Virgil Popa

Nota pentru exercitarea de cãtre senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale asupra urmãtoarelor legi, depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 al. 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale: Ñ Legea pentru aplicarea Acordului dintre statele-pãrþi la Tratatul Atlanticului de Nord ºi celelalte state participante la Parteneriatul pen- tru Pace cu privire la statutul forþelor lor, încheiat la Bruxelles, la 19 iunie 1995; Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 42/1999 pentru completarea Legii sanitare veterinare nr. 60/1974; Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 58/1997 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 25/1995 pri- vind reglementarea organizãrii ºi finanþãrii activitãþii de cercetare-dez- voltare, astfel cum a fost aprobatã ºi modificatã prin Legea nr. 51/1996, cu modificãrile ulterioare; Ñ Legea pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 199/1998 privind dreptul absolvenþilor învãþãmântului particular liceal, profesional ºi postliceal de a susþine examenul de finalizare a studiilor la unitãþi similare din învãþãmântul de stat;

426 cuvinte

Discurs

## Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

Interpelarea mea este adresatã domnului ministru al agriculturii ºi alimentaþiei Ioan Avram Mureºan.

Din luna iulie 1999, Guvernul României a adoptat, prin hotãrâre, strategia naþionalã de privatizare. În cadrul acestei strategii a fost cuprinsã ºi Societatea Naþionalã ”Tutunul RomânescÒ, iar la pagina 9 a aceluiaºi act normativ, respectiv Hotãrârea Guvernului nr. 563/1999, se precizeazã cã Societatea Naþionalã ”Tutunul RomânescÒ va fi privatizatã prin:

1. Vânzarea pachetului majoritar de acþiuni cãtre un investitor interesat, capabil sã investeascã ºi sã menþinã cota societãþii pe piaþa internã ºi externã.

2. Vânzarea de acþiuni pe piaþa de capital.

Din cele relatate de presã, dar ºi din sesizãrile scrise, depuse la Comisia pentru sesizarea abuzurilor ºi petiþii din Senat, rezultã cã Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei a încheiat un contract de consultanþã în vederea privatizãrii cu un consorþiu condus de ABN AMRO SECURITIES România, schimbat apoi cu consorþiul ABN AMRO LIMITED Anglia.

Trecând peste aceste abuzuri, care fac obiectul cercetãrii comisiei sus-amintite, nu înþelegem totuºi de ce, dupã prezentarea de cãtre consorþiu a raportului final de evaluare, ministrul agriculturii ºi alimentaþiei nu a supus dezbaterii Guvernului strategia concretã de privatizare a

acestui important monopol al statului, una din cele mai rentabile industrii din agriculturã.

Informez plenul Senatului cã în Societatea Naþionalã ”Tutunul RomânescÒ sunt incluse ºase fabrici de þigarete, opt fabrici de fermentare ºi o staþiune de cercetare ºi cã aici îºi desfãºoarã activitatea peste cinci mii de salariaþi.

Aceastã societate a realizat în anul 1999 o cifrã de afaceri de peste 2.400 de miliarde lei, din care peste 55% sunt fonduri care merg la bugetul statului.

Dupã cum bine ºtim din informaþiile furnizate televizat de ministrul agriculturii, administratorul acestei societãþi este prietenul domnului ministru Mureºan, cetãþeanul german de origine românã Nicolae Hotea, care este remunerat cu un salariu lunar de 10.500 de dolari, în timp ce salariul mediu în Societatea Naþionalã ”Tutunul RomânescÒ este de 1.200.000 de lei, iar cifra de afaceri a acestei societãþi comerciale pe primele douã luni, raportatã la aceeaºi perioadã a anului precedent, a scãzut vertiginos, fãcând, practic, sã scadã atractivitatea societãþii la privatizare.

În numele Grupului parlamentar P.D.S.R., solicit ca ministrul agriculturii ºi alimentaþiei, domnul Mureºan, sã rãspundã urgent plenului Senatului la urmãtoarele probleme:

1. Care este politica Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei în legãturã cu privatizarea eficientã a Societãþii Naþionale ”Tutunul RomânescÒ?

2. Dacã se propune prima metodã de privatizare, adoptatã de Guvern prin Hotãrârea nr. 563/1999, pentru restul pachetului de acþiuni, ce nu fac obiectul pachetului majoritar, sunt luaþi în considerare ºi salariaþii acestei societãþi ºi în ce condiþii?

În contextul ședinței