã Ministerul Finanþelor avizul la cheltuirea totalã a acestor sume, critici cu care am fost ºi noi de acord.

## Da, mulþumesc.

Stimaþi colegi, dacã asupra titlului legii existã... Da, poftiþi...

Domnule preºedinte, în sfârºit, m-am lãmurit. Acum am înþeles bãtãlia pentru preºedinþia Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate...

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Da. Observaþii asupra titlului legii? Nefiind, îl

Dacã asupra articolului unic existã observaþii? Nu existã.

Vã rog sã votaþi, stimaþi colegi.

Adoptat cu 80 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 3 abþineri.

Stimaþi colegi, legea, în ansamblu.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Legea a fost adoptatã cu 80 de voturi pentru, un vot împotrivã, 3 abþineri.

Mulþumesc, domnule ministru.

De asemenea, mulþumesc ºi domnului senator Paºca. Stimaþi colegi, cu scuzele de rigoare pentru domnul senator Cârciumaru, abia acum abordãm punctul 7, pro-

iectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 95/2000 pentru ratificarea Protocolului privind apa ºi sãnãtatea, adoptat la Londra la 17 iunie 1999, la Convenþia privind protecþia ºi utilizarea cursurilor de apã transfrontiere ºi a lacurilor internaþionale, adoptatã la Helsinki la 17 martie 1992.

Am rugãmintea sã vã prezentaþi.

**Domnul Lucian Silaghi Ñ** _secretar de stat în Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului_ **:**

Mã numesc Lucian Silaghi ºi sunt secretarul de stat de la Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului.

Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Este o deosebitã onoare pentru mine ca, în calitatea de secretar de stat, sã fiu prezent la aceastã ºedinþã pentru aprobarea Legii de ratificare a Protocolului privind apa ºi sãnãtatea.

Permiteþi-mi în continuare sã lecturez nota de fundamentare.

În perioada 16Ð18 iunie 1999 a avut loc la Londra cea de-a treia Conferinþã ministerialã privind mediul ºi sãnãtatea, unde a fost adoptat prin consens Protocolul privind apa ºi sãnãtatea la Convenþia privind protecþia ºi utilizarea cursurilor de apã transfrontiere ºi a lacurilor internaþionale, Helsinki, 1992.

Conferinþa de la Londra a fost asistatã de 54 de þãri, din care 35 au semnat acest protocol, printre semnatare numãrându-se ºi þara noastrã.

Protocolul, primul act legislativ comun atât pentru Comisia economicã, pentru Europa Naþiunilor Unite, cât ºi pentru Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii stabileºte cadrul juridic ºi politic de prevenire, control ºi reducere a bolilor asociate apei, prin cooperarea strânsã la toate nivelurile ºi sectoarele din interiorul unei þãri, cât ºi între state, precum ºi asigurarea monitorizãrii bolilor asociate apei ºi realizarea sistemelor de alarmã ºi rãspuns. Pãrþile la protocol s-au bazat ºi inspirat în realizarea acestuia pe prevederile relevante ale Convenþiilor internaþionale în domeniile gospodãririi apelor ºi protecþiei mediului ºi ale accesului ºi participãrii publicului în probleme de mediu, pe deciziile, sarcinile ºi recomandãrile Cartei europene pentru mediu ºi sãnãtate, 1989, ºi ale Declaraþiei de la Helsinki privind mediul ºi sãnãtatea, 1994, precum ºi pe declaraþiile, recomandãrile ºi rezoluþiile ministeriale formulate în cadrul procesului ”Mediu pentru EuropaÒ.

Interesul þãrii noastre pentru ratificarea prevederilor protocolului reiese din faptul cã obiectivele acestuia sunt în totalitate aplicabile problematicii existente în domeniul gospodãririi apelor, salubritãþii ºi prevenirii bolilor asociate apei, oferind cadrul politic ºi juridic de acþiune atât în plan naþional, cât ºi în context internaþional.

De menþionat cã în legislaþia românã existã prevederi care sã permitã aplicarea prevederilor protocolului. Necesitatea existenþei unui astfel de cadru juridic între state a fost demonstratã la începutul acestui an de accidentele ecologice care au avut loc în zona Baia Mare.

Mulþumesc ºi eu.

Domnule preºedinte, pe scurt, raportul comisiei. Înþeleg cã nu sunt amendamente.

Raport la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 95/2000 pentru ratificarea Protocolului privind apa ºi sãnãtatea, adoptat la Londra, la 17 iunie 1999, la Convenþia privind protecþia ºi utilizarea cursurilor de apã transfrontiere ºi a lacurilor internaþionale, adoptat la Helsinki, la 17 martie 1992.

Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport a fost sesizatã în fond cu proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 95/2000 pentru ratificarea Protocolului privind apa ºi sãnãtatea, adoptat la Londra la 17 iunie 1999.

S-au primit avize favorabile din partea Consiliului Legislativ, cu adresa nr. 893 din 26 august 2000, din partea Comisiei pentru politicã externã, cu adresa nr. 867 din 21 septembrie a.c. În ºedinþa din 20 ºi 21 septembrie a.c., membrii comisiei s-au pronunþat asupra caracterului legii ca fiind ordinar, potrivit art. 72 ºi art. 74 din Constituþie, ºi în urma analizei efectuate s-au reþinut urmãtoarele: Convenþia privind protecþia ºi utilizarea cursurilor de apã transfrontiere ºi a lacurilor internaþionale a fost semnatã de România la 17 martie 1992 la Helsinki ºi a fost...

Domnule preºedinte, colegii au citit raportul, am rugãmintea, doar partea finalã, dacã sunteþi bun...

Da. Comisia dã aviz favorabil acestui proiect de lege, fãrã amendamente.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Am înþeles cã nu sunt colegi doritori a se înscrie la dezbaterile generale. Asupra titlului legii, dacã sunt observaþii... Nefiind observaþii, îl

Dacã asupra articolului unic sunt observaþii? Nefiind, îl

Legea, în ansamblu, stimaþi colegi.

Legea a fost adoptatã cu 74 de voturi pentru, un vot împotrivã, nici o abþinere.

Vã mulþumesc.

Ultimul punct pe ordinea de zi se referã la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 66/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului.

Raportor, Comisia noastrã de muncã ºi protecþie socialã. Caracterul legii, ordinarã.

Din partea comisiei noastre de specialitate, am rugãmintea ca un coleg sã vinã la pupitru. Domnul senator Blejan, am rugãmintea sã prezentaþi dumneavoastrã raportul comisiei la aceastã ordonanþã de urgenþã.

Iniþiatorul, vã rog sã vã prezentaþi ºi sã daþi citire expunerii de motive. **Domnul Florin Frunzã Ñ** _director la Secretariatul de Stat pentru Culte_ _**:**_

Sunt Florin Frunzã, director în cadrul Secretariatului de Stat pentru Culte. Întrucât domnul secretar de stat Nicolae Brânzea nu este în þarã sunt mandatat sã-l înlocuiesc ºi vã rog sã-mi permiteþi sã susþin...

Am înþeles cã sunteþi locþiitorul lui pe perioada cât lipseºte din þarã.

Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Legea nr. 142 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului a intrat în vigoare cu data de 1 noiembrie 1999. Perioada scursã de atunci a evidenþiat unele neajunsuri ale acestei legi, motiv pentru care s-a solicitat modificarea ºi completarea ei.

Practic, sunt avute în vedere trei modificãri ºi completãri ale legii.

În primul rând, se propune ca pentru o sprijinire mai eficientã a aºezãmintelor Bisericii Ortodoxe Române din afara graniþelor þãrii sã se aloce de la bugetul de stat o sumã globalã Patriarhiei Române, prin bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte, reprezentând echivalentul în lei a 52.000 dolari lunar. Aceastã sumã care poate fi modificatã anual prin Legea bugetului va fi utilizatã, potrivit destinaþiilor stabilite de cãtre Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, pentru completarea salariilor preoþilor ortodocºi din strãinãtate. Nu insist asupra implicaþiilor pe care le are acest sprijin al statului pentru menþinerea identitãþii lingvistice ºi culturale a românilor din afara graniþelor þãrii.

În al doilea rând, propunem completarea legii cu o nouã prevedere de naturã tehnicã care sã dea posibilitatea Secretariatului de Stat pentru Culte de a majora numãrul de posturi de preoþi cu studii medii, prin diminuarea cu acelaºi numãr a posturilor cu studii superioare.

În felul acesta, modificãrile care intervin relativ frecvent în cadrul structurii gradelor ºi treptelor profesionale pot fi soluþionate mai operativ.

În sfârºit, am avut în vedere ºi situaþia unor culte cu un numãr mai mic de credincioºi care, prin aplicarea rigidã a prevederilor art. 1 alin. 3 din Legea nr. 142/1999, primeau fonduri financiare insuficiente pentru salarizarea personalului loc clerical.

Astfel cã, de la aplicarea acestei legi, un numãr însemnat de preoþi romano-catolici, greco-catolici, ortodocºi sârbi ºi ucraineni reformaþi, evanghelici C.A. evanghelici S.P. ºi unitarieni n-au mai putut beneficia nici mãcar de contribuþia de la bugetul de stat pe care o primeau anterior aplicãrii legii.

Considerãm cã aceastã situaþie ar putea genera ideea unei defavorizãri a cultelor cu un numãr mic de credincioºi.

Mulþumesc.

Domnule senator Blejan, pe scurt, raportul comisiei.

Comisia pentru muncã, protecþie socialã ºi problemele ºomajului a fost sesizatã în fond cu proiectul Legii pentru aprobarea acestei ordonanþe. A discutat-o în 14.06.2000 ºi a hotãrât avizarea favorabilã a acestuia, în forma înaintatã de Guvern. Menþionãm cã proiectul de lege are avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Vã mulþumesc.

Dacã sunt colegi doritori sã se înscrie la dezbaterile generale?

Nefiind, dacã sunt observaþii asupra titlului legii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã, stimaþi colegi.

Titlul a fost adoptat cu 75 de voturi pentru, unul împotrivã, o abþinere.

Articolul unic.

Observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã, stimaþi colegi.

Adoptat cu 74 de voturi pentru, unul împotrivã, o abþinere.

Legea, în ansamblu, stimaþi colegi.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Legea a fost adoptatã cu unanimitate de voturi, 73 pentru.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc ºi domnului senator Blejan.

Stimaþi colegi, trecem la sesiunea de întrebãri, interpelãri ºi rãspunsuri.

Vreau sã vã aduc la cunoºtinþã cã va fi transmisã în direct aceastã sesiune la postul de radio ”România ActualitãþiÒ.

Grupul parlamentar P.D.S.R. dispune de 8 minute; Grupul parlamentar al Partidului Democrat Ñ 4 minute; Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal Ñ 4 minute; Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D. Ñ 4 minute; Grupul parlamentar U.D.M.R. Ñ 2 minute; Grupul parlamentar P.R.M. Ñ 2 minute; P.U.N.R. Ñ 2 minute ºi independenþi Ñ 4 minute.

Dau cuvântul domnului senator Chiriacescu Sergiu, dar, din pãcate, nu am tema interpelãrii sau a întrebãrii. Vã rog, domnule senator, aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte,

## Onoratã asistenþã,

Asistãm neputincioºi, mai ales în ultimii ani, la prãbuºirea dramaticã a economiei româneºti. Aºa-zisa privatizare nu a fãcut altceva decât sã mãreascã numãrul ºomerilor din aceastã þarã, nu a fãcut altceva decât sã pierdem preþioasele noastre pieþe unde produsele aveau cãutare, iar ideea, inoculatã peste tot, cã economia româneascã se poate relansa numai cu ajutorul investitorilor strãini a paralizat pe foarte mulþi dintre compatrioþii noºtri. În acest context, eu aº vrea sã aduc în discuþie, sã mã adresez Guvernului României, primului-ministru, situaþia dramaticã în care se aflã acum o întreprindere strategicã din þara noastrã. Este vorba de Societatea Comercialã NITRAMONIA din Fãgãraº. Meritoriu pentru aceastã întreprindere este faptul cã în 1997 a reuºit sã lanseze pe piaþa mondialã un produs deosebit de cãutat, ºi anume azotatul de amoniu poros. Trebuie reþinut cã în Europa nu existã decât douã firme concurente, iar întreprinderea noastrã româneascã a reuºit ca din 1997 pânã în prezent sã creascã în proporþie de 20 pânã la 25% ponderea producþiei la export. Chiar în acest an, contractele încheiate se ridicã la o valoare de 7 milioane de dolari. Din pãcate însã aceastã întreprindere se aflã în incapacitatea de a plãti gazul metan pe care îl furnizeazã Societatea Comercialã DISTRIGAZ Sud. Eu cred cã este rolul Guvernului României sã întreprindã de urgenþã mãsurile cuvenite, sã constituie o comisie care sã analizeze la faþa locului modalitatea în care aceastã întreprindere poate primi cantitatea de gaz metan în luna octombrie, pentru cã, în caz contrar, în circa douã luni platforma din Fãgãraº îºi închide porþile.

Eu cer, deci, ca în Senatul României, Guvernul, primul-ministru sã prezinte rezultatele unei asemenea analize ºi sã arate modalitãþile concrete în care trebuie sã sprijinim aceastã întreprindere de elitã a industriei noastre.

De asemenea, a doua problemã pe care o ridic în faþa dumneavoastrã este legatã de sumele care s-au constituit din vânzarea întreprinderilor româneºti, sume despre care ºi F.P.S.-ul ºi Ministerul Finanþelor trebuie sã dea un raport la obiect. Poporul român trebuie sã cunoascã odatã adevãrul despre aceºti bani încasaþi, unde s-au dus, la ce au servit, de ce nu s-a respectat forma iniþialã a Legii privatizãrii prin care se stipula în mod clar cã o parte din aceºti bani trebuie sã conducã la relansarea economiei noastre. Deci solicit ca atât F.P.S., cât ºi Ministerul Finanþelor sã prezinte mãcar pentru anul 1999 un raport detaliat asupra sumelor încasate ºi a destinaþiei acestor sume. Vã mulþumesc.

Mulþumesc ºi eu, domnule senator. Am rugãmintea la dumneavoastrã sã daþi secretariatului de ºedinþã întrebãrile puse de dumneavoastrã, întrucât nu v-aþi anunþat, conform procedurilor noastre din Senat, de sãptãmâna trecutã pentru a chema pe cineva din ministerele respective sau din cadrul F.P.S.-ului sã poatã rãspunde la întrebãrile pe care le-aþi pus.

Dau cuvântul domnului senator Gaita Doru, de asemenea Grupul parlamentar P.D.S.R. Nici dumneavoastrã, domnule senator, nu v-aþi exprimat dorinþa de a pune întrebãri de sãptãmâna trecutã. Am aceeaºi rugãminte, sã le depuneþi la secretariat.

Da, vã mulþumesc, domnule preºedinte ºi argumentez ceea ce aþi spus dumneavoastrã Ñ e perfect adevãrat Ñ, am o intervenþie în care doresc sã atrag atenþia asupra seriozitãþii Executivului în legãturã cu respectarea dreptului de control parlamentar în concordanþã cu mandatul obþinut în alegeri, a responsabilitãþii noastre faþã de cei care ne-au învestit.

Mã voi adresa din nou primului-ministru Mugur Isãrescu. O fac ca reluare.

În data de 25 septembrie am atras atenþia asupra privatizãrii în domeniul siderurgiei ºi a modului de realizare a acesteia, prezentatã de cãtre F.P.S. prin programul PSAL.

Practica privatizãrii cu orice preþ s-a dovedit dezastruoasã ºi trebuie stopatã imediat.

În valul acþiunilor stupide Ñ îmi permit sã spun acest lucru Ñ ale F.P.S.-ului, fãcute în cel mai mare secret, fãrã specialiºti, fãrã sindicate, fãrã administraþie, încãlcând însãºi Constituþia þãrii, siderurgia este în pericol, ca ºi întreaga industrie a þãrii.

Domnule prim-ministru, astãzi este termenul de rãspuns din partea dumneavoastrã ºi acesta nu a fost dat, cu toate cã mii de siderurgiºti Ñ ºi mã refer în special la Hunedoara, circa 5.000 Ñ aºteaptã rezolvarea celor cerute sub cupola Senatului, astfel ca dumneavoastrã sã interveniþi asupra celor cerute de mine prin interpelarea amintitã. Sper ca în cel mult 3 zile de la prezenta intervenþie sã fie transmis rãspunsul în scris.

Acesta este ºi motivul pentru care nu m-am înscris, fiind convins cã primesc astãzi acel rãspuns pe care îl aºteaptã, de fapt, toatã industria româneascã.

De asemenea, în 18 septembrie 2000, de data aceasta, am cerut domnului ministru Radu Berceanu ca în Hotãrârea Guvernului nr. 492/2000, la art. 13 din lista anexã, sã fie prevãzut ca sortiment subvenþionat minereul de fier marfã, potrivit contractelor cu beneficiarii ºi cum a fost ºi pânã în 1999 inclusiv.

Cred cã nu este nici un motiv de a respinge, dar aº ruga sã primesc rãspunsurile la timp.

În legãturã cu rãspunsul dat de doamna ministru Anca Boagiu la interpelarea din 11 septembrie 2000, de data

aceasta cu privire la declararea drumului Sântuhalm Ñ Hunedoara drum judeþean, þin sã menþionez cã rãspunsul transmis în scris este total nesatisfãcãtor ºi aº dori a-l trata în consecinþã pentru luarea unei decizii bune ºi sunt convins de acest lucru. Sper într-o reanalizã asupra tuturor celor amintite de mine astãzi, pentru ca actul decizional în cadrul Executivului sã fie cel real.

Vã mulþumesc ºi eu.

Dau cuvântul domnului senator Bucur Corneliu, Partidul Democrat. Instituþia vizatã, Ministerul Justiþiei. Aveþi cuvântul, domnule senator!

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

M-aº fi bucurat sã mã adresez ºi reprezentantului Ministerului Justiþiei, dar se pare cã nu a putut da curs invitaþiei noastre.

Interpelarea mea de astãzi se referã la conþinutul rãspunsului prezentat de Ministerul Justiþiei, prin domnul secretar de stat Flavius Baias, la ºedinþa noastrã din 2 octombrie, rãspuns care Ñ mãrturisesc astãzi Ñ m-a descumpãnit întru totul.

Pentru a face cât mai desluºitã aceastã stare de spirit în care mã gãsesc nu numai eu, cred cã ºi alþi colegi ai mei senatori, pun urmãtoarele întrebãri, din nou, în interpelarea de astãzi, aceluiaºi minister ºi, prin conducerea acestui minister, Parchetului General.

1. Cum este posibil sã comunicaþi Senatului Ñ repet, s-a fãcut în ºedinþa din 2 octombrie Ñ cã, citez: ”Rezultatele acestei anchete depuse de Ministerul Culturii în 1997, prin care s-a stabilit vinovãþia realã a celor doi angajaþi ai O.J.P.C.N. Sibiu, nu au fost puse pânã în prezent la dispoziþia Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de JustiþieÒ, încheiat citatul, când prin adresa aceluiaºi Minister al Justiþiei din 27.07. nr. 1.486 MP 2000, ni se aduce la cunoºtinþã ºi ni se comunicã în ºedinþã, prin aceeaºi scrisoare a Ministerului Justiþiei, citez ”Raportul comisiei de anchetã numite de Ministerul Culturii în iunieÐiulie 1997 pentru anchetarea acþiunii O.J.P.C.N. Sibiu a fost înregistrat la Parchetul de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie ºi repartizat procurorului care efectueazã urmãrirea penalãÒ, încheiat citatul.

Consider absolut descalificantã pentru justiþia românã ºi pentru instituþia supremã a justiþiei în statul nostru aceastã dezinformare evidentã ºi mã întreb cu ce scop a fost fãcutã, cui se crede cã îi poate profita informarea sau mai corect spus dezinformarea Senatului cu privire la conþinutul unui asemenea document de importanþã capitalã pentru derularea anchetei penale.

2. Cum explicaþi Ñ mã adresez din nou Ministerului Justiþiei Ñ afirmaþia potrivit cãreia aceastã soluþie de neurmãrire penalã nu semnificã anularea concluziilor procurorului inspector care a verificat anterior soluþia datã în chestiunea aceasta, ºi anume în dosarul cu pricina, ºi prin adresa sa din 24 martie 1999, cât ºi prin alte adrese, douã la numãr, ale Ministerului Justiþiei ni se aduce la cunoºtinþã faptul cã, dupã verificãrile efectuate de un procuror inspector s-a apreciat cã sentinþa de scoatere de sub urmãrire penalã ºi aplicarea unei sancþiuni cu caracter administrativ celor doi învinuiþi este netemeinicã. Cu alte cuvinte, asistãm din nou, în faþa celor douã documente comparate, la o dezinformare substanþialã care se repetã de la o ºedinþã la alta ºi ne punem firesc întrebarea pânã unde poate merge o asemenea atitudine faþã de Senatul României, având în vedere cã existã ºi o lege a responsabilitãþii ministeriale.

Vã mulþumesc ºi eu, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Moisin Ioan, reprezentând Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Interpelarea este adresatã domnului prim-ministru Mugur Isãrescu ºi are ca obiect problema aplicãrii art. 2 din Decretul-lege nr. 126/1990.

Domnule prim-ministru,

În cadrul avizului Consiliului Legislativ referitor la propunerea legislativã privind abrogarea Hotãrârii Consiliului de Miniºtri nr. 1.719/27 decembrie 1948, transmis Senatului cu adresa nr. D753 din 13.10.1997, se precizeazã urmãtoarele, citez: ”Efectele juridice ale Decretului nr. 358/1948 au fost înlãturate ca urmare a abrogãrii lui prin Decretul-lege nr. 9/1989. Cât priveºte înlãturarea efectelor juridice ale Hotãrârii Consiliului de Miniºtri nr. 1.719/1948, adicã soluþionarea aspectelor legate de restituirea bunurilor preluate de stat de la cultul grecocatolic, acestea au dobândit consacrarea juridicã prin adoptarea Decretului-lege nr. 126/1990 privind unele mãsuri referitoare la Biserica Unitã cu Roma (greco-catolicã).

În acest act normativ se prevede la art. 2 cã, citez: ”Bunurile preluate de cãtre stat prin efectul Decretului nr. 358/1948 aflate în patrimoniul statului, cu excepþia moºiilor, se restituie în starea lor actualã Bisericii Române Unite cu Roma Ñ greco-catolicã. În vederea identificãrii, inventarierii ºi predãrii acestor bunuri se instituie o comisie formatã din reprezentanþi ai statului ºi Bisericii Române Unite cu Roma Ñ greco-catolicã, numitã prin hotãrârea GuvernuluiÒ, am încheiat citatul.

Pânã în prezent, comisia stabilitã nu ºi-a încheiat activitatea în fapt, adicã nu a finalizat identificarea ºi inventarierea bunurilor respective pentru ca acþiunea sã poatã fi finalizatã ºi în drept.

Având în vedere cele de mai sus, Hotãrârea Consiliului de Miniºtri nr. 1.719/1948, care constituie temeiul juridic în baza cãruia statul este proprietarul bunurilor respective, nu poate fi abrogatã pânã când comisia prevãzutã la art. 2 din Decretul-lege nr. 126/1990 nu-ºi încheie activitatea, iar situaþia juridicã a fiecãrui bun clarificatã.

Faþã de cele menþionate mai sus, vã rog, domnule prim-ministru, sã precizaþi urmãtoarele: a) când s-a constituit comisia prevãzutã la art. 2 din Decretul-lege nr. 126/1990 ºi care a fost componenþa acesteia; b) câte bunuri au fost identificate, inventariate ºi restituite de cãtre stat Bisericii Unite cu Roma; c) care este componenþa actualã a comisiei ºi câte bunuri preluate în mod abuziv de statul comunist de la Biserica Românã Unitã cu Roma mai trebuie sã fie restituite proprietarului de drept; d) cât timp va mai trece pânã când situaþia juridicã a fiecãrui bun al Bisericii Greco-Catolice, aflat în mod ilegal în proprietatea statului, va fi clarificatã ºi când consideraþi cã Biserica Românã Unitã cu Roma va fi repusã integral în drepturi, eliminându-se astfel persecuþia acestei instituþii, care dureazã de peste 52 de ani, aceasta cu atât mai mult cu cât la 11 ani de la cãderea regimului ateo-comunist, când s-ar fi putut face dreptate, nu s-au restituit peste 2.000 de lãcaºuri de cult, case parohiale ºi alte bunuri de care greco-catolicii au fost jefuiþi în 1948, rezolvarea problemei fiind pasatã de stat unor aºa-zise comisii ecumenice ºi care este rezultatul acestui ecumenism. Citez: ”Câte o ºedinþã de dialog o datã la un an ºi câte o bisericuþã restituitã uniþilor înaintea ºedinþei, cât ar trebui sã treacã, în acest ritm, pentru a se face dreptate uniþilor? 2.000 de ani pentru circa 2.000 de biserici încã nerestituite.Ò, am încheiat citatul din a 29-a declaraþie a noii miºcãri memorandiste a românilor prigoniþi din Transilvania din 8 octombrie 2000, declaraþie semnatã de coordonatorul acestei miºcãri, profesor doctor Anton Moisin.

Mulþumesc ºi eu, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Cârciumaru Ion, din partea Partidului România Mare, partid ce are la dispoziþie douã minute.

Vã rog, domnule senator.

Trebuie sã mulþumim domnului ministru al sãnãtãþii, care se ocupã personal de toate actele normative ºi chiar de interpelãri.

Interpelare adresatã ministrului sãnãtãþii.

## Domnule ministru,

Asistãm cu îngrijorare la degradarea continuã a asistenþei medicale ºi a stãrii de sãnãtate a populaþiei care, în final, duce la grave atingeri a înseºi fibrei biologice a poporului român.

ªi, parcã nu ar fi de ajuns, la toate acestea se adaugã grevele din sistemul curativ sanitar, care au izbucnit recent ºi tind sã se generalizeze în întreaga þarã. La aceastã situaþie contribuie ºi Ministerul Sãnãtãþii, prin lipsa de eficienþã a mãsurilor organizatorice sau a promovãrii unei legislaþii corespunzãtoare.

Astfel, dupã câte cunosc, Comisia de medicinã a muncii a finalizat de mai mult timp proiectul unei hotãrâri de guvern, bineînþeles privind asistenþa de specialitate în domeniul medicinii muncii. La aceastã hotãrâre se aflã anexatã ºi o formã îmbunãtãþitã ºi actualizatã privind examinarea medicalã ºi controlul periodic al muncitorilor ºi al tuturor angajaþilor expuºi la noxe profesionale.

Întrebare pentru domnul ministru: de ce Ministerul Sãnãtãþii nu promoveazã de urgenþã o hotãrâre de guvern privind organizarea ºi funcþionarea serviciilor de medicinã a muncii în întreprinderi?

Vã mulþumesc.

Mulþumesc ºi eu, domnule senator.

Dau cuvântul ultimului coleg înscris la sesiunea de întrebãri ºi interpelãri, domnul senator Fuior Victor, reprezentând Grupul parlamentar P.U.N.R., ce are la dispoziþie douã minute.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

Domnule preºedinte,

Domnilor senatori,

Interpelarea mea este adresatã Ministerului Afacerilor Externe, domnului ministru Petre Roman.

Obiectul interpelãrii: obþinerea vizelor temporare pentru S.U.A. ale cetãþenilor români.

Motivaþia interpelãrii constã în faptul cã foarte mulþi cetãþeni români îºi manifestã nemulþumirea faþã de modul în care se pot obþine vize temporare pentru S.U.A., statul care se considerã exemplul democraþiei în lume.

Aceste vize sunt aproape imposibil de obþinut datoritã ocultelor cerinþe specifice elaborate de Consulatul Statelor Unite Bucureºti Ð România.

În susþinerea celor afirmate de mine prezint pentru analiza dumneavoastrã cazul profesorului Viorel Nemeº din Sibiu, care solicitã vizã temporarã de ani de zile, dorind sã vadã modul în care trãieºte fratele sãu, doctor John Nemeº, cetãþean american.

Faþã de aceastã situaþie doresc sã vã exprimaþi punctul dumneavoastrã de vedere.

Vã mulþumesc.

ªi eu mulþumesc, domnule senator.

Îl invit pe domnul ministru Hajdœ G‡bor, ministrul sãnãtãþii, pentru a rãspunde interpelãrii domnului senator Ion Cârciumaru.

Aveþi cuvântul, domnule ministru!

## Domnule preºedinte,

## Onorat Senat,

La aceastã interpelare sau întrebare aº putea rãspunde foarte scurt, ºi anume Ministerul Sãnãtãþii s-a preocupat de întocmirea proiectului hotãrârii de guvern privind medicina muncii. Acest proiect a fost trimis pentru avizare la alte ministere, la Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale, la Ministerul Finanþelor. Deci suntem în faza de a culege avizele respective, absolut necesare pentru a se înainta la Guvern pentru adoptare, ºi cred cã în cursul acestei luni se va înainta.

Pe lângã acest rãspuns, aº vrea sã rãspund ºi la acele argumente care mi-au fost prezentate în susþinerea interpelãrii, ºi anume cum cã în ultimul timp s-ar fi degradat nivelul prestaþiilor sanitare ºi cã am asista neputincioºi la aceastã degradare a sistemului sanitar ºi se face referire ºi la grevele existente. În ultimul timp, ºi asta începând din 1998, sistemul sanitar a beneficiat de un aport mult mai mare, mult mai substanþial decât în perioada anterioarã. Noi, în prezent, beneficiem anual de aproximativ 4,5% din produsul intern brut, faþã de 2,5Ð2,7 care a fost aportul sectorului sanitar în anii 1990Ð1998, deci cota de participare, cota de care beneficiazã sectorul sanitar a devenit incontestabil mai mare.

De asemenea, în aceastã perioadã am înfiinþat sistemul asigurãrilor sociale de sãnãtate, care ºi-au atestat rolul lor, în unele judeþe, casele de asigurãri realizând o cotã de încasare de peste 80Ð85% faþã de cota de aproximativ 50% realizatã de alte sectoare care sunt menite sã încaseze sumele cuvenite bugetului naþional.

Astfel, consider cã afirmaþia este lipsitã de substrat real.

În ce priveºte grevele, ele nu constituie dovada degradãrii sistemului. Grevele constituie manifestarea unei voinþe, manifestarea sau exercitarea dreptului la grevã, garantat prin Constituþie.

Am avut nemulþumiri Ñ trebuie sã recunoaºtem Ñ pentru neacordarea drepturilor din sectorul sanitar, drepturi recunoscute sau prevãzute prin Ordonanþa de urgenþã nr. 24, dar începând din aceastã sãptãmânã, mai bine zis începând din ziua de 1 octombrie 2000, noi vom asigura acordarea drepturilor prevãzute în ordonanþa respectivã pentru cei aproximativ 21.000 de salariaþi care lucreazã în sectorul sanitar, în subordinea Ministerului Sãnãtãþii.

ªi eu vã mulþumesc, domnule ministru.

Îl invit la microfon pe domnul director general Cornel Viºoiu din Ministerul Afacerilor Externe, pentru a rãspunde interpelãrii domnului senator Victor Fuior.

Aveþi cuvântul, domnule director general!

Cererea de vizã este respinsã dacã în timpul interviului solicitantul nu poate convinge funcþionarul consular american cã se va întoarce în România la expirarea dreptului de ºedere acordat.

De asemenea, orice ºedere ilegalã sau depãºire a perioadei legale de ºedere în Statele Unite într-o cãlãtorie anterioarã afecteazã calificarea pentru o nouã vizã temporarã.

Putem concluziona cã legea americanã pare a fi o povarã pentru solicitantul de vizã temporarã pânã la convingerea autoritãþilor americane asupra calificãrii, dar cã respectarea riguroasã a prevederilor legii privind emigrarea ºi buna-credinþã a solicitantului garanteazã obþinerea vizei.

Ministerul Afacerilor Externe a folosit ºi va folosi în continuare toate oportunitãþile oferite de contactele cu oficialitãþile americane pentru a solicita facilitatea regimului de vize pentru cetãþenii români din aceastã categorie.

Pentru a fi credibili în aceste demersuri, vom continua însã sã susþinem necesitatea instituirii unor mãsuri de limitare a dreptului de liberã circulaþie pentru acei cetãþeni români de rea-credinþã care încalcã reglementãrile în materie ale statelor vizitate.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Cornel Viºoiu Ñ** _director general în Ministerul Afacerilor Externe_ _**:**_

Vã mulþumesc. Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Am onoarea sã vã prezint rãspunsul domnului ministru de stat, ministrul afacerilor externe Petre Roman, la interpelarea formulatã de domnul senator Victor Fuior.

De la început doresc sã precizez cã nu putem disocia înãsprirea regimului de vize ºi condiþiile restrictive de acordare a vizelor temporare în S.U.A. de tentaþia unui numãr tot mai mare de români care folosesc aceste vize pentru emigrare.

Legea de emigrare a Statelor Unite ale Americii presupune cã orice solicitant de vizã temporarã poate fi un emigrant potenþial.

De aceea, toþi solicitanþii de vizã temporarã sunt programaþi la un interviu, în cadrul cãruia trebuie sã convingã funcþionarul consular american cã are legãturi suficient de trainice în România pentru a nu fi tentat sã solicite ulterior stabilirea în Statele Unite.

De asemenea, trebuie sã se probeze cu documente cã situaþia lor materialã este suficient de bunã, ca sã nu aibã motiv sã caute acolo de lucru.

Documentele se referã la proprietate, locul de muncã, situaþia financiarã, afaceri.

Nu este obligatorie, dar poate influenþa favorabil decizia de acordare a vizei, declaraþia de suport sau scrisoarea de invitaþie de la ruda, prietenul, firma sau partenerul de afaceri din Statele Unite.

Conform legii americane, orice declaraþie falsã menþionatã pe formularul de vizã, scrisã sau fãcutã verbal, poate duce la anularea dreptului de a mai obþine vreodatã vizã de intrare în Statele Unite.

ªi eu mulþumesc, domnule director general, pentru interpelarea domnului, numai o clipã!... Deci pentru interpelarea domnului senator Corneliu Bucur, Ministerul Justiþiei solicitã amânarea rãspunsului.

De asemenea, pentru interpelarea domnului senator Ioan Moisin s-a transmis un rãspuns din partea Secretariatului de Stat pentru Culte.

Domnul senator Fuior, am înþeles cã nu sunteþi mulþumit de rãspuns sau doriþi sã aflaþi alte amãnunte, vã rog.

Domnule preºedinte, dumneavoastrã aþi precizat corect, nu sunt mulþumit de rãspuns. Rãspunsul este standard, fãcut de Consulatul american, nu putem rãmâne la latitudinea unui funcþionar al Ambasadei americane din Bucureºti pentru aceste vize.

Fiindcã, conform rãspunsului, rãmânem la latitudinea ºi aprecierea acestui funcþionar.

Am dat un exemplu reprezentativ, este vorba de un profesor care se numeºte Nemeº Viorel, din Sibiu, care are o conduitã moralã ºi un respect faþã de România ºi faþã de Statele Unite ale Americii.

Fratele dânsului este doctor în Statele Unite ale Americii, deci sunt oameni reprezentativi atât ca cetãþean român, vorbesc de Nemeº Viorel, de profesorul, cât ºi de fratele dânsului, doctorul John Nemeº.

Deci, aº ruga Ministerul Afacerilor Externe sã facã demersuri ºi sã pãtrundã mai adânc asupra obþinerii acestor vize temporare, fiindcã acolo se întâmplã lucruri oculte, adicã pe care nu putem noi sã le sesizãm ºi sã le precizãm.

Vã mulþumesc.

Da, mulþumesc ºi eu.

Domnul senator Moisin, de asemenea, ºi-a exprimat dorinþa sã comenteze rãspunsul de la Secretariatul de Stat pentru Culte.

Aveþi cuvântul!

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Interpelarea mea a fost adresatã domnului primministru Mugur Isãrescu.

Am primit un rãspuns din partea Secretariatului de Stat pentru Culte, un rãspuns mai puþin vizibil, în legãturã cu care mã declar total nemulþumit, pentru cã în loc de a mi se da o informaþie precisã în legãturã cu ceea ce am cerut, în cadrul acestui rãspuns, vã dau numai o mostrã, se precizeazã cã ”instituþia noastrã, respectiv Secretariatul de Stat pentru Culte, nu poate rãspunde concret domnu-

lui senator, întrucât arhiva comisiei se aflã la Ministerul Finanþelor.Ò

Deoarece interpelarea a fost adresatã Guvernului României, trebuia sã fi primit rãspuns ºi din partea Ministerului Finanþelor, coroborat cu rãspunsul Secretariatului de Stat pentru Culte.

Oricum, problema este trimisã de la Ana la Caiafa ºi în cadrul acestui rãspuns ºi în continuare aºtept la proxima ºedinþã un rãspuns convingãtor.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc ºi eu domnule senator. Fiþi convins cã vom întreprinde diligenþele necesare pentru a primi rãspunsul complet la interpelarea dumneavoastrã.

Stimaþi colegi, cu acestea, a luat sfârºit ºedinþa noastrã din plenul Senatului din aceastã searã. Vã doresc odihnã plãcutã!

## _Lucrãrile s-au încheiat la ora 18,30._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti

ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 138/20.X.2000 conþine 28 de pagini.**

Preþul 13.412 lei