Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·11 aprilie 2003
other
ªtefan Baban
Discurs
## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,
Momentul adevãrului a sosit. Amânarea reformei economice reale ºi pertinente, precum ºi tãrãgãnarea mãsurilor pentru privatizarea celor 23 de societãþi comerciale cu mari probleme financiare, are ca rezultat, în aceastã primãvarã, transformarea a peste 20.000 de muncitori în ºomeri. Declaraþiile oficialitãþilor, precum cã aceºtia vor fi absorbiþi de sectorul privat ºi parcurile industriale (care fie vorba între noi, nu existã decât în stadiul de proiect), sunt fie infantile, fie amãgitoare. Economia realã din ultimii 5 ani a infirmat faptul cã ºomerii României, fie cã provin din mineri, siderurgiºti, angajaþi ai marilor platforme industriale, fie cã provin din alte sectoare ale economiei, nu se pot transforma peste noapte, prin salariile compensatorii acordate ºi creditele subvenþionate din bugetul asigurãrilor de ºomaj, în oameni de afaceri de succes.
De aceastã datã, oamenii care au muncit o viaþã întreagã la cuptorul de topit sau la asamblarea camioanelor sunt trimiºi, sfãtuiþi sau cum vreþi sã le mai spuneþi, sã-ºi întocmeascã planuri de afaceri, reale ºi eficiente, pentru a putea beneficia de fonduri PHARE. ªi asta, în condiþiile în care aceºti ºomeri nu primesc nici un fel de consultanþã sau explicaþii detaliate referitoare la modul de accesare a fondurilor de la Uniunea Europeanã.
Tot mai mulþi mici oameni de afaceri care au avut un curaj nebunesc, asemenea celui al sinucigaºului, ºi au apelat la aceste tipuri de finanþãri s-au plâns cã pe lângã faptul cã nu au beneficiat de prea multe sfaturi pentru întocmirea planului de afaceri, cea mai mare parte a banilor obþinuþi au fost cheltuiþi pe studii de prefezabilitate, fezabilitate ºi chiar pentru planul de afaceri. Replica guvernanþilor, cã, pentru a obþine aceºti bani, întreprinzãtorul trebuie sã suporte cheltuielile necesare pentru întocmirea actelor în vederea accesãrii creditului, nu-i poate bucura pe viitorii ºomeri din Braºov, care, cu un venit de 4,7 milioane de lei pe lunã, nu au posibilitatea realã de a întocmi un plan de afaceri pentru demararea unei activitãþi ºi în acelaºi timp pentru asigurarea unui trai de viaþã minimal.
Ca atare, singura salvare pentru nefericiþii procesului de restructurare din industria braºoveanã ar rãmâne tot sectorul privat ºi mai ales întreprinderile mici ºi mijlocii care ar putea colecta aceºti ºomeri. Dar ºi aici situaþia este tragicã: mediul de afaceri pentru aceste tipuri de unitãþi este impropriu dezvoltãrii lor, pe an ce trece numãrul I.M.M.-urilor cu pierderi creºte, iar fiscalitatea este cea care le îngroapã definitiv. În aceste condiþii, de unde banii necesari pentru întocmirea unui plan de afaceri pe baza cãruia sã se obþinã banii necesari extinderii activitãþii acestor unitãþi ºi preluãrii forþei de muncã disponibilizate.
Oricum, la aceste întreprinderi ale statului trebuie continuat cu mãsuri de restructurare coerente ºi eficiente, pentru a se putea crea o piaþã funcþionalã care sã atragã ºi alþi investitori, astfel încât sã aibã loc o privatizare de succes. Nu ca aceasta, care este de fapt o vânzare de active,