Stenogramă plen

Stenogramă plen · Senatul · 3 aprilie 2000 · monitorul.ai

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimate ºi stimaþi colegi,

Vã închipuiþi cã sunt emoþionat sã rãspund unor asemenea prieteneºti urãri din partea unor colegi cu care de mai mult de trei ani împãrtãºim aceastã importantã activitate ºi aceastã viaþã a noastrã, care nu este deloc uºoarã uneori ºi pe care, din nefericire, puþini o cunosc cu adevãrat.

Doresc sã vã asigur cã, atâta timp cât Dumnezeu îmi dã sãnãtate ºi putere, voi face toate eforturile de care sunt în stare pentru ca activitatea Senatului sã se desfãºoare în condiþii normale ºi sã ne facem pânã la capãt, capãtul fiind toamna acestui an, capãtul unora dintre noi, datoria.

Încã o datã, vã mulþumesc ºi vã urez la rândul meu sã ajungeþi cu toþii senatori la vârsta de 83 de ani! ( _Aplauze._ )

Sã îmi daþi voie însã, înainte ca domnul preºedinte de ºedinþã sã-ºi reia atribuþiile, sã vã informez cã întreaga sãptãmânã trecutã douã delegaþii ale Senatului României au fãcut vizite de lucru, rãspunzând unor invitaþii oficiale, în primele douã zile în Franþa, la invitaþia preºedintelui Senatului, domnul Poncelet, cu ocazia Forumului mondial al Senatelor. Am fost însoþit de doi distinºi colegi Ñ domnul senator Sava ºi domnul senator Pusk‡s, invitaþi la acest forum extraordinar, ºi Senatul nostru s-a bucurat de o apreciere deosebitã, în primul rând pentru cã am prezentat un material care a fost difuzat tuturor participanþilor ºi, în al doilea rând, pentru cã din cei peste 80 de preºedinþi de Senate numai 7 au fost primiþi în audienþe private, particulare, în cabinetul preºedintelui Senatului francez, printre care ºi delegaþia noastrã. O

apreciere pe care o meritam, cred, faþã de activitatea noastrã în îndepãrtatul rãsãrit al Europei.

Apoi, începând de miercuri, pentru alte trei zile ºi jumãtate, cu o altã delegaþie, formatã din domnii senatori Teodor Câmpean, Mircea Dan Popescu, Corneliu Bucur ºi Corneliu Vadim Tudor, am vizitat Germania. Doresc sã spun cã aceastã delegaþie, în momentul în care a pãrãsit fruntariile þãrii, a fost delegaþia Senatului României, ºi nu a patru-cinci partide diferite, iar modul în care am fost primiþi, modul în care ne-am exprimat a demonstrat cã, într-adevãr, mãcar în afara fruntariilor, delegaþiile noastre sunt unitare ºi nu urmãresc decât problemele realmente de interes naþional. Doresc sã vã spun cã am fost primiþi de preºedintele Bundestagului, de primul-ministru ºi de preºedintele Landtagului Brandenburg, de preºedinta Grupului de prietenie german-român, doamna Kastner, de preºedintele Bundesratului, un om deosebit de prietenos ºi cunoscãtor al situaþiei noastre, domnul Biedenkopf, Kurt Biedenkopf, ºi de primarii din Berlin ºi din Bonn. Peste tot am avut o primire admirabilã, am putut sã realizãm o serie de legãturi, de la cele culturale, de învãþãmânt, pânã la legãturi economice, ºi mai ales ni s-a pãrut tuturor cã peste tot am fost primiþi cu interes ºi cu apreciere.

Am socotit cã este bine sã vã informez încã de astãzi, am fost primiþi în ºedinþa care are loc o singurã datã pe lunã, a Bundesratului, am asistat la iniþiativa guvernamentalã a unei legi de reformã fiscalã în Germania ºi, la un moment dat, preºedintele Biedenkopf, timp de 10 minute, a prezentat delegaþia noastrã ºi pe preºedintele ei ºi vã mãrturisesc cã faþã de modul în care germanii Ñ care sunt nordici, nu sunt latini Ñ reacþioneazã, am fost cu toþii impresionaþi de cãldura cu care am fost aproape ovaþionaþi, în orice caz, cãlduros aplaudaþi de principalul organism de conducere din Germania.

Iatã, stimaþi colegi, cã asemenea vizite sunt utile, ne fac cunoscuþi ºi, mai ales, putem sã ne întoarcem cu speranþa cã vom fi ajutaþi de prieteni adevãraþi. Peste tot am spus cuvântul nostru vechi ºi înþelept: ”prietenul la nevoie se cunoaºteÒ ºi cred cã oamenii aceºtia, în momentele noastre de nevoie, ni s-au arãtat ºi vor fi priteni.

Vã mulþumesc.

Liviu Maior

#12326

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Stimaþi colegi,

Doresc sã ridic douã probleme la punctul acesta, intitulat ”Probleme organizatoriceÒ. În primul rând, grupul nostru senatorial sesizeazã Comisia de apãrare a Senatului în legãturã cu aceastã problemã care a fãcut sã creascã temperatura unor ziariºti din România, ºi anume dorim ca o instituþie a statului român care a pãstrat tãcerea pânã acum în jurul acestei probleme, ºi anume Serviciul de Telecomunicaþii Speciale, sã se prezinte în faþa Comisiei pentru apãrare, pentru cã este de resortul ei aceastã problemã, ºi sã dea explicaþii în legãturã cu conexiunile pe care le are România în aceastã parte a Europei. Ar fi bine ca aceastã comisie sã întrebe dacã firul din 1969 cu Moscova mai existã sau nu; dacã legãtura telefonicã dintre Bucureºti ºi Varºovia mai existã sau nu; dacã firul dintre Bucureºti ºi Sofia, tot din 1969, mai existã sau nu ºi, de asemenea, existã o evidenþã a convorbirilor telefonice, un registru, care sã fie ºi el adus în faþa acestei comisii, sã se vadã cã nu s-a vorbit pe firele respective din 1990 cu Kremlinul ºi cã firul roºu, de tipul celui care existã între Washington ºi Moscova, între România ºi Moscova nu a existat.

Totuºi, cel cu Ungaria a fost desfiinþat anul trecut.

Deci sunt câteva lucruri pe care opinia publicã trebuie sã le cunoascã ºi aceastã comisie este capabilã ºi îndreptãþitã sã facã aceastã investigaþie.

În al doilea rând, aº vrea sã fac un anunþ.

Cine a votat pentru mine marþea trecutã, îl rog, contra recompensã, sã îmi dea cartela înapoi. A plecat cu tot cu cartela mea de vot. Este o ruºine ca într-o instituþie cum este Senatul României sã se ajungã la practici de aceastã naturã ºi sã mai avem ºi pretenþia de a da lecþii, din cauza unui coleg Ñ eu nu acuz pe toatã lumea Ñ, a unui coleg din Senat care a recurs la aceastã formulã miºeleascã.

Probabil cã este ºi vina mea cã nu mi-am luat cartela cu mine, dar marþea trecutã era o zi specialã pentru mine, aºteptam ºi eu un telefon sã aflu cum este fiicã-mea ºi nepoþelul care s-a nãscut. ( _Aplauze._ )

Dau un I.A.S. pentru o cartelã!

Florea Preda

#14732

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Ca senator de Vaslui, permiteþi sã evoc în câteva cuvinte mãreaþa figurã a domnitorului Cuza Vodã care, în timp, a dat contur spaþiului spiritual românesc.

Acum 80 de ani, în ºedinþa solemnã a Academiei Române, marele istoric Nicolae Iorga amintea celor prezenþi de faptele mãreþe, inconfundabile, fundamentale

sãvârºite de Cuza Vodã, citându-l pe Mihail Kogãlniceanu: ”Nu greºelile lui l-au rãsturnat pe Cuza, ci faptele lui cele mariÒ.

Nãscut la 20 martie 1820 în Bârlad, judeþul Vaslui, revoluþionar paºoptist ºi naþionalist luminat, a reuºit, bucurându-se de o mare popularitate, sã distrugã structurile comandate de Europa jumãtãþii de secol al nouãsprezecelea ºi sã devinã alesul celor douã principate, domnitorul Unirii, la 24 ianuarie 1859.

Din programele reformei, a stabilit definitiv ºi irevocabil intrarea României în concertul modern european, iar sârguinþa vieþii sale s-a concretizat în evenimentele epocale de la 1877Ð1878, 1916Ð1919.

Independenþa României ºi fãurirea României Mari au fost realizate de cei împroprietãriþi de Cuza Ñ þãranii Ñ. Poporul român a crezut cu sfinþenie în ceea ce domnitorul unirii promulgase în cei 7 ani de domnie, la care, cu pioºenie ºi mult respect, trebuie sã amintim cã au fost confirmaþi, în lipsã, ºi de cei 7 ani de exil.

A fãurit armata românã, a fundamentat învãþãmântul românesc, a împroprietãrit cu justeþe, ceea ce era mai important pentru þarã Ñ þãranii Ñ, a fãcut din România un stat suveran ºi independent, a promulgat legi europene, a fost iubit ºi respectat tot timpul, demonstra cu prisosinþã un lucru absolut intrat în conºtiinþa neamului atât de simplu: Cuza Vodã.

Puþine sunt personalitãþile neamului care s-au bucurat, în timp, de popularitatea acestui mare patriot care, alãturi de Mihai Eminescu, George Enescu, Nicolae Iorga, Avram Iancu, Ion Antonescu, simbolizeazã ce a avut mai scump acest popor vitregit ºi umilit, independenþa, suveranitatea, respect ºi înþelegere care, toate la un loc, s-ar traduce prin naþionalismul luminat promovat cu atâta consecvenþã de Partidul România Mare. Mulþumesc.

Liviu Maior

#21220

Comunicat de presã.

ÇLuni, 20 martie 2000, Biroul executiv central al Partidului Democraþiei Sociale din România a luat în discuþie violenta campanie mediaticã îndreptatã împotriva Partidului Democraþiei Sociale din România ºi împotriva preºedintelui sãu, domnul Ion Iliescu, campanie care-ºi are originea într-un zvon publicat de o revistã antisemitã, naþionalistã ºi extremistã ce apare la Moscova, ”ZavtraÒ.

Deºi revista are o reputaþie mai mult decât dubioasã, presa ºi analiºtii politici de la Bucureºti, aserviþi actualei puteri, considerã aserþiunile apãrute în ”ZavtraÒ drept adevãruri absolute ºi de o sãptãmânã se strãduiesc sã demonstreze, în ghilimele, ”vânzarea României cãtre Rusia, în timpul guvernãrii P.D.S.R. ºi a mandatului prezidenþial al domnului Ion Iliescu.Ò

Campania denigratoare de presã a culminat duminicã, 19 martie 2000, când ºi la TVR1, ºi la PRO TV subiectul a fost dezbãtut cu o rea-credinþã evidentã de cãtre oamenii apropiaþi actualei puteri ºi Preºedintelui Constantinescu.

Aceastã campanie violentã de minciuni îndreptatã împotriva P.D.S.R. ºi a preºedintelui Ion Iliescu este expresia panicii ºi a disperãrii actualei puteri, care-ºi vede speranþele de rãmânere la guvernare prãbuºindu-se o datã cu încrederea românilor faþã de actuala putere, prãbuºire mãsuratã cu acurateþe de absolut toate sondajele de opinie.

Nu putem sã nu remarcãm faptul cã planurile de acþiuni pentru stoparea câºtigãrii alegerilor de cãtre P.D.S.R. ºi de cãtre Ion Iliescu, care au fost aduse la cunoºtinþa opiniei publice de cãtre P.D.S.R., fiind ironizate atunci, se dovedesc acum a fi reale ºi, mai mult, se aflã în plinã desfãºurare.

Decât sã inventeze tot felul de pericole iminente, precum cel al intrãrii României în sfera de influenþã a Rusiei, actuala putere ar face mai bine sã-ºi asume rãspunderea în faþa poporului român pentru dezastrul economic ºi social pe care l-a provocat ºi amplificat prin proasta guvernare, iresponsabilitate, corupþie ºi prin ignorarea interesului naþional.

Campania murdarã la care se preteazã actuala putere riscã nu numai sã înrãutãþeascã radical climatul politic ºi social intern, dar poate compromite relaþiile României cu Uniunea Europeanã ºi cu Rusia chiar.

Pe orice om de bunã-credinþã îl surprinde lipsa de onestitate a celor care s-au dezlãnþuit împotriva P.D.S.R. ºi a domnului Ion Iliescu, care uitã sã pomeneascã marile acþiuni de politicã externã de pânã în 1996 ºi succesele diplomaþiei româneºti din acea perioadã.

În 1993, România a devenit membru cu drepturi depline în Consiliul Europei, iar 1995 a primit clauza naþiunii celei mai favorizate în relaþiile cu Statele Unite ale Americii.

De asemenea, fãrã semnarea în 1995 a Acordului de asociere la Uniunea Europeanã, începerea negocierilor de aderare nu ar fi fost astãzi posibilã. Fãrã semnarea de cãtre România a Parteneriatului pentru pace cu N.A.T.O. nu ar fi fost posibilã luarea în considerare a candidaturii þãrii noastre la integrarea în Alianþa Nord-Atlanticã.

Biroul executiv central al P.D.S.R. a hotãrât sã susþinã cercetarea de urgenþã de cãtre comisiile de specialitate ale Parlamentului a situaþiei operative a sistemelor de comunicaþii speciale existente din perioada Tratatului de la Varºovia ºi a C.A.E.R., precum ºi eventuala implicare a serviciilor secrete româneºti în disputa politicã internã ºi folosirea lor pentru compromiterea adversarilor actualei puteri.

Biroul executiv central al P.D.S.R. face un apel cãtre toþi factorii politici responsabili pentru a gãsi acele cãi ºi mijloace care sã ducã la o campanie electoralã normalã, lipsitã de provocãri ºi de manipulãri grosolane ale realitãþii, campanie electoralã în care serviciile secrete sã-ºi pãstreze neutralitatea ºi, mai ales, neimplicarea.

Dupã ce a pierdut 4 ani de dezvoltare din cauza unei guvernãri care a trecut din crizã în crizã, România nu-ºi poate permite sã piardã momentul favorabil reprezentat de începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeanã din cauza incapacitãþii aceleiaºi guvernãri de a-ºi asuma rãspunderea pentru eºecurile ºi erorile comise.

Biroul executiv central al P.D.S.R.È

Aº vrea sã vã spun, stimaþi colegi, cã aceastã problemã trebuie lãmuritã, altfel ne pomenim cu un alt scandal, apropiindu-se Paºtele, cã nimeni nu-ºi va mai vopsi ouãle roºii...

Ionel Aichimoaie

#27042

Este în acest material, domnule, dacã chiar vã intereseazã.

Este, cred, dreptul unui senator sã aibã puncte de vedere ºi poziþii faþã de anumite legi, nu? Chiar dacã face parte dintr-un partid care este la conducere acum.

În loc sã fie preocupat de necesitatea creãrii ºi implementãrii unei politici fiscale armonioase, Ministerul de Finanþe se mulþumeºte sã-ºi consume energia prin inventare de biruri ºi gãsire de soluþii la marginea legii pentru recompensarea, de multe ori, a clientelei.

Investitorul mic, anonim trebuie sã suporte 95 de taxe ºi dãri, inventate special sã le pãleascã cheful de afaceri ºi sã-l sature oarecum, iar aceasta fãrã ca sã se intervinã de cãtre factorii rãspunzãtori.

Nu conteazã pentru cei care gândesc aºa-zisa reformã fiscalã cã, totuºi, acest chinuit sector privat particular a contribuit cu 61% la formarea P.I.B.-ului, fiind principalul investitor intern ºi titular a douã treimi din exportul României.

Ce-i mai rãmâne micului investitor decât sã spere în apariþia unor mãsuri legislative care sã relanseze economia?

Numai cã toate aceste speranþe în scurt timp devin istoria unui optimism nejustificat, deoarece materializarea în practicã pare aproape imposibilã.

Eu am sã dau câteva exemplificãri: recenta reformã fiscalã care a fost amânatã cu aproape 3 luni de cãtre Ministerul de Finanþe nu a elaborat normele metodologice de aplicare ºi poate ar trebui sã ne întrebãm de ce actele normative emise trebuie aplicate prin ordine, circulare, norme care, de multe ori, degenereazã spiritul legii.

Trebuia emise în timp ºi sã se elaboreze norme, deºi, în lipsa lor, activitatea de export a României este blocatã.

Operatorii economici sunt în imposibilitate sã emitã ºi sã întocmeascã facturi, nu pot sã-ºi calculeze obligaþiile fiscale, fiind astfel clienþi siguri ai sancþiunilor aplicate de acelaºi minister.

Cu toate acestea, nu cred cã este vorba numai de o delãsare birocraticã a funcþionarilor din acest minister, ºi fac aceastã afirmaþie punând la socotealã faptul cã aceiaºi funcþionari sunt, de multe ori Ñ ºi dumneavoastrã cunoaºteþi Ñ, firmele la care ei sunt receptivi, firme care nu-ºi plãtesc nici un fel de taxã ºi impozit, dar care sunt suficient de potenþate economic.

Este suficientã o analizã economicã a actelor normative emise de Ministerul de Finanþe, de Guvern, prin hotãrâri sau ordonanþe, numai în legãturã cu tariful vamal. ªi, vã rog, aici, spre exemplificare, trebuie sã vã spun cã în 1998 ºi 1999, deci în condiþii în care vorbim de taxe ºi impozite, au fost elaborate aproape 40 de hotãrâri de guvern ºi ordonanþe pentru scutiri ºi reduceri de taxe vamale pentru diferite mãrfuri. Cine a analizat oportunitatea acestor scutiri ºi reduceri de taxe? Cine a profitat de aceste acte ºi cum au contribuit ele la îmbunãtãþirea unui sector sau altul din economia româneascã?

Vreau sã vã spun cã sunt o serie de materii ºi materiale care au beneficiat de aceste scutiri de taxe care, sigur, se îndreaptã spre firme care au un potenþial economic deosebit ºi o cifrã de afaceri foarte mare. Mã refer aici la vinuri, mã refer la malþ, la fabricile de bere ºi nu cred cã...

Vasile Ungureanu

#31230

Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Intervenþia mea priveºte punctual judeþul Gorj, al cãrui reprezentant sunt în Senatul României ºi, mai precis, modul în care, la finele anului 1999, s-au achitat obligaþiile faþã de bugetul de stat.

ªtim cu toþii cã birocraþia ºi corupþia favorizeazã economia subteranã, transferul unor activitãþi economice sau agenþi economici în sfera economiei neoficiale.

Dacã pentru anumite categorii de populaþie, pe termen scurt, activitãþile din economia subteranã asigurã un venit sau supliment de venit, atunci când ajunge la proporþii peste cele normale, restricþioneazã accesul la o serie de servicii publice, cele de sãnãtate ºi protecþie socialã.

În acest fel, este afectat volumul veniturilor bugetare, se accentueazã deficitul bugetar consolidat ºi, în primul rând, bugetul asigurãrilor sociale, în toate componentele sale.

La sfârºitul anului 1999, în Gorj, din 3.236 unitãþi plãtitoare de C.A.S., au achitat obligaþiile faþã de acest fond 436 unitãþiÉ 86% au achitat obligaþia, iar 436 de unitãþi înregistreazã restanþe la plata asigurãrilor sociale de stat, restanþe care se ridicã la 1.784,3 miliarde de lei, din care 1.740 miliarde, respectiv 97%, reprezintã contribuþia la asigurãrile sociale de stat, contribuþia salariaþilor la pensia suplimentarã 0,3%, contribuþia la fondul de asigurãri sociale pentru agricultori, la fel, 0,3%.

Sunt datornici companiile, regiile statului ºi societãþile cu capital majoritar de stat, a cãror grijã o constituie plata salariilor, pentru a scãpa de presiuni sindicale, punând pe plan secund eficientizarea activitãþii economice care sã le asigure venituri pentru plata obligaþiilor cãtre stat.

Sigur, lista mea începe cu Compania Naþionalã a Lignitului ”OlteniaÒ, care datoreazã 1.154 miliarde lei, ºi alte unitãþi, nu vi le mai citesc, fiindcã intereseazã doar cifrele, per total.

Trebuie menþionat cã în aceste unitãþi economice salariul mediu brut ºi net se situeazã peste cel înregistrat pe ansamblul economiei naþionale ºi cu mult peste cel înregistrat de instituþiile bugetare.

Deºi privatizarea ºi restructurarea s-au accentuat ºi în Gorj, configuraþia ramurii industriale nu s-a modificat substanþial, marile întreprinderi accentueazã dezechilibrele ºi disfuncþionalitãþile în economie, sporind arieratele ºi blocajul financiar.

La sfârºitul anului 1999, volumul debitelor cãtre bugetul de stat în Gorj însuma 3.927 miliarde lei, din care s-au încasat 773 miliarde, respectiv 19,7%.

ªtiþi cu toþii ºi ºtim cu toþii cã forme de executare silitã a datornicilor astãzi sunt ºi insuficiente, ºi ineficiente.

Au fost indisponibilizate, cu adevãrat, conturi pentru agenþi economici Ñ 585 miliarde lei Ñ ºi s-au încasat doar 55 de miliarde.

Executarea silitã prin ordine introduse în bãnci este, aºa cum am spus, ineficientã ºi din lipsa de disponibilitãþi în cont, iar agenþii economici îºi deruleazã desigur activitãþile pe linie de credite la care bãncile nu aplicã aceastã executare. De asemenea, existã restricþii asupra bunurilor Ñ aºa cum ºtiþi Ñ care nu pot fi sechestrate, mijloace de producþie.

Rata constant înaltã a inflaþiei pe calea dobânzilor real pozitive, asociatã cu deprecierea monedei, a condus la deteriorarea mediului economic, cu deosebire segmentul întreprinderilor mici ºi mijlocii. Din 9.120 de întreprinderi mici ºi mijlocii înregistrate la sfârºitul anului 1999, 3.600 nu mai desfãºoarã activitate ºi nu ºi-au majorat capitalul social minim subscris ºi vãrsat la 30.06.1999.

Cifra de afaceri totalã a agenþilor economici cu activitate principalã producþie industrialã în Gorj a fost inferioarã anului 1998 cu 8,9%.

Zonele defavorizate au beneficiat de 25 de certificate de investitor, valoarea investiþiilor nou-create este 9,6 miliarde, persoane angajate, 91.

Involuþiile din economie au condus la reducerea severã a ocupãrii forþei de muncã, la instabilitatea locurilor de muncã ºi la cronicizarea ºomajului.

Datele prezentate situeazã judeþul Gorj în sfera economiei socialiste, þinând seama, în primul rând, de structura proprietãþii.

Rezistenþa directorilor la privatizarea realã este dominantã în Gorj ºi, de aici, nesocotirea obligaþiilor cãtre buget, producþie pe stoc ºi, nu în ultimul rând, speranþa cã viitoarele alegeri vor aduce la guvernare un partid Ñ Partidul Democraþiei Sociale din România Ñ care va da, conform obiceiului, undã verde accesului la credite pentru susþinerea ineficienþei, dar cresc prosperitatea acestor directori proprietari de firme-cãpuºã.

Expozeul meu este doar o sintetizare a unor date statistice. Dacã în amfiteatrul politicii, desigur, asistãm la fel ºi fel de atacuri, reaºezãri de opþiuni politice ºi economice, politica ar trebui sã fie una singurã pentru noi, mai bine ºi mai eficient, cãci, altfel, vom intra în Europa cum spunea cineva, în continuare, câte unul, ºi nu toþi o datã. Mulþumesc.

sã ne expunem ºi noi Ñ Partidul Naþional Þãrãnesc Creºtin Democrat Ñ punctul de vedere, deºi îmi fixasem o altã temã de discurs pe care, din pãcate pentru colegii de pe banca opoziþiei, mã vãd nevoit sã o schimb.

Cred cã orice român cinstit cu el însuºi ºi în faþa lui Dumnezeu nu ar mai fi avut tupeul sã mai vinã în aceastã salã a Senatului dacã ar fi fãcut ceea ce au fãcut domnii Iliescu ºi Meleºcanu.

Documentele pe care presa le-a publicat nu mai lasã loc de îndoialã.

Aceºti oameni mint.

Datoritã unora ca ei, opinia publicã nu mai are încredere în politicieni, ºi pe bunã dreptate în cazul lor. ªi, de aceea, îi acuz de la aceastã tribunã ºi cred cã sunt prea blând când afirm cã una spun ºi alta fumeazã!

Ce pot sã mai cred când domnii în cauzã declarã, mai întâi, cã tratativele pentru instalarea unui fir roºu cu Moscova sunt mãgãrii ºi invenþii, cum se exprima încã de acum o sãptãmânã fostul preºedinte, domnul Ion Iliescu, sau cã, dupã cum a reluat apoi, ceva mai prudent, chiar dacã asemenea tratative au existat, el nu a avut cunoºtinþã de ele.

Ei bine, încã o datã presa îºi dovedeºte rolul de cal troian în ograda nostalgicilor prosovietici care au slujit cu credinþã, o viaþã întreagã, Moscova ºi idealurile comuniste.

Acordul dezvãluit de presã pentru tratativele existente între Bucureºti ºi Moscova, purtate din împuternicirea guvernelor, pentru instalarea legãturilor internaþionale criptate speciale aratã cât de gravã este aceastã minciunã.

Se prea poate ca, de acum încolo, domnii Ion Iliescu ºi Meleºcanu, cei care au încercat sã fie artizanii unei ciudate tranzacþii antinaþionaleÉ

Nicolae Zavici

#40571

Mã întreb cât ne va mai duce cu minciuna pentru a ascunde grozãvia tranzacþiei? Cât vor mai abuza mediile de informare din România, cã se lasã la îndemâna unei ºtiri publicate de un sãptãmânal rus prokaghebist, ocolind însã fondul problemei, cã au minþit ºi, mai mult, cã minþind cu fãþãrnicie au încercat, probabil, sã ascundã cã au încercat sã trãdeze interesele României?! Cum pot sã iasã în faþa þãrii, un fost preºedinte al României ºi un ministru de externe, spunând cã nu au ºtiut ce se petrece sub nasul lor? Pãi, dacã ar fi tocmai aºa ºi, cum titra un ziar, nici usturoi nu au mâncat ºi nici gura nu le miroase, ce fel de preºedinte ºi ce fel de ministru de externe au fost ei de s-au lãsat prostiþi în asemenea hal de propriile servicii secrete, care tratau cu ruºii vânzarea României sub nasul lor? Cât de inconºtient trebuie sã fie un demnitar, pentru a accepta cu seninãtate aºa ceva, în vreme ce se duceau prin Occident ºi proclamau fidelitatea faþã de ideea integrãrii euroatlantice?

Ei bine, domnilor, pentru aceasta, cer constituirea de îndatã a unei comisii de anchetã, pentru a face luminã în aceastã problemã atât de gravã ºi de jenantã pentru România. Acest lucru este cu atât mai necesar, cu cât imaginea noastrã este privitã cu rezerve crescânde în mediile occidentale ºi noi nu vrem sã plãtim acest preþ pentru comportamentul celor strãini de interesele României. ªi aceasta, în momentul în care România prezintã strategia de dezvoltare la Uniunea Europeanã, pentru cã noi dorim sincer integrarea în structurile euroatlantice.

Mulþumesc.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Frãmântãrile forþelor politice româneºti din ultima perioadã subliniazã faptul cã ne gãsim într-un an electoral. Deºi nu a fost declanºatã în mod oficial, campania electoralã a început ºi se desfãºoarã sub cele mai diverse forme. Cei care au condus România spre dezastrul actual ºi care au ajuns la putere prin minciunã ºi fraudã, în urmã cu mai bine de trei ani, îºi dau seama cã au plãtit atât susþinerea din partea populaþiei, cât ºi credibilitatea externã. Dupã gogoºile cu 200 de zile, 15.000 de specialiºti, 60 de miliarde de dolari, potop pe capul României de dragul cheilor electorale, beneficiarii de astãzi ai puterii politice îºi cautã cu disperare alte mijloace pentru a se menþine în fruntea þãrii ºi dupã alegerile din acest an. Într-un stat pe care îl declarã democratic, guvernanþii care s-au autoproclamat singura alternativã ºi singurii democraþi acþioneazã pe principiile ºi cu mijloacele specifice regimurilor totalitare.

”Lichidarea adversarilor politici a devenit o preocupare prioritarã. Procesele politice intentate unor lideri marcanþi ai opoziþiei, sondaje de opinie falsificate la comandã, mãsuri de intimidare ºi de hãrþuire în justiþie a puþinilor gazetari independenþi sunt doar câteva din acþiunile diversioniste menite sã îi menþinã la putere. Tot ce se poate închipui a fost pus la cale pentru împiedicarea opoziþiei de a-ºi face propagandã ºi au mobilizat mai multe contingente ºi au împãnat þara cu armatã. Satele, ºoselele, pãdurile au fost puse sub pazã militarãÒ, aºa prezenta Constantin Argetoianu cadrul democratic în care organiza alegerile din 1926 un partid care are urmaºi la guvernare în zilele noastre. Dar nu cumva începe sã semene România zilelor noastre cu mult dorita, de cãtre unii politicieni, democraþie interbelicã, în preajma alegerilor?

Marele patriot Ion Antonescu, observator neutru ºi realist al vieþii politice interbelice, ne oferã ºi el tabloul confruntãrilor politice de la noi, într-o scrisoare adresatã lui Brãtianu: ”Vã reamintesc, domnule Brãtianu, cã, împreunã cu domnul Maniu, v-aþi acuzat public ºi zilnic în presã, la întruniri în Parlament, de incapacitate, tâlhãrii, falsificãri ºi furturi de urne în alegeri, demonstraþii ridicole, cu platã ºi pe socoteala statului, demisii în alb, bãtãi ºi omoruri, cãlcarea legilor ºi a Constituþiei, luãri de comisioane la toate furniturile statului, traficurile de influenþã practicate de partizanii, deputaþii, miniºtrii ºi preºedinþii corpurilor dumneavoastrã legiuitoareÒ.

Vã întrebaþi, poate, de ce prezentãm aceste realitãþi interbelice, acum? Deoarece, dupã cum se vede foarte uºor, acest tablou este actul de identitate al actualei puteri politice. Se observã cã principiul ”restitutio in integrumÒ se aplicã în integrum. Practicile de guvernare de dupã 1996, precum ºi pregãtirea alegerilor au aceleaºi caracteristici cu cele prezentate de martorii evenimentelor interbelice.

Conºtienþi cã nu mai au ce spune unei populaþii ajunse în pragul disperãrii din cauza politicilor falimentare, cei care se proclamã singuri continuatori ai democraþiei româneºti interbelice, aflaþi, acum, la conducerea þãrii, încearcã pe diverse cãi sã distrugã forþele politice din opoziþie sau, cel puþin, sã le strice imaginea.

Astfel, opinia publicã este bombardatã cu diverse aberaþii privind partidele din opoziþie ºi, în special, Partidul România Mare. Caracteristici precum extremismul, izolaþionismul, opoziþia faþã de integrarea în organismele economice, politice, militare ale Europei Occidentale sunt trecute de cãtre specialiºtii în dezinformare în dreptul P.R.M. Imaginea aceasta deformatã se încearcã sã fie întreþinutã ºi cu ajutorul unor vorbãreþi, intitulaþi peste noapte analiºti politici, care fac ºi desfac alianþe electorale sau postelectorale ºi povãþuiesc oamenii cum ar trebui sã voteze.

Domnilor deþinãtori ai puterii politice, aþi fost declaraþi repetenþi nu numai de cãtre cadrele didactice de care v-aþi bãtut ºi vã bateþi joc, de cãtre întreaga populaþie a þãrii, pe care aþi hrãnit-o doar cu iluzii ºi minciuni, dar ºi de cãtre organismele internaþionale.

Ce veþi face acum, când Consiliul Europei aratã cã în România nu existã partide extremiste, iar orientarea Partidului România Mare spre Europa Occidentalã este evidentã ºi apreciatã de tot mai multe personalitãþi din afara þãrii noastre?

Credem, domnilor guvernanþi, cã ar trebui sã scutiþi populaþia acestei þãri, cãreia i-aþi promis cã vã veþi sacrifica pentru binele ei, de asemenea spectacol jalnic. Vã mulþumesc.

Ioan Ardelean

#46892

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

## Stimaþi colegi,

Declaraþia mea politicã se referã la investiþia ”Eurogold Gabriel ResourcesÒ, care ameninþã Roºia Montanã cu dispariþia.

Asocierea între Compania Naþionalã ”MininvestÒ Ñ Deva ºi Societatea canadianã ”Gabriel ResourcesÒ stârneºte îngrijorarea locuitorilor strãvechii aºezãri a þinutului Munþilor Apuseni, Roºia Montanã.

Dupã efectuarea ºi definitivarea unor prospecþiuni geologice, relatate cu rezultate pozitive, încã la jumãtatea anului 1999, ”EurogoldÒ ºi-a exprimat intenþia, pe bazã de proiecte ferme ºi contracte, sã execute, pe amplasamentul comunei Roºia Poieni, excavaþii de suprafaþã, în vederea explorãrii aurului din zãcãmânt. Potrivit unor informaþii de ultimã orã, la Roºia Montanã, judeþul Alba, ar exista unul dintre cele mai mari zãcãminte de aur din estul Europei, informaþie ce a stârnit un larg interes la bursa din Vancouver, Canada.

În procesul de asociere, în urma cãruia a luat fiinþã compania ”EurogoldÒ, partea românã va intra cu zãcãmintele, iar societatea canadianã cu resursele financiare. În paralel cu aceastã acþiune, zona menþionatã din Munþii Apuseni a fost declaratã zonã defavorizatã, lucru ce a stimulat reprezentanþii societãþii canadiene care ºi-a expus clar intenþiile ce urmeazã sã fie materializate, cu acordul localnicilor, realizându-se strãmutarea centrului de comunã, iar locuitorii urmând sã beneficieze, în viitor, de locuinþe la standarde impuse de Banca Mondialã, cu acest prilej fiind atrasã ºi forþa de muncã disponibilizatã din zonã. O datã cu locuinþele, ar urma sã se construiascã biserici, ºcoli ºi dispensare noi, cele vechi urmând a fi pur ºi simplu demolate. Prevãzutã ca o exploatare de suprafaþã, ea presupune decopertarea unei importante suprefeþe, lucru ce va duce, în mod expres, la demolarea tuturor imobilelor din zonã. În aceastã situaþie, rezervaþia arheologicã, ce deþine o suprafaþã de doi kilometri pãtraþi, se aflã în real pericol.

Referitor la aceastã stare a lucrurilor, a fost semnalat un S.O.S. de cãtre directorul Muzeului Unirii din AlbaIulia, prof. dr. Horia Cigudean, precum ºi de istoricul de artã Caroline Juler, Þara Galilor, care a realizat un ghid turistic al României.

Printre obiectivele ameninþate cu dispariþia se aflã: galeriile romane ºi necropolele minerilor daco-romani, precum ºi trei biserici construite în secolele al XVIII-lea ºi al XIX-lea, monumente ºi case de locuit din aceeaºi perioadã. Facem menþiunea cã galeriile romane au o vechime de aproximativ 2.000 de ani.

Conform intenþiilor companiei amintite, este vizatã demolarea întregii localitãþi ºi contruirea alteia, la o distanþã de 5 kilometri de amplasamentul actual.

La aceastã datã, se fac auzite tot mai mult vocile celor mulþi ce se împotrivesc acestei strãmutãri ºi care au adunat proteste scrise pe care le-au oferit Secretariatului de Stat pentru Culte, iar prof. dr. Horia Gigudean, directorul Muzeului Naþional al Unirii din AlbaIulia, a adresat un memoriu Ministerului Culturii, memoriu prin care se solicitã intervenþie la nivel guvernamental, pentru controlul modului în care se va desfãºura investiþia companiei ”EurogoldÒ de la Roºia Montanã, deoarece obiectivele vizate cu demolarea reprezintã documente ºi argumente ale existenþei neamului românesc pe aceste meleaguri, documente de patrimoniu, cu valoare inestimabilã.

Vã mulþumesc.

Emil Tocaci

#50436

## Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

Îmi fac datoria de senator de Bucureºti ºi abordez o chestiune extrem de delicatã. De multã vreme, siguranþa personalã a locuitorilor Capitalei este grav ameninþatã. Voi fi scurt. ªcolile sunt agresate, elevii ºi profesorii, mai ales în cartierele mãrginaºe, sunt în pericol. Existã mafii care au aºa-zisele taxe de protecþie, nu mai vorbesc de prostituþie, de droguri ºi de scandalurile din ultimele zile.

Existã însã ºi o mafie a pieþelor, domnilor colegi, iar când noi îi plângem pe pensionari, îi plângem pe þãrani, ne înduioºãm teribil de soarta, în special de soarta þãranului român, nu luãm în seamã un anumit adevãr extrem de dureros: þãranul nu îºi vinde produsele, ci el ºi le dã acestor mafii, în mod forþat, pentru ca ele sã fie vândute mult mai scump la piaþã.

Grija faþã de cetãþean nu ne caracterizeazã, domnilor, dacã nu luãm mãsuri drastice în acest sens. Þãranul nu îºi poate valorifica produsele, iar sãrãcimea oraºelor plãteºte mult mai mult, datoritã acestor mafii.

Starea generalã a infracþionalitãþii în Bucureºti este de neadmis. Poliþia luptã cât poate, în niºte condiþii grele ºi cu unele disfuncþii, dar aº zice cã activitatea poliþiei este, oarecum, satisfãcãtoare.

Trebuie însã, în mod imperativ, sã avem un statut al poliþistului, trebuie ca la viitoarele dezbateri privind bugetul sã suplimentãm banii alocaþi Ministerului de Interne, pentru o dotare corespunzãtoare a poliþiei. ªi, evident, trebuie eliminaþi acei poliþiºti asupra cãrora planeazã grave ºi justificate bãnuieli de corupþie.

În ansamblu, însã, dacã poliþia face tot ce poate, din pãcate, Ministerul Public face tot ce vrea, ceea ce este cu totul altceva. ªi, de aceea, întreb de la aceastã tribunã Ministerul Public, cum se face cã acei mafioþi proxeneþi care au fost arestaþi acum câteva luni, dupã un schimb de focuri, pe calea Plevnei, au fost eliberaþi dupã 5 ore? Ce s-a considerat? Cã nu sunt suficiente dovezi? Adicã, nu s-au tras suficiente gloanþe? Pentru cã de tras, s-a tras. Sau cã nu reprezintã un pericol public? Pentru cã pericolul nu este cu mult prea mare, câtã vreme doar un procentaj nesemnificativ din populaþie a fost Ñ hai sã zicem Ñ agresat!

Domnilor colegi, justiþia dã sentinþe ciudate ºi aceasta este o gravã Ñ sper Ñ inconºtientã complicitate cu infracþiunea din toatã þara, dar eu mã refer, în mod predilect, la ceea ce se întâmplã în Bucureºti.

În sfârºit, iatã ce cer: ca domnul ministru de interne ºi domnul ministru de justiþie sã ne înainteze nouã, senatorilor, o informare scrisã privind situaþia combaterii infracþiunii în Bucureºti, în special, ºi în þarã, în general. Cer aºa, ºi nu o dezbatere, pentru cã vine Legea bugetului ºi nu vreau sã ocupãm timpul Parlamentului cu o dezbatere, perfect justificatã ºi foarte importantã, dar care nu poate fi acum fixatã în timp. Dar o informare scrisã se cuvine a ni se da.

Totodatã, pentru cã a venit vorba de o astfel de informare, domnilor colegi, este inadmisibil sã fie vorba de o asumare a rãspunderii Guvernului, fãrã ca fiecare senator în parte sã nu primeascã pachetul de legi care va intra în asumarea Guvernului.

Colegii þãrãniºti au cerut sã fie informaþi ºi li s-a promis aceastã informare, dar este elementar cã fiecare parlamentar trebuie sã fie informat. Este un adevãr elementar cã trebuie sã gãsim în casete întregul pachet de legi care va trece prin asumarea Guvernului. Altfel, gestul este imoral ºi contraproductiv politic.

În fine, în încheiere, domnilor colegi, vreau sã vã spun cã tot ceea ce se întâmplã în þarã, în general, ºi în mod special în Bucureºti este o gravã ameninþare la adresa democraþiei. Populaþia acestei þãri ºi a Capitalei, în special, începe sã perceapã democraþia ºi libertatea ca pe un dezmãþ, un haos ºi un ansamblu de relaþii mafiote. Este foarte grav, se compromite democraþia ºi din ce în ce mai mulþi oameni vor începe sã gândeascã Ñ ºi acesta este un mare pericol Ñ cã doar un regim totalitar poate lupta cu criminalitatea.

Vã rog, pe aceastã ultimã sutã de metri a mandatului nostru, sã încercãm sã redãm democraþiei eficienþa ºi demnitatea.

Vã mulþumesc.

Mihaela-Rodica Stãnoiu

#54798

Vã mulþumesc. Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Înainte de a intra, propiu-zis, în declaraþia politicã, aº vrea sã îl felicit pe domnul senator Emil Tocaci, în calitatea mea de preºedinte al Societãþii Române de Criminologie, Criminalisticã ºi Penologie, pentru declaraþia politicã a Domniei sale, iar în raport cu o altã declaraþie politicã ce s-a prezentat aici, în Senatul României, aº vrea sã vã declar cã, de astãzi încolo, cred cã am devenit un necondiþionat susþinãtor al votului uninominal.

Declaraþia mea politicã de astãzi se referã la nemulþumirea salariaþilor de pe platforma industrialã a municipiului Slatina, care sunt deosebit de îngrijoraþi în legãturã cu modul de privatizare a Societãþii ALRO Ñ S.A., respectiv de includere, în mod nejustificat din punct de vedere economic ºi social, în Acordul P.S.A.L. cu Banca Mondialã.

Aºa cum s-a petrecut ºi cu privatizarea ROMTELECOM, faþã de care P.D.S.R. ºi-a manifestat, la timp, nemulþumirea, asistãm în continuare la sfidarea semnalelor de alarmã trase de partidele din opoziþie, deoarece nu se face o privatizare a societãþilor comerciale, ci o vânzare a acestora la preþuri de nimic.

Încã o datã, þinem sã precizãm cã P.D.S.R. nu este împotriva privatizãrii, dar aceasta trebuie sã se facã în mod corect ºi cât mai transparent.

Societatea ALRO este singurul producãtor de aluminiu din România ºi cel mai mare din Europa de Est. În ceea ce priveºte capacitatea instalatã, este a ºaptea din Europa, a nouãsprezecea din lume, cotatã la bursele de metale din Londra ca un jucãtor-cheie în sud-estul ºi centrul Europei, prin calitatea ºi oferta produselor sale.

ALRO este o societate cu capital mixt, în care F.P.S. deþine 54,7%, CONEL Ñ 10,5%, Fondurile de Investiþii Ñ peste 30%. Îºi desface produsele, cu preponderenþã, pe piaþa Europei. Din producþia de 174.000 tone, în 1999, peste 72% a fost exportat în Franþa, Italia, Austria, Germania, Grecia, Spania, Belgia ºi în alte þãri, calitatea aluminiului fiind mult apreciatã de aceste þãri, iar diferenþa a fost destinatã consumului intern.

În perioada 1995Ð1999, ALRO a fãcut investiþii de peste 60 de milioane de dolari din resurse proprii, care au condus la creºterea productivitãþii muncii cu peste 50%, la creºterea producþiei de aluminiu, la reducerea consumurilor specifice, care au dus la obþinerea unui profit brut, în anul 1999, de 40 de milioane de dolari. Pentru anul 2000 se estimeazã 70 de milioane de dolari, iar pentru perioada 2000Ñ2004 s-a semnat un contract de modernizare, în valoare de 50 de milioane de dolari.

Pentru economia naþionalã, ALRO reprezintã o principalã sursã de valutã, diferenþa dintre export ºi import fiind, în 1998, de 120 de milioane de dolari, în 1999 Ñ de 137 de milioane de dolari, iar pentru anul 2000 se estimeazã 160 de milioane de dolari.

Faptul cã s-a obþinut un împrumut de 68 de milioane de dolari, fãrã nici un fel de garanþii guvernamentale, de la ”Chase Manhattan BankÒ, cu o dobândã preferenþialã mult mai micã faþã de ce a obþinut România, o prezintã ca pe cea mai bunã ºi mai performantã societate comercialã din þarã.

Dar de existenþa ALRO depinde soarta a 30.000 de locuri de muncã, din care 10.000 sunt numai în municipiul Slatina, asigurând, în acelaºi timp, ºi 60% din termoficarea municipiului ºi aproape 80% din parametrii economici ai judeþului. Toate impozitele au fost plãtite la timp ºi în totalitate atât la bugetul naþional, cât ºi la cel local.

De aceea, nu înþelegem graba cu care se încearcã privatizarea societãþii ºi prezentarea acesteia pe o listã, împreunã cu alte societãþi care au mari probleme financiare.

Încã o datã, þinem sã precizãm cã nu ne opunem procesului de privatizare, dar în acest proces trebuie urmãrite obiective prioritare ca: investitorul sã fie de renume internaþional, potenþial financiar, cãruia sã i se punã condiþii privind un volum cât mai mare de investiþii în viitor, menþinerea locurilor de muncã ºi crearea altora noi.

Momentul prvatizãrii trebuie ales într-o perioadã când economia româneascã este în creºtere, ceea ce genereazã îmbunãtãþirea cotaþiei privind riscul de þarã ºi, implicit, ridicarea preþului încasat în procesul de privatizare. Dacã nu se alege un asemenea moment ºi se alege un moment ca cel de faþã, nu este vorba de privatizare, ci este vorba de vânzare ºi de jaf.

Este nevoie sã se solicite lucrarea prezentatã de Banca ”Paris-BasÒ, la 13 ºi apoi la 29 de sãptãmâni, de acum înainte, ºi sã se analizeze, transparent, propunerile de privatizare pe care le vom face prin intermediarul francez.

Vã mulþumesc.

Justin Tambozi

#59575

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte al Senatului Mircea IonescuQuintus,

Domnule preºedinte de ºedinþã Ioan Doru Tãrãcilã, Stimaþi colegi senatori,

Discursul meu politic de azi se doreºte a fi o scrisoare privitoare la oportunitatea sanctificãrii lui Mihai Viteazul, cel mai vestit ºi mai mare din voievozii românilor, adresatã cãtre Patriarhia Românã, Academia Românã, Ministerul Culturii, Ministerul Educaþiei Naþionale, Institutul Naþional de Studii Istorice Sud-Est Europene, Ministerul Finanþelor, Banca Naþionalã, cu ocazia înfãptuirii primei uniri a celor trei Þãri Române: Valahia, Transilvania ºi Moldova.

În aceastã primãvarã, neamul românesc va sãrbãtori, dupã Sfintele Paºti, aniversarea a 400 de ani de la înfãptuirea, sub sceptrul marelui voievod Mihai Viteazul (1593Ð1601), a actului istoric de adâncã semnificaþie ºi rezonanþã în timp al Unirii celor trei Þãri Române, Valahia, Transilvania ºi Moldova.

Dupã victoria de la ªelimbãr din 18Ð28 octombrie 1599 ºi intrarea victorioasã a lui Mihai Viteazul, la 1 noiembrie, stil nou, acelaºi an, în Alba-Iulia, campania din Moldova, desfãºuratã în aprilieÐmai 1600, va pecetlui unirea celor trei Þãri Române, visatã de atâtea generaþii, în fruntariile legitime ale Daciei strãbune.

Despre acest eveniment al anului 1600, de reverberaþie europeanã, istoricii români, de la Nicolae Bãlcescu la Nicolae Iorga ºi Constantin C. Giurescu ºi alþii, au scris lucrãri sau capitole dense, reliefând concepþia vizionarã ºi calitãþile de mare strateg ale lui Mihai Viteazul, valoarea simbolicã perenã a înfãptuirii sale. În lucrarea lor: ”Istoria românilor din cele mai vechi timpuri ºi pânã aziÒ, Editura Albatros, 1971, pag. 377, Constantin C. Giurescu ºi Dinu C. Giurescu subliniazã limpede credinþa lui Mihai Viteazul în tãria ºi unitatea în cuget ºi simþire a poporului român, arãtând cã, la 1600, Mihai se afla în culmea puterii, ca izbânditor al proiectului Unirii, marcat prin cuvintele: ”Pohta ce-am pohtitÒ, cuvântul sãu fiind, citãm, ”Ascultaþi de la Nistru pânã în Banat ºi din Maramureº pânã la DunãreÒ. În hrisoavele sale, el s-a intitulat, pe drept, ”Ion Mihail Voievod, prin mila lui Dumnezeu Domn al Þãrii Româneºti, al Ardealului ºi a toatã Þara MoldoveiÒ.

Înainte de a expune aspectele importante ale vieþii de lupte, izbânzi ºi suferinþe ale marelui voievod român, considerat în epocã un prinþ apãrãtor al creºtinitãþii, un erou tenace ºi temut, a cãrui faimã era bine ºtiutã în cancelariile europene, subliniem cã împlinirea a 400 de ani de la înfãptuirea Unirii lui Mihai Viteazul este un eveniment major, ce trebuie tratat cum se cuvine de forurile româneºti.

Cel ce a reunit credinþa creºtinã, ctitor al mânãstirii ”Mihai VodãÒ din Bucureºti, braþul brav ºi gândul cutezãtor într-o seamã de bãtãlii încununate prin unire, meritã a fi pomenit cu evlavie de slujitorii Bisericii Ortodoxe Române, de Academia Românã, de institutele ºi muzeele de istorie, în universitãþi, licee ºi ºcoli generale, în toate aºezãmintele de pe cuprinsul þãrii. Ne adresãm Patriarhiei Române ºi Sfântului Sinod de a privi cu luare aminte împlinirea în acest an a patru secole de la înfãptuirea Unirii Þãrilor Române, sub sceptrul lui Mihai Viteazul.

Propunem, cu tot respectul cuvenit, ierarhilor noºtri bisericeºti sã ia în discuþie oportunitatea sanctificãrii, cu acest prilej, a lui Mihai Viteazul, ca o pomenire veºnicã a virtuþilor sale.

Mai propunem ca acest eveniment sã fie marcat de simpozioane ºtiinþifice, un larg acces al mass-media în institute de cercetare, muzee de istorie, universitãþi.

Ar fi de dorit ca însuºi Ministerul Finanþelor ºi Banca Naþionalã sã îºi aducã propria contribuþie la sãrbãtorirea acestui eveniment, prin emiterea unei monede sau a unei medalii jubiliare cu efigia lui Mihai Viteazul, care s-a pãstrat clar într-o gravurã reprodusã în lucrarea lui Constantin C. Giurescu ºi Dinu C. Giurescu, mai sus menþionatã.

Prima Unire a Þãrilor Române, înfãptuitã de Mihai Viteazul la 1600, a rãmas ca un reper definitoriu, ca un simbol mãreþ ºi ca un imn de imbolduri peste timp. De la corifeii ªcolii Ardelene, la paºoptiºti ºi unioniºti ºi, mai departe, la înfãptuitorii marii Uniri a Transilvaniei cu þara de la 1 Decembrie 1918, actul istoric sãvârºit de Mihai Viteazul a constituit un stâlp nepreþuit de referinþã ºi un act de nãdejde peste timp.

Nu întâmplãtor, marele istoric, fruntaº al Revoluþiei Române de la 1848, Nicolae Bãlcescu, a consacrat lui Mihai Viteazul poate cea mai importantã lucrare a sa: ”Românii supt Mihai Vodã ViteazulÒ. Nicolae Bãlcescu îl considera, pe drept, pe eroul de la Cãlugãreni ºi ªelimbãr, într-o expunere argumentatã ºi exemplarã ºi astãzi, ca cel mai vestit ºi mai mare din voievozii românilor.

Pentru revoluþionarii români de la 1848, ca ºi pentru fãptuitorii Unirii Principatelor Române de la 1859, actul istoric de la 1600 nu era doar un precedent remarcabil, ci dovada incontestabilã a afirmãrii unitãþii româneºti, în condiþiile deosebit de grele ºi fluctuante ale epocii respective.

Actul primei Uniri ºi personalitatea lui Mihai Viteazul au animat generaþiile prin secole, reverberând puternic în conºtiinþele înfãptuitorilor Marii Uniri a Transilvaniei ºi Banatului cu Regatul României din 1 Decembrie 1918. Nu întâmplãtor a fost aleasã Alba-Iulia, ca cetate româneascã a izbânzii nutrite atâtea secole, în acel istoric 1 Decembrie 1918.

În deschiderea Adunãrii Naþionale de la Alba-Iulia din 1 Decembrie 1918, George Pop de Bãseºti, alãturi de Vasile Goldiº, episcopul Miron Cristea, viitorul patriarh al României, ºi alþii, avea sã rosteascã în faþa celor 1.228 de deputaþi aleºi, cât ºi a mulþimii de 100.000 de români din toate pãrþile ºi stãrile aceste cuvinte vibrante, de neuitat: ”Vrem sã zdrobim lanþurile robiei noastre sufleteºti, prin realizarea pentru totdeauna a marelui vis al lui Mihai Viteazul, unirea tuturor celor de o limbã ºi de o lege întrun singur ºi nedespãrþit stat românescÒ.

Într-o pertinentã evocare a personalitãþii lui Mihai Viteazul, creator de tradiþie politicã pe linie naþionalã, apãrutã recent în revista ”Opinia naþionalãÒ, academicia-

nul ªtefan ªtefãnescu aratã cã actul primei uniri, înfãptuite de marele voievod român, a constituit, prin vremi, un suport luminos al strãdaniilor eroice ale celor care i-au urmat.

Referindu-se la Adunarea Naþionalã de la Alba-Iulia din 1 Decembrie 1918, academicianul ªtefan ªtefãnescu aratã, citãm: ”Exemplul lui Mihai Viteazul, primul întregitor al pãmântului românesc, creator de tradiþie politicã pe linie naþionalã, era pentru cei veniþi la Alba-Iulia, ca de altfel pentru întregul popor român, o puternicã forþã moralã în împlinirea unei chemãri din adâncuri Ñ unirea într-un singur stat, a tuturor românilor. Vã mulþumesc.

Ioan Moisin

#66569

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Aceastã declaraþie o fac în sãptãmâna sãrbãtoririi Bunei-Vestiri.

Doamnelor ºi domnilor,

Poporul român se laudã cã este primul creºtinat în rãsãritul Europei ºi este. El se mai laudã cã este singurul popor din lume nãscut creºtin, ºi este. Apoi, se mai laudã cã este creºtin de douã milenii, ºi, de fapt, în linii mari, aºa este. Dar aceste trei laude ar trebui sã le facã de trei ori mai temãtor în faþa Sfintei Treimi, pentru cã pe creºtini nu-i desparte, în raport cu esenþa credinþei evreilor ºi musulmanilor, decât faptul cã, în timp ce toate religiile amintite îl recunosc pe Dumnezeu unul, numai creºtinismul a ajuns la plinãtatea credinþei recunoscându-l ºi pe Dumnezeu trinul, adicã Sfânta Treime. Este un imens dar al revelaþiei divine cunoaºterea lui Dumnezeu Ñ unul în naturã ºi întreitul în persoane dumnezeieºti. Iar când Dumnezeu dã un dar, cere ºi socotealã pentru folosirea lui. Majoritatea poporului român însã, dupã o jumãtate de ateism declarat sau mascat, nu numai cã nu se teme de rãspunderea sa pentru acest dar, ci, dimpotrivã, îl nesocoteºte, sfideazã pur ºi simplu Sfânta Treime. Cu vorba, ce-i drept, mai rar, cu fapta, însã, ca un potop. Concret:

a) Prima persoanã dumnezeiascã, adicã Dumnezeutatãl, este Creatorul. Pe el o imensã majoritate a poporului român îl sfideazã prin genocidul avorturilor, care de zece ani încoace a fãcut din neamul românesc un campion al crimelor pe plan mondial, raportat la numãr de locuitori. Dumnezeu creeazã noi fiinþe umane dupã chipul ºi asemãnarea lui, iar milioane de români le distrug, ei distrug creaþia lui Dumnezeu-tatãl, îl sfideazã;

b) A doua persoanã dumnezeiascã, adicã Dumnezeufiul, este Rãscumpãrãtorul. S-a jertfit pentru rãscumpãrarea pãcatelor noastre, pentru a ne mântui. Ce cinste mai mare ar putea fi acordatã de cãtre om decât aceastã jertfã mântuitoare, pe care Cristos Ñ Dumnezeu adevãrat ºi om adevãrat Ñ a adus-o pentru nelegiuirile noastre. ªi totuºi, de zece ani încoace, dupã ce alþi 45 de ani comuniºtii au martirizat Biserica Românã Unitã cu Roma (greco-catolicã), unii fraþi ortodocºi împiedicã desfãºurarea jertfei nesângeroase a lui Cristos la Sfânta Liturghie în bisericile greco-catolice închise, alungând-o în praful uliþelor, în locuri improprii, fãrã de cinste. Ei sfideazã jertfa lui Cristos ºi unii au ajuns sã o nesocoteascã violent în chiar timpul sfintei liturghii.

c) A treia persoanã dumnezeiascã este Spiritul Sfânt sau Duhul Sfânt, care este Sfinþitorul. El este sfidat prin imoralitatea din jur, prin pornografie, prin prostituþie, perversiuni, nedreptãþi, violenþã, compromiterea educaþiei tineretului, corupþie ºi ticãloºii de tot felul, hoþii ºi jafuri, cruzimi ºi minciuni, lipsã de milã ºi iubire creºtinã, indiferentism religios ºi uman. De zece ani încoace, cea mai mare parte a poporului român se face vinovatã de una sau alta dintre aceste sfidãri. De aceea nu-i merge bine, pentru cã se ridicã prin faptele ºi atitudinile rele contra Sfintei Treimi, contra lui Dumnezeu. Iar cele trei laude pe care ºi le aduce poporul în raport cu creºtinismul mai de osândã îi sunt, pentru cã-i devin acuze.

Pe scurt, de zece ani e tot mai rãu ºi puteþi fi siguri, dragi colegi, cã va fi ºi mai rãu în viitor, dacã poporul nu va fi readus pe calea dreptãþii lui Dumnezeu ºi a iubirii creºtine. Nimic nu va reuºi acestui popor pânã când nu-l va cinsti pe Dumnezeu, nu cu buzele, ca fãþarnicii, cum fac cei mai mulþi, ci cu faptele, cu adevãratã trãire creºtinã.

Vã mulþumesc.

Vasile Ion

#72152

## **Domnul Vasile Ion:**

## Domnule preºedinte,

Dau citire unui comunicat de presã al Partidului Democraþiei Sociale din România.

”Biroul Executiv Central al Partidului Democraþiei Sociale din România a luat în discuþie situaþia creatã prin numirea domnului Alexandru Lãzescu în funcþia de director executiv al Societãþii Române de Televiziune. Domnul Alexandru Lãzescu este reprezentantul Preºedinþiei României în Consiliul de Administraþie al Societãþii Române de Radiodifuziune ºi s-a remarcat prin violenþa ºi lipsa de discernãmânt a atacurilor sale îndreptate împotriva P.D.S.R. ºi publicate în revista ”22Ò, motive pentru care suntem îndreptãþiþi sã considerãm aceastã numire semnul cel mai evident al procesului de punere sub control prezidenþial a principalelor canale publice de informare în masã.

De altfel, de o bunã bucatã de vreme reprezentanþii P.D.S.R. nu au mai fost invitaþi în nici o emisiune a postului public de televiziune, post public care-ºi permite, în schimb, sã gãzduiascã o murdarã campanie antiP.D.S.R. ºi anti-Ion Iliescu, Emisiunea ”De luni pânã duminicãÒ din ziua de 19 martie 2000, emisiune dedicatã aºa-zisului scandal al firului roºu, este o dovadã limpede a misiunii domnului Alexandru Lãzescu în funcþia de director executiv al TVR ºi a orientãrilor politice al acestui post.

Analizând consecinþele acaparãrii postului public de televiziune în favoarea campaniei electorale a C.D.R. ºi a Preºedintelui Emil Constantinescu, Biroul Executiv Central a hotãrât retragerea temporarã a membrilor sãi din Consiliul de Administraþie al Societãþii Române de Televiziune ºi întreruperea oricãror relaþii cu postul public de televiziune, pânã la numirea unui nou director executiv care sã ofere garanþii privind neutralitatea ºi obiectivitatea acestei instituþii.

De asemenea, P.D.S.R. solicitã convocarea comisiilor parlamentare de culturã în vederea analizãrii situaþiei din televiziunea publicã, de asemenea, postul public de televiziune TVR ar fi exclus de la toate activitãþile publice ale P.D.S.R., iar motivele acestei interdicþii vor fi aduse la cunoºtinþa Consiliului Europei, a preºedintelui Comisiei Europene, domnul Romano Prodi, ºi a comisarului european pentru integrare, domnul GŸnther Verheugen. P.D.S.R. nu poate accepta aservirea mijloacelor publice de informare intereselor unor grupãri politice, oricare ar fi ele, ºi nici folosirea lor pentru denigrarea adversarilor politici ai actualei puteri. Misiunea posturilor publice de radio ºi televiziune este clar stabilitã de lege. Numirea domnului Alexandru Lãzescu în funcþia de director executiv al TVR se înscrie într-un proces mai larg de restrângere a libertãþii de exprimare, inclusiv a libertãþii presei, proces care aduce o gravã atingere democraþiei ºi statului de drept.

## Domnule preºedinte,

Sunt consternat de declaraþia anterioarã a ”domnului ZavtraÒ. Delirul mistic, sindromul de persecuþie, mitomania ºi halucinaþiile sunt singurele argumente ale actualei puteri, dar care, din pãcate, fac parte din simptomatologia unor afecþiuni psihiatrice.

Mulþumesc.

Ion Solcanu

#75343

## Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Declaraþia mea politicã de azi, fãcutã în numele Grupului parlamentar al Partidului Democraþiei Sociale din România, priveºte modul în care F.P.S. continuã sã privatizeze fraudulos avuþia naþionalã. De altminteri, distinsa colegã, doamna Rodica Stãnoiu, a abordat un alt asemenea aspect. Nu întâmplãtor Senatul României a hotãrât înfiinþarea unei comisii de anchetã a Fondului Proprietãþii de Stat. Totodatã, paginile presei independente Ñ ”AdevãrulÒ, ”AziÒ, ”Jurnalul naþionalÒ, ”CurentulÒ, ”LibertateaÒ, ”CotidianulÒ pentru a aminti doar câteva din marile cotidiane Ñ sunt pline zilnic de exemple ale unor astfel de privatizãri dubioase. Opinia publicã este nemulþumitã de lipsa totalã de transparenþã a întregii activitãþi a Fondului Proprietãþii de Stat, inclusiv în procesul de privatizare. Suspiciunea care planeazã asupra ilegalitãþilor din privatizare se întemeiazã ºi pe decizia actualei majoritãþi parlamentare C.D.R., P.D., U.D.M.R. de eliminare a controlului Curþii de Conturi privind legalitatea privatizãrii. La aceastã nemulþumire se mai adaugã ºi faptul cã F.P.S. nu urmãreºte îndeplinirea de cãtre cumpãrãtor a clauzelor cuprinse în contractele de privatizare. În acest fel, mulþi dintre noii proprietari nu-ºi realizeazã obligaþiile de investiþii, de dezvoltare a societãþilor comerciale sau de pãstrare a salariaþilor. Drept consecinþã, noii proprietari restrâng activitãþile productive ºi trimit în ºomaj zeci de mii de salariaþi, îngroºând rândurile ºomerilor, deºi contractele de privatizare prevãd alte clauze. În acelaºi timp statul este obligat la plata a zeci ºi sute de miliarde de lei, reprezentând salariile compensate.

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Am fãcut aceste observaþii de ordin general înainte de a veni cu un alt exemplu de privatizare frauduloasã care a avut loc recent la Iaºi. Cea mai mare fabricã de þesãtorie de mãtase sinteticã din România, TOMIRIS, care se întinde pe o suprafaþã de 100.000 metri pãtraþi, cu 66.000 metri pãtraþi de clãdiri, a fost vândutã cu numai 9 miliarde lei. Aceastã sumã, echivalentã cu mai

puþin de 500.000 dolari, urmeazã a fi achitatã în rate, pe o perioadã îndelungatã. În ceea ce priveºte dezvoltarea societãþii comerciale TOMIRIS, cumpãrãtorul s-a angajat sã investeascã în doi ani imensa sumã de 152.000 de dolari.

Ceea ce este ºi mai grav este faptul cã investiþiile realizate de fabricã în ultima vreme, care se ridicã la 1,7 milioane mãrci ºi la peste un milion de dolari pentru utilaje noi, nu au fost cuprinse în capitalul social. Cetãþenii municipiului Iaºi sunt consternaþi de vânzarea pe nimic a uneia dintre cele mai importante fabrici a industriei textile româneºti. De asemenea, ieºenii sunt îngrijoraþi cã, o datã falimentatã, aºa cum s-a întâmplat cu uzina TEPRO, cei 530 de salariaþi de la TOMIRIS vor fi disponibilizaþi ºi trimiºi în ºomaj.

Partidul Democraþiei Sociale din România îºi face datoria sã atragã atenþia asupra jafului avuþiei naþionale practicat de Fondul Proprietãþii de Stat, sub oblãduirea ºi cu nemijlocitul concurs al actualei puteri, de vreme ce, aºa cum spuneam mai înainte, s-a eliminat controlul Curþii de Conturi, iar preºedintele Fondului Proprietãþii de Stat este domnul Radu Sârbu, vicepreºedinte al celui mai important partid al coaliþiei aflate la guvernare. Vã mulþumesc.

Sergiu Nicolaescu

#80106

Faptul, la vremea respectivãÉ Poate nu e exact fraza aceasta. Dar aceasta a fostÉ avem încã martori aici. Faptul, la vremea respectivã, m-a oripilat. Cu tot respectul pe care vi-l port, nu este un motiv, în ceea ce mã priveºte pe mine personal sã vã admir, dacã este aºa.

În legãturã cu aceste fire telefonice, eu vreau sã fac un scurt istoric. O datã ce armata sovieticã a intrat în Europa, peste tot pe unde a trecut a cablat marile oraºe cu fire telefonice legate de Moscova. Cred cã aceste fire mai existã încã, undeva, sub pãmânt, ºi la Viena ºi la Berlin. În orice caz ele au fost întreþinute ºi folosite în toate þãrile foste socialiste. ªi, mai mult decât au spus alþii pânã astãzi, chiar ºi presa, aceste fire telefonice þineau ºi de anumite ministere, de anumite instituþii. Prin 1968 se dãduse un ordin al lui Ceauºescu ca aceste telefoane sã nu le mai þinã în cabinetul ministrului sau în cabinetul presonajului care-l avea, ci sã fie undeva, alãturi. De ce? Pentru cã s-ar fi putut prin aceste telefoane sã fie ascultate discuþiile din cabinet.

Cu câþiva ani în urmã doar, în cabinetul unui ministru de la Budapesta am vãzut o cutie ciudatã, ºi la un moment dat, nu ºtiu cum am ajuns la aceastã discuþie, mi-a deschis cutia în care se afla un telefon. Deci, în Ungaria au existat astfel de telefoane, la fel ca ºi în România, care aveau legãturã cu Moscova, care aveau legãturã cu Varºovia, cu Sofia, deci astfel de legãturi nu numai între Ceauºescu sau conducãtorii statului, ci chiar între ministere au existat ºi cablurile existã. Vã garantez cã dacã cãutãm în zidurile Cabinetului 1, al domnului preºedinte al Senatului, vom gãsi firul telefonic care poate, la un moment dat, lua legãtura cu Moscova. Deci eu vorbesc de cablare prin cablu, de aceastã telefonie prin cablu ºi care se fãcea prin intermediari, prin centrale. În afarã de aceste fire telefonice care au existat ºi care, v-am spus, mai existã prin ziduri, au existat douã fire telefonice care þineau de Pactul de la Varºovia. Unul era în cabinetul ministrului Milea ºi unul la Marele Stat Major, în cabinetul ºefului Statului Major, care era generalul Guºe. Dar, de asemenea, acestea nu erau în cabinet, ci undeva, alãturi, tocmai din aceleaºi motive. Dar exista o astfel de legãturã a Pactului de la Varºovia cu comanda de la Moscova ºi între ei, miniºtrii.

## Domnilor,

Este ridicol sã vorbim de un fir telefonic astãzi, astãzi când oricine poate sã facã orice numãr într-o Europã în care orice oraº poate fi contactat de orice telefon. Ideea firului telefonic, altfel, politic speculatã, este, de fapt, a ordinelor primite. În acest sens, ºi nu al legãturilor prin cablu sau prin satelit, în acest sens vreau sã vã spun cã din 1990 nimeni nu poate spune cã cineva din conducerea României a primit vreun ordin din altã parte, pentru

cã vã aduc aminte, vã aduc aminte cã acel om pe care l-aþi acuzat astãzi, domunle Zavici, nu a iscãlit Pactul cu Ucraina, bilateral, nu a iscãlit Pactul bilateral cu Rusia. Singurul iscãlit a fost cel cu Ungaria. Cu Uniunea Sovieticã, pentru cã iniþial a fost cu Uniunea Sovieticã, nu a fost iscãlit, ºi mai mult decât atât, niciodatã nu s-a avansat, niciodatã nu s-a ajuns aproape de o astfel de iscãlire. Domnul Gavrilescu îºi aduce aminte cã i-a pus aceastã întrebare domnului Iliescu, atunci când a fost audiat la Comisia ”Decembrie 22Ò.

## Domnilor,

Suntem suficient de maturi sã nu devenim ridicoli. A transforma acest aºa-zis telefon roºu într-o comedie roºie e o ruºine pentru cei care se preteazã la aºa ceva.

Vã mulþumesc.

Victor Apostolache

#83864

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi.

Aºa cum ne-am aºteptat, ºi în ciuda apelurilor noastre, aºa cum P.D.S.R.-ul a avertizat opinia publicã, propaganda electoralã a actualei puteri are un caracter în exclusivitate distructiv la adresa adversarilor politici, mai ales la adresa P.D.S.R. ºi a preºedintelui sãu Ñ Ion Iliescu.

Dupã ”Contractul cu RomâniaÒ, promis a fi finalizat în 200 de zile, dupã cei 15.000 de specialiºti inexistenþi, dupã incompetenþa ºi iresponsabilitatea doveditã de la alegerile din Õ96, orice program venit dinspre zona puterii este tratat cu neîncredere totalã de majoritatea populaþiei, aºa cum relevã absolut toate sondajele de opinie. Având în vedere starea economicã ºi, mai general, starea întregii societãþi româneºti, dupã aproape patru ani de guvernare de dreapta, campania propagandisticã negativã a rãmas singura variantã de tacticã electoralã la care mai poate apela actuala putere.

În aceastã situaþie, P.D.S.R. are obligaþia sã explice electoratului mecanismele fabricate în laboratoarele ascunse ale puterii, menite sã inducã din nou în eroare pe români. Iatã elementele concrete din care sunt construite mecanismele de dezinformare prin intermediul presei. Conform cifrelor oficiale, în topul publicaþiilor centrale care beneficiazã de contracte bãnoase, substanþiale, de publicitate din partea F.P.S., adicã a statului, se numãrã: ”Cronica românãÒ, ”România liberãÒ, ”ZiuaÒ ºi ”Evenimentul zileiÒ, în timp ce cotidiane centrale importante, cu tiraje superioare, dar cu spirit critic la adresa puterii, ca ”AdevãrulÒ, ”CotidianulÒ, ”LibertateaÒ, ”AziÒ, nu se aflã pe lista F.P.S. Ba, mai mult, aceste publicaþii se bucurã de atenþia sporitã a unor organe ale statului Ñ Poliþie, Gardã Financiarã, organe vamale, Parchet General, instanþe judecãtoreºti Ñ, iar ziariºtii acestora sunt ameninþaþi, intimidaþi cu procese civile din care rezultã cã au de plãtit mari sume de bani celor pe care au îndrãznit sã-i critice. Pe de altã parte, nu acuzãm în nici un fel aceste cotidiene care în schimbul bãnoaselor contracte de publicitate sprijinã propagandistic puterea. Sigur cã s-ar putea discuta despre etica ºi deontologia profesionalã, dar sunt ziare particulare, ne aflãm într-o economie de piaþã ºi înþelegem cã, fãrã banii de publicitate veniþi dinspre putere, numitele publicaþii ar da faliment rapid. Acestor publicaþii li s-au alãturat de mai multã vreme posturile de radio BBC ºi Deutsche Welle, secþiile în limba românã, subliniem, _secþiile în limba românã_ , care, folosindu-se de prestigiul instituþiilor centrale Ñ BBC ºi Deutsche Welle Ñ, au devenit adevãrate S.R.L.-uri în slujba actualei puteri. Spre exemplu, pentru serviciile aduse, directorului Deutsche Welle Ñ limba românã, Emil Hurezeanu, i s-a propus funcþia de purtãtor de cuvânt al Preºedintelui Constantinescu.

Unul din principiile economiei de piaþã este acela cã cine plãteºte acela comandã. Am vãzut cum se face plata ºi acum sã vedem care este comanda, cum anume se manifestã propaganda împotriva P.D.S.R. ºi a preºedintelui Iliescu. Iatã una din direcþiile favorite trasate în laboratoarele puterii: Iliescu nu este dorit de Occident. Iliescu vrea sã facã RomâniaÉ sã o ducã în sfera de influenþã a Rusiei, cu implicaþiile care decurg de aici: investitorii strãini vor ocoli România, iar integrarea în Uniunea Europeanã devine irealizabilã dacã P.D.S.R. ºi Ion Iliescu revin la putere. Sunt evitate, în schimb, cu grijã cifrele oficiale din care rezultã cã dupã alegerile din Õ96 investiþiile strãine au scãzut la jumãtate faþã de perioada guvernãrii P.D.S.R. sau declaraþii de genul celei fãcute sãptãmâna trecutã de ministrul de externe al Germaniei, domnul Fischer, care spunea cã actuala putere din România a alungat investitorii strãini. Se evitã, de asemenea, readucerea în memoria publicã a deciziei ca România sã devinã membru asociat la Uniunea Europeanã, cã acest act a luat fiinþã în 1995, ºi consultãrile devenite cotidiene între conducerea P.D.S.R. ºi ambasadorii la Bucureºti ai þãrilor din Uniunea Europeanã ºi Statele Unite sau întrevederile cerute de înalte oficialitãþi politice care ne viziteazã þara sunt trecute sub tãcere.

Revenind la laboratoarele de dezinformare a populaþiei referitoare la minciunile legate de P.D.S.R. ºi Ion Iliescu, procedura privind adevãrul este simplã. Primul pas Ñ se plãteºte inserarea unei informaþii mincinoase, într-o publicaþie strãinã oarecare, în cazul de faþã ziarul rusesc ”ZavtraÒ. De altfel, redactorul-ºef al acestui ziar, Alexandr Propanov, a recunoscut într-un interviu cã informaþia despre imaginarul ”telefon roºuÒ Bucureºti Ð Moscova i-a parvenit din Bucureºti. Al doilea pas Ñ o datã sursa primarã de informare creatã, intrã în joc mass-media ”serioasãÒ, cum ar fi, spre exemplu, secþiile în limba românã al BBC ºi Deutsche Welle, care colporteazã pe post informaþia iniþialã mincinoasã. Prestigiul instituþiilor centrale BBC ºi Deutsche Welle conferã deja credibilitate informaþiei primare, cu toate cã aceasta e falsã. Apoi, dezinformarea este amplificatã la scarã naþionalã de publicaþiile româneºti plãtite de putere ºi enumerate mai înainte. Proceduri asemãnãtoare de manipulare ºi dezinformare a opiniei publice au fost puse în practicã ºi cu alte ocazii, semn cã ne aflãm în faþa unei adevãrate

campanii distructive din partea puterii. Astfel, când preºedintele Iliescu a spus cã amploarea investiþiilor strãine din China dovedesc cã important este profitul de pe urma investiþiei, ºi nu ideologia þãrii-gazdã, ”Cronica românãÒ a degenerat într-o enormitate, definitorie pentru acest ziar, ºi anume cã Iliescu vrea sã instituie în România modelul chinezesc.

## Doamnelor ºi domnilor,

P.D.S.R. ar dori ca prin aceastã intervenþie sã vã ofere nu doar o descriere a modului în care puterea încearcã sã manipuleze ºi sã dezinformeze opinia publicã, ci sã vã ofere în plus un instrument cu care sã puteþi face mai uºor diferenþe între adevãr ºi mistificãrile celor de la putere.

Vã mulþumesc.

Nistor Bãdiceanu

#90073

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Declaraþia mea de astãzi va fi o dovadã în plus, deºi nu mai era nevoie, a absurditãþii aºa-zisului plan de stopare a candidaturii domnului Ion Iliescu la cel de-al treilea mandat de preºedinte al României. Nu este cazul sã se apeleze la viruºi sau substanþe letale. Pentru a-l elimina pe domnul senator Iliescu de la candidaturã este suficient sã apelãm la lege.

Desigur, cei din anturajul Domniei sale, cunoscându-i apetenþa spre statutul de conducãtor, au cãutat sã-i limiteze, prin lege, dreptul de a candida ºi a treia oarã la cea mai înaltã funcþie în stat. Întrucât cei ce au lucrat la elaborarea Constituþiei ºi-au dat seama cã prevederile alineatului 4 din articolul 81, potrivit cãrora nici o persoanã nu poate îndeplini funcþia de preºedinte al României decât cel mult douã mandate, acestea putând fi ºi succesive, ar putea da naºtere la interpretãri ºi discuþii, dupã cum au ºi avut loc de altfel. Membrii constituantei au simþit nevoia sã clarifice, prin lege electoralã, textul respectiv. Demersul s-a dorit a fi necesar pentru ca tot românul sã înþeleagã ce anume înseamnã douã mandate.

Aºadar, articolul 10 din Legea nr. 69/1992 prevede: ”Nu pot candida persoanele care la data depunerii candidaturii nu îndeplinesc condiþiile prevãzute de articolul 35 din Constituþie pentru a fi alese sau care au fost alese anterior de douã ori ca preºedinte al RomânieiÒ.

Dupã umilele mele cunoºtinþe de istorie postdecembristã, domnul senator Iliescu a fost preºedinte al României prima datã în 20 mai 1990, iar a doua oarã în 1992. Întrucât, în toamna anului 1992 am fost martori cã Domnia sa a jurat sã respecte Constituþia ºi legile þãrii, îmi vine greu sã înþeleg de ce Domnia sa ºi-a depus candidatura ºi a treia oarã, în 1996, deºi fusese ales de douã ori anterior. Iar cu atât mai greu pot înþelege acum de ce domnul senator Iliescu îºi exprimã intenþia de a candida ºi a patra oarã, fiind de douã ori ales anterior.

De ce oare nu s-a stipulat, atunci, în Constituþie: ”Nimeni nu este mai presus de lege, cu excepþia domnului Iliescu.Ò?!

Vã mulþumesc.

Corneliu Turianu

#92371

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Declaraþia mea politicã de astãzi are drept obiect procesul de reformã a justiþiei, proces care se desfãºoarã pe cãi numai de domnul Stoica ºtiute. Astfel, Legislativul continuã sã fie bombardat cu noi ºi noi modificãri ale modificãrilor aduse la celebra Lege pentru organizarea judecãtoreascã. Deja acest hobby al ministrului justiþiei þine de sfera statisticii, singura care mai poate contabiliza zecile de corecturi aduse de iniþiator propriei sale creaþii.

Aºa cã, deunãzi, ne-am trezit din nou în casete cu ”Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 15/2000 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 179/1999 privind modificarea ºi completarea Legii nr. 22/1992Ò. A emite ordonanþe de urgenþã pentru modificarea altor ordonanþe de urgenþã, date tot pentru modificãri ºi completãri, iatã o culme care depãºeºte ºi cele mai sumbre previziuni ale neiertãtorului Kafka! Dar emiterea de ordonanþe de urgenþã a devenit un viciu pentru guvernanþii noºtri, mai ceva decât bãutul cafelei de dimineaþã!

Sã vedem însã despre ce urgenþã este vorba? ”Prezenta ordonanþã de urgenþã intrã în vigoare la data publicãrii ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepþia prevederilor articolului 6, alineat 1, care se aplicã de la data numirii asistenþilor judiciari prin ordin al ministrului, dar nu mai târziu de 30 iunie 2000Ò. Eu cred cã aþi înþeles. ªi eu zic cã Nostradamus ºi Oracolul de la Delphi sunt mici copii faþã de ministrul justiþiei când traducem ”intrã în vigoare la data publicãrii în Monitorul Oficial, când va binevoi sã numeascã domnul ministru al justiþiei asistenþii judiciari, numire care se va face pânã la 30 iunie 2000Ò. Fiecare trebuie sã priceapã ce vrea.

Cât priveºte ultimul termen, nu va fi nici o problemã sã se mai emitã o ordonanþã de urgenþã pentru prelungirea celor trei ordonanþe de urgenþã la prelungirea ordonanþelor de urgenþã, cã doar existã o puzderie de precedente. În aceste condiþii, în care legile sunt elaborate ºi apoi masacrate într-o devãlmãºie totalã, la ce sã ne mai mirãm cã trebuie sã votãm legi cu pachetul, la grãmadã? Vom începe, bineînþeles, cu duzina de legi a domnului Stoica, apoi vom putea vota legi numãrându-le din sutã în sutã, pentru cã e mai simplu, ca la v-aþi

ascunselea. Aºa da iniþiativã legislativã, aºa da activitate parlamentarã!

Gheorghe Pãvãlaºcu

#94934

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Domnilor colegi,

Declaraþia mea politicã este asemãnãtoare cu cea a colegului meu, domnul senator Ioan Solcanu, pentru cã ºi judeþul meu este vecin cu judeþul Vaslui ºi ceea ce se întâmplã acolo se întâmplã ºi în judeþul Vaslui, când societãþi comerciale, întreprinderi sunt pur ºi simplu decapitalizate, sunt ajutate sã fie falimentate ºi luate pe nimic ºi am sã dau câteva exemple în acest sens, ºi vã rog sã-mi permiteþi dumneavoastrã acest lucru.

Societatea VASCOVIN Vaslui a fost vândutã pe suma de 6,8 miliarde lei ºi are bãuturi alcoolice în stoc de 30 de miliarde. Societatea MECANICA Vaslui a fost privatizatã pentru 2,3 miliarde, sumã rizibilã ºi derizorie. Societatea HIDROTEHNICA Vaslui a fost vândutã cu numai 800 de milioane. Societatea PETAL Huºi, care þinea un oraº întreg, municipiul Huºi, tot cu suma modestã de 800 de milioane. COMBIVAS Vaslui a fost vândutã pentru 600 de milioane, în condiþiile în care deþinea în patrimoniu utilaje estimate la 600 de milioane fiecare. Acestea au fost preluate doar de o singurã societate din Bacãu Ñ ”Robinete IndustrialeÒ Bacãu, care a luat cam tot ce se poate din judeþul Vaslui. De aceea, la mine, la biroul senatorial, au venit numeroase sesizãri ºi se adreseazã chiar premierului, domnul Mugur Isãrescu, ºi preºedintelui F.P.S., domnul Radu Sârbu, pentru a trimite cât se poate de repede, deci de urgenþã, o anchetã la Vaslui.

În condiþiile în care o bunã parte din economia judeþului Vaslui o reprezintã sectorul agricol, existând ºi sectoare profitabile, nu e greu de ghicit cã aceºti lupi tineri vor fi puºi de stãpânii de la Bucureºti sã aleagã oile cele mai grase ºi sã le treacã în patrimoniul propriu. Ce va mai rãmâne, chiar falimentar, va fi al nostru, al tuturor, cã tot nu mai are nici o valoare comercialã. Sunt curios dacã mãcar de aceastã datã cei care pot sã facã ceva vor ºi dori acest lucru ºi vor avea curajul sã punã piciorul în prag. Dacã nu, degeaba se vor amâna chiar ºi alegerile!

Vã mulþumesc ºi aceastã declaraþie am s-o transmit acolo, la înregistrare, ca sã fie transcrisã.

06 · Informare · adoptat

Nota pentru exercitarea de cãtre senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale asupra urmãtoarelor legi, depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 al. 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale: Ñ Legea pentru aplicarea Acordului dintre statele-pãrþi la Tratatul Atlanticului de Nord ºi celelalte state participante la Parteneriatul pen- tru Pace cu privire la statutul forþelor lor, încheiat la Bruxelles, la 19 iunie 1995; Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 42/1999 pentru completarea Legii sanitare veterinare nr. 60/1974; Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 58/1997 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 25/1995 pri- vind reglementarea organizãrii ºi finanþãrii activitãþii de cercetare-dez- voltare, astfel cum a fost aprobatã ºi modificatã prin Legea nr. 51/1996, cu modificãrile ulterioare; Ñ Legea pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 199/1998 privind dreptul absolvenþilor învãþãmântului particular liceal, profesional ºi postliceal de a susþine examenul de finalizare a studiilor la unitãþi similare din învãþãmântul de stat;

179 de discursuri

Ionel Aichimoaie
#98902
Din partea Grupului parlamentar P.D., domnul senator Creþu Ioan.
Doru Ioan Tãrãcilã
#99001
Mulþumesc. P.N.L., o propunere.
Doru Ioan Tãrãcilã
#99069
P.D.S.R., o propunere.
Mihai Matetovici
#99128
Domnul senator Avram Gheorghe.
Doru Ioan Tãrãcilã
#99193
P.R.M., o propunere.
Florea Preda
#99250
Domnul senator Cârciumaru.
Doru Ioan Tãrãcilã
#99307
ªi un domn senator independent.
Corneliu Turianu
#99375
Cineva de la P.U.N.R.
Doru Ioan Tãrãcilã
#99431
Nu, nu vã supãraþi, de data aceasta nu, colegii independenþi au solicitat Biroului permanent, ºi ulterior plenul a validat...
Corneliu Turianu
#99593
Domnul senator Ciurtin.
Doru Ioan Tãrãcilã
#99651
Deci domnul senator Ciurtin.
Sunt observaþii în legãturã cu cele 7 propuneri? Nu sunt.
Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Invit pe domnii senatori în salã. Domnilor senatori, vã invit la lucrãri. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Cu 74 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 5 abþineri, comisia de mediere a fost aprobatã.
Urmãtorul punct înscris în ordinea de zi este Raportul de gestiune cu privire la execuþia bugetului Senatului la 31 decembrie 1999.
Ofer cuvântul domnului chestor Constantin Sava pentru a prezenta raportul de gestiune.
Aveþi cuvântul, domnule senator chestor Sava Constantin.
Constantin Sava
#100296
Emilian Brânzan
#100328
Domnul senator Marcian Bleahu.
Doru Ioan Tãrãcilã
#100392
P.N.Þ.C.D., o propunere.
Ioan Bãraº
#100453
Domnul senator Nicolai Marin.
Doru Ioan Tãrãcilã
#100511
Mulþumesc. U.D.M.R., o propunere.
Lšrinczi Iuliu
#100581
Domnul Csap— Iosif.
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
La casete a fost depus Raportul privind execuþia bugetului Senatului pânã la 31 decembrie 1999. Pentru cã el se aflã într-o formã dezvoltatã la fiecare senator, îmi permiteþi sã prezint, în câteva cuvinte, o sintezã a acestui raport.
1. Bugetul Senatului pe anul 1999, aprobat prin Legea bugetului nr. 36/1999 ºi rectificat prin acte normative ulterioare, este de 151.069.262.000 lei, reprezentat pe capitole ºi subcapitole astfel: CHELTUIELIÐTOTAL 151.069.262.000 Din care:
A. Ð Cheltuieli curente 142.094.262.000 Ð cheltuieli de personal 110.791.262.000 32.299.300.000
Ð cheltuieli de personal Ð cheltuieli materiale ºi servicii Ð cotizaþii la organismele internaþionale 3.700.000 B. Ð Cheltuieli de capital 7.975.000.000
Deschiderile de credite bugetare pentru anul 1999 au fost în sumã de 150.032.319.000 lei.
Execuþia bugetului s-a realizat în proporþie de 96,01%, respectiv credite deschise de 150.032.319.000 lei ºi plãþi nete de casã de 144.043.692.000 lei, realizându-se acþiunile prevãzute în buget astfel: la cheltuielile curente realizate în proporþie de 95,12% ponderea principalã o reprezintã:
Cheltuieli de personal 106,4 miliarde lei din care: indemnizaþii, salarii, ºi contribuþii aferente pentru senatori ºi personalul din aparat, în sumã de 79,5 miliarde lei Ñ deplasãrile în þarã ºi strãinãtate în sumã de 26,9 miliarde lei Cheltuieli materiale ºi servicii în sumã de 29,7 miliarde lei Au reprezentat: Ñ cheltuieli de întreþinere ºi gospodãrire (iluminat, încãlzire, apã, telefon, piese de schimb ºi carburanþi) 18,1 miliarde lei Ñ materiale ºi prestãri de servicii cu caracter funcþional, obiecte de inventar, reparaþii curente ºi capitale, cãrþi ºi publicaþii 4,6 miliarde lei Ñ alte cheltuieli (întreþinerea vilelor ºi caselor de oaspeþi, primiri de oaspeþi strãini, cheltuieli de protocol) în sumã de 7,0 miliarde lei.
2. Cheltuielile de capital, în sumã de 7,9 miliarde lei, s-au realizat în proporþie de 99,52%, conform listei de dotãri aprobatã.
Menþionãm cã administrarea ºi utilizarea mijloacelor financiare s-au fãcut cu respectarea Legii finanþelor publice, a Legii contabilitãþii ºi a celorlalte acte normative în vigoare.
Doru Ioan Tãrãcilã
#103251
Vã mulþumesc, domnule chestor.
Dacã la dezbateri generale doreºte cineva sã ia cuvântul, sunt toate cifrele. Dacã doreºte cineva sã ia cuvântul?
Domnul senator Badea, apoi domnul senator Avram. Invit în salã pe domnii senatori.
Dumitru Badea
#103517
Mã bucur cã în salã este ºi domnul preºedinte al Senatului, domnul preºedinte Quintus, pentru cã vreau sã ridic urmãtoarea problemã.
Din situaþia care ni se prezintã astãzi, vedem aici ca o sumã Ð indemnizaþie senatori Ð 19 miliarde lei, în timp ce pentru cazare senatori s-au plãtit anul trecut 16 miliarde lei. Se ridicã de foarte mult timp aceastã problemã privind cazarea senatorilor. În teritoriu avem foarte multe reproºuri în legãturã cu aceastã treabã, cã se cheltuiesc bani foarte mulþi ºi, într-adevãr, se cheltuiesc bani foarte mulþi, dar în acelaºi timp noi le rãspundem cã în Gara de Nord nu putem sã ne cazãm. Am propus, în urmã cu douã sãptãmâni, ºi, dupã câte ºtiu, ºi domnul preºedinte Quintus a întreprins ceva în legãturã cu aceastã treabã, cã trebuie sã gãsim o soluþie pentru a asigura o cazare la un preþ mult mai convenabil pentru Senat, dar ºi pentru bugetul þãrii, în general. Pentru aceasta trebuie vãzut modul în care s-a fãcut privatizarea Hotelului ”BucureºtiÒ ºi existã posibilitatea ca acel contract sã fie reziliat ºi sã trecem în patrimoniul Senatului sau al Parlamentului acel hotel sau mãcar o parte din el, pentru a ne putea gospodãri mult mai ieftin în ceea ce priveºte cazarea.
O a doua problemã, mã refer la poºtã, telefon, radio, TV, unde am cheltuit, de asemenea, 5 miliarde care reprezintã foarte, foarte mult. Eu am discutat zilele acestea bugetul unor unitãþi speciale, inclusiv la S.P.P., ºi m-a impresionat faptul cã cereau acolo, cu lacrimi în ochi, un miliard pentru a cumpãra niºte maºini sau pentru a înlocui niºte autoturisme care sunt în dotare de câte 20 de ani ºi deservesc personalitãþi ale statului. Deci cred cã este un capitol la care putem sã umblãm ºi sã facem economii.
Vã mulþumesc.
Doru Ioan Tãrãcilã
#105296
Vã mulþumesc. Domnul senator Avram.
Gheorghe Avram
#105368
Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Domnule preºedinte al Senatului, domnul senator Mircea Ionescu-Quintus,
Domnilor colegi senatori,
Sã-mi fie iertatã intervenþia de astãzi, dar vreau sã semnalez ºi sã vã sensibilizez pentru o mai bunã folosire a banului public la nivelul Senatului, ºi nu sunt cuvinte în plus. Vã amintesc cã în anul 1999, deci în exerciþiul bugetar pe care îl judecãm acum, noi am fundamentat, chestorii ºi aparatul Senatului au fundamentat un buget, dacã vã aduceþi aminte, de 173 de miliarde, dar noi am fost vãduviþi ºi am avut în anul trecut, aºa cum spune ºi exerciþiul bugetar de acum, 151 de miliarde. Dar ºtiþi cât de grea, mai ales a celor care venim din provincie, a fost viaþa noastrã atâta timp cât aproape zi de zi aprovizionarea cu consumabile pentru biroticã ºi logisticã a birourilor senatoriale din teritoriu a fost discontinuã ºi sincopatã.
Vã mai amintesc aºa, ca un fapt divers, pentru cã noi, senatorii, suntem vãduviþi de acea lucrare de colecþii de legi ºi este o discriminare în Parlamentul României, pentru cã deputaþii continuã sã o primeascã pentru birourile parlamentare din teritoriu, dar noi nu o mai avem de aproape un anÉ
Din salã
#106586
Ce anume?
Gheorghe Avram
#106615
Colecþia de legi, daÉ ºi vã amintesc cã noi am aprobat aici bugetul pentru anul 2000, în sumã de 252 de miliarde, iar în bugetul recent primit aþi vãzut cã avem numai 210 miliarde.
Aº ruga colegii care sunt competenþi sã facã demersurile îndrituite pentru completarea bugetului la necesarul bine ºi judicios folosit ºi susþinut din acest an ºi vã readuc aminte acea propunere de amendament la Regulamentul Senatului, cã mai avem nevoie sã angajãm aici, la nivelul sediului Senatului din Bucureºti, pentru fiecare senator, ºi nu este o dorinþã extravagantã, un expert parlamentar cu studii superioare ºi, eventual, cu experienþã. Avem strictã nevoie pentru cã nu trebuie sã ajungem sã fim învinuiþi cã nu ne prezentãm la tribuna Senatului aºa cum ar trebui. Sã ºtiþi cã ºi din cauza asta... iar specialitatea mea ca medic îmi permite sã fiu documentat doar ca amator în anumite domenii care se cer aici sã fie dezbãtute ºi bine puse la punct. Vã mulþumesc.
Doru Ioan Tãrãcilã
#107604
Vã mulþumesc. Domnul senator ªerban Sãndulescu.
ªerban Sãndulescu
#107688
## Domnule preºedinte,
Eu am o întrebare ºi am o nelãmurire care mi se pare foarte serioasã. Mã uit aici la cheltuieli ºi vãd urmãtorul lucru, ºi anume cã indemnizaþiile senatorilor sunt 19 miliarde, salariile personalului, ale aparatului sunt 24, colaboratorii externi 12 miliarde sau aºa ceva, în orice caz, în total sunt vreo 55 de miliarde, iar contribuþiile pentru asigurãrile sociale de stat sunt 15 miliarde ºi nu pricep asta, pentru cã acestea trebuie sã reprezinte 7% din salarii. Cum e posibil sã ajungã la 15 miliarde C.A.S.-urile? E de neînþeles, fiindcã 7% se iau din indemnizaþiile noastre ºi 7% de la aparatul Senatului. Nu pricep problema respectivã. Vã rog sã fiu lãmurit.
Doru Ioan Tãrãcilã
#108414
Domnul senator Corneliu Gavaliugov.
Corneliu Dorin Gavaliugov
#108486
## Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi,
Sigur cã trebuie sã ne bucurãm cã raportul pe care ni-l prezintã domnul senator Constantin Sava, chestor al Senatului, modul în care sunt administrate resursele financiare ºi, în general, patrimoniul acestei instituþii importante a statului ºi care este Camera Senatului Parlamentului României ne oferã astãzi niºte luãri de poziþii chiar distincte unele de altele, din partea unor colegi senatori.
Eu aº vrea însã sã fac urmãtoarea menþiune: cred cã suntem aici, avem deja o experienþã comunã de cel puþin trei ani ca membri ai Senatului, eu am avut ºi ocazia sã reprezint alegãtorii ca deputat, deci în Camera Deputaþilor, ºi trebuie sã vã spun cã de departe Senatul, din punct de vedere al resurselor, ºi bãnuiesc, în consecinþã, ºi al prestaþiilor legislative, chiar de control legislativ al unor soluþii, al unor evaluãri pe care distinºii mei colegi din diferite partide din majoritate ºi din minoritate, aflaþi în salã, reprezentând un spectru larg politic, l-ar putea oferi ºi în felul acesta am putea ameliora actul legislativ, am putea corecta cu promptitudine, probabil, deciziile luate la nivel de Guvern sau ale unor autoritãþi ale statului din teritoriu nu le putem face pentru cã Senatul rãmâne, în continuare, dupã 3 legislaturi, o cenuºãreasã a Parlamentului. ªi nu am sã fac decât o singurã comparaþie pentru cã sistemul bicameral nu permite decât sã fac aceastã referire la Camera Deputaþilor ºi spun aceasta pentru cã, cred eu, trebuie sã ne decidem o datã, dacã nu, sã o lãsãm celor care ne vor urma în Senat, dupã alegerile din anul 2000, sã ne decidem o datã ca, într-adevãr, resursele ºi expertiza pe care dorim s-o punem la dispoziþia fiecãrui senator sã nu fie o întâmplare, un act benevol ºi sã putem sã adunãm la dispoziþia iniþiativelor noastre, la acþiunea noastrã politicã o expertizã care sã fie ºi remuneratã, sã fie ºi corespunzãtor dimensionatã.
Din acest punct de vedere eu cred cã n-ar trebui sã mai amânãm apariþia în structura Senatului a unui expert parlamentar cu experienþã, nu fãrã experienþã, pe lângã fiecare senator, la Bucureºti, iar, pe de altã parte, existã o cifrã care totuºi pe mine m-a îngrijorat, e vorba de o cifrã aproape egalã cu cea a indemnizaþiilor pentru senatori, cifrã cheltuitã pentru colaborãri externe. Oare, stimaþi colegi senatori sau lideri cu diferite responsabilitãþi în grupurile parlamentare, am beneficiat de o asemenea expertizã ºi un asemenea sprijin, pe lângã funcþionarii care sunt salarizaþi în cadrul Senatului?
Doru Ioan Tãrãcilã
#111068
Sunteþi în eroare.
Corneliu Dorin Gavaliugov
#111123
Mie mi se pare cã cifra este destul de ridicatã.
Pe de altã parte, eu cred cã în aceastã perioadã care ne-a mai rãmas din aceastã legislaturã ar trebui sã facem un efort ca ultimele cabinete senatoriale care au rãmas fãrã un calculator, de un nivel minim celor care s-au achiziþionat în ultima lunã a anului trecut, sã intre în inventarulÉ sã fie la dispoziþia activitãþii fiecãrui birou senatorial.
Spun aceasta, dacã-mi permiteþi, pentru cã eu cred cã ceea ce dorim sã pretindem fiecãrui senator, fiecãrui cabinet senatorial, o instituþie care de fapt e importantã ºi apropiatã pentru cetãþean, nu putem face fãrã o logisticã corespunzãtoare.
Vã mulþumesc.
Doru Ioan Tãrãcilã
#111827
## Vã mulþumesc.
Stimaþi colegi, vã adresez rugãmintea sã observaþi cã noi discutãm execuþia bugetarã pe anul 1999 ºi nu facem proiecte de viitor. Sigur cã atunci când vom discuta bugetul pe anul 2000 Ð sau ce ne vom propune în viitor Ð ceea ce dumneavoastrã, dar ºi ceilalþi colegi au sugerat este demn de luat în seamã.
Vã rog sã vã referiþi la modul în care au fost cheltuiþi banii publici de cãtre Senat. Dacã doriþi o explicaþie, vã rog sã observaþi cã este o diferenþã fundamentalã între cheltuielile cu indemnizaþiile ºi salariile, acolo unde vorbim de circa 57 miliarde în Senat, iar despre indemnizaþiile cuvenite colaboratorilor externi este vorba de doar 224 milioane lei pe parcursul unui an.
Dacã nu mai sunt discuþii generaleÉ Numai puþin. Sigur cã noi trebuie sã adoptãm, în conformitate cu regulamentul ºi cu legea, o hotãrâre a Senatului, motiv pentru care declar închise dezbaterile generale. ( _Discuþii_ .) Vã rog, domnul senator Oprea Andreiu.
Stimaþi colegi, vã propun sã luãm în dezbatere raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 57/1999.
Din partea Senatului au participat domnii senatori Corneliu Gavaliugov, Oprea Andreiu, Paºca Titus Liviu, Pusk‡s Valentin-Zolt‡n, Dan Marin Stelian, ªtefan Viorel ºi Badea Dumitru.
Domnule Oprea, veniþi dumneavoastrã? Vã mulþumim.
Stimaþi colegi, vã rog sã observaþi cã practic colegii noºtri în aceastã comisie au avut o activitate deosebitã. Au reuºit sã convingã, prin argumente, bãnuiesc, pe colegii din Camera Deputaþilor, care au acceptat în unanimitate textele votate de noi, motiv pentru care nu trebuie sã supun plenului Senatului decât printr-un singur vot raportul comisiilor.
Dacã sunteþi de acord, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra raportului comun.
Cu 76 de voturi pentru ºi unul împotrivã, raportul este adoptat.
Vã mulþumesc.
Andreiu Oprea
#113790
Nu am nici un comentariu asupra cifrelor care ni s-au prezentat. Aº dori doar o listã privind cheltuielile cu deplasãrile externe. O listã pe senatori ºi scopul pentru care s-au fãcut acele deplasãri.
Vã mulþumesc.
Doru Ioan Tãrãcilã
#114037
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Nu cred cã Senatul vã poate aproba acest lucru. Bãnuiesc cã dumneavoastrã ºtiþi cã aveþi reprezentant în Biroul permanent ºi, de asemenea, ºtiþi cã toate aceste acþiuni sunt propuse ºi aprobate de cãtre Comisia de politicã externã.
În al doilea rând, domnul senator Pusk‡s este cel care are o evidenþã foarte exactã a deplasãrilor în strãinãtate ale colegilor atât din comisiile de pe lângã organismele internaþionale, din delegaþiile stabilite de grupurile parlamentare sau de Biroul permanent. Sigur cã puteþi sã-l consultaþi fie pe colegul din Biroul permanent, fie pe domnul senator Pusk‡s. Nu este nevoie sã solicitaþi Biroului permanent, informaþiile pot fi înaintate grupului parlamentar.
Sunt observaþiile în legãturã cu titlul hotãrârii? Nu.
Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.
Titlul hotãrârii a fost adoptat cu 80 de voturi pentru ºi o abþinere.
Observaþii în legãturã cu articolul unic? Nu sunt.
Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.
Articolul unic a fost adoptat cu 87 de voturi pentru, unul împotrivã, o abþinere.
Vot · approved
Nota pentru exercitarea de cãtre senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale asupra urmãtoarelor legi, depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 al. 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale: Ñ Legea pentru aplicarea Acordului dintre statele-pãrþi la Tratatul Atlanticului de Nord ºi celelalte state participante la Parteneriatul pen- tru Pace cu privire la statutul forþelor lor, încheiat la Bruxelles, la 19 iunie 1995; Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 42/1999 pentru completarea Legii sanitare veterinare nr. 60/1974; Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 58/1997 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 25/1995 pri- vind reglementarea organizãrii ºi finanþãrii activitãþii de cercetare-dez- voltare, astfel cum a fost aprobatã ºi modificatã prin Legea nr. 51/1996, cu modificãrile ulterioare; Ñ Legea pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 199/1998 privind dreptul absolvenþilor învãþãmântului particular liceal, profesional ºi postliceal de a susþine examenul de finalizare a studiilor la unitãþi similare din învãþãmântul de stat;
79 pentru
Doru Ioan Tãrãcilã
#115331
Al doilea raport este cel al comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii pentru completarea anexei nr. 2 la Legea nr. 27/1994.
Din partea Senatului au participat domnii senatori Panã Viorel, Paºca Titus, Ioan Bãraº, Csap— Iosif, Ioan Ardelean, Dan Marin Stelian, ªerban Sãndulescu.
Rog pe unul dintre domnii senatori din comisia de mediere sã-ºi ocupe locul la pupitrul rezervat. Sunt convins, domnule senator, cã susþineþi raportul comisiei de mediere. Vã rog sã observaþi cã existãÉ
ªerban Sãndulescu
#115859
Un text comun.
Doru Ioan Tãrãcilã
#115909
É un singur text suplimentar.
Sunt observaþii în legãturã cu acest text existent în raportul comisiei la art. 2 indice 1? Nu sunt observaþii. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.
ªerban Sãndulescu
#116121
## **Domnul ªerban Sãndulescu:**
La textul comun, pot sã spun cã s-a fãcut o micã adãugare, în sensul cã sunt scutite clãdirile ºiÉ
Doru Ioan Tãrãcilã
#116269
Vedeþi? Aþi luat cuvântul ºi aþi blocat votul. Colegii nu au mai votat, au vrut sã fie atenþi. Vã rog sã-l ascultãm pe domnul ªerban Sãndulescu. Mulþumim cã a venit la prezidiu.
ªerban Sãndulescu
#116483
Pe baza textului Senatului s-a fãcut un text comun, în sensul cã s-au pus ”sunt scutite de impozit clãdirile ºi terenurile instituþiilor de învãþãmânt universitar ºi preuniversitarÒ, ceea ce era logic.
Doru Ioan Tãrãcilã
#116719
Vã rog, domnilor colegi, sã vã pronunþaþi prin vot. Vedeþi?
Raportul a fost adoptat cu 86 de voturi pentru ºi o abþinere.
Vã propun sã luãm în dezbatere, sigur, dacã este prezent reprezentantul Guvernului, proiectul Legii pentru ratificarea Convenþiei dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Populare Democrate Coreene pentru evitarea dublei impuneri. Bãnuiesc cã nu deranjeazã pe nimeni.
Doamna secretar de stat, v-aº ruga sã prezentaþi expunerea de motive succint.
## **Doamna Iosefina Moroºan** _Ñ secretar de stat în_
## _Ministerul Finanþelor_ **:**
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor senatori,
Convenþia dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Populare Democrate Coreene pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit ºi pe capital a fost semnatã la Bucureºti la data de 23 ianuarie 1998. Textul convenþiei este în concordanþã cu modificãrile intervenite în legislaþia þãrii noastre dupã 1 ianuarie 1990 ºi corespunde practicii promovate de România în acest domeniu. Prin convenþie se reglementeazã impunerea veniturilor din dobânzi, a veniturilor din profit, impunerea veniturilor obþinute din activitãþi dependente, venituri realizate de artiºtii de spectacole rezidenþi ai unui stat contractant. De asemenea, atunci când activitãþile sunt finanþate din fonduri publice, aprobate printr-un acord bilateral încheiat între cele douã state contractante, veniturile respective se scutesc reciproc de impozit.
Convenþia reglementeazã în acelaºi timp ºi problemele legate de procedura referitoare la schimbul de informaþiiÉ
Doru Ioan Tãrãcilã
#118338
Vã mulþumesc.
Domnule preºedinte, Oprea Andreiu. Vã rog.
Andreiu Oprea
#118432
Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnilor colegi,
Comisia de buget, finanþe, bãnci prezintã un raport favorabil, cu menþiunea cã existã avize Ñ de asemenea, favorabile Ð de la Consiliul Legislativ ºi Comisia de politicã externã. Vã propun sã-l supuneþi spre adoptare.
Doru Ioan Tãrãcilã
#118730
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Vã mulþumesc.
La dezbateri generale sunt domni senatori care solicitã cuvântul? Nu sunt. Vã propun sã trecem la dezbaterea pe articole.
Observaþii în legãturã cu titlul legii? Nu sunt.
Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.
Cu 76 de voturi pentru ºi unul împotrivã, titlul legii a fost adoptat.
Observaþii în legãturã cu articolul unic? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.
Articolul unic, adoptat în unanimitate, cu 77 de voturi.
Sunt alte observaþii la proiectul de lege? Nu sunt.
Vot · approved
Nota pentru exercitarea de cãtre senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale asupra urmãtoarelor legi, depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 al. 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale: Ñ Legea pentru aplicarea Acordului dintre statele-pãrþi la Tratatul Atlanticului de Nord ºi celelalte state participante la Parteneriatul pen- tru Pace cu privire la statutul forþelor lor, încheiat la Bruxelles, la 19 iunie 1995; Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 42/1999 pentru completarea Legii sanitare veterinare nr. 60/1974; Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 58/1997 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 25/1995 pri- vind reglementarea organizãrii ºi finanþãrii activitãþii de cercetare-dez- voltare, astfel cum a fost aprobatã ºi modificatã prin Legea nr. 51/1996, cu modificãrile ulterioare; Ñ Legea pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 199/1998 privind dreptul absolvenþilor învãþãmântului particular liceal, profesional ºi postliceal de a susþine examenul de finalizare a studiilor la unitãþi similare din învãþãmântul de stat;
75 pentru
Doru Ioan Tãrãcilã
#119398
Vã mulþumesc.
Vã rog, domnul senator Oliviu Gherman.
Oliviu Gherman
#119455
Domnule preºedinte,
Doamnã ministru,
Fãrã sã fiu maliþios, vreau sã vã întreb dacã existã ºi o traducere a textului în limba coreeanã.
Doru Ioan Tãrãcilã
#119624
Vreþi sã vi-l citeascã doamna secretar de stat? ( _Râsete_ .)
Oliviu Gherman
#119722
Nu, dar întrebarea mea este cum s-or fi traducând în limba coreeanã cele douã cuvinte ”popularÒ ºi ”democratÒ. Deoarece, oricum, dupã ºtirea mea, existã o semnificaþie identicã a celor douã ºi dacã în România ne-am obiºnuit cu aceastã nãzdrãvãnie, dacã existã ºi în limba coreeanã ceva la fel de nãzdrãvan?! ( _Discuþii._ )
Doru Ioan Tãrãcilã
#120078
Dacã apreciaþi necesar, vã rog sã interveniþi, doamna secretar de stat. Democratic ºi popularÉ
Iosefina Moroºan
#120209
Da. Domnule senator, eu nu am punct de vedere personal, eu am convenþia în faþã, care se intituleazã în felul acesta ºi astfel am ºi citit-o în faþa dumneavoastrã.
Doru Ioan Tãrãcilã
#120407
Da, sigur, ºi acesta este un rãspuns. Vã rog, stimaþi colegi. Pentru a nu exista interpretãri din partea unor persoane rãuvoitoare, cel de al doilea raport al comisiilor de mediere eu l-am supus unui singur vor. Am votat numai articolul cum a fost modificat.
V-aº mai supune votului raportul în ansamblu, sã nu se spunã cã nu l-am votat în Senat.
Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra celui de al doilea raport al comisiei de mediere. Vã rog sã votaþi.
Adoptat în unanimitate, cu 83 de voturi.
Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul Legii pentru aderarea României la Convenþia internaþionalã privind armonizarea controalelor mãrfurilor la frontiere, semnat la Geneva la 21 octombrie 1982.
Vã rog, doamnã ministru, sã prezentaþi expunerea de motive succint.
Iosefina Moroºan
#121207
## Domnule preºedinte,
Conform aderãrii României la Convenþia internaþionalã, obiectul acestei aderãri constã în angajarea pãrþilor contractante ca, în mãsura posibilului, sã organizeze în mod armonizat intervenþiile serviciilor vamale ºi ale altor servicii de control. Pentru a asigura buna desfãºurare a serviciilor de control, pãrþilor contractante le revine obligaþia ca, în cadrul competenþelor conferite prin legislaþia naþionalã, sã asigure un personal calificat în numãr suficient, þinând seama de cerinþele traficului, materiale ºi instalaþii adecvate pentru controale, instrucþiuni oficiale pentru funcþionarea acestor servicii, astfel încât aceºtia sã acþioneze în conformitate cu acordurile ºi înþelegerile internaþionale ºi cu dispoziþiile naþionale în vigoare.
Doru Ioan Tãrãcilã
#122017
Mulþumesc.
Domnul preºedinte Oprea Andreiu.
Andreiu Oprea
#122098
## Domnule preºedinte,
ªi pentru acest proiect de lege existã avizele Consiliului Legislativ, avizul Comisiei economice, avizul Comisiei pentru politicã externã. A fost luat în dezbaterea Comisiei de buget, finanþe, bãnci. Raportul nostru este favorabil. În consecinþã vã propunem sã-l luaþi în dezbatere ºi adoptare, fãrã amendamente.
Iosefina Moroºan
#122466
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor senatori,
Acordul interguvernamental dintre Guvernul României ºi Guvernul R.F.G. se referã la acordarea de cãtre Institutul de Credit pentru Reconstrucþie a unor împrumuturi în valoare totalã de 8,5 milioane mãrci pentru proiectul ”Promovarea de întreprinderi mici ºi mijlocii din RomâniaÒ ºi sume pentru finanþarea unor mãsuri necesare dezvoltãrii ºi sprijinirii proiectului în valoare de 1,5 milioane mãrci. De asemenea, se referã la crearea, în cooperare cu bãncile comerciale româneºti, a unui sistem de acordare a creditelor pentru întreprinderi mici ºi mijlocii, care va cuprinde ºi domeniul microeconomic.
Doru Ioan Tãrãcilã
#123163
Vã mulþumesc.
Vã rog sã prezentaþi ºi raportul comisiei.
Andreiu Oprea
#123257
Comisia de buget, finanþe ºi bãnci, în urma analizei acestui proiect de lege, vã propune dezbaterea ºi adoptarea lui fãrã amendamente.
Doru Ioan Tãrãcilã
#123423
## Vã mulþumesc.
Sunt domni senatori care doresc sã ia cuvântul la dezbateri generale?
Domnul senator Oliviu Gherman. Aveþi cuvântul, domnule senator!
Doru Ioan Tãrãcilã
#123612
Oliviu Gherman
#123647
## **Domnul Oliviu Gherman:**
## Vã mulþumesc.
Declar deschise dezbaterile generale. Sunt domni senatori care doresc sã intervinã la dezbateri generale? Nu sunt.
Trecem la dezbaterea pe articole. Daþi-mi voie sã vã anunþ cã legea este ordinarã.
Sunt observaþii în legãturã cu titlul legii? Nu sunt. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.
Titlul legii este adoptat cu 71 de voturi pentru ºi douã împotrivã.
Observaþii în legãturã cu articolul unic? Nu sunt. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.
Articolul unic a fost adoptat cu 83 de voturi pentru ºi unul împotrivã. Alte observaþii la lege? Nu sunt.
Vot · approved
Nota pentru exercitarea de cãtre senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale asupra urmãtoarelor legi, depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 al. 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale: Ñ Legea pentru aplicarea Acordului dintre statele-pãrþi la Tratatul Atlanticului de Nord ºi celelalte state participante la Parteneriatul pen- tru Pace cu privire la statutul forþelor lor, încheiat la Bruxelles, la 19 iunie 1995; Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 42/1999 pentru completarea Legii sanitare veterinare nr. 60/1974; Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 58/1997 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 25/1995 pri- vind reglementarea organizãrii ºi finanþãrii activitãþii de cercetare-dez- voltare, astfel cum a fost aprobatã ºi modificatã prin Legea nr. 51/1996, cu modificãrile ulterioare; Ñ Legea pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 199/1998 privind dreptul absolvenþilor învãþãmântului particular liceal, profesional ºi postliceal de a susþine examenul de finalizare a studiilor la unitãþi similare din învãþãmântul de stat;
81 pentru
Oliviu Gherman
#124386
Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 31/2000 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Federale Germania privind colaborarea financiarã, semnat la Bucureºti la 17 decembrie 1998.
Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.
Domnule preºedinte,
Stimatã doamnã ministru,
În aceastã convenþie expeditorul este cunoscut Ñ R.F.G. În ceea ce ne priveºte, întrebarea, ca sã întrebuinþez o exprimare caragialeanã, este: ”andrisantul este cunoscut?Ò
Motivul pentru care pun aceastã întrebare este legat de o politicã privitoare la întreprinderile mici ºi mijlocii. Bine ar fi ca, într-adevãr, aceasta sã fie îndreptatã înspre întreprinderile mici ºi mijlocii, nu înspre altceva. Este doar o observaþie colateralã.
Doru Ioan Tãrãcilã
#125185
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Mulþumesc.
Mai sunt ºi alte intervenþii? Nu mai sunt. Declar închise dezbaterile generale.
Vot · approved
Nota pentru exercitarea de cãtre senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale asupra urmãtoarelor legi, depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 al. 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale: Ñ Legea pentru aplicarea Acordului dintre statele-pãrþi la Tratatul Atlanticului de Nord ºi celelalte state participante la Parteneriatul pen- tru Pace cu privire la statutul forþelor lor, încheiat la Bruxelles, la 19 iunie 1995; Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 42/1999 pentru completarea Legii sanitare veterinare nr. 60/1974; Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 58/1997 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 25/1995 pri- vind reglementarea organizãrii ºi finanþãrii activitãþii de cercetare-dez- voltare, astfel cum a fost aprobatã ºi modificatã prin Legea nr. 51/1996, cu modificãrile ulterioare; Ñ Legea pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 199/1998 privind dreptul absolvenþilor învãþãmântului particular liceal, profesional ºi postliceal de a susþine examenul de finalizare a studiilor la unitãþi similare din învãþãmântul de stat;
78 pentru
Doru Ioan Tãrãcilã
#125433
Domnilor colegi, vã consult dacã aveþi observaþii în legãturã cu Ordonanþa nr. 31/30 ianuarie 2000, prin care a fost ratificat Acordul dintre Guvernul României ºi Guvernul german.
Observaþii în legãturã cu titlul ordonanþei? Nu sunt. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot. Adoptat cu 69 de voturi pentru, unul împotrivã, douã abþineri.
Observaþii în legãturã cu articolul unic al ordonanþei? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.
Adoptat cu 77 de voturi pentru, unul împotrivã, 3 abþineri.
Vot · approved
Nota pentru exercitarea de cãtre senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale asupra urmãtoarelor legi, depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 al. 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale: Ñ Legea pentru aplicarea Acordului dintre statele-pãrþi la Tratatul Atlanticului de Nord ºi celelalte state participante la Parteneriatul pen- tru Pace cu privire la statutul forþelor lor, încheiat la Bruxelles, la 19 iunie 1995; Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 42/1999 pentru completarea Legii sanitare veterinare nr. 60/1974; Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 58/1997 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 25/1995 pri- vind reglementarea organizãrii ºi finanþãrii activitãþii de cercetare-dez- voltare, astfel cum a fost aprobatã ºi modificatã prin Legea nr. 51/1996, cu modificãrile ulterioare; Ñ Legea pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 199/1998 privind dreptul absolvenþilor învãþãmântului particular liceal, profesional ºi postliceal de a susþine examenul de finalizare a studiilor la unitãþi similare din învãþãmântul de stat;
75 pentru
Doru Ioan Tãrãcilã
#126031
Observaþii în legãturã cu articolul unic al legii? Nu sunt. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.
Articolul unic, adoptat cu 70 de voturi pentru ºi 3 abþineri.
Domnilor senatori,
Vot · approved
Nota pentru exercitarea de cãtre senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale asupra urmãtoarelor legi, depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 al. 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale: Ñ Legea pentru aplicarea Acordului dintre statele-pãrþi la Tratatul Atlanticului de Nord ºi celelalte state participante la Parteneriatul pen- tru Pace cu privire la statutul forþelor lor, încheiat la Bruxelles, la 19 iunie 1995; Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 42/1999 pentru completarea Legii sanitare veterinare nr. 60/1974; Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 58/1997 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 25/1995 pri- vind reglementarea organizãrii ºi finanþãrii activitãþii de cercetare-dez- voltare, astfel cum a fost aprobatã ºi modificatã prin Legea nr. 51/1996, cu modificãrile ulterioare; Ñ Legea pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 199/1998 privind dreptul absolvenþilor învãþãmântului particular liceal, profesional ºi postliceal de a susþine examenul de finalizare a studiilor la unitãþi similare din învãþãmântul de stat;
76 pentru
Doru Ioan Tãrãcilã
#126441
Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 54/1999.
Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat! Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive. **Domnul ªtefan Pete Ñ** _secretar de stat în Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei_ **:**
## Mulþumesc.
Ministerul Agriculturii, Ministerul Industriei ºi Ministerul Finanþelor au iniþiat o serie de acte normative care au venit în sprijinul furnizorilor de îngrãºãminte chimice ºi, pentru a veni în sprijinul acestora în aprovizionarea cu substanþe, agenþii economici utilizaþi pentru producerea ºi comercializarea acestora pe bazã de contracte livreazã produsele respective cu plata la recoltarea produselor agricole.
În perioada de livrare a pesticidelor ºi îngrãºãmintelor ºi pânã la încasarea contravalorii acestora, în societãþile comerciale s-a creat un gol de mijloace circulante, fapt pentru care acest sistem care s-a aplicat pe scarã mai restrânsã a ajutat la acoperirea acestora.
Proiectul de lege propune ca T.V.A. ºi impozitul pe profit aferent produselor livrate sã fie achitate de la bugetul de stat, la termenele scadente prevãzute în contractele încheiate cu frunizorii... cu producãtorii agricoli. Asemenea facilitãþi au fost ºi în anul 1997 ºi 1998. Vã mulþumesc.
Doru Ioan Tãrãcilã
#127717
Vã mulþumesc.
Vã rog, domnule preºedinte Oprea Andreiu.
Andreiu Oprea
#127810
## Domnule preºedinte,
Comisia a luat act de poziþia exprimatã de iniþiator. A fost luat în dezbatere ºi pe baza avizelor favorabile primite de la Consiliul Legislativ Ñ care a avizat favorabil proiectul de ordonanþã de urgenþã Ñ, de la Consiliul Economic ºi Social, fãrã observaþii.
Precizãm cã aceastã ordonanþã de urgenþã a fost votatã în ºedinþa din 14 decembrie 1999 în Camera Deputaþilor, în forma transmisã de Guvern. De la Comisia economicã a Senatului am primit aviz favorabil, cu unele amendamente pe care ºi comisia noastrã ºi le-a însuºit, astfel cã noi vã propunem dezbaterea ºi adoptarea acestui proiect de lege cu amendamentele din anexã, care au fost fãcute ºi în comisia noastrã, þinând cont ºi de amendamentele de la Comisia economicã.
Vã mulþumesc.
Doru Ioan Tãrãcilã
#128612
Vã mulþumesc.
La dezbateri generale doreºte vreun domn senator sã ia cuvântul? Doriþi?
Domnul senator Oliviu Gherman, aveþi cuvântul!
Oliviu Gherman
#128784
## Domnule preºedinte,
Domnule secretar de stat,
## Stimaþi colegi,
Una dintre prevederile constituþionale privitoare la ordonanþele de urgenþã este aceea ca ele sã fie prezentate Parlamentului ºi dacã el este cumva în afara sesiunilor, sã fie convocat în sesiune extraordinarã.
Aceastã prevedere nu este arbitrarã ºi nu este o fantezie Ñ dacã vreþi Ñ a legiuitorului, ci este legatã de faptul cã dacã sunt prevederi bugetare introduse în ordonanþã acestea sã poatã fi imediat aprobate, pentru a nu se ajunge la o situaþie în care ne aflãm astãzi Ñ nu numai cu aceasta, ci ºi cu alte ordonanþe Ñ, în care, în ipoteza cã ele nu ar fi aprobate de cãtre Parlament, dintr-o datã ar apãrea o situaþie extrem de neplãcutã a unor plãþi care nu au acoperire prin proiectul de lege.
Vreau sã insist asupra acestui aspect care, dacã vreþi, la prima vedere este strict formal, dar care are o substanþã juridicã remarcabilã, zic eu, ºi în acest moment Ñ din pãcate, aºa cum s-a vãzut în avizul Comisiei economice Ñ legiuitorii sunt, dacã vreþi, cu mâinile prinse în ghilotinã, deoarece nevotarea atrage dupã sine o situaþie nespecificatã în nici o formã a legilor din România.
Rugãmintea mare, adresatã Biroului permanent, ar fi ca pentru toate aceste ordonanþe de urgenþã de acest tip Ñ nu dintre celelalte, deºi acestea au aprobare printr-o lege de abilitare a Guvernului Ñ, care au implicaþii financiare, sã se facã un efort foarte mare ºi sã nu mai treneze, deoarece creãm situaþii imposibile în care Parlamentul este forþat sã ia o decizie care nu totdeauna poate fi în concordanþã cu punctele de vedere ale parlamentarilor.
Vã mulþumesc.
Doru Ioan Tãrãcilã
#130455
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Mulþumesc.
Sunt ºi alte intervenþii? Nu sunt. Trecem la dezbaterea legii. Sunt observaþii în legãturã cu titlul legii? Nu sunt. Îl
Vot · approved
Nota pentru exercitarea de cãtre senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale asupra urmãtoarelor legi, depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 al. 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale: Ñ Legea pentru aplicarea Acordului dintre statele-pãrþi la Tratatul Atlanticului de Nord ºi celelalte state participante la Parteneriatul pen- tru Pace cu privire la statutul forþelor lor, încheiat la Bruxelles, la 19 iunie 1995; Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 42/1999 pentru completarea Legii sanitare veterinare nr. 60/1974; Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 58/1997 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 25/1995 pri- vind reglementarea organizãrii ºi finanþãrii activitãþii de cercetare-dez- voltare, astfel cum a fost aprobatã ºi modificatã prin Legea nr. 51/1996, cu modificãrile ulterioare; Ñ Legea pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 199/1998 privind dreptul absolvenþilor învãþãmântului particular liceal, profesional ºi postliceal de a susþine examenul de finalizare a studiilor la unitãþi similare din învãþãmântul de stat;
72 pentru
Doru Ioan Tãrãcilã
#131005
Art. 1 alin. 1.
Aveþi un prim amendament, domnule preºedinte. Îl susþineþi?
Andreiu Oprea
#131085
Da. Am considerat ca, având în vedere cã anul 1999 a trecut, sã fie valabil acelaºi lucru ºi pentru 2000, pentru contractele cu...
Doru Ioan Tãrãcilã
#131247
Sunt observaþii din partea domnilor senatori? Iniþiatorul, de acord? Sunteþi de acord cu toate amendamentele din raport, ca sã nu vã întreb de fiecare datã?
ªtefan Pete
#131440
## **Domnul ªtefan Pete:**
Acceptat cu 75 de voturi pentru, unul împotrivã ºi douã abþineri.
Introducerea alin. 4. Observaþii? Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.
Vã rog sã votaþi, domnilor senatori.
Acest alin. 4 Ñ nou-introdus de comisie Ñ este votat de plen cu 78 de voturi pentru, 3 împotrivã, 3 abþineri.
Vot · approved
Nota pentru exercitarea de cãtre senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale asupra urmãtoarelor legi, depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 al. 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale: Ñ Legea pentru aplicarea Acordului dintre statele-pãrþi la Tratatul Atlanticului de Nord ºi celelalte state participante la Parteneriatul pen- tru Pace cu privire la statutul forþelor lor, încheiat la Bruxelles, la 19 iunie 1995; Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 42/1999 pentru completarea Legii sanitare veterinare nr. 60/1974; Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 58/1997 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 25/1995 pri- vind reglementarea organizãrii ºi finanþãrii activitãþii de cercetare-dez- voltare, astfel cum a fost aprobatã ºi modificatã prin Legea nr. 51/1996, cu modificãrile ulterioare; Ñ Legea pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 199/1998 privind dreptul absolvenþilor învãþãmântului particular liceal, profesional ºi postliceal de a susþine examenul de finalizare a studiilor la unitãþi similare din învãþãmântul de stat;
67 pentru
ªtefan Pete
#131932
Observaþii în legãturã cu art. 3 din ordonanþã? Nu sunt amendamente din partea comisiei. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.
Art. 3 a fost adoptat cu 75 de voturi pentru ºi 6 abþineri.
Vot · approved
Nota pentru exercitarea de cãtre senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale asupra urmãtoarelor legi, depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 al. 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale: Ñ Legea pentru aplicarea Acordului dintre statele-pãrþi la Tratatul Atlanticului de Nord ºi celelalte state participante la Parteneriatul pen- tru Pace cu privire la statutul forþelor lor, încheiat la Bruxelles, la 19 iunie 1995; Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 42/1999 pentru completarea Legii sanitare veterinare nr. 60/1974; Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 58/1997 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 25/1995 pri- vind reglementarea organizãrii ºi finanþãrii activitãþii de cercetare-dez- voltare, astfel cum a fost aprobatã ºi modificatã prin Legea nr. 51/1996, cu modificãrile ulterioare; Ñ Legea pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 199/1998 privind dreptul absolvenþilor învãþãmântului particular liceal, profesional ºi postliceal de a susþine examenul de finalizare a studiilor la unitãþi similare din învãþãmântul de stat;
70 pentru
ªtefan Pete
#132374
Ne întoarcem la articolul unic al legii.
Vã consult, domnule preºedinte, dacã textul existent, pe care îl propuneþi plenului, este cel corect.
Da. De acord cu toate.
Andreiu Oprea
#132545
Doru Ioan Tãrãcilã
#132575
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Da.
Mulþumesc.
Vot · approved
Nota pentru exercitarea de cãtre senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale asupra urmãtoarelor legi, depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 al. 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale: Ñ Legea pentru aplicarea Acordului dintre statele-pãrþi la Tratatul Atlanticului de Nord ºi celelalte state participante la Parteneriatul pen- tru Pace cu privire la statutul forþelor lor, încheiat la Bruxelles, la 19 iunie 1995; Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 42/1999 pentru completarea Legii sanitare veterinare nr. 60/1974; Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 58/1997 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 25/1995 pri- vind reglementarea organizãrii ºi finanþãrii activitãþii de cercetare-dez- voltare, astfel cum a fost aprobatã ºi modificatã prin Legea nr. 51/1996, cu modificãrile ulterioare; Ñ Legea pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 199/1998 privind dreptul absolvenþilor învãþãmântului particular liceal, profesional ºi postliceal de a susþine examenul de finalizare a studiilor la unitãþi similare din învãþãmântul de stat;
76 pentru
Doru Ioan Tãrãcilã
#132858
Aþi modificat ºi alin. 2?
Andreiu Oprea
#132887
Art. 2 se modificã tot...
Doru Ioan Tãrãcilã
#132944
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Nu. Staþi puþin! Acesta este art. 2.
Vot · approved
Nota pentru exercitarea de cãtre senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale asupra urmãtoarelor legi, depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 al. 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale: Ñ Legea pentru aplicarea Acordului dintre statele-pãrþi la Tratatul Atlanticului de Nord ºi celelalte state participante la Parteneriatul pen- tru Pace cu privire la statutul forþelor lor, încheiat la Bruxelles, la 19 iunie 1995; Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 42/1999 pentru completarea Legii sanitare veterinare nr. 60/1974; Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 58/1997 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 25/1995 pri- vind reglementarea organizãrii ºi finanþãrii activitãþii de cercetare-dez- voltare, astfel cum a fost aprobatã ºi modificatã prin Legea nr. 51/1996, cu modificãrile ulterioare; Ñ Legea pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 199/1998 privind dreptul absolvenþilor învãþãmântului particular liceal, profesional ºi postliceal de a susþine examenul de finalizare a studiilor la unitãþi similare din învãþãmântul de stat;
78 pentru
Doru Ioan Tãrãcilã
#133223
Art. 2. De asemenea, comisia noastrã ne propune un amendament. Iniþiatorul este de acord. Sunt mai multe amendamente, de fapt.
Primul amendament este la alin. 2. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.
Acceptat cu 74 de voturi pentru, douã împotrivã, douã abþineri.
Dupã alin. 2 propuneþi introducerea unui alineat nou, alin. 3. Sunt observaþii asupra acestuia? Nu sunt. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.
Doru Ioan Tãrãcilã
#133626
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Vã rog sã observaþi cã nu aveþi nici un amendament la textul legii, deºi aþi modificat cu 5 amendamente ordonanþa. Eu pot sã supun plenului în varianta în care a venit de la Camera Deputaþilor.
Andreiu Oprea
#133870
## **Domnul Andreiu Oprea:**
Cu modificãrile...
Doru Ioan Tãrãcilã
#133934
La articolul unic în partea finalã se impune a fi fãcut, din partea comisiei, un amendament care sã prevadã completãrile sau modificãrile fãcute de dumneavoastrã. Acesta este text de lege, nimeni nu are voie sã intervinã nici cu creionul, nici cu bisturiul.
Andreiu Oprea
#134228
Da. Aveþi dreptate, putem sã o facem acum.
Doru Ioan Tãrãcilã
#134302
Vã rog.
Andreiu Oprea
#134346
## **Domnul Andreiu Oprea:**
Deci ”articolul unic, cu modificãrile de la art. 1 alin. 1, art. 2 alin. 2, 3 ºi 4.ÒÉ
Andreiu Oprea
#134475
... care, de fapt, au fost votate.
Doru Ioan Tãrãcilã
#134511
Care este textul, vã rog, ca sã ne pronunþãm exact asupra lui ºi sã fie inclus în textul legii?
Andreiu Oprea
#134643
”Articol unic Ñ Se supune Parlamentului spre adoptare proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 54/1999 privind asigurarea unor facilitãþi furnizorilor de îngrãºãminte chimice ºi de uz fitosanitar, cu completãrile...
Doru Ioan Tãrãcilã
#134921
Renunþaþi la partea ”publicatã în Monitorul OficialÒ?
Andreiu Oprea
#135011
...enunþate la art. 1 alin. 1, art. 2 alin. 2, 3 ºi 4.Ò
Doru Ioan Tãrãcilã
#135098
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Este o variantã greºitã. Nu poate fi aceasta prinsã într-un text de lege, domnule preºedinte al Comisiei de buget-finanþe!
Doru Ioan Tãrãcilã
#135269
Stimaþi colegi, ca sã ieºim din impas, cred cã putem face un text, pãstrând ceea ce este în prezent în articolul unic ºi prevãzând în continuare: ”cu urmãtoarele modificãriÒ.
Andreiu Oprea
#135447
Domnule preºedinte, acum... Compartimentul de tehnicã-legislativã poate sã...
Doru Ioan Tãrãcilã
#135556
Sunteþi în eroare, domnule preºedinte. Vã rog sã nu susþineþi în plenul Senatului aceastã chestiune pe care am auzit-o. Sper ca niciodatã Compartimentul de tehnicã legislativã sã nu-ºi permitã sã adauge nici cel puþin o virgulã la un text de lege.
Da, vã rog, domnul senator Solcanu.
Cã am mai auzit povestea asta cu posibilitatea pentru unii sã modifice legea!
Ion Solcanu
#135956
Domnule preºedinte,
Fireºte cã aici departamentul sau compartimentul tehnic nu are absolut nici o vinã ºi nu are dreptul de imixtiune.
Eu propun ca acest proiect de lege sã fie retrimis la comisie ºi sã revinã cu el în Senat în forma în care poate sã fie supus aprobãrii ºi discutãrii, în primul rând, plenului Senatului.
Doru Ioan Tãrãcilã
#136309
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Domnule senator, vã rog sã-mi permiteþi! Noi suntem senatori care putem sã facem un text de lege imediat. Dacã vrem, sigur cã da! Astãzi se pare cã nu vrem. Eu vã propun totuºi sã vrem, chiar dacã Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci avea datoria, potrivit Regulamentului Senatului, în momentul în care a acceptat cinci amendamente la o ordonanþã, sã refacã textul proiectului de lege. Putem sã-l facem.
## **Domnul Ion Solcanu**
Doru Ioan Tãrãcilã
#136789
**:**
Nu putem, domnule preºedinte, pentru cã suntem în salã 30 de senatori.
Doru Ioan Tãrãcilã
#136869
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Ca sã facem un text de lege este suficient unul singur, domnule.
Vã rog sã faceþi o propunere, cã imediat...
Deci, este simplu. În loc de punct punem virgulã ºi spunem doar ”cu urmãtoarele modificãriÒ ºi prezentãm cele patru, cinci amendamente care au fost acceptate.
Deci aº atrage atenþia comisiei sã prezinte, în viitor, în mod corect amendamentele la proiectele de lege.
Vã rog,
Vot · Amânat
Nota pentru exercitarea de cãtre senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale asupra urmãtoarelor legi, depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 al. 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale: Ñ Legea pentru aplicarea Acordului dintre statele-pãrþi la Tratatul Atlanticului de Nord ºi celelalte state participante la Parteneriatul pen- tru Pace cu privire la statutul forþelor lor, încheiat la Bruxelles, la 19 iunie 1995; Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 42/1999 pentru completarea Legii sanitare veterinare nr. 60/1974; Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 58/1997 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 25/1995 pri- vind reglementarea organizãrii ºi finanþãrii activitãþii de cercetare-dez- voltare, astfel cum a fost aprobatã ºi modificatã prin Legea nr. 51/1996, cu modificãrile ulterioare; Ñ Legea pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 199/1998 privind dreptul absolvenþilor învãþãmântului particular liceal, profesional ºi postliceal de a susþine examenul de finalizare a studiilor la unitãþi similare din învãþãmântul de stat;
Doru Ioan Tãrãcilã
#137339
## **Domnul Ion Solcanu**
Doru Ioan Tãrãcilã
#137377
**:**
Vi-l însuºiþi?
Doru Ioan Tãrãcilã
#137401
Nu... L-am propus eu personal. Deci vã rog sã se menþioneze în stenogramã cã am fãcut acest amendament.
Deci vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra amendamentului propus la articolul unic din proiectul de lege. Adoptat în unanimitate, cu 74 de voturi.
Andreiu Oprea
#137691
Þin sã vã mulþumesc, domnule preºedinte. Se vede operativitatea unui jurist ºi chiar v-aº expune acest impediment...
Doru Ioan Tãrãcilã
#137839
Nu ... mulþumesc. Sã nu mã lãudaþi, cã m-aþi lãudat în altã parte.
Andreiu Oprea
#137942
... Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci nu este dotatã cu nici un jurist.
Doru Ioan Tãrãcilã
#138050
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Deci m-aþi lãudat în altã parte... Vã mulþumesc, sã nu mã lãudaþi în plen. Nu mi-am fãcut decât datoria de parlamentar.
Deci
Vot · approved
Nota pentru exercitarea de cãtre senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale asupra urmãtoarelor legi, depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 al. 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale: Ñ Legea pentru aplicarea Acordului dintre statele-pãrþi la Tratatul Atlanticului de Nord ºi celelalte state participante la Parteneriatul pen- tru Pace cu privire la statutul forþelor lor, încheiat la Bruxelles, la 19 iunie 1995; Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 42/1999 pentru completarea Legii sanitare veterinare nr. 60/1974; Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 58/1997 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 25/1995 pri- vind reglementarea organizãrii ºi finanþãrii activitãþii de cercetare-dez- voltare, astfel cum a fost aprobatã ºi modificatã prin Legea nr. 51/1996, cu modificãrile ulterioare; Ñ Legea pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 199/1998 privind dreptul absolvenþilor învãþãmântului particular liceal, profesional ºi postliceal de a susþine examenul de finalizare a studiilor la unitãþi similare din învãþãmântul de stat;
84 pentru
Vot · approved
Nota pentru exercitarea de cãtre senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale asupra urmãtoarelor legi, depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 al. 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale: Ñ Legea pentru aplicarea Acordului dintre statele-pãrþi la Tratatul Atlanticului de Nord ºi celelalte state participante la Parteneriatul pen- tru Pace cu privire la statutul forþelor lor, încheiat la Bruxelles, la 19 iunie 1995; Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 42/1999 pentru completarea Legii sanitare veterinare nr. 60/1974; Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 58/1997 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 25/1995 pri- vind reglementarea organizãrii ºi finanþãrii activitãþii de cercetare-dez- voltare, astfel cum a fost aprobatã ºi modificatã prin Legea nr. 51/1996, cu modificãrile ulterioare; Ñ Legea pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 199/1998 privind dreptul absolvenþilor învãþãmântului particular liceal, profesional ºi postliceal de a susþine examenul de finalizare a studiilor la unitãþi similare din învãþãmântul de stat;
88 pentru
Din salã
#138500
Trebuie sã trecem la întrebãri ºi interpelãri!
Doru Ioan Tãrãcilã
#138565
Dar de ce vã grãbiþi? Am promis pânã la 18,15. Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul Legii pentru aprobarea ordonanþei... Dar nu-l vãd pe domnul Triþã Fãniþã.
Cred cã... ÎI susþineþi dumneavoastrã?
Deci proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 31/1999 privind aprobarea primei de export la grâu ºi porumb boabe.
Vã rog, aveþi cuvântul din partea ministerului! Vã rog.
ªtefan Pete
#138993
## **Domnul ªtefan Pete:**
Susþinerea, prin subvenþii extrem de modeste, a costurilor la cultura grâului ºi porumbului ºi cererea scãzutã...
Doru Ioan Tãrãcilã
#139158
Vã mulþumesc.
Dacã la dezbateri generale sunt domni senatori care doresc sã ia cuvântul? Dacã nu sunt, sã trecem la dezbaterea pe articole.
Observaþii în legãturã cu titlul legii?
Se pare cã suntem o forþã.
Ioan Creþu
#139404
Imediat!
Doru Ioan Tãrãcilã
#139441
Vã rog.
Ioan Creþu
#139485
Revenim în forþã imediat.
Doru Ioan Tãrãcilã
#139539
Doru Ioan Tãrãcilã
#139574
Nu vã bucuraþi... legat de aceastã ordonanþã! Lãsaþi-i sã se bucure pe cei care au primit primã la export!
ªtefan Pete
#139717
Exact!
Doru Ioan Tãrãcilã
#139753
Vã rog.
ªtefan Pete
#139797
... creeazã un avantaj favorabil concurenþei externe. Prin urmare, Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei, pentru a stimula exportul românesc de grâu, de porumb, cât ºi pentru a se acoperi cheltuielile legate de achiziþionarea grâului ºi a porumbului, pregãtirea ºi derularea exportului, a venit cu acest proiect de lege ºi s-a impus ca exportatorul sã primeascã o primã de la bugetul statului de 350.000 de lei pe tona de grâu ºi 400.000 lei pe tona de porumb.
Aceste sume au rezultat în urma calculaþiilor, þinând cont de preþul mondial, la acel moment, al grâului ºi porumbului, cât ºi de costurile interne pentru producþie ºi achiziþionarea acestora.
Suma necesarã pentru acoperirea acestor prime de export a fost asiguratã prin bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei pe anul 1999.
Doru Ioan Tãrãcilã
#140648
Vã mulþumesc.
Domnul senator Creþu, vã rog.
Ioan Creþu
#140729
## **Domnul Ioan Creþu:**
## Domnule preºedinte,
Domnule secretar de stat,
Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã a dat aviz favorabil ºi propune Senatului, pentru dezbatere ºi adoptare, acest proiect de lege.
## Domnilor senatori...
Ioan Creþu
#141042
Imediat! Dupã ce votãm titlul, sã nu....
Deci, cu 63 de voturi pentru, 6 voturi împotrivã ºi
- 4 abþineri, titlul legii a fost adoptat.
Are cuvântul domnul senator Solcanu.
Ion Solcanu
#141221
Domnule preºedinte de ºedinþã, îmi cer scuze, pentru cã aº fi dorit sã intervin un pic la dezbateri generale. Dacã îmi îngãduiþi sã pun o întrebare domnului secretar de stat.
Doru Ioan Tãrãcilã
#141425
Cum sã nu? Articolul unic, practic, priveºte întreaga ordonanþã. Puteþi sã întrebaþi.
Ion Solcanu
#141547
Aº dori sã-l întreb pe domnul secretar de stat dacã ºtie ce cantitãþi de grâu ºi de porumb s-au exportat din România de la 1 decembrie ºi pânã astãzi.
Doru Ioan Tãrãcilã
#141727
Dar aceastã ordonanþã prevede anul 1999!
ªtefan Pete
#141804
Deci la execuþia ordonanþei vã referiþi. Date exacte nu vã pot da...
Ion Solcanu
#141902
Nu... pânã la sfârºitul anului 1999.
ªtefan Pete
#141968
Nu vã pot da datele exacte ... ca sã nu spun altceva.
Ion Solcanu
#142051
Vã mulþumesc.
Doru Ioan Tãrãcilã
#142093
În aceastã situaþie, ne pare rãu. Cred cã informaþia dumneavoastrã era extrem de importantã pentru Senatul României ºi pentru oricare dintre senatori, motiv pentru care nu mergem mai departe cu dezbaterea. Vã rugãm ca data viitoare sã prezentaþi date exacte, câte mii de tone s-au exportat în cursul anului 1999 pe baza acestei ordonanþe.
## Vã mulþumesc.
Domnilor senatori, suspendãm dezbaterile ºi continuãm cu ultimul punct înscris în ordinea de zi: ”Întrebãri ºi interpelãriÒ.
Nu se poate sã nu ºtiþi efectele unei legi, domnule secretar de stat!
Invit pe domnii senatori sã-ºi ocupe locurile, iar pe ceilalþi, dacã ne pãrãsesc ºi nu doresc sã mai fie prezenþi, sã o facã în liniºte.
Invit reprezentanþii Grupului parlamentar P.D.S.R., care au de formulat întrebãri ºi interpelãri. Vã rog, domnilor senatori. Domnul senator Ion Vasile, domnul senator Popa Virgil.
Aveþi cuvântul, domnule senator Popa! Interpelarea este adresatã Ministerului Funcþiei Publice sau ...?
Virgil Popa
#143107
Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei.
Doru Ioan Tãrãcilã
#143179
Da, Ministerului Agriculturii. Vã rog.
Virgil Popa
#143254
## Domnule preºedinte,
## Domnilor colegi,
Interpelarea mea este adresatã domnului ministru al agriculturii ºi alimentaþiei Ioan Avram Mureºan.
Din luna iulie 1999, Guvernul României a adoptat, prin hotãrâre, strategia naþionalã de privatizare. În cadrul acestei strategii a fost cuprinsã ºi Societatea Naþionalã ”Tutunul RomânescÒ, iar la pagina 9 a aceluiaºi act normativ, respectiv Hotãrârea Guvernului nr. 563/1999, se precizeazã cã Societatea Naþionalã ”Tutunul RomânescÒ va fi privatizatã prin:
1. Vânzarea pachetului majoritar de acþiuni cãtre un investitor interesat, capabil sã investeascã ºi sã menþinã cota societãþii pe piaþa internã ºi externã.
2. Vânzarea de acþiuni pe piaþa de capital.
Din cele relatate de presã, dar ºi din sesizãrile scrise, depuse la Comisia pentru sesizarea abuzurilor ºi petiþii din Senat, rezultã cã Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei a încheiat un contract de consultanþã în vederea privatizãrii cu un consorþiu condus de ABN AMRO SECURITIES România, schimbat apoi cu consorþiul ABN AMRO LIMITED Anglia.
Trecând peste aceste abuzuri, care fac obiectul cercetãrii comisiei sus-amintite, nu înþelegem totuºi de ce, dupã prezentarea de cãtre consorþiu a raportului final de evaluare, ministrul agriculturii ºi alimentaþiei nu a supus dezbaterii Guvernului strategia concretã de privatizare a
acestui important monopol al statului, una din cele mai rentabile industrii din agriculturã.
Informez plenul Senatului cã în Societatea Naþionalã ”Tutunul RomânescÒ sunt incluse ºase fabrici de þigarete, opt fabrici de fermentare ºi o staþiune de cercetare ºi cã aici îºi desfãºoarã activitatea peste cinci mii de salariaþi.
Aceastã societate a realizat în anul 1999 o cifrã de afaceri de peste 2.400 de miliarde lei, din care peste 55% sunt fonduri care merg la bugetul statului.
Dupã cum bine ºtim din informaþiile furnizate televizat de ministrul agriculturii, administratorul acestei societãþi este prietenul domnului ministru Mureºan, cetãþeanul german de origine românã Nicolae Hotea, care este remunerat cu un salariu lunar de 10.500 de dolari, în timp ce salariul mediu în Societatea Naþionalã ”Tutunul RomânescÒ este de 1.200.000 de lei, iar cifra de afaceri a acestei societãþi comerciale pe primele douã luni, raportatã la aceeaºi perioadã a anului precedent, a scãzut vertiginos, fãcând, practic, sã scadã atractivitatea societãþii la privatizare.
Doru Ioan Tãrãcilã
#146273
## Vã mulþumesc.
Domnul senator Ion Vasile Ñ Grupul parlamentar P.D.S.R. Aveþi cuvântul!
Vasile Ion
#146399
Domnule preºedinte,
## Domnilor colegi,
Aº avea douã întrebãri scurte, una adresatã domnului prim-ministru, în dorinþa de a ne preciza, de data asta, printr-o hotãrâre de Guvern, momentul, mai exact data alegerilor locale.
Întrucât se pare cã existã o teamã visceralã a unor partide de acest moment, dar, totuºi, þinând cot de faptul cã trãim într-o societate liberã ºi democratã, cred cã lucrul esenþial este sã nu se încalce legea. ªi atunci, în mod expres, solicit actul normativ care sã fixeze în timp momentul acestor alegeri, probabil acea hotãrâre de Guvern care sã fixeze ceea de Domnia sa, verbal, a declarat, cã în 4 iunie vor fi alegeri.
A doua întrebare este adresatã preºedintelui F.P.S., în care îl întreb: cum este posibil în România ca un cetãþean sã cumpere de la F.P.S. Buzãu Ñ ºi am sã pot sã nominalizez câteva societãþi: SEVAVOMEC Buzãu, STAS Buzãu, TRANSMAR Buzãu, MAT Scãieni ºi se pare cã acum FORAJ Berca, societãþi care au capital social în jur de 50 de miliarde de lei Ñ deci, cum este posibil ca, în termen de mai puþin de un an de zile, o persoanã fizicã, membru P.N.Þ.C.D., sã cumpere asemenea valori? Sau dacã procedura de suveicã Ñ garantez o societate cu alta pe care am cumpãrat-o ºi nu am plãtit-o, în urmã cu o lunã Ñ funcþioneazã în România, atunci domnul Radu Sârbu sã ne explice ºi nouã cum este cu acest sistem.
Doru Ioan Tãrãcilã
#147783
Insistaþi în întrebare? Vi s-a rãspuns din salã, de cãtre un coleg, nu am reþinut ce zonã.
Vasile Ion
#147910
Nu cunosc din ce zonã mi s-a rãspuns, dar eu doresc un rãspuns autorizat, domnule preºedinte. Mulþumesc.
Doru Ioan Tãrãcilã
#148043
Mulþumesc.
Dacã domnul senator Bucur este prezent... Nu este? Deci, din partea Grupului parlamentar P.D., domnul senator Justin Tambozi. Aveþi cuvântul!
Justin Tambozi
#148233
## Domnule preºedinte,
Interpelarea mea este adresatã domnului ministru Nicolae Noica ºi se referã la o acþiune pe care a întreprins-o Primãria Municipiului Cãlãraºi. Obiectul interpelãrii îl pronunþ acum.
Vã aduc la cunoºtinþã cã am fost sesizat printr-o adresã, pe care o anexez în copie, de cãtre GENERAL CONCEF S.R.L. Cãlãraºi, cã Ministerul Lucrãrilor Publice ºi Amenajãrii Teritoriului a iniþiat angajarea unui credit extern de 340 milioane dolari S.U.A. pentru construirea de locuinþe, alimentarea cu apã ºi pietruire de drumuri.
Se reþine cã în cursul lunii februarie 2000 s-a trecut la o defalcare pe judeþele þãrii a acestui fond, revenind fiecãruia în medie peste 200 miliarde lei. Ceea ce surprinde este faptul cã judeþului Cãlãraºi nu i s-a repartizat absolut nimic, determinând o defavorizare gravã pentru un stat care se vrea a se numi stat de drept.
Cum explicaþi o asemenea hotãrâre, care este inechitabilã ºi total nerealistã?
Interpelarea mea vine spre binele societãþii civile ºi de aceea socotesc cã acest apel al GENERAL CONCEF S.R.L. este corect ºi manifestarea dorinþei corectãrii erorii este bine venitã.
Pe aceastã cale îmi exprim convingerea cã veþi proceda ca atare, fapt pentru care vã mulþumesc în numele locuitorilor judeþului Cãlãraºi.
Trebuie sã spun cã acum câteva minute am primit rãspunsul în scris din partea secretarului de stat, care este aici, prezent, l-am analizat, mi-am dat seama cã justificãrile cu care a venit sunt reale. Urmeazã ca pe par-
curs sã avem un alt dialog, sã vedem dacã vor exista alte posibilitãþi în vederea susþinerii acestei cerinþe exprese a celor din Cãlãraºi.
Vã mulþumesc.
Doru Ioan Tãrãcilã
#149915
Vã mulþumesc.
Vã rog ca rãspunsul sã fie lãsat ºi pentru stenogramã.
Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naþional Liberal, domnul senator Alexandru Popovici.
Alexandru Popovici
#150121
Interpelarea mea este adresatã Ministerului Afacerilor Externe, domnului ministru Petre Roman, ºi o fac în calitatea mea de preºedinte al delegaþiei României la Adunarea Parlamentarã pentru Cooperare Economicã în Zona Mãrii Negre ºi în calitate de vicepreºedinte al Adunãrii Parlamentare a Mãrii Negre.
La Sesiunea Adunãrii Generale a Adunãrii Parlamentare pentru Cooperare Economicã în Zona Mãrii Negre, desfãºuratã la Kiev în data de 2.12.1999, la iniþiativa delegaþiei României ºi a Republicii Moldova, s-a adoptat în unanimitate o declaraþie în sprijinul eliberãrii lui Ilie Ilaºcu.
Adunarea Parlamentarã pentru Cooperare Economicã în Zona Mãrii Negre cuprinde 11 þãri: Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, România, Federaþia Rusã, Turcia ºi Ucraina, iar unanimitatea obþinutã a reflectat, printre altele, ºi ideea de solidaritate parlamentarã.
Prin scrisoarea cu nr. 33/36 din data de 18.01.2000, v-am pus la dispoziþie acest document, cu speranþa cã îl veþi utiliza în demersurile pe care Ministerul Afacerilor Externe le va considera necesare.
Deoarece în timpul care a trecut de la aceastã datã nu am primit nici o informaþie, iar opinia publicã ºi numeroºi parlamentari manifestã în permanenþã interes pentru cazul Ilaºcu, revin cu prezenta interpelare, în urma cãreia doresc sã aflu cum aþi utilizat documentul pe care vi l-am pus la dispoziþie Ñ ºi pe care îl anexez din nou Ñ ºi ce demersuri aþi întreprins pentru rezolvarea acestei probleme.
Voi înmâna domnului ministru Ungureanu, de faþã, interpelarea ºi anexa.
Doru Ioan Tãrãcilã
#151729
Vã mulþumim, domnule senator.
Domnul senator Tiberiu Vladislav. Aveþi cuvântul!
Tiberiu Vladislav
#151846
Sunt douã întrebãri pe care le adresez domnului Petre Roman.
## Stimate domnule ministru,
Prima întrebare: din ce motive a fost eliminatã de pe ordinea de zi a Comisiei mixte guvernamentale românoungare din 1999 problema recuperãrii de cãtre statul român a patrimoniului Fundaþiei ”GojduÒ? A doua întrebare: de ce nici pânã la aceastã orã nu s-a constituit Comisia mixtã de expertizã a patrimoniului fundaþiei, convenitã între cele douã ministere de resort?
Fac aici o remarcã. De câteva zile, presa maghiarã, indiferent de culoarea politicã, loveºte în statul român, vizavi de poluarea Tisei, Jiului, Mãrii Negre ºi aºa mai departe ºi noi stãm ºi ne uitãm. Mulþumesc.
Doru Ioan Tãrãcilã
#152553
Nu îmi este foarte clar, dar... Deci domnul senator Alexandru Mortun.
Alexandru Ioan Mortun
#152659
Actuala interpelare este adresatã domnului prim-ministru Mugur Isãrescu ºi doamnei Smaranda Dobrescu, ministru al muncii ºi protecþiei sociale, ºi este legatã de problema extrem de importantã Ñ consider eu Ñ privind valoarea alocaþiilor de stat pentru copii.
Pentru a exista, cât de cât, o protecþie socialã realã pentru copiii din România, pentru ca sute de mii de pãrinþi sã nu mai fie umiliþi material, vã întreb: când are de gând Guvernul României sã mãreascã valoarea acestui ajutor social pentru tânãra generaþie?
La ce sumã va ajunge valoarea acesteia, ºtiind cã actuala sumã a rãmas nemodificatã de doi ani, timp în care rata inflaþiei a depãºit 50 %?
Eu sper cã raþiunea va triumfa ºi cã se vor aloca fondurile necesare mãririi alocaþiei prin noua lege a bugetului de stat. În caz contrar, vã atenþionez, domnilor miniºtri, cã vã asumaþi o grea ºi de neiertat rãspundere, nu numai politicã, faþã de cei mai nevinovaþi ºi cinstiþi locuitori ai acestei þãri, de fapt, singurii cinstiþi Ñ copiii.
Doru Ioan Tãrãcilã
#153705
Vã mulþumesc, domnule senator.
Din partea Grupului Parlamentar P.N.Þ.C.D. domnul senator Ioan Moisin.
Ioan Moisin
#153844
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Interpelarea mea este adresatã Ministerului Culturii ºi are ca obiect problema salarizãrii la Muzeul Naþional de Artã al României.
Domnule ministru,
Colecþiile Muzeului Naþional de Artã al României numãrã în ansamblu 100.000 de piese, patrimoniu ºi custodii în domeniile artei româneºti ºi universale ºi al artelor decorative.
Colectivul muzelului are cei mai mulþi ºi cei mai specializaþi profesioniºti ai domeniului, de talie naþionalã, a cãror pregãtire a necesitat ani de muncã ºi de experienþã. Activitatea lor se circumscrie unei vaste cercetãri de naturã enciclopedicã, studiului artei româneºti ºi strãine, fiind coroboratã cu datele ºtiinþelor auxiliare ºi a celor mai noi metode de conservare ºi restaurare a operelor de artã.
Datoritã distrugerilor la care au fost supuse în decembrie 1989 atât clãdirea muzeului, cât ºi colecþiile sale, precum ºi lipsei unui buget adecvat ºi corect eºalonat, muzeul nu a putut sã-ºi deschidã timp de 10 ani porþile, patrimoniul sãu rãmânând, practic, necunoscut tinerilor.
În aceastã situaþie, colectivul muzelului a înþeles sã-ºi canalizeze eforturile spre conservarea partimoniului ºi sã suplineascã lipsa expunerii permanente prin expoziþii temporare.
Salariaþii Muzelului Naþional de Artã al României se confruntã cu inflaþia ºi cu bugetul exterm de mic. Din pãcate, datoritã lipsei de transparenþã ºi a unei defectuoase activitãþi de management, bugetul, pe cât este de mic, pe atât este de prost distribuit. Se apreciazã de cãtre specialiºtii muzeului cã banii care vin de la buget sunt investiþi în proiecte fãrã rezonanþã, dar foarte costisitoare ºi fãrã un impact concret asupra activitãþii desfãºurate de muzeu.
Dacã în exterior imaginea muzeului este foarte atent elaboratã, în interior nu existã interes pentru realizarea unor proiecte de eficientizare a muncii pentru a putea face faþã salariilor nemajorate de ani de zile. Comparativ, alte muzee mai mici au reuºit sã asigure personalului salarii duble sau chiar triple.
Astfel, la Muzeul Naþional de Artã, un muzeograf categoria 1 A, cu vechime de peste 20 de ani, are salariul de bazã 1.100.000 de lei, un conservator cu studii superioare, cu vechime de peste 4 ani Ñ 892.000 de lei, un conservator cu studii medii, cu o vechime de peste 10 ani Ñ 719.000 lei, iar un supraveghetor cu o vechime de 7 ani Ñ 700.000 de lei.
Doru Ioan Tãrãcilã
#156972
Domnul senator Ioan Burghelea Ñ Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D.
Ioan Burghelea
#157070
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Voi adresa câte trei întrebãri Ministerului Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului, ºi anume:
1. Care sunt pagubele înregistrate ca urmare a inundaþiilor, alunecãrilor de teren ºi a altor evenimente naturale de forþã majorã în anii 1997, 1998 ºi 1999? 2. Cât ar costa punerea în aplicare a unui program de regularizare a râurilor Mureº, Olt, Siret, Someº, Dâmboviþa, Siriu ºi altele, pentru a evita pierderile anuale, din fiecare primãvarã ºi toamnã, în urma inundaþiilor?
3. Dacã, în afarã de resurse financiare restrânse, nu cumva marile pierderi se datoreazã uneori ºi lipsei de expertizã (specialiºti în domeniu), precum ºi unor neglijenþe locale?
4. Ce are de gând sã facã Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului, având în vedere cã, la o observare atentã, pagubele din aceºti patru ani sunt mai mari decât ar fi costat un program de talie guvernamentalã pentru a evita asemenea evenimente?
În ce priveºte Ministerul Funcþiei Publice, amintesc cã, în perioada 2Ð3 martie a.c., la Târgu-Mureº a avut loc Adunarea Generalã a Federaþiei Municipiilor din România. Cu aceastã ocazie, s-au dezbãtut problemele cu care se confruntã autoritãþile locale, în special cele legate de Ordonanþa nr. 216/1999, Ordonanþa nr. 122/1999 ºi Ordonanþa nr. 106.
S-a arãtat cã pentru bugetul de anul acesta vor fi dificultãþi ºi mai mari, mai ales în municipiile mai mici.
Întrebãrile pe care le-am primit de la cei ce au participat la aceastã întrunire sunt urmãtoarele:
1. Dacã la nivelul ministerului existã o situaþie a unitãþilor administrativ-teritoriale cu probleme deosebite, respectiv dacã se cunoaºte câte comune vor avea un deficit între 35Ñ50% faþã de anul precedent?
2. Dacã se are în vedere de cãtre Ministerul Funcþiei Publice o întâlnire cu reprezentanþii Federaþiei Municipiilor, reprezentanþii Consiliilor judeþene ºi ai Consiliilor locale, în vederea gãsirii unor soluþii pentru bugetul anului 2000?
3. Dacã în legãturã cu aplicarea Ordonanþei nr. 102/1999 privind protecþia specialã ºi încadrarea persoanelor cu handicap ºi însoþirii acestora s-a avut în vedere încã o sursã de venit, pentru ca autoritãþile locale sã poatã face faþã acestor probleme? Vã mulþumesc.
Doru Ioan Tãrãcilã
#159329
Domnul senator Petre Caraman Ñ Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D. Nu aveþi întrebãri? Eraþi trecut aici ºi de aceea v-am nominalizat.
Domnul senator Ioan Ardelean, aveþi cuvântul! Interpelarea este adresatã Ministerului Agriculturii sau domnului ministru?
Ioan Ardelean
#159617
Dacã nu este domnul ministru, nu mai este incendiarã, dar o facem. Am ºi primit rãspunsul scris, totuºi, eu o adresez, problema de fond fiind problema Regiei Autonome de Îmbunãtãþiri Funciare Ñ Sucursala Alba.
Într-o recentã circularã a Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei se revine asupra unei intenþii de restructurare, circularã care, în anexa 2, face o precizare expresã referitoare la numãrul ºi numele judeþelor care vor deþine pe mai departe sucursale de societãþi naþionale de îmbunãtãþiri funciare, S.A. Spre surprinderea noastrã,
Sucursala Ivalva nu mai apare în anumite anexe. Spuneam surprindere, pentru cã tema a mai fost în discuþie în septembrie 1998, când argumentele avansate atunci pentru menþinerea acestei unitãþi au clarificat necesitatea absolutã a acesteia pe teritoriul judeþului Alba.
Domnule ministru, vã aducem din nou la cunoºtinþã cã judeþul Alba este unul dintre acele judeþe care, anual, este nevoit sã suporte cu mare dificultate excesul de umiditate rezultat din precipitaþii care, la rândul lor, genereazã inundaþii repetate, ce uneori îmbracã un caracter catastrofal, de-a lungul marilor cursuri de apã ce ne strãbat judeþul: Mureºul, Târnava Mare, Târnava Micã, Sebeºul, Ampoiul ºi altele mai mici, dar foarte capricioase ºi violente.
Inundaþiile, ca fenomene ce se produc cu regularitate ºi mare frecvenþã în zonele montane ºi de luncã, aduc grave prejudicii, prin distrugerea gospodãriilor, pierderi mari de producþie vegetalã, producþie care, pentru mulþi locuitori, reprezintã principala sursã de existenþã, sursã de hranã ºi venit.
În vederea prevenirii ºi înlãturãrii acestor efecte negative, ce vizeazã direct mari colectivitãþi de oameni, apreciem cã prezenþa R.A.I.F. în judeþul Alba este imperativã.
De aceea, domnule ministru, vã solicitãm intervenþia imediatã ºi fermã pentru ca Sucursala Regiei Autonome de Îmbunãtãþiri Funciare Alba sã rãmânã statornicã în judeþul Alba, acolo unde intervenþiile amintitei regii sunt de neînlocuit.
Am primit rãspunsul. Nu suntem noi întru totul mulþumiþi, dar, probabil, vom reveni asupra acestei situaþii.
Doru Ioan Tãrãcilã
#161753
Da, mulþumesc.
Domnul senator Matei Boilã, independent.
Matei Boilã
#161846
Domnule preºedinte,
Interpelarea mea se adreseazã Ministerului de Interne ºi Ministerului de Justiþie.
Pe data de 12.03.2000, conform informaþiilor apãrute în presã, la ”Sexy ClubÒ, str. 13 Septembrie Ñ Bucureºti, în prezenþa a circa 50 de persoane, un cuplu, bãrbat ºi femeie, a sãvârºit un act sexual.
Aºa cum era firesc, acest act, fãcut cunoscut prin mass-media, a produs o reacþie puternicã, inclusiv un scandal în rândurile unei categorii largi de oameni pentru care aceasta reprezintã o încãlcare gravã a bunelor moravuri.
Indiferent de discuþia privind pericolul social ºi rãul pe care astfel de fapte îl provoacã societãþii, constatãm cã legislaþia noastrã penalã le pedepseºte.
Citez, dacã mai este vreun dubiu, art. 321 din Codul penal: ”Fapta persoanei care, în public, sãvârºeºte acte sau gesturi, profereazã cuvinte ori expresii prin care se aduce atingere bunelor moravuri sau se produce scandal public se pedepseºte cu închisoare de la trei luni la doi ani sau cu amendãÒ. Întrucât fapta menþionatã s-a produs în public ºi caracterul infracþional este evident, organele de urmãrire penalã, fie din Poliþie, fie de la Parchet, aveau obligaþia sã intervinã, nu sã mimeze de ochii lumii aceastã intervenþie.
Consider cã lipsa de reacþie eficientã ºi serioasã a acestor organe este un fapt deosebit de grav, cu urmãri dezastruoase pentru societatea noastrã, ºi aºa supusã, în ultima vreme, unor agresiuni din ce în ce mai nocive ºi manifeste.
Cer Ministerului de Interne ºi Ministerului de Justiþie sã intervinã pentru a repara imediat situaþia, iniþiind ancheta penalã ºi, eventual, extinzând cercetãrile asupra celor care nu ºi-au fãcut datoria la timp.
Domnule preºedinte, rãspunsul din partea Ministerului de Justiþie, care informeazã cã s-a început urmãrirea penalã...
Doru Ioan Tãrãcilã
#163669
Nu, lãsaþi-l, lãsaþi-l, vã rog, pe domnul secretar de stat Baias sã rãspundã cum a reacþionat organul în legãturã cu aceastã chestiune...
- Domnul senator Boilã dorea sã prezinte ºi rãspunsul
- ºi am spus cã...
- Da... Nu sunteþi mulþumit, bãnuiesc...
Matei Boilã
#163963
Nu... Nu... Sunt mulþumit cu rãspunsul din partea...
Doru Ioan Tãrãcilã
#164045
Dar cu acþiunea...
Matei Boilã
#164100
Ministerul de Justiþie nu putea sã facã altceva decât asta... Însã am toate rezervele în ceea ce priveºte...
Doru Ioan Tãrãcilã
#164238
Ba... putea sã facã multe...
Dumneavoastrã aþi putea sã vã aduceþi aminte de ceea ce s-a întâmplat în 1995 la ”Sexy ClubÒ!
Dacã domnul secretar de stat Baias doreºte sã ne explice cum a reacþionat fie organul de Poliþie, fie instanþa judecãtoreascã sau Parchetul Ñ ºtiu eu cã nu cunosc exact detalii Ñ, puteþi sã o faceþi... dacã nu, mulþumim.
Dacã un alt domn secretar de stat doreºte?
Domnule secretar de stat Rãzvan Ungureanu, bãnuiesc cã dumneavoastrã veþi rãspunde la interpelarea adresatã ministerului dumneavoastrã, nu în legãturã cu ultima.
## **Domnul Mihai Rãzvan Ungureanu Ñ** _secretar de stat_
## _în Ministerul Afacerilor Externe_ **:**
## Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Onorat Senat,
Vã cer permisiunea sã rãspund întâi la interpelarea care a fost adresatã ministerului nostru de cãtre domnul
senator Alexandru Popovici, referitoare la felul în care a fost utilizatã declaraþia Adunãrii Parlamentare a Mãrii Negre privind eliberarea lui Ilie Ilaºcu.
Domnule senator, am onoarea sã vã comunic cã am pregãtit pentru dumneavoastrã ºi un rãspuns scris, cãruia am sã-i dau acum citire.
Situaþia lui Ilie Ilaºcu a fost, este ºi Ñ vã asigur Ñ rãmâne permanent în atenþia Ministerului de Externe.
Iniþiativa la care faceþi referire a fost salutatã la începutul lunii decembrie de cãtre ministerul nostru ºi aparþine, dupã cum ºtim, dimensiunii parlamentare a cooperãrii economice a Mãrii Negre, formã de solidaritate politicã a þãrilor riverane care va avea un secretar general adjunct român, pentru prima oarã, începând cu primãvara acestui an.
Vã asigurãm cã în felul acesta Ministerul de Externe va acþiona în continuare consecvent, cu mijloacele specifice, pentru internaþionalizarea acestui caz.
Declaraþia comunã a Adunãrii Parlamentare a Mãrii Negre este un argument suplimentar care vine sã ne ofere un motiv foarte serios ca problema lui Ilie Ilaºcu, în cele din urmã o problemã naþionalã, sã aibã cât mai curând o rezolvare.
Oficiile noastre diplomatice au fost instructate sã acþioneze pe lângã guvernele din þãrile în care sunt acreditate, precum ºi pe lângã organizaþiile ºi organismele europene cu preocupãri în domeniul respectãrii drepturilor omului pentru accelerarea soluþionãrii cazului. Lor li s-a oferit, de altfel, ºi câte o copie comentatã a acestei declaraþii.
Doru Ioan Tãrãcilã
#166921
Vã rog, aveþi cuvântul!
Mihai Rãzvan Ungureanu
#166981
## Domnule senator,
Am onoarea sã vã prezint ºi rãspunsul scris la aceastã interpelare ºi sã vã mulþumesc, încã o datã, pentru buna colaborare dintre Fundaþia ”GojduÒ, de ale cãrei destine ºi dumneavoastrã rãspundeþi, ºi Ministerul Afacerilor Externe.
Problematica juridicã a recuperãrii patrimoniului Fundaþiei ”GojduÒ, care þine intrinsec de executarea testamentului fãcut la 3 februarie 1870 de renumitul avocat ºi om politic care a fost Emanuel Gojdu, continuã sã figureze între prioritãþile Ministerului Afacerilor Externe.
Specialiºtii din instituþia noastrã au în vedere, în primul rând, faptul cã, între beneficiarii testamentului susmenþionat, nu figureazã statele român ºi ungar.
În consecinþã, oricãrei încercãri din partea autoritãþilor statului român de a acþiona în nume propriu în legãturã cu testamentul Gojdu i se poate opune de cãtre instituþiile sau, dupã caz, instanþele judecãtoreºti ungare lipsa capacitãþii procesuale ºi testamentare.
Singurul rezultat al unui astfel de demers fãcut la nivel oficial, în numele Guvernului sau al statului român, ar fi acela de a se da contur politic unei probleme care, fiind de naturã succesoralã, trebuie urgent soluþionatã pe calea justiþiei.
Iar dumneavoastrã ºtiþi, domnule senator, cã, într-adevãr, pentru prima oarã, acest lucru s-a fãcut în 1998, când problema a fost ridicatã la nivel politic în discuþiile la nivelul secretarilor de stat dintre ministerele de externe român ºi ungar.
Prin Acordul româno-ungar, semnat la Bucureºti în 27 octombrie 1937, intrat în vigoare la 4 iulie 1940, se precizeazã cã întreg patrimoniul Fundaþiei ”GojduÒ, aflat pe teritoriul Ungariei, cu toate drepturile ºi obligaþiile aferente, va fi pus, dupã predarea acestuia României, ”la dispoziþia organului reprezentând fundaþia, în acord cu scopul urmãrit prin actul constitutiv al acesteiaÒ.
Este evident cã, prin acordul sus-menþionat, se recunoaºte cã statele ungar ºi român apar în calitate de executor testamentar sui-generis, pentru acea parte a averii pe care avocatul Gojdu a lãsat-o prin testament ”naþiunii române de religiune rãsãriteanã ºi ortodoxãÒ.
Doru Ioan Tãrãcilã
#173952
Da, vã mulþumesc, domnule secretar de stat.
Vã adresez rugãmintea sã ne puneþi la dispoziþie o copie a rãspunsului prezentat, nu de altceva, ci sã-l folosim în dezbaterea Legii privind restituirea imobilelor care au fost confiscate sau naþionalizate, trecute în proprietatea statului român, pentru cã reprezintã poziþia oficialã, bãnuiesc, a Ministerului de Externe.
Deci, vã rog, domnul senator Tiberiu Vladislav ºi Alexandru Popovici.
Aveþi cuvântul!
Tiberiu Vladislav
#174444
Domnule preºedinte, aº dori din partea domnului secretar de stat douã precizãri.
În 1937 era o acþiune, o discuþie între statul român ºi statul maghiar, nu era o discuþie între statul maghiar ºi Fundaþia ”GojduÒ...
Doru Ioan Tãrãcilã
#174695
Domnul senator, vã rog frumos...
Tiberiu Vladislav
#174764
Doar fac niºte precizãri.
A doua precizare: acest proces...
Doru Ioan Tãrãcilã
#174860
Faceþi o discuþie cu domnul secretar de stat, care cunoaºte foarte multe lucruri...
Tiberiu Vladislav
#174980
...Care se va intenta... acest proces care costã zeci, dacã nu sute de mii de dolari... Fundaþia ”GojduÒ nu are aceºti bani, deci putem sã-l considerãm pierdut de la început.
Vã mulþumesc.
Doru Ioan Tãrãcilã
#175205
Domnul senator Popovici, dacã sunteþi mulþumit de rãspuns...
Alexandru Popovici
#175302
Domnule preºedinte, Domnule ministru,
Sunt mulþumit de rãspuns ºi doresc, în continuare, în calitatea pe care o am, de vicepreºedinte al Adunãrii Parlamentare, sã fiu þinut la curent cu demersurile ce se vor face în continuare, pentru a informa, la rândul meu, colegii.
Doru Ioan Tãrãcilã
#175609
Vã mulþumesc.
Mihai Rãzvan Ungureanu
#175659
Vã mulþumesc ºi eu.
Doru Ioan Tãrãcilã
#175719
Vã rog sã luaþi act în stenograma de ºedinþã cã domnul secretar de stat ªtefan Pete a prezentat un rãspuns domnului senator Gheorghe Bunduc.
Vã rog, domnule secretar de stat.
Cãrui domn senator trebuie sã-i prezentaþi rãspuns?
**Domnul Anton Vlad Ñ** _secretar de stat în Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului_ **:**
Referitor la întrebarea domnului senator Burghelea Ioan.
Doru Ioan Tãrãcilã
#176147
Domnul senator Burghelea. Da, este prezent. Vã rog sã prezentaþi rãspunsul.
Anton Vlad
#176259
Referitor la întrebãrile domnului senator privind înlãturarea consecinþelor inundaþiilor ºi prevenirea altor fenomene asemãnãtoare, facem urmãtoarele precizãri.
Ca urmare a precipitaþiilor cãzute în intervalul 9Ð13 martie, care au mãsurat pânã la 79 de litri pe metrul pãtrat în 24 de ore în judeþul Alba, 56 de litri pe metrul pãtrat în Mureº ºi 41 de litri pe metrul pãtrat în Cluj, precipitaþii care s-au suprapus peste un strat gros de zãpadã de pânã la 108 cm ºi care s-au produs pe fondul unei încãlziri accentuate a vremii, s-au produs creºteri bruºte de debite pe unele cursuri de apã din Alba, Cluj ºi Mureº, cu depãºirea cotelor de inundaþie, precum ºi scurgeri de pe versanþi, fiind afectate numeroase obiective.
Astfel, în Alba au fost afectate 16 localitãþi ºi o persoanã decedatã, 33 de case inundate ºi multe obiective. Valoarea estimatã a pagubelor a fost de 32.774.000.000 de lei. În Cluj Ñ 24 de localitãþi inundate, pe râul Someºul Mic, Someºul ºi Sãlãtuc, 2.000 de hectare de teren agricol, cu evaluarea pagubelor de 11.700.000.000 lei.
În Mureº, râurile Niraj, Lut ºi Gurghiu, 7 localitãþi, 55 de case, cu alte numeroase obiective: 1.500 de hectare de teren agricol. Pagubele nu sunt încã, în totalitate, evaluate.
Situaþia evaluãrii pagubelor a fost transmisã de cãtre Comisiile judeþene de apãrare împotriva dezastrelor Ministerului Fundaþiei Publice, în vederea propunerii de acordare de ajutoare pentru populaþia sinistratã.
Pentru înlãturarea ºi reducerea efectelor calamitãþilor naturale provocate de viituri...
Doru Ioan Tãrãcilã
#177831
Vã mulþumesc, domnul secretar de stat...
Anton Vlad
#177908
Noi avem aici o mulþime de alte...
Doru Ioan Tãrãcilã
#177971
## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**
Sigur, v-aº ruga sã prezentaþi rãspunsul scris domnului senator, pentru cã este extrem de amãnunþit, ºi bãnuiesc cã doar în felul acesta ºi Domnia sa poate fi mulþumit de rãspuns.
Domnul senator Burghelea, aþi vãzut rãspunsul scris? ## **Domnul Ioan Burghelea**
Doru Ioan Tãrãcilã
#178281
**:**
L-am urmãrit, dar aº dori detaliile, deoarece trebuie sã depun un raport în faþa Consiliului Judeþean Mureº...
Doru Ioan Tãrãcilã
#178401
V-aº ruga sã-l contactaþi pe domnul ministru, pentru cã sunt o serie de amãnunte care pe ceilalþi senatori nu-i intereseazã.
De acord, da.
Rog sã se ia act în stenograma de ºedinþã, de asemenea, cã domnul secretar de stat ªtefan Pete a prezentat rãspuns scris domnului senator Doru Laurian Bãdulescu, pe care l-a înmânat subsemnatului.
Dacã mai este cineva din partea Executivului?
Dacã nu, declar închisã ºedinþa Senatului, de astãzi. Domnilor colegi, mâine ne întâlnim în comisii pentru discutarea proiectelor de buget.
Mulþumesc celor care aþi rezistat cu stoicism fãrã sã aveþi interpelãri ºi întrebãri ºi pentru cei care aþi fost curioºi de rãspunsuri ºi, mai ales, pe cei care ne-au þinut sub supraveghere, ca reprezentanþi din partea societãþii civile.
Vã mulþumesc.
## _ªedinþa s-a încheiat la ora 19,00._
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR
#179258
Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti.
Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220Ð4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 39/2000 conþine 36 de pagini.**
Preþul 17.244 lei

Cuprins

Stenograma

Aprobarea programului de lucru al ºedinþei

Aprobarea programului de lucru pentru sãptãmâna 20Ð25 martie a.c.

Aprobarea ordinii de zi

Probleme organizatorice: domnii Liviu Maior, Florea Preda, Valentin Corneliu Gabrielescu, ªerban Sãndulescu, Costicã Ciurtin