Stenogramă plen

Bunã dimineaþa!

Stimaþi colegi, Începem ºedinþa de intervenþii.

Dau cuvântul domnului deputat Armaº Iosif. Va urma domnul Nicolae Leonãchescu.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Doresc sã mã refer în intervenþia mea de astãzi la moþiunea de cenzurã ”Mafia sufocã RomâniaÒ, iniþiatã de partidele din opoziþie, dezbãtutã în Parlament, dupã cum se ºtie, în cursul zilei de ieri.

Fãrã îndoialã, moþiunea de cenzurã reprezintã un instrument democratic, la fel ca ºi asumarea rãspunderii guvernamentale. Rolul opoziþiei este, dupã cum se ºtie, sã amendeze activitatea Executivului, dacã este cazul ºi dacã acest lucru serveºte interesul populaþiei.

Moþiunea de cenzurã a P.R.M., P.D. ºi P.N.L. împotriva pachetului de legi anticorupþie a creat o situaþie fãrã precedent pe scena politicã româneascã, pentru cã opoziþia parlamentarã se opune, printr-o moþiune de cenzurã, unei legi aºteptate de multã vreme de cãtre populaþie, ºi acest lucru trebuie sã dea de gândit.

Chiar doreºte opoziþia eradicarea corupþiei? Din textul propriu-zis al moþiunii ºi din felul în care au decurs dezbaterile s-a vãzut clar cine luptã împotriva corupþiei ºi cine se opune acestui lucru.

Din altã perspectivã, în mod paradoxal, mulþi dintre liberalii ºi democraþii care au fost deseori atacaþi în revista ”România MareÒ Ñ faptul poate fi dovedit Ñ au ajuns, acum, sã-ºi punã semnãtura pe un text de aceeaºi facturã ca ºi un articol publicat în sãptãmânalul menþionat. ªtiu cã unii dintre liberali au refuzat totuºi sã semneze textul cu pricina, iar aceºtia meritã toatã stima pentru verticalitatea poziþiei lor.

Este cel puþin surprinzãtor faptul cã P.D. ºi P.N.L., douã partide care se pretind oneste ºi democrate, cel puþin în declaraþii, au semnat textul moþiunii. Surprinzãtor, pentru cã, vreme de mai bine de doi ani, cât s-au scurs de la alegerile din noiembrie 2000, P.N.L. ºi P.D. au încercat, ºi uneori chiar au izbutit, sã acrediteze ideea cã reprezintã aºa-numita opoziþie democraticã. Nu conteazã cine voteazã moþiunea, ci stilul în care a fost redactatã. În fond, moþiunea de cenzurã a opoziþiei nu reprezintã altceva decât un ºir de acuzaþii defãimãtoare, lipsite de orice dovezi, o pleiadã de acuzaþii aruncate de-a valma, fãcute sub acoperirea imunitãþii parlamentare, la adresa Guvernului P.S.D., ºi care nu mai are nimic de-a face cu exerciþiul democratic al unei moþiuni de cenzurã.

Demersul P.N.L. ºi P.D. este cu atât mai ciudat cu cât discursul politic al celor douã formaþiuni a fost, aproape de fiecare datã, pe deplin argumentat, iar limbajul, decent pentru clasa noastrã politicã. Ciudãþenia constã în faptul cã la începutul guvernãrii P.S.D. liberalii au încheiat cu partidul de guvernãmânt un protocol menit sã izoleze P.R.M., iar P.D., chiar dacã nu a semnat nimic, a promis cã nu va colabora cu P.R.M.. Acestea nu sunt altceva, dupã cum s-a dovedit, decât promisiuni deºarte.

Fãrã îndoialã, reprezentanþii celor douã partide au pornit pe un drum care nu le face cinste ºi datoritã cãruia se vor confrunta, în viitorul apropiat, în mod aproape sigur, cu o gravã pierdere de imagine. Cât de credibil mai poate fi, acum, mesajul P.D. ºi P.N.L.? Dar cel mai grav lucru este, în opinia mea, faptul cã prin semnarea moþiunii cele douã partide au legitimat discursul calomnios. Indiferent de motivaþiile invocate, scuze se pot gãsi oricând, P.D. ºi P.N.L. au comis o gravã eroare politicã. Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Dau cuvântul domnului Nicolae Leonãchescu. Va urma domnul Florin Iordache.

Onorat auditoriu,

Se împlinesc în aceste zile 84 ani de când, în noaptea de 4 aprilie 1919, a fost martirizat ºi ucis cu bestialitate eminentul avocat român Nicolae Bolcaº din Beiuº.

Îndeplinim o datorie de onoare în a reaminti, pentru cei care ne ascultã, figura luminoasã a marelui patriot român ºi în a arãta condiþiile dramatice în care monºtrii cu chip de om i-au luat viaþa.

În dimineaþa zilei de 21 martie 1919, Bela Kuhn a declarat Republica Sovieticã Ungarã ºi a instaurat dictatura. Agentul Moscovei, acest ”maior SebastianÒ ºi-a început opera prin dezlãnþuirea terorii ºi prin invadarea teritoriului românesc.

Bela Kuhn a avut discipoli bine instruiþi, care au început opera de sovietizare în Ardeal prin uciderea românilor.

Cãpitanul ungur Kalman Verbšczy, un alcoolic învederat, a ridicat în noaptea de 3 spre 4 aprilie 1919, de la casele lor din Beiuº, pe Ioan Ciordaº, prefect al judeþului Bihor, ºi pe avocatul Nicolae Bolcaº, curajos apãrãtor al românilor oprimaþi.

I-au dus în comuna Lunca, lângã Vaºcãu, la 20 kilometri de Beiuº. Acolo au fost maltrataþi ºi obligaþi sã-ºi sape singuri groapa. Li s-a tãiat nasul, braþele le-au fost sfãrâmate, li s-au scos ochii ºi li s-au înfipt baionetele în gurã pânã au ieºit prin ceafã.

Au fost aruncaþi în groapã de vii, unul peste altul. La reîntoarcerea armatelor române, trupurile celor doi patrioþi români au fost exhumate; în mâinile lor crispate cei doi martiri au strâns bucãþi de pãmânt, ca dacii!

Justiþia românã s-a ocupat de caz ºi a dat verdictul.

În urma unui proces rãsunãtor, unii dintre fãptaºii oribilului asasinat ºi-au primit pedeapsa juridicã la 20 iunie 1925.

A rãmas judecata necruþãtoare a istoriei ºi în ea se înscrie ºi intervenþia noastrã. Pentru ce a fost necesarã o asemenea barbarie, în numele socialismului de tip rusesc? Pentru ce li s-au zdrobit capetele ºi creierele lor au fost amestecate cu pãr ºi oase?!

Nicolae Bolcaº a fost un intelectual român de mare anvergurã, curajos ºi greu de contrazis în argumentaþia sa pe tema drepturilor fundamentale ale poporului român. Un om demn, cinstit ºi generos, neînfricat, a cãrui fiinþã a fost învãpãiatã de un puternic sentiment de patrie. Face parte din galeria marilor patrioþi ardeleni care îºi

Mulþumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Florin Iordache. Va urma domnul Damian Brudaºca.

Mulþumesc mult, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Motivul prezenþei mele în faþa dumneavoastrã, în aceastã dimineaþã, a fost determinat de recenta moþiune de cenzurã iniþiatã de opoziþie. A iniþia o moþiune de cenzurã pentru o lege este o practicã bine cunoscutã deja în Parlament. Mai bizari pentru mine sunt semnatarii acestei moþiuni, o coaliþie împotriva firii, din punctul meu de vedere. Este primul Guvern din Õ90 încoace care are tãria sã-ºi asume rãspunderea cu o lege aºteptatã de toþi ºi i se rãspunde cu o moþiune. În plus, douã dintre partidele semnatare au fost consultate pânã la apariþia acestui proiect de lege, iar al treilea s-a abþinut.

Deranjeazã faptul cã stabileºte foarte clar conflictul de interese, incompatibilitãþile, transparenþa financiarã sau faptul cã aceastã lege a fost propusã de Guvernul P.S.D., în timp ce opoziþia, cât timp a fost la guvernare, nu a fãcut nimic în acest sens? În declaraþiile partidelor semnatare ale moþiunii, acestea se declarã împotriva corupþiei, însã propun altceva. De aici ºi pânã la a acuza Guvernul de eºecul din meciul cu Danemarca nu a fost decât un pas. În loc sã se aprecieze cã acest Guvern a fost singurul care a sesizat cã trebuie fãcut ceva ºi pentru stadionul ”Lia ManoliuÒ, este acuzat cã nu creºte iarba. Este normal, în aceste condiþii, sã ne aºteptãm ca, din lipsã de imagine, din partea opoziþiei, sã se lanseze ºi alte moþiuni la fel de ridicole ºi cu acelaºi deznodãmânt, în care la vot se înregistreazã mai puþini semnatari decât cei care au semnat moþiunea.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Dau cuvântul domnului Damian Brudaºca. Va urma domnul deputat Puiu Haºotti.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Intervenþia mea de astãzi se intituleazã ”P.S.D., adevãratul partid extremist al României.Ò

În 21 martie a.c., în cadrul întâlnirii trimestriale a Comisiei consultative a judeþului Cluj, senatorul P.D. Iuliu Pãcurariu a afirmat, în prezenþa conducerii prefecturii, a consiliului judeþean, a primarilor din municipiile, oraºele ºi comunele judeþului, a ºefilor serviciilor descentralizate, precum ºi a parlamentarilor, cã în anul 2000, imediat dupã încheierea alegerilor locale, P.D.S.R., la iniþiativa domnului Ioan Rus, prim-vicepreºedintele filialei Cluj, au fost invitaþi la sediul firmei ”MercedesÒ liderii tuturor partidelor politice reprezentate în consiliul local ºi în cel judeþean, cu excepþia P.R.M.. Cu acel prilej, s-au pus bazele la ceea ce, mai târziu, se va numi ”monstruoasa coaliþieÒ.

Senatorul Pãcurariu a declarat, de asemenea, cã domnul Ioan Rus a cerut participanþilor sã-ºi uneascã eforturile pentru a bloca activitatea Primãriei Municipiului Cluj-Napoca ºi a nu permite domnului Gheorghe Funar, reales ca primar, nici sã-ºi îndeplineascã mandatul ºi, pe cât posibil, nici sã-l încheie.

Reamintim cã domnul Gheorghe Funar a fost reales ca primar al municipiului Cluj-Napoca de cãtre electorat cu respectarea deplinã a legii ºi a principiilor statului de drept. Iniþiativa domnului Ioan Rus intrã sub incidenþa Codului penal, care sancþioneazã orice asociere în vederea subminãrii ordinii constituþionale ºi a statului de drept.

Cele întâmplate la Cluj-Napoca nu reprezintã un caz singular. Folosind mijloace specifice dictaturii ºi statului poliþienesc, dupã alegerile din 2000, P.D.S.R. a trecut în toatã þara la subminarea activitãþii primarilor aleºi pe alte liste de partid. Recurgând la presiuni, ameninþãri, ºantaje

ºi implicând instituþiile apolitice ale statului, cum ar fi Garda Financiarã, Poliþia, Justiþia, în scopuri de partid, P.D.S.R. ºi-a sporit numãrul aleºilor locali judeþeni sau al parlamentarilor. ªi aceastã acþiune contravine atât Codului penal, cât ºi principiilor statului de drept. Acolo însã unde mijloacele legale la care a recurs nu au dat rezultatele scontate, P.D.S.R. a declanºat cu premeditare crize la nivelul administraþiilor publice locale, pentru a le submina ºi bloca activitatea.

## Mulþumesc.

Îi dau cuvântul domnului deputat Puiu Haºotti. Se pregãteºte domnul deputat Wittstock.

Vã mulþumesc.

Sâmbãtã noaptea, într-un Bucureºti trist, într-o þarã tristã, o lume întreagã, prin intermediul ochiului necruþãtor al Televiziunii, vede rezultatul unei promisiuni P.S.D.: chiar la intrarea în stadion, cu litere uriaºe, toþi spectatorii erau anunþaþi cã intrã pe ”un stadion pentru RomâniaÒ. Doar Guvernul promisese cã vom avea ”cel mai bun gazon din Europa!Ò

Dar speranþa s-a spulberat la intrarea în tribune. În faþa celor 50.000 de spectatori s-a desfãºurat o splendidã groapã cu nisip. A fost un spectacol inedit, pe care doar în Africa poþi sã-l mai vezi. Dar imaginea acestei miniplaje era stricatã de un petic de gazon perfect, aflat în afara terenului. Ce cãuta iarba aceea englezeascã acolo? Rãspunsul a fost evident: era singurul loc unde nu intervenise Guvernul Nãstase! Aºa arãta gazonul stadionului ”Lia ManoliuÒ, pânã când Adrian Nãstase a hotãrât cã mai poate obþine douã Ñ trei puncte în sondaje dacã va oferi iubitorilor de fotbal un stadion pentru România.

A fost ultima tuºã dintr-un tablou care ar fi fost amuzant, dacã nu ar fi tabloul României, un tablou cu un Guvern ajuns de râsul Europei, un tablou cu un popor sfidat ºi minþit cu zâmbetul pe buze, pânã ºi într-ale fotbalului. Cine este ºeful Guvernului sau, cu alte cuvinte, preºedintele trustului ”RomâniaÒ S.A.? Nimeni altcineva decât domnul profesor universitar doctor Adrian Nãstase.

Primul-ministru este doctor în drept, profesor universitar la trei facultãþi, în acelaºi timp, profesor asociat la Sorbona, autor a nenumãrate cãrþi, articole, vicepreºedinte al Asociaþiei de Drept Internaþional ºi Relaþii Internaþionale, preºedinte al Fundaþiei Europene ”Nicolae TitulescuÒ, membru al consiliului de administraþie al ”Institut for East-West Security StudiesÒ, membru al Societãþii Franceze de Drept Internaþional, al Consiliului ºtiinþific al Institutului Român pentru Studii Internaþionale, conducãtor al Departamentului pentru Drept Internaþional ºi Instituþii Internaþionale, membru al Societãþii Americane de Drept Internaþional ºi, nu în ultimul rând, ºi preºedintele P.S.D. ºi primul-ministru al României.

O personalitate europeanã? o personalitate multilateralã? Un geniu care se pricepe la toate? Pentru o asemenea personalitate eºecul nu ar trebui sã existe! Ca atare, nici scuzele nu existã. Cei care se aºteptau sã le audã totuºi nu-l cunosc nici pe domnul Adrian Nãstase, nici Partidul Social Democrat.

Mulþumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Wittstock Wolfgang. Va urma domnul Ioan Timiº.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte, Stimate colege, Stimaþi colegi,

Printre politicienii iluºtri ai României interbelice care ºi-au gãsit sfârºitul în temniþele comuniste s-au aflat ºi reprezentanþi de seamã ai minoritãþii germane. Unul din ei, ºi probabil cel mai important pentru comunitatea saºilor ardeleni, este Hans Otto Roth, cel care în perioada interbelicã a fost ales de zece ori deputat în Parlamentul României, iar, în urma acestei performanþe, Curtea de Casaþie l-a proclamat, în anul 1938, senator pe viaþã. În anul 1940 a fost nominalizat pentru funcþia de ministru al minoritãþilor în Guvernul Gigurtu, funcþie pe care a refuzat-o însã.

Astãzi se împlinesc exact 50 de ani de la moartea acestui politician sas, decedat în ziua de 1 aprilie 1953 în închisoarea Ghencea din Bucureºti, unde fusese întemniþat, fãrã sã i se impute vreo vinã ºi fãrã sã fi avut parte de un proces.

Permiteþi-mi, stimaþi colegi, sã folosesc prilejul acestei zile comemorative pentru a marca cele mai importante momente din viaþa celui pe care istoricul sibian Vasile Ciobanu l-a numit ”cel mai strãlucit reprezentant politic al germanilor din România în secolul al XX-leaÒ.

Hans Otto Roth s-a nãscut în anul 1890 la Sighiºoara. A studiat dreptul la Budapesta, Viena, Berlin ºi ZŸrich. Cariera sa politicã a început în anul 1918, an crucial pentru soarta viitoare a Transilvaniei ºi României. În calitate de secretar al Comitetului Central Sãsesc a susþinut aderarea saºilor la unirea Transilvaniei cu România ºi a fãcut parte din delegaþia sãseascã care a predat Guvernului român ºi regelui Ferdinand Hotãrârea Adunãrii reprezentanþilor saºi de la Mediaº care, la 8 ianuarie 1919, proclamaserã unirea ”poporului sas din TransilvaniaÒ cu Regatul României.

A fost deputat între anii 1919 Ñ 1938, iar din anul 1932 a condus, în calitate de lider, Grupul parlamentar al deputaþilor minoritãþii germane, aºa-zisul ”Partid GermanÒ. Totodatã, Hans Otto Roth a slujit comunitatea etnicilor germani din România ºi în alte funcþii importante, de exemplu cea de preºedinte al Casei Generale de Economii din Sibiu (HermannstŠdter allgemeine Sparkassa), de preºedinte al consiliului de administraþie al Uzinei electrice din Sibiu, precum ºi de prim-epitrop al Bisericii Evanghelice de Confesiune Augustanã din România, adicã cel mai înalt reprezentant laic al acestei comunitãþi religioase.

Vã mulþumesc ºi eu.

Dau cuvântul domnului Ioan Timiº. Va urma domnul ªtefan Baban.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor,

Bãtãlia împotriva fenomenului de corupþie este o provocare mondialã, o confruntare continuã, specificã societãþilor moderne. În sens european, setul de infracþiuni denumite generic ”acte ºi fapte de corupþieÒ profileazã un flagel, un fenomen social negativ, cu efecte nocive asupra funcþionãrii societãþii însãºi.

Chiar dacã pentru unii corupþia este un lubrifiant necesar democraþiei, iar pentru alþii un flagel social, atât mica, cât ºi marea corupþie sunt atacate numai statal, cu mijloace ºi autoritãþi specifice, pentru prevenire, limitare ºi combatere.

Antonio di Pietro, judecãtorul italian devenit parlamentar, apoi parlamentar european, autorul operaþiunii ”Cu mâinile curateÒ, considerã cã actele ºi faptele de corupþie sunt aproape invizibile, greu de detectat, ele se insinueazã, se lipesc de autoritãþi ºi instituþii, fie ele publice sau private, ºi, uneori, ajung sã se confunde cu acestea.

Iniþiativa Guvernului Adrian Nãstase de a-ºi asuma rãspunderea în faþa Parlamentului pe un proiect de Lege privind unele mãsuri pentru asigurarea transparenþei în exercitarea demnitãþilor publice, a funcþiilor publice ºi în mediul de afaceri, prevenirea ºi sancþionarea corupþiei a avut scopul evident de a preveni, limita ºi combate corupþia, în formele ei moderne insinuante.

Guvernul a pornit de la ideea europeanã dupã care corupþia nu are o anumitã culoare politicã ºi, în consecinþã, nu poate fi identificatã cu un partid politic, cu un grup sau cu o categorie anume de persoane. Preocuparea sa a fost esenþialã pentru identificarea cau-

zelor, a împrejurãrilor, a instituþiilor ºi a autoritãþilor lângã care se poate instala un astfel de fenomen social negativ pentru societatea româneascã.

Din punctul meu de vedere, cred cã Guvernul Adrian Nãstase a fost convins cã limpezirea raporturilor de putere, a raporturilor instituþionale, ca de exemplu separarea mai clarã a activitãþii politice de activitatea de afaceri, este de naturã sã dea un plus de coerenþã, un plus de transparenþã ºi de profesionalism atât domeniului afacerilor, cât ºi domeniului politic, chiar dacã iniþiativa Guvernului intervine la jumãtatea mandatului, ºi pe unii care fac politicã la diferite niveluri îi poate afecta în plan personal.

## Mulþumesc.

Domnul ªtefan Baban, va urma domnul deputat Napoleon Pop. Domnul Eugen Nicolaescu ºi domnul Emil Rãdulescu vor depune la secretariat, sã nu fie mai mult de 3 pagini, conform noilor decizii.

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Momentul adevãrului a sosit. Amânarea reformei economice reale ºi pertinente, precum ºi tãrãgãnarea mãsurilor pentru privatizarea celor 23 de societãþi comerciale cu mari probleme financiare, are ca rezultat, în aceastã primãvarã, transformarea a peste 20.000 de muncitori în ºomeri. Declaraþiile oficialitãþilor, precum cã aceºtia vor fi absorbiþi de sectorul privat ºi parcurile industriale (care fie vorba între noi, nu existã decât în stadiul de proiect), sunt fie infantile, fie amãgitoare. Economia realã din ultimii 5 ani a infirmat faptul cã ºomerii României, fie cã provin din mineri, siderurgiºti, angajaþi ai marilor platforme industriale, fie cã provin din alte sectoare ale economiei, nu se pot transforma peste noapte, prin salariile compensatorii acordate ºi creditele subvenþionate din bugetul asigurãrilor de ºomaj, în oameni de afaceri de succes.

De aceastã datã, oamenii care au muncit o viaþã întreagã la cuptorul de topit sau la asamblarea camioanelor sunt trimiºi, sfãtuiþi sau cum vreþi sã le mai spuneþi, sã-ºi întocmeascã planuri de afaceri, reale ºi eficiente, pentru a putea beneficia de fonduri PHARE. ªi asta, în condiþiile în care aceºti ºomeri nu primesc nici un fel de consultanþã sau explicaþii detaliate referitoare la modul de accesare a fondurilor de la Uniunea Europeanã.

Tot mai mulþi mici oameni de afaceri care au avut un curaj nebunesc, asemenea celui al sinucigaºului, ºi au apelat la aceste tipuri de finanþãri s-au plâns cã pe lângã faptul cã nu au beneficiat de prea multe sfaturi pentru întocmirea planului de afaceri, cea mai mare parte a banilor obþinuþi au fost cheltuiþi pe studii de prefezabilitate, fezabilitate ºi chiar pentru planul de afaceri. Replica guvernanþilor, cã, pentru a obþine aceºti bani, întreprinzãtorul trebuie sã suporte cheltuielile necesare pentru întocmirea actelor în vederea accesãrii creditului, nu-i poate bucura pe viitorii ºomeri din Braºov, care, cu un venit de 4,7 milioane de lei pe lunã, nu au posibilitatea realã de a întocmi un plan de afaceri pentru demararea unei activitãþi ºi în acelaºi timp pentru asigurarea unui trai de viaþã minimal.

Ca atare, singura salvare pentru nefericiþii procesului de restructurare din industria braºoveanã ar rãmâne tot sectorul privat ºi mai ales întreprinderile mici ºi mijlocii care ar putea colecta aceºti ºomeri. Dar ºi aici situaþia este tragicã: mediul de afaceri pentru aceste tipuri de unitãþi este impropriu dezvoltãrii lor, pe an ce trece numãrul I.M.M.-urilor cu pierderi creºte, iar fiscalitatea este cea care le îngroapã definitiv. În aceste condiþii, de unde banii necesari pentru întocmirea unui plan de afaceri pe baza cãruia sã se obþinã banii necesari extinderii activitãþii acestor unitãþi ºi preluãrii forþei de muncã disponibilizate.

## Mulþumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Napoleon Pop, va urma domnul BecsekÐGarda Dezideriu.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Este îngrijorãtor faptul cã intenþia de protest social a ajuns pânã la copiii care trebuie sã se nascã, mamele acestora luând decizia sã facã grevã în numele lor.

Chiar dacã Guvernul ºi-a retras la limitã noua aberaþie, cauza posibilului protest social este la fel de îngrijorãtoare ºi constã în politica plafonãrilor unor venituri practicatã de Guvern tocmai în domeniile social ºi de sãnãtate, care ar trebui sã fie cu adevãrat exponentul unei politici social democrate, dar aplicate într-un mediu concurenþial.

Astfel, conceptele de solidaritate ºi coeziune socialã de tip european sunt duse spre limita nerecunoaºterii totale a contribuþiilor diferenþiate ale cetãþenilor la fondurile sociale gestionate de-a valma de cãtre stat, atunci când este vorba de a beneficia de acestea.

Cu atât mai mult aceastã nerecunoaºtere deranjeazã, cu cât contribuþiile diferenþiate reflectã gradul de pregãtire, munca depusã ºi responsabilitãþile contribuabilului, nivelul salariului, într-un cuvânt competiþia de pe piaþa forþei de muncã care ne diferenþiazã ca indivizi liberi în faþa oportunitãþilor de muncã ºi câºtig.

Domnul ministru Marian Sârbu vrea însã sã ne aducã pe toþi la un egalitarism dâmboviþean, pe care nici comunismul nu a reuºit sã-l facã, aplicând principiul de la toþi cât mai mult ºi fiecãruia mai puþin decât media pe þarã.

Nu mai conteazã absolut deloc cuantumul ºi perioada cât cotizezi pentru pensie, ºomaj, asigurãri de sãnãtate, indemnizaþie de mamã etc., întrucât statul ºtie exact de ce ai nevoie când eºti la ananghie! Oare aceasta sã fie libertatea individului în a-ºi asigura viitorul sãu ºi al familiei prin propria sa muncã, acceptând riscurile vieþii când poate sã munceascã? Acesta sã fie mecanismul prin care în România se va lãrgi clasa mijlocie de sub media veniturilor celor mai mici din Europa?

Explicaþiile de împãcare sunt halucinante ºi departe de cauzele reale ale forþãrii la paroxism a politicii de plafonare a unor drepturi bãneºti ale cetãþenilor contribuabili.

Poate era normal sã se recunoascã cã, dupã 3 ani de creºtere economicã realã, banii colectaþi nu ajung realizãrii obiectivelor sociale, ceea ce înseamnã cã nivelul ridicat de taxe ºi impozite a redus în continuare baza de colectare a veniturilor la buget.

## Vã mulþumesc.

Dau cuvânt domnului deputat Becsek-Garda Dezideriu, va urma domnul deputat Ion Mocioalcã.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Într-un interviu recent, relativ recent, domnul profesor universitar Dan Drosu ªaguna, preºedintele Curþii de Conturi, referitor la întrebarea: ”În ce mãsurã sunteþi supuºi presiunilor politice atunci când efectuaþi controale dificile?Ò sau: ”Întârzierile pot fi determinate ºi de interese de grup care se manifestã prin intermediul funcþionarilor instituþiilor de control?Ò a dat urmãtorul rãspuns: ”Cred cã am un statut profesional care mã scuteºte de asemenea presiuni. Nu sunt înregimentat politic, iar dacã s-ar manifesta asemenea presiuni nu aº face decât sã mã retrag ºi sã continuu sã activez ca profesor universitar. Toate datele, pornind de la prestigiul pe care mi l-am câºtigat cu greu ºi de la caracterul pe care m-am sprijinit în viaþa mea, pot fi considerate garanþii ale integritãþii mele profesionale. Acum sã nu credeþi cã nu am sesizat asemenea presiuni. Asta nu înseamnã cã voi capitulaÒ, am încheiat citatul.

M-aº bucura dacã aceste afirmaþii ale domnului Dan Drosu ªaguna s-ar adeveri ºi în lupta împotriva corupþiei. Mã refer la sesizarea din partea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupþiei ºi pentru petiþii despre unele aspecte vizând modul în care s-au efectuat achiziþii de produse, utilaje ºi servicii în perioada anilor 1998-2000 la Direcþia silvicã Harghita. A trebuit sã aºteptãm aproape

4 luni pentru un rãspuns nesemnificativ din partea Domniei sale.

A fost necesar sã se facã reveniri din partea preºedintelui comisiei parlamentare ca sã ne dãm seama cã funcþionarii Curþii de Conturi nu ºi-au fãcut datoria faþã de acest act de corupþie. Parlamentul a cerut din partea Domniei sale clarificarea ºi localizarea rãspunderilor, întrucât prejudiciul cauzat astfel nu se poate recupera. Mai concret. Ar trebui sã se concretizeze cine era preºedintele comisiei de licitaþie de achiziþii publice. Acest personaj diabolic poate fi tras la rãspundere în cazul în care a încãlcat prevederile legale privind achiziþiile publice la lucrãrile de investiþii. Oare angajaþii Domniei sale la Camera de la Conturi Harghita s-au uitat la fiºa postului sau la cine era preºedintele comisiei de licitaþie?

## Mulþumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Ion Mocioalcã, va urma domnul Adrian Moisoiu.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Susþinând ideile P.R.M. ºi ale liderului sãu, opoziþia parlamentarã a reuºit sã prezinte în faþa celor douã Camere, ieri, moþiunea de cenzurã intitulatã bombastic, cu pretenþie de slogan ”Mafia sufocã RomâniaÒ. Spun a reuºit, pentru cã aºa cum ºtiþi, pentru acest act, dezvãluindu-ºi încã o datã politicianismul neproductiv ºi interesele de grup, P.N.L. Ñ P.D. demonstreazã ºubrezenia aºa-ziselor principii doctrinare pe care le declarã.

Faþã de conþinutul moþiunii de cenzurã prezentat sub forma unui foileton în stil specific revistei ”România MareÒ ºi lui Alcibiade, demagogic ºi denaturant, impus vizibil de liderul P.R.M., sunt dator ca în calitatea mea de parlamentar sã fac urmãtoarea declaraþie politicã.

Atât P.N.L. cât ºi P.D. au fost parteneri ºi au deþinut puterea ºi competenþa de decizie în domenii socio-economice hotãrâtoare în cadrul guvernãrilor falimentare din perioada 1996-2000. Incompetenþa, abuzurile, clientelismul politic, rãsunãtoarele fraude care au spoliat avuþia naþionalã, toate acestea au fost de notorietate publicã. Corupþia a cãpãtat în aceste guvernãri dimensiuni alarmante. Au existat ºi fapte ºi date, vezi doar afacerile ca ”Þigareta IIÒ, abuzurile grosolane ale fostului F.P.S., proliferarea economiei subterane ºi a evaziunii fiscale, inflaþia galopantã, falimentarea F.N.I., care a pãgubit dintr-o datã 300.000 de cetãþeni, ºi favorizarea fugii din þarã a Ioanei Maria Vlas, ca sã dau doar foarte puþine exemple. Asemenea fapte impuneau încã de atunci înãsprirea legislaþiei anticorupþie, dar mãsurile luate atunci au fost formale, propagandistice, ineficiente, de ochii lumii.

Actuala guvernare P.S.D. a fost obligatã de la început sã-ºi concentreze acþiunile pentru corectarea gravelor erori anterioare în derularea reformei, pentru stoparea cãderii ºi revigorarea macroeconomicã ºi atenuarea gravelor disfuncþionalitãþi în protecþia socialã a populaþiei sãrãcite.

Pe plan extern, Guvernul a fãcut eforturi extraordinare pentru realizarea programelor de integrare în NATO ºi Uniunea Europeanã, eforturi cunoscute ºi unanim apreciate, ale cãror roade se vor materializa pe termen lung în interesul tuturor.

Dau cuvântul domnului Adrian Moisoiu, va urma domnul Cristian Sandache.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Intervenþia mea de astãzi este intitulatã ”Istoria nu poate fi acoperitã cu lopata de lut! ”

Potrivit Dicþionarului explicativ al limbii române, cuvântul ”genocidÒ provine din limba francezã ºi are sensul de ”crimã comisã cu intenþia de a distruge un grup uman, naþional, etnic etc.Ò. Personal cred cã este termenul cel mai potrivit care exprimã cel mai exact masacrul sãvârºit cu o deosebitã cruzime de cãtre soldaþii ruºi ºi ucraineni asupra þãranilor români bucovineni la 1 aprilie 1941.

Spaima faþã de rânduielile instaurate de regimul sovietic dupã 1 iunie 1940, arestãrile aproape zilnice, abuzurile, nesiguranþa, ticãloºia, au determinat, dupã epuizarea tuturor demersurilor de a se repatria în România, exodul în masã al locuitorilor din satele româneºti Bahrineºti, Petriceni, Camenca, Suceveni, Presicãreni, Cupca, Pãtrãuþi, Igeºti, Ropcea, Iordãneºti ºi alte aºezãri de pe valea Siretului. În zorii zilei de 1 aprilie 1941, o coloanã de peste 16.000 de bucovineni, bãtrâni, bãrbaþi dar ºi femei sau copii, dupã ce la Suceveni au sfinþit praporii, a plecat pe jos spre centrul raional Adâncata sau Hliboca de astãzi, cu steaguri, cu prapori, icoane ºi cruci, dar ºi cu speranþa cã li se vor elibera acte de trecere legalã a frontierei. Deºi refuzaþi, au primit totuºi cale liberã spre frontierã ºi astfel ºi-au continuat drumul prin pãdurea Varniþa spre Fântâna Albã.

În fruntea coloanei, sergentul veteran Vali Cârjã purta o cruce din lemn... Deodatã apare cavaleria sovieticã ºi comandantul se repede cu sabia asupra crucii... Minune, însã; sabia duºmanã ºi ucigaºã se frânge, cãlãreþul cade, iar calul eliberat îl calcã în picioare, frângându-i braþul profanator. Îngroziþi, cavalerii se repliazã ºi coloana cu sfânta cruce în frunte îºi reia înaintarea. La doi kilometri de þarã însã, rafalele mitralierelor grãnicerilor încep însã sã secere fãrã milã floarea românilor de pe valea Siretului ... Pãrinþi ºi copii, fraþi ºi surori, bunici cãrunþi ºi feciori ca bradul, cad grãmadã la pãmânt, transformaþi într-un morman de trupuri neînsufleþite, formând un soclu ce menþine crucea în picioare ...

Câþiva au izbutit sã treacã graniþa, alþii s-au întors acasã... Cei împuºcaþi în pãdure au fost îngropaþi la grãmadã în gropi comune de circa 250 de rãpuºi, acoperite la repezealã cu lut, ca nimeni, niciodatã, sã nu afle adevãrul. Câþi martiri au fost, nici pânã astãzi nu se ºtie, dar douã zile ºi douã nopþi s-a miºcat pãmântul care acoperea gropile ºi în care, în timp, dupã ce la 22 iunie 1941 trupele române la comanda mareºalului Antonescu au spulberat hotarul nedrept, s-a descoperit cã erau 28...

Mulþumesc.

Dau cuvântul domnului Cristian Sandache, va urma domnul Costache Mircea.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Intervenþia mea se intituleazã ”Cine trãdeazã interesele RomânieiÒ.

În ultimul sãu numãr, oficiosul Partidului România Mare, sãptãmânalul cu acelaºi titlu, insereazã pe prima paginã afirmaþia potrivit cãreia Uniunea Europeanã a eliminat România definitiv din cursa integrãrii, datoritã faptului cã þara noastra sprijinã coaliþia anti-Saddam, condusã de cãtre Statele Unite ale Americii. Aberaþiile debitate de foaia lui Corneliu Vadim Tudor nu mai sunt de multã vreme un secret pentru nimeni. Sub masca independenþei absolute au fost susþinute cele mai proaste opþiuni cu putinþã ale României. Acum, George Bush este fãcut cu ou ºi cu oþet pentru cã aºa are chef glanda patriotardã a tribunului. Printre înjurãturi ca la uºa cortului ºi zvonistici cu iz securist se manipuleazã în mod pervers o anumitã parte a opiniei publice. Liderii P.R.M. au o obsesie deosebitã în a vâna trãdãtorii de neam, inclusiv în cutele cearceafului, dar, în cazul de faþã, a vântura aberaþii în dispreþul inteligenþei românilor cu ce echivaleazã?

Acuz în mod public diversiunea peremist-vadimistã ºi o identific în mod direct nu cu o mostrã de iresponsabilitate, aºa cum ar pãrea la prima vedere, ci cu o formã de trãdare a intereselor fundamentale ale României.

Dau cuvântul domnului Costache Mircea, va urma doamna Mona Muscã.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Referirile noastre sunt îndreptãþite astãzi, cele mai multe, îndreptându-se spre maniera în care Guvernul a abordat moþiunea de cenzurã de ieri. Modul de a rãspunde la interpelãri, întrebãri ºi la problematica moþiunilor simple ºi de cenzurã este o trãsãturã definitorie a unui guvern epicurian, adicã a unui guvern care nu ia nimic în serios în afara jocului de imagine, pentru care are un minister specializat în diversiune, pentru a acoperi chiverniseala fãrã limite ºi fãrã perdea.

În urma comentariilor divagante, voit diluate ºi abracadabrante ale premierului, prezentate în exces frazeologic ºi temporal, nici semnatarii moþiunii, nici cetãþenii care îi sponsorizeazã huzurul n-au primit nici un rãspuns clar.

Dupã douã ore de peroraþii despre cei dinainte ºi despre succesele clientelei în reabilitarea stadioanelor ºi umflarea conturilor, þara a primit o invitaþie de un grobianism îngrijorãtor. Cine vrea sã ºtie cum stã ilustrul premier cu averile, sã meargã sã-i numere ouãle. Cineva din salã, care cunoaºte conacul de la ”CornuÒ abundenþei guvernamentale, mi-a spus sec: ”Domnule, eu i le-am numãrat, n-areÒ, cã dacã avea, rãspundea cu sobrietate la întrebãrile precise din moþiune privind colecþia de tablouri, privind imobilele lui ”Nãstase P plus 6Ò, referitoare la conturi, la acþiuni ºi la alte acareturi.

Într-o þarã în care guvernanþii nu vãd bezna ºi noroiul satelor, foamea, frigul ºi lipsa de medicamente, starea jalnicã a spitalelor, agricultura medievalã, coloanele de muncitori care blocheazã drumurile ºi în care concentrarea energiilor se face pe efecte umoristice de un grobianism dezarmant, ºansele de redresare nu se aratã prea curând.

Oricum, premierul a reuºit ieri sã mãreascã nu p.i.b.-ul, ci cantitatea de umor negru prin care se ambiþioneazã probabil sã contribuie la asanarea societãþii româneºti.

Un eufemism persistã totuºi îngrijorãtor în bagajul lexical, fatalmente plat ºi inexpresiv când nu e licenþios, ºi anume Domnia sa numeºte încã o datã jefuirea programaticã a patrimoniului public ”transfer de proprietateÒ. Pãi, dacã e aºa, mai transferaþi-le, domnilor, ºi sãracilor câte ceva, nu vã transferaþi averea obºtii numai vouã. Cât despre transferul acesta de proprietate, adicã de fabrici, de hoteluri, rafinãrii, de I.A..S-uri etc., poate vã transferã cineva, poate vã transferã cineva ºi pe dumneavoastrã de la microfonul emisiunii ”Satira ºi umorulÒ, unde vã credeaþi ieri în aceastã aulã, într-un stabiliment cu zãbrele, unde le este locul acelora care furã fãrã sã clipeascã ºi se simt în siguranþã cu trupele de ocupaþie pe teritoriu, permiþându-ºi sã persifleze tema gravã a corupþiei care sufocã, într-adevãr, România. Ieri în salã nu se mai afla ”meserul de la MoscovaÒ, ci noul ”padiºah de la New YorkÒ. Numai aºa se explicã ostentaþia afiºatã de ciocoiul nou lacom ºi apatrid care ne-a sfidat încã o datã. Vã mulþumesc.

Da.

Dau cuvântul doamnei Mona Muscã, va urma domnul Cristian Nechifor.

Partidul Naþional Liberal trage un semnal de alarmã asupra politicilor distructive practicate de Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, care, prin decizia de a desfiinþa mai multe spitale din judeþul Caraº-Severin, din localitãþile Oraviþa, Bozovici, Oþelu Roºu, afecteazã grav locuitorii acestei zone. Oficialii din sectorul sãnãtãþii par sã nu þinã cont de multiple aspecte ce caracterizeazã judeþul.

1. Caraº-Severin este unul dintre cele mai mari judeþe ale þãrii, al treilea ca mãrime din þarã.

2. Locuitorii sunt rãsfiraþi pe întreaga suprafaþã a judeþului cu distanþe mari între aºezãri, locuitorii rãmânând de multe ori, în special iarna, izolaþi zile în ºir.

3. Judeþul Caraº-Severin este una dintre unitãþile administrative cu mari probleme în ceea ce priveºte reþeaua rutierã ºi legãturile feroviare între localitãþi.

Decizia Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei de a emite ordinul de restructurare a unitãþilor sanitare din zonã este cel puþin inoportunã, în condiþiile în care secþiile vizate de a fi închise Ñ chirurgie, obstetricã-ginecologie ºi pediatrie Ñ sunt vitale pentru sãnãtatea oamenilor din judeþ. Considerãm cã tocmai secþiile enumerate mai sus sunt cele care trebuie sã rãmânã spre a deservi o populaþie care se confruntã cu probleme mari în ceea ce priveºte transportul ºi comunicarea între localitãþi.

Partidul Naþional Liberal apreciazã cã o reducere atât de drasticã a serviciilor medicale în zonã trebuie sã fie cel puþin compensatã de funcþionarea unui serviciu ambulatoriu performant ºi de un sistem de drumuri judeþene ºi locale bine întreþinut.

De asemenea, dorim, stimatã doamnã ministru, sã lãmuriþi unele informaþii referitoare la concesionarea în favoarea unui parlamentar P.S.D. a clãdirii Spitalului Oraviþa. Acest fapt este de naturã sã aducã semne de

întrebare asupra importanþei acordate sãnãtãþii locuitorilor din zonã în raport cu protejarea unor interese ale clientelei politice P.S.D..

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Dau cuvântul domnului deputat Cristian Nechifor, va urma domnul ªtefan Lãpãdat.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Sãptãmâna trecutã, la poarta politicii româneºti a apãrut un personaj, din nou, care se agitã de mai multã vreme, încercând sã atragã atenþia într-un mod mai mult sau mai puþin zgomotos. ªi de data aceasta, din tolba domnului Sabin Gherman, cãci despre el este vorba, a ieºit ”Aceeaºi Mãrie, dar cu altã pãlãrieÒ, Partidul Ardelenilor. Dupã cum desigur ºtiþi ideea nu este de loc nouã ºi a fost lansatã la apã prin intermediul unui manifest care purta un titlu ce nu mai are nevoie de comentarii: ”M-am sãturat de RomâniaÒ. ªi atunci, ca ºi acum, Sabin Gherman cerea, în esenþã, regionalizarea României, reproºând Bucureºtiului faptul cã împarte în mod incorect resursele bugetare, avantajând unele provincii, în defavoarea altora. O Românie spartã în bucãþi ar fi fost, în opiniile ideologului de la Cluj, o Românie mai bine guvernatã.

Nu e greu de presupus ce ar fi gândit despre aceastã iniþiativã un ardelean ceva mai celebru ºi mai sobru, cum a fost Iuliu Maniu. La fel e uºor de bãnuit ce ar zice Brãtienii dacã ar afla cã printre adepþii acestei idei se aflã ºi unii dintre liderii liberali. Probabil cã zicala dupã care se conduc urmaºii celor care au fãcut România Mare este urmãtoarea: ”Fã-te frate cu Gherman, pânã iei voturile.Ò

Sã lãsãm însã în seama electoratului pe aceºti apostoli ai fãrâmiþãrii ºi sã observãm un lucru pe care urmaºii strict geografici ai lui Maniu se fac cã nu-l observã. În România existã toate condiþiile pentru reala autonomie localã. Vremea aºa-zisului centralism democratic a apus de mult. Legile statului român oferã autoritãþilor locale posibilitatea de a cheltui aºa cum cred de cuviinþã banii publici. Iar acest lucru este valabil pentru întreg teritoriul României, indiferent cã este vorba de Sighetul Marmaþiei, Medgidia, Consiliul General al Municipiului Bucureºti sau de ultimul consiliu comunal.

În plus, iniþiativa Cabinetului Nãstase de a crea în perspectivã regiuni de dezvoltare economico-administrativã aratã cã încã o datã cã Guvernul României þine cont atât de exigenþele europene, cât ºi de semnalele venite din partea alegãtorilor.

ªi toate acestea se vor întâmpla într-o Românie unitarã ºi europeanã, aºa cum ºi-ar fi dorit ºi Maniu ºi Brãtianu, care niciodatã nu au spus cã s-au sãturat de România.

Vã mulþumesc.

Dau cuvântul domnului deputat ªtefan Lãpãdat ºi va urma domnul Victor Bercãroiu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Intervenþia se intituleazã ”Deturnarea politicã a scopului cercetãrii efectuate de cãtre Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii la Inspectoratul ªcolar Judeþean MehedinþiÒ.

Am formulat întrebarea cãtre Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii în data de 04.02.2003, prin care solicitam rãspuns scris ºi oral asupra rezultatelor cercetãrii efectuate ºi a mãsurilor luate în legãturã cu memoriul semnat de cãtre un grup de pãrinþi cãtre Inspectoratul ªcolar Judeþean Mehedinþi.

Grupul respectiv a sesizat Inspectoratul ªcolar din judeþul Mehedinþi în legãturã cu modul cum au fost terorizaþi ºi agresaþi fizic ºi verbal copiii acestora de cãtre învãþãtoarea Lavinia Florentina Otescu, de la clasa I a ªcolii ”Teodor CostescuÒ, cu clasele IÑVIII, pentru faptul cã au solicitat transferul la alte clase. Negãsind înþelegere la conducerea ºcolii, pãrinþii au solicitat sprijinul Inspectoratului ªcolar Judeþean Mehedinþi, care în prima fazã a dat prin inspectorul ºcolar adjunct profesor Stelian Petrescu un rãspuns de toatã jena pentru funcþia pe care o ocupã. Nici nu începuse bine ancheta cã domnul profesor Constantin Corega, secretar de stat la Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, dã un rãspuns verbal în Camera Deputaþilor, în baza informaþiilor telefonice primite de la Inspectoratul Judeþean Mehedinþi, cã la baza situaþiei create se aflã un conflict între vechea ºi actuala conducere a ºcolii, aflatã în cauzã, rãspuns preluat în scris de doamna Ecaterina Andronescu, ministrul educaþiei ºi cercetãrii, fãrã ca cercetarea, de fapt, ºi mãsurile sã se fi încheiat.

Consider cã rãspunsurile date au un caracter politic, în sensul cã inspectoratul ºcolar P.S.D.-ist a deturnat scopul anchetei, arãtând cã vechea conducere este reprezentatã de doamna profesor Lãpãdat Petruþa, soþia deputatului P.R.M.-ist ªtefan Lãpãdat. Este un atentat la imaginea politicã a acestuia, bine intenþionat.

Precizez cã dintre toþi factorii anchetaþi, doamna profesoarã Lãpãdat nu a fost întrebatã de nimic, iar conflictele cu actuala conducere, în persoana domnului director profesor Cornel Otescu, nu au existat.

Vã mulþumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Victor Bercãroiu. Va urma domnul Gheorghe Dinu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Declaraþia mea de astãzi se intituleazã ”Nichita Stãnescu, o personalitate a culturii româneºti în oglinda timpuluiÒ.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În martie, anul acesta, Nichita ar fi împlinit 70 de ani, dar a plecat spre împãrãþia cereascã mai repede. S-a grãbit sã ne lase mai sãraci cu o stea, una greu calculabilã, pe care însã nu sumeþim sã o mãsurãm ºi sã o aducem la vedere. Pentru cât mai mulþi, pentru prieteni ºi neprieteni, e o datorie pe care Ploieºtiul încearcã sã ºi-o asume ºi sã o respecte, din dragoste ºi fermitate, din credinþã pentru adevãr.

În perioada 29Ñ31 martie 2003, în municipiul Ploieºti a avut loc Festivalul internaþional de poezie ”Nichita StãnescuÒ Ñ ediþia a XV-a. La reuºita acestor manifestãri ºi-au adus contribuþia Consiliul Judeþean Prahova, Prefectura Prahova, Primãria Municipiului Ploieºti, Direcþia judeþeanã Prahova pentru culturã, culte ºi patrimoniu. Manifestãrile au fost onorate de prezenþa a numeroase personalitãþi ale culturii româneºti, dintre care amintim: academicianul Eugen Simion, preºedintele Academiei Române, academician Rãzvan Theodorescu, ministrul culturii ºi cultelor, senatorul Adrian Pãunescu, dar ºi a domnului Adam Puslajic, poet din Serbia, membru al Academiei Române, ºi al altor personalitãþi culturale din Ucraina ºi Republica Moldova.

Din multitudinea de manifestãri exemplificãm: vernisajul expoziþiei ”Nichita desenândÒ, 35 dintre cele mai importante desene ale poetului; dezvelirea bustului poetului din incinta Liceului teoretic ”Nichita StãnescuÒ; vernisajul expoziþiei ”Festivalul Nichita Stãnescu în afiºeÒ; ”În zori Nichita treceaÒ, film în premierã absolutã, realizat de studioul ”OrionÒ al Centrului de creaþie Prahova; lansarea cãrþii ”OpereÒ de Nichita Stãnescu, sub egida Academiei Române; ”Mai lasã-mi un timpÒ, spectacol literar susþinut de Eusebiu ªtefãnescu ºi Nicu Alifantis; lansarea Antologiei lirice ”Vorbirea mâiniiÒ ºi a volumului documentar ”De acasã Ñ acasã. Pagini basarabene despre Nichita StãnescuÒ.

Stimaþi colegi,

Festivalul ”Nichita StãnescuÒ este un eveniment cultural de rezonanþã naþionalã ºi internaþionalã cu periodicitate anualã. A fost iniþiat în 1985, ca festival naþional cu sprijinul ministerului de resort ºi al Uniunii Scriitorilor din România. Dupã revoluþie a cãpãtat o conotaþie internaþionalã, în organizarea lui implicându-se, alãturi de instituþiile amintite, Academia Românã, Consiliul Judeþean Prahova, Primãria Ploieºti, toate instituþiile de culturã, precum ºi fundaþiile culturale ”Nichita StãnescuÒ ºi ”Mihai ViteazulÒ. Nichita Stãnescu a fost ºi a rãmas modelul poetic al mai multor generaþii din România, dar nu numai. Sârbii, macedonenii ºi muntenegrenii îl iubesc pe Nichita. El a avut un impact deosebit asupra poeziei române de la est de Prut. Apariþia lui, în septembrie 1976, la Chiºinãu a fost fulminantã. A îngenuncheat pe peronul gãrii, a sãrutat pãmântul românesc al Basarabiei ºi a spus: ”Slavã Domnului, am ajuns de acasã acasã.Ò

Vã mulþumesc. Vã mulþumesc ºi pentru tema prezentatã.

Dau cuvântul domnului deputat Gheorghe Dinu ºi apoi va urma domnul deputat Marian Anton.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Declaraþia mea politicã se intituleazã: ”Cine scoate oamenii în stradã la Braºov, manipularea P.R.M. sau minciuna P.S.D.?Ò

Situaþia explozivã de la Braºov, unde spectrul concedierilor masive a scos în stradã muncitorii de la marile uzine a pus pe jar Guvernul, care, în loc sã rezolve de o manierã realistã ºi responsabilã problemele restructurãrii industriei braºovene, încearcã disperat sã dea o coloraturã politicã protestelor celor ameninþaþi sã rãmânã fãrã locuri de muncã. Recentele declaraþii ale unei înalte oficialitãþi A.P.A.P.S. cã miºcãrile de stradã de la Braºov sunt rezultatul manipulãrilor P.R.M., care a transformat muncitorimea braºoveanã într-o masã de manevrã, provoacã stupefacþie ºi indignare ºi nu atât pentru cã partidul nostru este din nou acuzat pe nedrept de incitare la miºcãri anarhice ºi ilegale, ci, mai mult, pentru cã guvernanþii nici în ceasul al doisprezecelea nu-ºi dau seama de realitãþile ºi nu þin seama de dorinþele îndreptãþite ale oamenilor care nu mai pot crede în promisiuni, care cer mãsuri economice adevãrate, capabile sã rezolve problemele de fond.

Factorii guvernamentali responsabili trebuie sã înþeleagã mãcar acum cã locurile de muncã la Braºov nu mai pot fi lãsate în voia sorþii, nu se mai poate bãga, pur ºi simplu, gunoiul sub preº. Promisiunile cu crearea a câtorva zeci de mii de locuri de muncã nu vor fi onorate ºi aceasta înþeleg nu numai liderii sindicali, ci ºi muncitorii simpli. Când fac aceste promisiuni ºi guvernanþii sunt convinºi cã acestea nu vor rãmâne decât pe hârtie, din cauza costului enorm al creãrii unui loc de muncã în România, iar acest lucru tot guvernanþilor le este imputabil, întrucât menþin fiscalitatea la un nivel aberant de mare, cel mai mare din Europa, ºi nu vor în ruptul capului sã înþeleagã cã statul ar avea infinit mai mult de câºtigat dacã nu ar sufoca firmele ºi salariaþii cu cât mai multe biruri ºi impozite.

Întrucât, în prezent, pentru a plãti un salariu, angajatului, un patron este obligat sã dea statului o sumã mare, aproape echivalentã cu salariul pe care i-l dã, a demara o afacere, o întreprindere, a crea noi locuri de muncã devine o adevãrat aventurã. De unde bani când statul

Dau cuvântul domnului deputat Marin Anton ºi va urma domnul Codrin ªtefãnescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Stimaþi colegi,

Declaraþia mea politicã se referã la faptul cã Guvernul nu are decât planuri pe hârtie pentru disponibilizaþii din industrie. Dacã F.M.I.-ul nu fãcea publicã, în cele din urmã, necesitatea concedierilor a circa 24 de mii de angajaþi din întreprinderile neproductive, Guvernul continua probabil sã facã promisiuni ascunse ºi sã stea liniºtit, considerând cã preþul liniºtii sale a fost plãtit prin asumarea rãspunderii pe Codul muncii. Negocierile pe care le poartã în aceste zile reprezentanþii Guvernului cu sindicatele, scãpate de sub control, par sortite eºecului din perspectiva abordãrii pe temei economic. Ministrul muncii, Marian Sârbu, negociazã mai degrabã în numele sindicatelor, decât în interesul Guvernului. Oricum, Guvernul a dovedit cã nu are pregãtite decât planuri pe hârtie, ca sã nu mai vorbim de soluþia parcurilor industriale, care a ajuns sã fie iepuraºul din cãciulã pentru orice situaþie, fie cã e vorba de investitori, fie cã e vorba de disponibilizãri. E clar cã parcurile industriale nu sunt o soluþie atâta vreme cât putem sã ne raportãm la experienþa din Valea Jiului. Chiar ministrul muncii, domnul Marian Sârbu, a recunoscut cã în afara salariilor compensatorii ºi încurajarea I.M.M.-urilor sã angajeze ºomeri instituþia pe care o conduce nu are alte soluþii pentru viitorii disponibilizaþi.

În aceste condiþii, mi se pare firesc sã atragem atenþia asupra faptului cã, înainte de a acþiona, Guvernul ar fi trebuit sã pregãteascã un set de politici sau mãsuri active privind disponibilizaþii ºi sã aibã curajul sã vorbeascã deschis muncitorilor. Aºa, ce face Guvernul? În locul unei munci serioase alege improvizaþia, planurile pe hârtie ºi împinge rezolvarea problemelor o perioadã de timp, închizând gura muncitorilor pentru cel puþin doi ani de aici înainte. Din pãcate, dincolo de ce vrea sau nu vrea Guvernul, economia este aceea care nu mai poate suporta povara pierderilor, iar populaþia nu mai are nici ea de unde da mai mult pentru a acoperi golurile imense generate de lipsa restructurãrii.

Având în vedere toate acestea, nu e de mirare cã Guvernul acumuleazã pierderi în relaþia cu sindicatele. Pacea socialã nu mai funcþioneazã ºi acest lucru demonstreazã cã rezultatul politicii economice nu corespunde

Da. Vã mulþumesc.

Dau cuvântul domnului Codrin ªtefãnescu, va urma domnul Ludovic Mardari.

Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

În comunicatul de prestã apãrut ieri, 31 martie, în ziarul ”UnireaÒ, deputatul P.N.L. Coriolan Simedru mã ”gratificãÒ cu sintagma de ”extraterestruÒ, în urma unui interviu pe care l-am acordat postului local de radio la 8 martie a.c. ºi difuzat de acelaºi post la 11 martie, considerând, în mod cu totul bizar, cã interviul pe care l-am dat a fost emis în direct, indicând ironic prezenþa mea concomitent atât la Camerã, cât ºi în teritoriu alãturi de electorat. Mã vãd nevoit la rându-mi sã-l fac responsabil cu timpul probabil, poate Radio Alba îl angajeazã ca prestator al rubricii meteo, recomand domnului Simedru sã se documenteze mai atent când face asemenea declaraþii, prin care se induce în eroare opinia publicã ºi se diminueazã credibilitatea presei în judeþul nostru. Nu este de ieri de azi aceastã preocupare, nereuºitã, a adevãratului P.N.L.-ist, Domnia sa mai având în trecutul, nu tocmai îndepãrtat, astfel de mostre, iarãºi... nereuºite. Informez opinia publicã, ºi nu pe domnul deputat, cã interviul a fost realizat cu 3 zile înainte de emisiunea radiofonicã în cauzã, realizatorul ei declarând, de altfel, cã este o declaraþie înregistratã.

Cât îl priveºte pe domnul Coriolan Simedru, poate cã ar fi mai bine de vãzut ”interesulÒ manifestat în acelaºi timp, probabil impus de partid, de aceastã datã în cazul privatizãrii de la ”SCUT Alba IuliaÒ caz în care ”timpulÒ de acþiune al deputatului s-a împlinit în momentul în care a aflat cã o anumitã doamnã, soþia unui important ºef ºi actual lider P.N.L. de la centru, ar fi mai mult decât implicatã în privatizãrile din Alba.

Prin comunicatul sãu de presã, domnul deputat Simedru a promovat nu numai o lipsã totalã de imaginaþie în ”scornireaÒ de bombe politice locale, dar ºi-a fãcut cunoscutã preocuparea sa principalã, aceea de a fabrica subiecte ”can-canÒ, care caracterizeazã limita superioarã a activitãþii sale.

Desigur, domnul Simedru mai are o astfel de problemã, Codrin ªtefãnescu, concomitent cu aceea cu care P.N.L. Alba se confruntã de o bunã bucatã de timp: oboseala cronicã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dau cuvântul domnului Ludovic ºi va urma domnul Lucian Augustin Bolcaº.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Declaraþia mea politicã de astãzi ar putea avea titlul ”P.R.M. nu a votat pentru rãzboiÒ. În campania electoralã pentru alegerile prezidenþiale ºi generale din anul 2000, adversarii noºtri politici au afirmat cã dacã domnul Corneliu Vadim Tudor va deveni preºedintele þãrii, iar P.R.M.-ul va alcãtui Guvernul, România va fi antrenatã în rãzboi. Astfel de afirmaþii murdare, prin care se urmãrea derutarea electoratului, nu aveau nici un fel de justificãri. Sã nu uitãm cã în 1999, la începerea bombardamentelor din Iugoslavia, P.R.M. a fost singura formaþiune politicã din þarã care a ieºit în stradã pentru a-ºi exprima protestul faþã de mãcelul provocat de NATO. La semnalul preºedintelui Corneliu Vadim Tudor, Piaþa Unirii din Timiºoara a devenit neîncãpãtoare. Au participat membri ºi simpatizanþi P.R.M., dar ºi sârbi din localitate, îngrijoraþi de soarta fraþilor lor de peste graniþã. Ulterior ºi alte voci autorizate din lume ºi-au exprimat dezacordul faþã de intervenþia neinspiratã a NATO în Iugoslavia. Chiar dacã suntem pentru integrarea României în NATO, nu înseamnã cã trebuie sã acceptãm docili unele decizii aberante luate de cãtre conducerea acestui bloc militar.

Opþiunea pacifistã a P.R.M., care s-a declarat în repetate rânduri împotriva conflictelor militare, a violenþelor de orice fel, a reieºit ºi cu ocazia plenului Parlamentului din februarie a.c., când nu a votat pentru rãzboi, pentru trimiterea militarilor români în Irak. În schimb, cei care au acuzat P.R.M., în anul 2000, de intenþii agresive nu aveau suficiente mâini pentru a le ridica sã-ºi exprime acordul cu rãzboiul. A trebuit sã aparã zilele trecute un sondaj de opinie, din care sã reiasã cã 75% din români sunt împotriva rãzboiului, ca sã-i determine pe politicienii de turmã sã-ºi înghitã cuvintele necugetate cum ar fi: ”rãzboiul este justificatÒ, ”cãile diplomatice au fost epuizateÒ, ”trebuie sã vorbeascã armeleÒ etc.

Þãrile NATO nu au nici în prezent un punct de vedere comun în legãturã cu rezolvarea problemelor din Irak. România, deºi are doar statut de invitat la NATO, s-a oferit prima sã plece la rãzboi fãrã nici un fel de condiþii. Aceastã slugãrnicie, pe lângã faptul cã jigneºte demnitatea poporului român, ne va aduce probabil ºi pagube, cum s-a întâmplat în cazul rãzboiului din Iugoslavia. Mã refer, desigur, la cei 1,7 miliarde de dolari, datoria Irakului faþã de România, pe care nu se ºtie dacã îi vom mai primi vreodatã. Suntem prea sãraci pentru a ne putea permite astfel de riscuri.

Vã mulþumesc.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Lucian Augustin Bolcaº. Va urma doamna Mitzura Arghezi.

## **Domnul Augustin Lucian Bolcaº:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Este o datorie de onoare pentru mine sã mulþumesc distinsului profesor Leonãchescu pentru evocarea martirului Nicolae Bolcaº, ce stã ºi astãzi viu, îngropat în pãmântul României Mari, la fãurirea cãreia a contribuit.

Este o datorie pentru noi sã ne evocãm morþii, este o problemã de mare actualitate totdeauna ºi poate mai mult acum când în discuþiile privind revizuirea Constituþiei se vorbeºte despre sintagma de stat naþional.

Despre aceastã sintagmã ºi despre morþii noºtri a vorbit Nicolae Iorga de la tribuna Parlamentului României, când a justificat existenþa acestei sintagme ºi a spus: ”Iatã, ce înseamnã pentru mine statul naþional. Secole întregi România s-a þinut prin dezvoltarea naþiei româneºti. Cu sudoarea ºi sângele poporului românesc a frãmântat þarina României Mari, de la colþul de la Tisa, pe care-l avem, pânã la Nistrul întreg ºi din fundul Munþilor Bucovinei pânã la DunãreÒ.

Se poate întâmpla ca, pentru anumite teorii Ñ atunci ºi acum Ñ aceasta sã fie neplãcut, dar aºa este; ºi, evident, nu se poate schimba, cu toatã bunãvoinþa noastrã. Nu-i putem dezgropa pe morþii noºtri, ca sã punem pe morþii altora, care nu au fãcut aceeaºi jertfã.

Cu toþii, avem o responsabilitate faþã de morþii noºtri ºi eu mã simt mai responsabil faþã de familia din care provin.

Vã mulþumesc.

Doamna deputat Mitzura Arghezi are onoarea sã încheie ºedinþa noastrã dedicatã declaraþiilor politice.

## **Doamna Mitzura Domnica Arghezi:**

## Stimate doamne ºi domnilor deputaþi,

În zilele de 26-28 martie 2003, la Adunarea Parlamentarã a Francofoniei de la Ottawa, am participat la Comisia de cooperare ºi dezvoltare.

La sfârºit, la o masã festivã, a avut loc o întâlnire cu personalitãþi ale Parlamentului ºi Guvernului canadian, printre care: domnul preºedinte al Secþiei Permanente Canadiene Ñ domnul deputat Bernard Patry, domnul deputat Felix Onkeya Ñ preºedintele Comisiei de Cooperare ºi Dezvoltare din Gabon, domnul AndrŽ Harvey Ñ secretar parlamentar al Cooperãrii Internaþionale, domnul senator Pierre de BanŽ ºi domnul deputat Yvon Charboneau, din Canada, ca ºi ceilalþi preºedinþi de comisii permanente din Europa ºi Africa.

Vorbitorii au subliniat valoarea lucrãrilor prezentate la Adunarea Parlamentarã ºi, de asemenea, problema la ordinea zilei Ñ conflictul din Irak.

Ca de obicei, în exterior, despre þara noastrã se ºtie destul de puþin ºi, în calitatea mea de deputat ºi preºedinte al Delegaþiei permanente a Parlamentului României la Adunarea Parlamentarã a Francofoniei, am cerut sã iau cuvântul. Am fãcut o scurtã prezentare a României ºi a Parlamentului Român. Le-am spus cã fac parte din cel mai mare partid de opoziþie din Parlamentul României, care se numeºte Partidul România Mare, condus de senatorul Corneliu Vadim Tudor, preºedintele sãu. Partidul nostru a fost singurul partid din Parlamentul României care s-a abþinut de la vot când s-a cerut acordul Parlamentului de a se alãtura cererilor americane în conflictul cu Irakul.

Le-am spus cã Partidul România Mare este convins cã problemele nu se pot rezolva decât prin aplicarea diferitelor rezoluþii ale Consiliului de Securitate, ale Organizaþiei Naþiunilor Unite.

Nu ajunge sã posezi o uriaºã putere armatã, ca sã-þi impui voinþa ºi sã-þi certifici un drept sau o convingere prin forþã, ci numai militând pentru respectul statului de drept, al regulilor dreptului, dreptului internaþional public ºi al rolului Organizaþiei Naþiunilor Unite.

Cât drum a parcurs vechea Ligã a Naþiunilor, iniþiatã de Nicolae Titulescu, pânã la actuala Organizaþie a Naþiunilor Unite, care astãzi întruneºte toate statele lumii, cât ºi Consiliul de Securitate, format din þãri cu mare pondere în lume.

Declaraþie politicã intitulatã Ñ ”ªah la regeÒ.

Brusca întoarcere a Mariei Vlas în þarã poate sã ia pe nepregãtite doar pe un spectator neinteresat de jocul politic intern ºi, în special, de lupta pentru supremaþie din interiorul P.S.D.. Fãrã Ioana Maria Vlas nu se putea dovedi nimic ºi, deci, nu putea sã se dovedeascã nici un vinovat pentru dezastrul F.N.I. ºi nici nu se puteau aduce clarificãri în scandalul Sorin Ovidiu Vântu.

Nume ale ”greilorÒ din P.S.D. au fost deseori vehiculate în vâltoarea scandalului care a aruncat mii de oameni în stradã, treziþi din ºoc dupã ce au urmat îndemnul ”Dormi liniºtit, F.N.I. lucreazã pentru tineÒ.

Iatã cã acum, dupã ce ruptura dintre Palatul Cotroceni ºi Palatul Victoria a devenit evidentã, dupã scandalul alegerilor anticipate ºi dupã declaraþiile belicoase dintre Ion Iliescu ºi Adrian Nãstase, Ioana Maria Vlas devine o piesã importantã în economia jocului de ºah practicat de cele douã palate.

Întrebarea care apare acum este: Cine a adus-o pe Maria Vlas în România? Rãspunsul la aceastã întrebare poate reprezenta ºi victoria uneia dintre taberele care se înfruntã acum pentru supremaþia în viitorul P.S.D..

Radu Timofte sau Nicolae Vãcãroiu sunt doar cãile prin care se va ajunge la mutarea de ºah-mat, pentru regele neîncoronat de la Cotroceni, pe care o pregãteºte echipa premierului Nãstase.

Adrian Nãstase nu este un personaj care sã se mulþumeascã cu jumãtãþi de mãsurã ºi, probabil, insuccesele de pânã acum în rãzboiul cu Ion Iliescu îl vor face sã joace cartea tot mai vehiculatã a anticorupþiei, prin care doreºte sã îºi elibereze drumul cãtre autoritatea supremã.

Peste puþin timp vom afla rezultatul în disputa dintre ”baronii localiÒ ai lui Adrian Nãstase ºi oamenii, ”sãraci, dar cinstiþiÒ ai Preºedintelui Ion Iliescu.

Stimaþi colegi,

Dacã au vãzut primii gospodari ai oraºelor cã nenorocita de sãrãcie nu vrea sã dea nici un pas înapoi, au cugetat vreo 12 ani ºi pânã la urmã au gãsit soluþie salvatoare pentru mulþimea disponibilizaþilor ºi a pensionarilor.

Economate, cât mai multe economate, o hemoragie de economate, care sã stingã setea sãracului de preþuri mici.

Iniþial, readucerea pe tapet a ideii staliniste de acum jumãtate de secol era ca magazinele cu pricina sã ofere un balon de oxigen oamenilor amãrâþi care nu mai pot face faþã greutãþilor vieþii zilnice. Preþurile urmau sã fie semnificativ mai scãzute, cu 20-30 la sutã. Zis ºi fãcut. De zis, s-a zis, de fãcut, s-a fãcut mai puþin, aºa ca sã aibã ºi cine trebuie un gheºeft acolo, cât de cât.

Ceea ce ar fi trebuit sã atragã pensionarii Ñ de departe cei mai buni economiºti ai momentului Ñ nu a fãcut decât sã-i piardã de muºterii. Mulþi dintre ei au renunþat curând ºi au plecat deziluzionaþi de marfa proastã ºi doar cu puþin mai ieftinã faþã de alte magazine de unde îºi fãceau regulat cumpãrãturile. Ei au apreciat cã pentru o pungã de orez spart ºi cu gunoaie chiar nu meritã sã-þi rozi pingelele prin frig ºi zloatã, mai cu seamã când diferenþa este de numai 200 de lei, în favoarea economatului de cartier. Cu pâinea, aceeaºi poveste, abia de se ieftineºte cu 200 de lei, iar la ulei, nici mãcar nu mai este vorba de un avantaj, ci de jecmãnealã curatã, de vreme ce un litru costã 27.000 de lei la un magazin normal ºi 32.000 de lei la economat.

Prinºi voiniceºte în derutanta horã a înfiinþãrii de economate, primii gospodari ai urbei de pe malul Dâmboviþei, care nu rateazã nici o ocazie de a se filma radiind de fericire în faþa unui economat, nu au mai luat în seamã asemenea nimicuri. Mai mult, nu au realizat un lucru elementar: cã oricât de repede ºi oricât de multe economate vor lua naºtere peste noapte, ele nu vor aduce nici mãcar un leu în plus în buzunarele amãrãºtenilor.

Lipsa de cumpãrãtori din economate aratã nu numai cã ele nu reuºesc sã-ºi gãseascã locul în societatea româneascã, ci cã însãºi ideea de economat a fost compromisã prin preþurile ºi calitatea mãrfii din rafturi.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Vã mulþumesc ºi eu.

Vã mulþumesc tuturor pentru participare. O zi bunã, în continuare!

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Daþi-mi voie, stimaþi colegi, sã începem a doua parte a ºedinþei de astãzi, destinatã dezbaterii propunerilor normative înscrise pe ordinea de zi.

Vã anunþ cã avem o prezenþã înregistratã de 273 de deputaþi din 344; 71 sunt absenþi, 31 participã la alte acþiuni parlamentare.

O sã vã prezint mai întâi o Informare cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Biroul permanent, care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente.

1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 7/2003 pentru prorogarea termenului prevãzut la art. 1 alin. 1 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 121/2001 pentru suspendarea temporarã a tuturor procedurilor referitoare la adopþiile internaþionale, adoptat de Senat în ºedinþa din 20 martie 2003.

Cu acest proiect de lege a fost sesizatã: în fond, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 4 aprilie 2003.

În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

2. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre România ºi Republica Cehã în domeniul securitãþii sociale, semnat la Bucureºti la 24 septembrie 2002, adoptat de Senat în ºedinþa din 20 martie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru avize, Comisia pentru politicã externã, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 18 aprilie 2003.

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 18/2003 pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea ºi funcþionarea Societãþii Române de Radiodifuziune ºi Societãþii Române de Televiziune, adoptat de Senat în ºedinþa din 24 martie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

5. Proiectul de Lege privind infracþiunile la regimul transportului naval, adoptat de Senat în ºedinþa din 24 martie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi; pentru aviz, Comisia de industrii ºi servicii.

Termenul de depunere a raportului: 4 aprilie 2003.

În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

Domnule profesor Neagu, aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

La Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi a venit acest proiect de lege, pentru ca ºi România sã adere la aceastã convenþie, adoptatã la Haga în urmã cu 33 de ani, privind obþinerea de probe în strãinãtate în materie civilã ºi comercialã.

Avem aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, de la Comisia pentru politicã externã, iar Senatul a adoptat proiectul de lege în ºedinþa din 24 februarie 2003.

Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, cu 21 de membri prezenþi, vã propune sã adoptaþi acest proiect de lege.

Vã mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale, din partea dumneavoastrã? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului, pe texte.

La titlul acestuia, dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Art. 1 ºi art. 2.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art. 3, ºi ultimul.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii.

Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final în ºedinþa de astãzi.

Proiectul de Lege privind asistenþa judiciarã internaþionalã în materie civilã ºi comercialã.

Tot doamna ministru este invitatã sã prezinte proiectul. Aveþi cuvântul.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Reglementarea distinctã a asistenþei judiciare internaþionale în materie civilã ºi comercialã rãspunde cerinþelor tot mai crescute de cooperare între autoritãþile judiciare române ºi strãine.

România este în prezent parte la câteva dintre aceste convenþii internaþionale Ñ este chiar proiectul de Lege privind ratificarea Convenþiei de la Haga, adoptat anterior, dar are încheiate ºi convenþii bilaterale în materie, cu diferite state.

Prezentul proiect de lege înþelege sã armonizeze prevederile din aceste convenþii multilaterale, dar ºi din convenþiile bilaterale, cu dispoziþiile Codului de procedurã civilã, având dispoziþii privind comunicarea de acte judiciare, extrajudiciare în ºi din strãinãtate, obþinerea de probe în strãinãtate, informaþii asupra dreptului strãin ºi accesul la justiþie.

Prin urmare, vã rugãm sã aveþi amabilitatea sã adoptaþi ºi acest proiect de lege în forma adoptatã, de altfel, de Senat ºi de Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Vã mulþumim.

Domnule profesor Neagu, aveþi cuvântul sã prezentaþi raportul.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Este o continuare a armonizãrii legislaþiei noastre, pentru cã prin Legea nr. 704 din decembrie 2001 a fost adoptatã asistenþa judiciarã internaþionalã în materie penalã.

Acum, acest proiect de lege a trecut de Senat la 6 februarie 2003, are avizul favorabil al Consiliului Legislativ, ºi comisia, în componenþa a 21 de membri, în unanimitate, a votat pentru adoptarea acestui proiect de Lege privind asistenþa judiciarã internaþionalã în materie civilã ºi comercialã.

De aceea, venim cu propunerea de adoptare a acestui proiect de lege.

Vã mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole. La titlul legii dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Art. 1 al capitolului I. Nu sunt obiecþiuni. Votate ambele în unanimitate.

Art. 2. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Titlul capitolului II. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. 3 ºi 4. Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate. Secþiunea a 3-a, art. 5 ºi 6. Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate. Art. 7, 8. Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate. Secþiunea a 3-a. Nu sunt obiecþiuni. Votatã în unanimitate. Art. 9, 10. Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate. Art. 11, 12, 13. Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate. Titlul capitolului III. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. 14 ºi 15. Nu sunt obiecþiuni.

Votate în unanimitate. Secþiunea a 2-a. Nu sunt obiecþiuni. Votatã în unanimitate. Art. 16, 17, 18 ºi 19. Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate. Art. 20 ºi 21. Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate. Titlul Secþiunii a 3-a. Nu sunt obiecþiuni. Votatã în unanimitate. Art. 22, 23, 24, 25. Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate. Art. 26. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Titlul capitolului IV. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. 27, 28, 29. Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate. Titlul capitolului V. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Art. 30, 31, 32, ºi 33. Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate. Titlul capitolului VI. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. 34 ºi 35. Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate.

Vom supune legea votului final la sfârºitul acestei ºedinþe.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 10/2003 pentru prelungirea termenului de depunere a actelor doveditoare prevãzut de art. 22 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945Ñ22 decembrie 1989. Procedurã de urgenþã.

Rog Comisia juridicã sã ne propunã timpii de dezbatere.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Având în vedere întinderea acestui proiect de lege, vã propun 10 minute ca termen total ºi un minut pentru fiecare intervenþie.

Mulþumesc.

## Mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceºti timpi. Împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

Dacã iniþiatorul doreºte sã facã o precizare prealabilã care sã ne punã în temã cu privire la scopul acestui proiect? Domnule ministru Fleºariu, aveþi cuvântul.

## **Domnul Ionel Fleºariu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice_ **:**

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Prin unele prelungiri succesive, termenul de depunere a actelor pentru restituirea imobilelor în condiþiile Legii nr. 10 din 2001 ajunsese ultimul termen pe data de 14 martie.

Întrucât au existat foarte multe cereri prin care s-a solicitat prelungirea acestui termen, Guvernul a adoptat Ordonanþa de urgenþã nr. 10, prin care se propune prelungirea termenului cu încã douã luni, adicã pânã în data de 14 mai.

Vã rugãm sã fiþi de acord cu ordonanþa Guvernului.

Mulþumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acestuia dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Dispoziþiile articolului unic. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanþei de urgenþã. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic al ordonanþei de urgenþã. Nu sunt obiecþiuni.

Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final la sfârºitul ºedinþei de astãzi.

Propunerea legislativã pentru completarea art. 6 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 108/2001 privind exploataþiile agricole. Suntem în continuarea dezbaterilor pe articole. La ce articol am ajuns? S-au întrerupt dezbaterile generale?

Poftiþi, domnule preºedinte!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Pentru operativitate, v-aº ruga sã tratãm punctele 17 ºi 18 în ansamblu, întrucât solicitãm retransmiterea raportului la comisie, pentru perfectarea punctului de vedere al Guvernului cu iniþiatorii.

De acord.

Iniþiatorul doreºte sã facã vreo precizare? Nu. Trecem atunci, stimaþi colegi, la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul proiectului, comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu.

Votat în unanimitate.

Stimaþi colegi, propunerea exactã a comisiei pentru punctele 17 ºi 18 este de a fi restituite la comisie.

Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Rog comisiile însã sã facã raportul pânã marþi, pentru ca marþi sã poatã fi înscrise pe ordinea de zi. Se poate? Da. Bun. Deci asta înseamnã sã difuzaþi raportul vineri.

La punctul 19, proiectul de Lege privind organizarea pieþei tutunului brut în România.

Procedurã de urgenþã.

Domnule profesor, propuneþi timpii de dezbatere.

## Mulþumim, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice a fost sesizatã în fond, spre dezbatere ºi avizare, cu acest proiect de lege. La întocmirea raportului, comisia a þinut cont de avizul Consiliului Legislativ, avizul Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi ºi avizul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, de asemenea, din partea Comisiei pentru industrie, servicii ºi de punctul de vedere al Consiliului Concurenþei.

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea producerii ºi comercializãrii tutunului brut în România, în scopul modernizãrii acestor activitãþi ºi al armonizãrii legislaþiei României cu principiile comunitare.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma dezbaterii, comisia propune admiterea, cu unele modificãri ºi completãri, a proiectului. Propunem timpi, pe ansamblu, 20 de minute, un minut de intervenþie.

Vã mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceºti timpi de dezbatere? Mulþumesc.

Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului. Vã rog sã urmãriþi raportul comisiei.

La titlul legii dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Nu.

Votat în unanimitate.

Introducerea capitolului I. Urmãriþi amendamentul 2. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 2?

Admis amendamentul. Se introduce capitolul I. Dispoziþii generale.

Cu privire la art. 1, urmãriþi amendamentul 3. Dacã aveþi obiecþiuni? Da.

Poftiþi, domnule Damian Brudaºca!

## Domnule preºedinte,

Eu cer o explicaþie colegilor care au fãcut aceastã propunere, întrucât ºtiu cã în România existã o singurã piaþã a tutunului, nu existã mai multe pieþe naþionale ale tutunului. Prin urmare, ori mi se dã o explicaþie din care sã înþeleg de ce este vorba de organizarea pieþelor tutunului, pentru cã noi nu putem organiza piaþa tutunului din Tunisia sau din alte pãrþi, ori acceptãm varianta ”organizarea pieþei tutunului brutÒ.

Rog iniþiatorul ºi comisia sã se pronunþe, mai ales cã titlul legii este Lege privind organizarea pieþei tutunului. Vã rog, domnule profesor.

Mulþumesc.

Este corectã propunerea, este binevenitã. Se regleazã cu titlul Legii ...pieþei tutunului.

Mulþumim.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Iniþiatorul este de acord? Da.

tului lui aveþi obiecþiuni? Nu.

Admis conþinutul art. 14. Se renumeroteazã 15.

Art. 15, care va deveni 16, urmãriþi alcãtuirea propusã prin amendamentul 21.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 21?

Admis amendamentul. Se modificã art. 15 iniþial, potrivit

acestui amendament ºi acest articol va fi renumerotat 16. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate amendamentul 21.

Prin amendamentul 22, comisia propune introducerea unui capitolul V, nou.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Pentru art. 16, care va fi renumerotat în 17, comisia propune modificarea acestuia.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 23? Domnule Damian Brudaºca, aveþi cuvântul.

Nu e vorba de obiecþiuni, domnule preºedinte. E vorba de o încercare de reformulare. ”Se instituie un sistem de prime de producþie stabilite anual pentru fiecare varietate de tutun, iar valoarea totalã a acestora se acordã din bugetul de statÒ, pentru o mai clarã exprimare ºi mai fluentã exprimare a ideii pe care doresc iniþiatorii sã o exprime.

Mai citiþi o datã textul.

”Se instituie un sistem de prime de producþie stabilite anual pentru fiecare varietate de tutun, iar valoarea totalã a acestora se acordã din bugetul de stat.Ò

”IarÒ-ul acela nu prea picã bine. Prima parte sunã frumos.

”...valoarea acestora fiind acordatã de la bugetul de stat.Ò

Aºa mai merge. Domnul profesor Nicolescu. Poftiþi!

Mulþumim. Comisia este de acord.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

Pentru ca sã existe o unitate de exprimare, aº dori sã vã propun sã eliminãm sintagma ”trebuieÒ astfel încât ”...prima reproducþie se acordã în urmãtoarele condiþii: tutunul sã provinã dintr-o zonã sau sã corespundã cerinþelor calitative.Ò Deci sã existe unitatea de exprimare.

Toatã lumea e de acord, ºi preºedintele ºedinþei. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

Distinsului nostru coleg Damian Brudaºca, cãruia îi mulþumesc pentru participarea la îmbunãtãþirea textelor, l-aº stimula sã facã mai multe propuneri la comisie, pentru ca, încã din acea fazã, textele sã se poatã remedia. Mulþumesc.

Prin amendamentul 26, comisia propune introducerea unui capitolul VI, nou,

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate. Pentru actualul art. 19 urmãriþi amendamentul 27, care-l modificã ºi-l renumeroteazã în 20.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Admis amendamentul, modificat textul ºi se renumeroteazã.

Art. 20. Dacã aveþi obiecþiuni? Comisia n-a avut. Votat în unanimitate, în conþinutul iniþiatorului, dar renumerotat 21.

Pentru actualul art. 21, urmãriþi amendamentul 29. Admis amendamentul, modificat articolul ºi renumerotat 22. Pentru art. 22 actual, dacã aveþi obiecþiuni? Comisia n-a avut.

Domnul profesor Brudaºca, aveþi cuvântul.

Am la amendamentul 29.

Pãi n-am ajuns acolo. Suntem la art. 22.

Da, dar aici scrie art. 22.

La amendamentul 29? Poftiþi, dar îl votasem deja. Dacã e ceva esenþial, poftiþi!

Era o schimbare de topicã pentru o mai bunã claritate. Spre exemplu, ”Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor poate transfera cantitãþi de tutun în limita respectãrii pragului de prim-procesare cãtre grupele de varietãþi înainte de data limitã prevãzutã pentru crearea contractelor de culturã.Ò E mai clar, adicã punem boii înaintea cãruþei. Pentru cã tot e vorba de agriculturã.

Uneori se pune ºi carul înaintea boilor, aºa cã lãsaþi-l aºa. E bine ºi cum spuneþi dumneavoastrã, dar sã nu modificãm textele aºa doar...

Art. 22. Nu aveþi obiecþiuni.

Rãmâne în formularea iniþiatorului, dar va fi renumerotat 23.

Art. 23, actual. Urmãriþi amendamentul 31. Nu aveþi obiecþiuni.

Admis amendamentul. Se modificã textele ºi se renumeroteazã în art. 24.

Art. 24, actual. Urmãriþi amendamentul 32.

Admis amendamentul, se modificã textul, se renumeroteazã în art. 25.

Art. 25. Comisia propune eliminarea prin amendamentul 33.

Admis amendamentul, se eliminã textul.

Art. 26. Dacã aveþi obiecþiuni?

Votat în formularea iniþiatorului.

Revenim în acest fel la numerotãrile iniþiale.

Amendamentul 35, cu privire la art. 27.

Dacã aveþi obiecþiuni? Admis amendamentul, modificat textul.

Dupã art. 27, comisia propune un capitolul VII, nou. Dacã aveþi obiecþiuni? Admis amendamentul.

Art. 28, urmãriþi amendamentul 37. Admis amendamentul. Modificat textul.

Prin amendamentul 38, comisia propune un articol nou, respectiv 29.

Dacã aveþi obiecþiuni?

Admis amendamentul, se introduce art. 29.

Dupã art. 29 comisia mai propune un text nou, 30. Urmãriþi amendamentul 39. Da.

Domnul profesor Nicolescu, din partea comisiei, sau din partea dumneavoastrã personal?

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Aici s-a strecurat o eroare. ”Organismul responsabil cu activitatea de control ºi precizãrile referitoare la desfãºurarea acestei activitãþi sunt stabilite prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor.Ò Deci se introduce ”referitoare la desfãºurarea acestei activitãþiÒ. Vã mulþumesc.

Da. Era o omisiune.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã reformulare a amendamentului 39? Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

Prin amendamentul 40, se introduce capitolul VIII. Nu sunt obiecþiuni. Votat amendamentul.

Prin amendamentul 41 se modificã art. 31. Se intro-

duce în primul rând art. 31, nou, înþeleg.

Dacã aveþi obiecþiuni?

Admis amendamentul 41. Se introduce art. 31.

- Dupã art. 31, prin amendamentul 42, comisia propune

- un nou articol nou, 32.

Dacã aveþi obiecþiuni? Admis amendamentul.

Domnule Damian Brudaºca, aveþi cuvântul.

## **Domnul Damian Brudaºca:**

Aveþi aici formularea ”întreprinderea prim-procesatoareÒ, deºi anterior s-a folosit ”unitatea prim-procesatoareÒ. Aº propune sã folosim peste tot acelaºi cuvânt, ori ”întreprindereaÒ ºi în primul caz, ori ”unitateaÒ în ambele cazuri.

Comisia. De acord cu unitatea.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Tot aºa, la poziþia ”Virginia Uscat, la cãldurã artificialãÒ, pe coloana I, ”galben-portocaliu-roºcat, se admite nuanþa verzuie de-a lungul nervuriiÒ. E tot aºa, scãpat de la dactilografiat.

Stimaþi colegi, urmãriþi anexa nr. 2, coloana 3...

În dreptul ”Virginia Uscat, la cãldurã artificialãÒ.

”...galben, portocaliu, roºcatÒ. Prima tezã.

A doua tezã ”...se admite nuanþa verzui de-a lungul nervurii.Ò

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Mai sunt obiecþiuni la anexa nr. 2? Nu.

Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Am parcurs acest proiect de lege. Îl vom supune în ºedinþa de astãzi votului dumneavoastrã final.

Urmãtorul proiect de la punctul 20: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 15/1999 privind înfiinþarea Academiei Române de Aviaþie.Ò

Întreb Comisia de industrii dacã este pregãtitã pentru acest proiect. Comisia de industrii?

Iniþiatorul este aici?

Nici din partea Comisiei de învãþãmânt nu este nimeni? Susþineþi dumneavoastrã raportul?

Nu s-a fãcut raportul. Urmeazã sã se întruneascã astãzi comisiile ºi sã facã raport suplimentar pentru textele care au fost trimise la comisie înapoi. Sunt trei articole care au fost trimise la comisie.

Trebuie sã se întâlneascã ambele comisii: învãþãmânt ºi industrie.

Regret cã trebuie sã constat din nou, mai ales din partea Comisiei de industrii, nerespectarea termenelor pe care le dau ºi Biroul Permanent ºi plenul Camerei.

Da. Noi am fãcut un text, dar trebuie sã ne punem de acord cu dânºii, pentru cã nu se poate altfel.

Vã rog sã transmiteþi Comisiei pentru industrii, în special, aceastã nemulþumire a noastrã.

Proiectul de Lege privind pregãtirea economiei naþionale ºi a teritoriului pentru apãrare.

Comisia de apãrare a luat locul în banca comisiei. Din partea iniþiatorului.

Poftiþi, domnule ministru!

**Domnul Aurel Sorin Encuþescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Apãrãrii Naþionale_ :

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

De la intrarea în vigoare a Legii nr. 73/1995 privind pregãtirea economiei naþionale ºi a teritoriului pentru apãrare, în societatea noastrã au avut loc multe schimbãri. De aceea, aceastã lege în mare parte a devenit inoperabilã.

Ca urmare, s-a impus elaborarea unui nou proiect de lege. Acesta stabileºte într-o nouã concepþie sarcinile ce revin economiei naþionale în caz de mobilizare sau de rãzboi, reglementeazã responsabilitãþile Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale în cadrul instituirii noului sistem, în special cu privire la derularea programelor ºi obiectivelor de finanþare, precum ºi atribuþiile ºi rãspunderile autoritãþilor, instituþiilor publice ºi agenþilor economici.

Sistemul instituit prin noul proiect de lege permite instituþiilor abilitate ale statului sã prezinte în faþa Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii soluþii viabile, eficiente, pentru problemele ridicate de cerinþele de securitate ºi apãrare ale þãrii.

Ministerul Apãrãrii Naþionale ºi Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale ºi-au însuºit în totalitate amendamentele Comisiei pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, apreciind cã acestea contribuie la îmbunãtãþirea textului proiectului de lege.

Având în vedere aceste considerente, vã adresãm rugãmintea de a acorda votul dumneavoastrã favorabil acestui proiect de lege.

Vã mulþumesc.

Domnule Popescu Virgil, vã rog sã prezentaþi raportul Comisiei pentru apãrare.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a fost sesizatã pentru dezbatere ºi avizare în fond asupra proiectului de lege.

Observaþiile asupra proiectului de lege din partea Consiliului Legislativ au fost însuºite de cãtre iniþiator. S-a beneficiat de avizele favorabile de la Comisia juridicã, Comisia de administraþie publicã ºi Comisia de buget, finanþe.

În aceste condiþii, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a hotãrât supunerea spre dezbatere ºi adoptare, cu modificarea proiectului de lege venit de la Senat, în procedurã obiºnuitã. Vã mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri? Mulþumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Vã rog sã urmãriþi în paralel proiectul ºi raportul comisiei.

La titlul proiectului dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut, nici dumneavoastrã.

Votat în unanimitate.

Articolele 1, 2, 3 ºi 4 dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votate în unanimitate. Titlul capitolului II. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Titlul secþiunii 1. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Articolul 5. Urmãriþi, vã rog, amendamentul 1. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Admis amendamentul, modificat art. 5. La art. 6 dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut amendamente.

Votat în unanimitate în formularea iniþiatorului. Articolul 7. Urmãriþi amendamentul 2. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Admis amendamentul 2, modificat art. 7. La art. 8 ºi 9 dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastrã.

Votat în unanimitate. Titlul secþiunii a 2-a. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Articolul 10. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Articolul 11. Domnule deputat Damian Brudaºca, aveþi cuvântul.

Propun doar o modificare de termeni, pentru a corespunde raporturilor reale. Propun sã se foloseascã expresia: ”la solicitarea Consiliului Suprem de Apãrare a ÞãriiÒ, pentru cã, de fapt, aceasta este situaþia efectivã. Cel puþin, pânã în momentul de faþã, Consiliul Suprem a solicitat Parlamentului sã ia anumite decizii în privinþa apãrãrii.

Comisia:

Comisia este de acord cu introducerea acestei sintagme.

Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi,

În aceste condiþii,

) de la art. 21 în formularea iniþiatorului.

Articolul 22. Nu sunt obiecþiuni. Votate în formularea iniþiatorului. Articolul 23 alin. 1. Urmãriþi amendamentul 9. Votat amendamentul 9, modificat alin. 1 de la 23. Articolul 23 alin. 2 ºi 3. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votate în formularea iniþiatorului. Secþiunea a 5-a. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat titlul acestei secþiuni în formularea iniþiatorului. Articolul 24 alin. 1 ºi 2. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votate în formularea iniþiatorului. Articolul 24 alin. 3. Urmãriþi amendamentul 10. Admis amendamentul 10, modificat alin. 3. Articolele 25, 26. Dacã aveþi obiecþiuni? Votate în formularea iniþiatorului. Articolul 27. Urmãriþi amendamentul 11. Admis amendamentul 11, modificat art. 27. Articolul 28. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în formularea iniþiatorului. Articolul 29 alin. 1 ºi 2. Nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea iniþiatorului. Articolul 29 alin. 3. Urmãriþi amendamentul 11. Admis amendamentul, modificat alin. 3

Articolul 29 alin. 4, 5, 6. Nu sunt obiecþiuni. Votate toate în formularea iniþiatorului.

Articolul 30 alin. 1. Urmãriþi amendamentul 13. Nu sunt obiecþiuni.

Votat în formularea iniþiatorului.

Pentru art. 30 alin. 2, 3 ºi 4 nu sunt amendamente. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în formularea iniþiatorului. Dupã art. 30, prin amendamentul 14, comisia propune preluarea art. 13, ceea ce aþi votat o datã. Poftiþi, domnule Damian Brudaºca!

Am votat, este adevãrat, dar într-o anumitã redactare. Aici s-a produs o schimbare pe care, de asemenea, aº dori sã o amendez, sã aibã în final forma urmãtoare: ”Sarcinile rezultate din planul de mobilizare se înfãptuiesc pe bazã de comenzi de stat emise de cãtre beneficiarÒ. Pentru cã aceastã expresie: ”se faceÒ mie mi se pare cã este puþin redundantã. Noi trebuie sã ne referim concret la faptul cã sarcinile se înfãptuiesc, nu se fac.

Comisia ºi iniþiatorul sunt de acord cu aceastã reformulare.

Supun amendamentul 14 reformulat conform propunerii domnului deputat Damian Brudaºca.

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Amendamentul 15 se referã la art. 32, preluat de la art. 14.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Admis în unanimitate.

Titlul secþiunii a 6-a. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Articolul 31, 32, 33. Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate.

Titlul capitolului III. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Articolul 34 alin. 1. Nu sunt obiecþiuni.

Votat în formularea iniþiatorului.

Articolul 34 alin. 2. Urmãriþi amendamentul 16. Nu sunt obiecþiuni.

Votat în unanimitate amendamentul. Se modificã alin. 2.

Articolul 34 alin. 3.

Dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut.

Votat în unanimitate.

Articolul 35. Nu sunt obiecþiuni. Nici comisia nu a avut amendamente.

Votate în formularea iniþiatorului. Articolul 36. Urmãriþi amendamentul 17. Domnule Popescu Virgil, aveþi cuvântul.

pregãtire a teritoriului pentru protecþia populaþieiÒ, nu ”referitoare laÒ. Noi avem un scop precis, nu ne referim la...

Domnule preºedinte,

Comisia opteazã pentru pãstrarea textului iniþial, întrucât se face o referire la mai multe categorii de valori care trebuie protejate. Este vorba ºi de protecþia populaþiei, ºi de bunurile materiale, precum ºi cele care aparþin patrimoniului naþional. Deci este o referire cãtre trei categorii.

Poftiþi, domnule deputat!

Aici problema care se pune este protecþia, nu este ”referitorÒ. Deci ”mãsurile de pregãtire a teritoriului pentru protecþiaÒ ºi acum urmeazã enumerarea: ”populaþiei, a bunurilor, precum ºi a celor care aparþin patrimoniului naþionalÒ. Deci, haideþi sã vedem care este problema. Eu n-am modificat sensul, dimpotrivã, am încercat sã propun o îmbunãtãþire redacþionalã. Pentru cã noi nu facem mãsuri de pregãtire referitoare, aºa general, noi avem un scop clar: ”pentru protecþiaÒ ºi enumerãm apoi obiectele acestei protecþii.

Comisia dovedeºte, ca întotdeauna, receptivitate. Supun amendamentul 17 cu privire la art. 36, astfel cum a fost reformulat ºi ca urmare a propunerii domnului Popescu Virgil, ºi înlocuirea sintagmei ”referitoareÒ cu ”pentruÒ, propusã de domnul Damian Brudaºca. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Articolul 37. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Titlul capitolului IV. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Articolele 38, 39, 40. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Titlul capitolului V. Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate.

Articolul 41 de la litera a) la h) dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Mulþumesc. Domnule preºedinte,

Aº vrea sã semnalez strecurarea unei erori materiale ºi sã corectãm aici. Dupã ”patrimoniul naþional al RomânieiÒ trebuie introdus ”împotriva efectelor distructive aleÉÒ ºi continuã textul. La trecerea de pe o paginã pe alta s-a omis aceastã sintagmã. Nu schimbã cu absolut nimic fondul problemei.

Poftiþi, domnule Damian Brudaºca!

## Domnule preºedinte,

Tot în ideea îmbunãtãþirii redactãrii, permiteþi-mi sã propun urmãtoarea formulã de început: ”Mãsurile de

Articolul 41 alin. 1 litera i). Urmãriþi amendamentul 18. La amendamente aveþi observaþii? Poftiþi, domnul Damian Brudaºca!

Tot aºa propun sã se înlocuiascã grupul de cuvinte ”ce se stabilescÒ, cu ”stabiliteÒ. Deci ”pe baza criteriilor stabilite prin hotãrâre a GuvernuluiÒ.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

De acord? Comisia este de acord, iniþiatorul la fel.

## Domnule preºedinte,

La litera a) este vorba de o inversare de topicã, tot pentru claritate. Astfel, în formula propusã de mine textul va avea forma urmãtoare: ”întârzierea peste termenele stabilite a transmiterii datelorÒ ºi apoi urmeazã textul. Iar la litera f), dacã tot sunt la microfon, permiteþi-mi sã înlocuim sintagma ”de a-ºiÒ cu ”sã-ºi exercite atribuþiileÒ. Este mai corectã gramatical.

Cum propuneþi?

La litera f): ”împiedicarea, sub orice formã, a organelor de control sã-ºi exercite atribuþiileÒ.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Comisia? Corect, da?

Iniþiatorul, vã rog sã luaþi cuvântul.

## Distinºi colegi,

Sã-mi permiteþi sã prezint aceastã propunere legislativã, care a suscitat, din pãcate, ºi reacþii discutabile din partea presei, confundându-se, zic eu, în mod voit sau nevoit, miºcarea antifascistã din România cu o componentã comunistã a acesteia.

Nu trebuie sã vã prezint istoria noastrã interbelicã sã vedeþi cã fascismul în România, ca ºi în alte zone din Europa, a cunoscut o reacþie de împotrivire, care a cuprins ºi intelectuali de seamã, a cuprins ºi muncitori ºi alte forþe conºtiente ale societãþii noastre.

În prezent existã o organizaþie, Asociaþia antifasciºtilor din România, care întreþine relaþii de cooperare cu organizaþii antifasciste din Europa, ea bucurându-se de o unanimã apreciere.

Pentru a asigura condiþii ºi mai bune acestei asociaþii de a-ºi manifesta în mod plenar, dacã vreþi, activitatea, de a susþine în continuare lupta împotriva acestei miºcãri, care s-a dovedit a fi nefastã ºi care, din pãcate, cunoaºte diverse forme de manifestare ºi în prezent, atât în România, cât ºi în Europa, am propus, împreunã cu colegul meu, domnul Viorel Hrebenciuc, aceastã propunere legislativã, prin care sugerãm ca Asociaþia antifasciºtilor din România sã fie organizaþie neguvernamentalã de utilitate publicã, sã dobândeascã acest statut ºi sã fie sprijinitã, atât în revista ”Tribuna antifascistãÒ(cei care au putut sã o lectureze au constatat caracterul ei pozitiv), sã susþinã emisiuni de radio ºi televiziune ºi sã participe la activitãþile asociaþiilor antifasciste din þãrile din Europa.

Stimaþi colegi,

Veteranii luptei antifasciste, membri ai asociaþiilor antifasciºtilor din România, numãrã în prezent aproximativ 800 de persoane. Ei erau asimilaþi pânã în 1989 membrilor asociaþiilor veteranilor de rãzboi. A încetat aceastã asimilare prin Legea nr. 44/1994, ºi pentru a remedia acest lucru noi am propus ca activitatea veteranilor antifasciºti, pentru cã ºi ei au luptat pentru un interes naþional, sã fie asimilatã membrilor armatei române din perioada de dupã 23 august 1944.

Ar trebui, în opinia noastrã, ca ei sã se bucure de aceleaºi drepturi ca ºi veteranii de rãzboi, cu excepþia celor legate nemijlocit de calitatea acestora de militari. Aceasta, spunem noi, ar acorda un statut acestor membri, care sã manifeste atât grija statului faþã de ei, cât ºi încurajarea acþiunii lor antifasciste. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, vã rog.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã a întocmit raportul asupra propunerii legislative privind unele mãsuri referitoare la miºcarea antifascistã din România. La întocmirea prezentului raport comisia a avut în vedere avizul primit de la Consiliul Legislativ, punctul de vedere al Guvernului, precum ºi avizele de la urmãtoarele comisii: Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale.

Comisia a dezbãtut aceastã propunere legislativã în procedurã obiºnuitã. Propunerea legislativã face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor constituþionale.

Propunerea legislativã are ca obiect reglementarea unor mãsuri referitoare la miºcarea antifascistã din România, în sensul creãrii cadrului legislativ necesar desfãºurãrii activitãþii de cãtre Asociaþia antifasciºtilor din România.

Prin raportul comisiei se propune aprobarea propunerii legislative cu amendamentele aduse de comisie.

Vã mulþumesc foarte mult.

Grupurile parlamentare, dacã doresc sã participe la dezbateri?

Din partea Grupului P.R.M. domnul Damian Brudaºca.

## Domnule preºedinte,

Am o preþuire sincerã ºi totalã faþã de domnul preºedinte Dorneanu ºi faþã de tot ceea ce face pentru Camera Deputaþilor.

În privinþa acestei iniþiative a Domniei sale ºi a colegului Domniei sale am însã câteva observaþii de fãcut. Este adevãrat cã în perioada interbelicã, în mai multe þãri europene a existat o miºcare de extremã dreaptã. Singura þarã unde aceastã miºcare de extremã dreapta a cãpãtat denumirea de miºcare fascistã a fost în Italia. În restul þãrilor au fost diferite denumiri: nazism, hortism, ustaºism sau legionari, în cazul nostru. Este adevãrat cã în perioada interbelicã, reprezentanþi ai societãþii civile, dacã ar fi sã reactualizãm termenii, ºi reprezentanþii Partidului Comunist din România au înfiinþat un fel de comitet naþional de luptã împotriva fascismului. Marea majoritate a acestora au fost membrii ai Partidului Comunist din România. Deci este vorba de vechii ilegaliºti, pe care noi acum încercãm sã-i reabilitãm, conferindu-le aceleaºi drepturi ca ºi veteranilor de rãzboi.

Singura confruntare a poporului român sau a reprezentanþilor poporului român sau a celor care locuiau în România, în perioada respectivã, cu miºcãri de extremã dreapta au fost în Spania, în timpul rãzboiului civil, pe de o parte reprezentaþii legionarilor, cu Moþa, Marin ºi cei-

lalþi, iar pe de altã parte, cu reprezentanþii miºcãrii comuniste, între care ºi tatãl fostului prim-ministru ºi preºedinte al Senatului, astãzi, Petre Roman, pe atunci sub altã denumire.

Trebuie sã ne gândim: se vorbeºte, spre exemplu, la alin. 1: ”Militanþii antifasciºti se pot asocia, potrivit legii, ºi în alte organizaþii având ca scop lupta împotriva fascismului.Ò

În momentul de faþã, dupã ºtiinþa mea Ñ ºi este posibil sã greºesc Ñ, aceastã miºcare fascistã a fost scoasã în afara legii, precum au fost scoase în afara legii ºi celelalte grupãri politice sau miºcãri politice care reamintesc de caracterul reacþionar antiuman pe care l-au avut cele la care se referea distinsul nostru preºedinte.

Cred cã noi trebuie sã ne punem o problemã foarte importantã: ce facem? Reabilitãm pe vechii legaliºti ºi le conferim dreptul de a se numãra printre veteranii de rãzboi, adicã a celor care au luptat într-adevãr în interes naþional ºi au avut de suferit pe fronturile din est sau din vest, sau considerãm cã aceastã chestiune trebuie sã rãmânã undeva, în istorie, ca un element de referinþã al caracterului progresist al societãþii româneºti din perioada interbelicã.

Din partea Grupului P.S.D. domnul deputat Buzatu.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Cred cã n-ar fi trebuit sã iau cuvântul dacã nu ar fi intervenit în legãturã cu aceastã propunere legislativã reprezentatul Partidului România Mare.

Eu am avut impresia cã o astfel de propunere legislativã nu poate sã suporte nici un fel de criticã din partea unui partid parlamentar reprezentant în Camera noastrã în anul 2003. Se vede, însã, cã sunt destule anacronisme ºi în aceastã Camerã.

Indiferent cum s-au numit partidele din þãrile respective, din Germania, din Ungaria, din Italia, ideologia care le-a însufleþit a fost ideologia fascistã. Este un lucru incontestabil ºi, din acest punct de vedere, toþi aceia care au luptat împotriva acestei ideologii cred cã au meritul lor ºi au contribuit la fel de mult ca ºi aceia care au luptat efectiv pe front, la înfrângerea fascismului.

Noi ºtim astãzi cã aceastã ideologie nu a dispãrut. Sunt nenumãrate organizaþii fasciste, neofasciste în diferite þãri ale Uniunii Europeane ºi, dacã nu mã înºel eu, cred cã ºi la noi au apãrut asemenea organizaþii ºi chiar ºi-au fãcut simþitã prezenþa mediaticã în trecut. Acum mai puþin, dar acum câþiva ani era o dezbatere destul de fierbinte pe marginea unor asemenea organizaþii, care aveau chiar intenþia de a se constitui în grupuri paramilitare, de a desfãºura activitãþi, de a face prozelitism.

Nu vãd pe cine poate sã supere, ºi cred cã ar fi o discriminare majorã, cã oamenii aceia care în perioada celui de al doilea rãzboi mondial ºi în perioada anterioarã au luptat împotriva acestei ideologii totalitare, indiferent de convingerile lor politice... Noi nu putem sã împãrþim aceastã miºcare, din care au fãcut parte mari intelectuali ai Europei, dupã apartenenþa politicã ºi sã votãm acum, sã reglementãm situaþia acestei miºcãri acum în funcþie de partidele din care au fãcut parte atunci. Deci, stimaþi colegi, eu cred cã este de datoria noastrã sã aprobãm un asemenea act, sã veghem în permanenþã ca asemenea lucruri sã nu se mai petreacã ºi, în mãsura în care considerãm cã voinþa noastrã de integrare în Uniunea Europeanã este comunã, aparþine tuturor partidelor parlamentare, sã acceptãm cã ceea ce este bun acolo ºi mãsurile luate acolo pentru a stimula aceastã miºcare antifascistã este bun ºi pentru noi.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

## ªi eu vã mulþumesc.

Dacã alte grupuri parlamentare doresc sã participe la dezbateri? Nu doresc.

Când luaþi cuvântul ca sã exprimaþi un punct de vedere al grupului, presupun cã epuizaþi toate ideile respective. Adicã, credeþi cã numai noi putem sã nu fim în cunoºtinþã de cauzã? Poate nici dumneavoastrã nu sunteþi în cunoºtinþã de cauzã, nu? Dar poftiþi, vorbiþi! Nu mai vreþi, v-aþi supãrat... Bun.

Din partea iniþiatorului?

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Eu regret cã stafia comunismului încã nu dispare dintre noi ºi tot ce nu ne convine punem în faþã, ca sã ne motivãm atitudinea.

Nu neg cã din miºcarea antifascistã din România interbelicã or fi fãcut parte ºi comuniºti. Nu vãd de ce i-am condamna pentru acest fapt ºi nu pentru atitudinile lor ideologice.

Vreau sã vã spun însã un lucru: miºcarea actualã antifascistã este condusã de intelectuali de mare valoare. Eu nu ºtiu dacã distinsul meu coleg îl cunoaºte pe Dimitrie Calimachi, ºi dacã îl plaseazã ºi pe acesta tot în rândul comuniºtilor, sau pe profesorul Voiculescu sau pe mulþi alþi intelectuali români, care au lãsat ºi lasã în urma lor o operã culturalã, ºtiinþificã.

Nu are nici o legãturã intenþia noastrã cu resuscitarea ideilor comuniste. Nu are nici o legãturã decât cu dorinþa noastrã de a ne încadra în acele miºcãri înregistrate în þãrile europene, care, atente la ce s-a întâmplat în istorie, la dramele pe care le-a provocat fascismul, doresc sã lupte în continuare împotriva acestor idei.

ªi nu cunosc ce ar putea sã aibã împotrivã distinsul meu coleg, dacã Asociaþia antifasciºtilor din România îºi propune sã pãstreze ºi sã consolideze tradiþiile rezistenþei antifasciste din perioada interbelicã, dacã îºi propune sã lupte împotriva oricãrei tentative de reactivare a fascismului, antisemitismului, a xenofobiei, a intoleranþei, dacã aceastã organizaþie îºi pune în gând sã cinsteascã memoria celor cãzuþi pentru patrie, pentru libertate, pentru victimele terorii fasciste.

Ce vedeþi rãu în asta, distinse coleg?

**Domnul Damian Brudaºca**

**:**

Acum, pot sã...?

Da, poftiþi!

Mã bucur cã se radicalizeazã tendinþa spre ”pumnul în gurãÒ, ºi declaraþiile domnului coleg sunt evidente în acest sens.

Eu aº vrea sã se înþeleagã cu claritate, intenþia cu care am fãcut-o era de a semnala faptul cã nu se poate vorbi în general despre fascism, eventual se poate vorbi despre extremism, despre xenofobie. Fascismul, aºa cum am spus, se referã, geografic ºi istoric, la o singurã þarã, în rest sunt miºcãri extremiste sau de dreapta.

Pe de altã parte, tot pentru adevãr istoric, vroiam sã-i spun domnului Buzatu Ñ dar Domnia sa este reticent la orice fel de informaþie pozitivã Ñ cã, dacã este sã stabilim prioritatea în istorie, nu fasciºtii italieni au apãrut primii în istorie, ci horthiºtii din Ungaria. Deci aceasta pentru cã, întâmplãtor, am mai citit câteva lucruri de-a lungul timpului.

Nu am nimic împotriva existenþei unei miºcãri care îºi propune sã combatã xenofobia, sã combatã, cum spuneaþi dumneavoastrã, domnule preºedinte, toate manifestãrile care contravin drepturilor umane, demnitãþii umane º.a.m.d., dar nu vãd de ce sã reluãm de la lada istoriei o noþiune care a caracterizat în timp ºi care, dacã vã aduceþi aminte, era întotdeauna unul dintre elementele de referinþã ale vechiului regim. κi fãcea un titlu de glorie regimul Ceauºescu din lupta împotriva fascismului. Aduceþi-vã aminte cã, între altele, s-a inventat ºi prezenþa lui Nicolae Ceauºescu în acest Comitet naþional de luptã împotriva fascismului, alãturi de Tudor Bugnariu ºi de alte personalitãþi marcante în epocã.

Nu vã daþi seama cã, vorbind numai despre miºcarea antifascistã, ºi nu de miºcarea, în general, împotriva oricãror curente de dreapta ºi extremã dreaptã, care au fãcut crime majore în istoria ºi a poporului român, noi, de fapt, reabilitãm pe tãcute ºi reintroducem pe uºa din dos o serie de valori specifice regimului de altãdatã? Aici este chestiunea!

Nu am nimic împotriva respectului care trebuie arãtat tuturor celor care s-au jertfit pentru idei majore ºi generoase: pentru þarã, pentru demnitate umanã, pentru umanitate, dar nu cred cã este bine ca de la acest microfon sã permitem reînvierea a ceea ce se numeºte ”stafia trecutuluiÒ.

Mã rog, poate dumneavoastrã vã pricepeþi mai bine la comunism...

Domnul Buzatu.

## Domnule preºedinte,

Intervenþia mea era de procedurã, cred cã este momentul sã trecem la dezbateri ºi sã lãsãm disputa aceasta, pregãtitoare. Am luat notã de faptul cã domnul Brudaºca a citit unele lucruri în legãturã cu miºcarea fascistã, pãrerea mea este cã n-a citit destul, dar e încã viu ºi poate sã continue activitatea aceasta încã multã vreme. Eu v-aº ruga sã trecem la adoptarea propunerii legislative.

Vã mulþumesc foarte mult.

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Sã trecem la dezbaterea legii. Titlul legii. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 1. Vã rog sã priviþi în raport felul cum a fost modificat de cãtre comisie.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Se propune introducerea dupã art. 1 a unui text nou, art. 2. Vã rog sã priviþi în raport la poziþia 2.

Sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat.

Vã rog sã mã corectaþi, domnule Buzatu, dacã greºesc ceva, pentru cã raportul comisiei are unele ambiguitãþi.

Art. 2 din lege. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Dupã art. 2, se introduce un text nou, vã rog sã priviþi la punctul 3 din raport.

Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 3 din proiect. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Se propune introducerea unui articol nou, 4. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 4 din proiect. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Se propune introducerea unui articol nou. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 5 din proiect. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Vã rog sã priviþi la poziþia 6 din raport, se propune introducerea unui articol nou.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 6 din proiect. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Se propune introducerea unui articol nou, vã rog sã priviþi la punctul 7 din raport.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 8. Vã rog sã priviþi la poziþia 8 din raport, este reformulat.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt obiecþii. Adoptat.

Poziþia 9 din raport.

Dacã sunt obiecþii, faþã de formulãrile comisiei? Nu sunt.

Adoptat.

La punctul 10 din raport, dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Poziþia 11 din raport.

Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Poziþia 12. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Art. 13. Sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat. Ultima poziþie a raportului. Dacã sunt obiecþii? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs proiectul în integralitate, va fi supus votului în ºedinþã specialã de vot.

Se apropie momentul în care trebuie sã votãm proiectele de lege adoptate pânã acum. Rog liderii de grupuri parlamentare sã invite colegii noºtri în salã.

## Stimaþi colegi,

Încã nu este ora votului final, dar insist ºi eu pe lângã ºefii grupurilor parlamentare sã-ºi invite colegii în salã.

Pânã atunci, sã luãm totuºi proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 40/2003 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei nr. 25/2002, la care ne-am oprit în ultimele douã sãptãmâni.

Rog iniþiatorul sã prezinte acest proiect. Poftiþi, domnule ministru!

**Domnul Claudiu Seucan** _Ñ secretar de stat la Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor statului_ **:**

## Doamnelor ºi domnilor,

Dintr-o analizã economico-financiarã a evoluþiei postprivatizare a societãþilor comerciale, cât ºi din considerarea perspectivelor evoluþiei acestora, a rezultat oportunitatea ºi necesitatea elaborãrii unui act normativ complet, pe baza cãruia sã fie posibilã o apreciere realã a modului de respectare a obligaþiilor contractuale în contractele de privatizare. În aceastã idee, s-a considerat necesar sã se revizuiascã în principal unele aspecte ce privesc modalitãþile tehnice de evaluare a respectãrii obligaþiilor asumate de cumpãrãtori ºi sã se stabileascã în mod expres, public, atribuþiile Autoritãþii pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului în domeniul post-privatizare, a modului de realizare a obligaþiilor contractuale, precum ºi sã se reformuleze unele noþiuni, care, nefiind explicite, au condus în numeroase cazuri la interpretãri eronate, ceea ce a determinat ca Autoritatea pentru Privatizare sã fie antrenatã în numeroase procese, atât cu cumpãrãtorii, în cea mai mare parte, precum ºi cu societãþile comerciale.

Faþã de aceste considerente, vã rugãm sã aprobaþi actul normativ supus dezbaterii. Mulþumesc.

Poftiþi, doamnã deputat!

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare a dezbãtut în ºedinþa din 18 martie 2003 proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 40/2003 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 25/2002 privind unele mãsuri de urmãrire a executãrii obligaþiilor asumate prin contractele de privatizare a societãþilor comerciale.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ ºi avizului Consiliului Economic ºi Social.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art. 74 alin. (2) din Constituþie.

La lucrãrile comisiei au fost prezenþi 27 de deputaþi din totalul de 31 de membri ai comisiei.

Proiectul de lege a fost primit de la Senat, care l-a adoptat în ºedinþa din 27 februarie 2003. În urma dezbaterii, Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare, cu unanimitate de voturi, a hotãrât ca acest proiect de lege sã fie supus spre dezbatere ºi aprobare în plenul Camerei Deputaþilor, în forma adoptatã de Senat.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, doamnã secretar Lepãdatu.

Dacã doreºte cineva dintre dumneavoastrã sã participe la dezberi generale?

Trecem, atunci, la dezbaterea textelor proiectului de lege. La titlul acestuia, dacã aveþi obiecþiuni? Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care cuprinde dispoziþia de aprobare a Ordonanþei nr. 40.

Nu sunt obiecþiuni.

Votat în unanimitate.

Titlul ordonanþei, stimaþi colegi. Dacã aveþi obiecþiuni? Votat în unanimitate. Art. I, preambul. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Punctul 1, cu privire la capitolul I.

Nu sunt obiecþiuni. Votat întreg punctul 1 în unanimitate. Punctul 2. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Punctele 3, 4. Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate.

Punctul 5. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Punctul 6. Nu sunt obiecþiuni. Punctul 7. Nu sunt obiecþiuni. Punctele 8, 9. Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate. Punctele 10, 11, 12, 13, 14. Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate. Punctele 15, 16. Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate.

Punctele 17, 18, 19. Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate. Punctele 20, 21, 22. Nu sunt obiecþiuni. Punctul 23. Nu sunt obiecþiuni. Punctele 24, 25. Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate.

Punctele 26, 27, 28. Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate.

Punctele 29, 30. Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate. Punctele 31, 32. Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate. Punctele 33, 34, 35. Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate. Punctul 36. Nu sunt obiecþiuni. Punctele 37, 38, 39. Nu sunt obiecþiuni. Punctele 40, 41, 42, 43, 44, 45. Nu sunt obiecþiuni. Punctele 46, 47. Nu sunt obiecþiuni. Punctele 48, 49, 50. Nu sunt obiecþiuni. Art. II. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. III. Nu sunt obiecþiuni.

Votat în unanimitate.

Am parcurs acest proiect de lege, urmeazã sã-l supunem astãzi votului final.

La urmãtorul punct este proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 149/2002. Suntem în procedurã de urgenþã.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Având în vedere cã sunt 5 amendamente, propun 10 minute ºi pentru fiecare amendament douã minute. Mersi.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã sunteþi de acord cu aceºti timpi de dezbatere? Mulþumesc.

Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Dacã sunt probleme prealabile? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Urmãriþi în paralel raportul ºi proiectul.

La titlul proiectului de lege, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Art. 1. ºi 2.

**Domnul Damian Brudaºca**

**:**

Articolul unic s-a votat?

Îmi cer scuze, trecusem direct la ordonanþã. Deci la titlul legii nu sunt obiecþiuni, votat în unanimitate. La articolul unic, urmãriþi amendamentul nr. 1. Poftiþi, domnule deputat!

Domnule preºedinte,

Pentru corectitudinea exprimãrii, permiteþi-mi sã propun ca formularea sã fie urmãtoarea: ”...începute înaintea datei de 1 ianuarie 1990, dar neterminate.Ò

Aº dori sã fie preluatã aceeaºi formulã, mai corectã gramatical, ºi la art. 3 alin. 1, respectiv, în textul ordonanþei de urgenþã, punctul 2 alin. 1, din ”Amendamentele admiseÒ.

N-am înþeles, haideþi sã le operãm. Deci în articolul unic, cum propuneþi?

Am spus aºa: ”începute înaintea dateiÒ, nu ”înainte de dataÒ, aia-mi sunã ”ca dracuÕÒ, ca sã citez pe cineva. Aºa este corect în limba românã.

Aceasta, pentru articolul unic.

ªi, în continuare: ”dar neterminateÒ, nu ”ºi neterminateÒ. Este logicã o asemenea formulare.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

La articolul unic vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 1 ºi vi-l

Deci spuneam ca alin. 1 sã aibã o redactare asemãnãtoare, în sensul: ”Éîn scopul finalizãrii construcþiilor începute înaintea datei de 1 ianuarie 1990, dar neterminateÒ.

Iar în ceea ce priveºte alin. 2, permiteþi-mi sã fac urmãtoarea modificare de redactare: în locul ”eliberarea autorizaþiilorÒ, sã existe formularea ”autorizaþiile de construire sau, dupã caz, autorizaþiile de desfiinþare se elibereazã în regim de urgenþã potrivit legii, fãrã drept de prelungire a valabilitãþii lorÒ.

Consider cã în felul acesta eliminãm aceastã ”se va faceÒ, care, cum sã vã spun eu, este o exprimare redundantã.

## Stimaþi colegi,

Domnul vicepreºedinte Bara îmi semnaleazã cã, admiþând dupã titlu un amendament de formulare propus de domnul Damian Brudaºca, trebuie sã revenim la titlu. Pentru cã ºi în titlu este ”începute înainte de data de 1 ianuarieÒ. Deci sã utilizãm aceeaºi formulã: ”înaintea datei de 1 ianuarie, dar neterminateÒ.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Împotrivã? Abþineri?

## Unanimitate.

Acum, revenind la amendamentul nr. 2, cu privire la art. 3, urmãriþi textul de la alin. 1, care comportã practic aceleaºi intervenþii: ”înaintea datei...Ò, ”dar neterminateÒ.

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La alin. 2, colegul nostru propune urmãtorul lucru. Teza a doua: ”Eliberarea autorizaþiilor de construcþii se face în regim de...Ò sã fie reformulatã astfel, scoatem verbul de la început: ”Autorizaþiile de construire sau, dupã caz, autorizaþiile de desfiinþare se elibereazã în regim de urgenþã.Ò

Dacã sunteþi de acord cu aceastã reformulare a alin. 2?

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Pentru restul alin. 2, dacã mai sunt obiecþiuni? Nu. Votat în formularea iniþiatorului.

Pentru art. 4, urmãriþi, vã rog, amendamentul. nr. 3. Dacã aveþi obiecþiuni?

Admis amendamentul nr. 3, se modificã art. 4. La art. 4, urmãriþi amendamentul nr. 3. Nu sunt obiecþiuni.

Admis amendamentul.

Pentru art. 5, dacã aveþi dumneavoastrã obiecþiuni?

Nu.

Votat în formularea iniþiatorului. La art. 6, urmãriþi amendamentul nr. 4. Dacã aveþi obiecþiuni? Admis amendamentul nr. 4, se modificã art. 6.

Art. 7, 8 ºi 9.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt obiecþiuni.

Dar la art. 7 comisia propune, prin amendamentul nr. 5, abrogarea acestuia. Deci la art. 7 urmãriþi amendamentul nr. 5.

Admis amendamentul ºi se abrogã art. 7.

Art. 8 ºi 9. Nu sunt obiecþiuni.

Votate în unanimitate.

Urmãtorul proiect pe care vã propun sã-l luãm pânã se mai adunã colegii noºtri în salã este cel de la punctul 25 proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 69/2002.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Ordonanþa Guvernului nr. 69/2002 are ca obiect stabilirea unor reguli de bazã pentru introducerea în România a cãrþii electronice de identitate.

Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, care a fost sesizatã în fond, a întocmit un raport prin care sunt formulate unele amendamente pe baza consultãrii cu Comisia pentru tehnologia informaþiei ºi comunicaþiilor din Camera Deputaþilor.

Am analizat aceste amendamente ºi suntem de acord cu ele.

În consecinþã, vã propunem sã supuneþi dezbaterii Ordonanþa Guvernului nr. 69. Vã mulþumesc.

Domnul vicepreºedinte Bara.

Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, þinând cont de avizul Comisiei pentru tehnologia informaþiei ºi comunicaþiilor, de avizul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, de avizul Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, de avizul Consiliului Legislativ, propune plenului Camerei Deputaþilor aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 69/2002, cu amendamentele propuse în raport.

Vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

În primul rând, vreau sã mulþumesc colegilor de la U.D.M.R. ºi de la Partidul Naþional Liberal pentru disponibilitatea pe care au avut-o în construcþia acestei ordonanþe, ºi vreau sã vã spun ºi dumneavoastrã cã suntem printre primele þãri din Europa care vom avea o carte europeanã de identitate, ºi vom face paºi importanþi în a ne simþi în Comunitatea Europeanã. De altfel, poziþia colegului nostru a fost singularã în cadrul Comisiei pentru tehnologia informaþiei ºi comunicaþiilor ºi a Comisiei pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic. Încã o datã vã mulþumesc ºi vã rog sã votaþi pentru aceastã ordonanþã.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale?

Poftiþi, domnule Dinu?

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Aº fi, poate, ultimul care ar trebui sã voteze împotriva acestei iniþiative, ca inginer electronist ce sunt. ªtiu ce înseamnã introducerea tehnologiilor moderne, ºtiu ce înseamnã sã uzezi de toate pârghiile care þi-ar facilita posibilitatea de acces cãtre informaþii, dar în situaþia în care se gãseºte la ora actualã România, cetãþenii, starea lor de sãrãcie ºi faptul cã nu avem logistica necesarã pentru implementarea unei noi cãrþi electronice de identitate, nu pot admite cã este momentul ca în aceastã perioadã sã votãm aceastã lege. Poate cã ea este bunã, poate cã trebuie sã o implementãm prin anul 2010, dar, la ora actualã, atâta timp cât nu ni se spune ce costuri va trebui sã efectuãm ca sã introducem aceastã carte electronicã de identitate...

Nici nu am terminat acþiunea numãrul doi, de introducere ºi generalizare a cãrþii de identitate, promovatã tot de Guvernul P.S.D. sau fost P.D.S.R., pe vremea guvernãrii Vãcãroiu, deci nu am terminat aceastã acþiune, ºi venim acum cu o altã implementare, ºi anume cartea electronicã de identitate, care sigur reprezintã un progres, dar încã odatã spun: þara nu este pregãtitã. Nu avem logistica necesarã, populaþia nu ºtie cât va trebui sã suporte pentru a plãti, sã zicem, o altã carte de identitate.

Vã rog foarte mult sã înþelegeþi cã aceastã chestiune, deºi este, poate, bunã, în nici o altã þarã din Europa nu se aplicã, ci se aplicã numai în Statele Unite, ºi iatã cã noi, românii, ne-am gãsit sã introducem o carte foarte modernistã. Mâine, poimâine, vom încerca sã cumpãrãm tehnologie militarã de vârf, cu bombe ghidate electronic, pentru cã aºa este moda, dar noi, ca naþiune, suntem foarte sãraci ºi nu ne putem permite un asemenea lux la ora actualã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul Zgonea.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege ºi a ordonanþei.

- La titlul acestuia dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

- La cuprinsul articolului unic vã rog sã urmãriþi amen-

- damentul de la punctul 1 din raportul comisiei.

- Este admis amendamentul ºi se modificã articolul unic. Titlul ordonanþei. Dacã aveþi obiecþiuni.? Nu. Votat în unanimitate.

Art. 1. Vã rog sã urmãriþi amendamentul de la punctul 2. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Este admis amendamentul de la punctul 2 ºi se modificã art. 1 în mod corespunzãtor.

Pentru art. 2, vã rog sã urmãriþi amendamentul de la

- punctul 3. Nu sunt obiecþiuni.

- Este admis amendamentul ºi se modificã art. 2.

- Pentru art. 3, urmãriþi amendamentul de la punctul 4.

- Este admis amendamentul de la punctul 4, se modificã art. 3 ºi se completeazã cu un alineat nou.

- Dupã art. 3, comisia propune, prin amendamentul de

- la punctul 5, un articol nou, art. 31.

- Dacã aveþi obiecþiuni?

Este admis amendamentul ºi se introduce art. 31.

- La art. 4, urmãriþi amendamentul de la punctul 6. Este

- admis amendamentul de la punctul 6, se modificã art. 4

- ºi se renumeroteazã.

Dupã art. 4, prin amendamentul de la punctul 7, comi-

- sia ne propune un articol nou, art. 41.

- Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul de la punctul 7? Este admis amendamentul ºi se adaugã textul nume-

- rotat 41.

- La actualul art. 5, urmãriþi amendamentul de la punc-

- tul 8. Nu aveþi obiecþiuni.

- Este admis amendamentul ºi se modificã art. 5.

- Vã rog sã luaþi act cã am dezbãtut pe articole acest

- proiect, ºi îl vom supune astãzi votului final. Poftiþi!

## Domnule preºedinte,

## Domnule secretar de stat,

Avându-se în vedere cã aceastã lege a fost trecutã prin Camera Deputaþilor, rog sã se opreascã acea procedurã prin care persoanele care îºi schimbã paºapoartele sunt obligate sã îºi schimbe ºi buletinele de identitate, pentru cã, altfel, persoanele vor fi obligate ca peste un interval destul de scurt sã mai plãteascã o datã aceastã taxã. Deci, rog sã opriþi schimbarea obligatorie a buletinelor a cãror valabilitate nu a expirat încã.

Vã mulþumesc.

Sã înþeleg, deci, cã aceasta este o declaraþie politicã în afara dezbaterilor.

- Stimaþi colegi,

- Vã rog insistent sã veniþi din sãlile adiacente plenului

- în ºedinþa plenarã pentru a parcurge lista votului final. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei

- Guvernului nr. 35/2003. Iniþiatorul, vã rog sã îl prezentaþi. Aveþi cuvântul.

În temeiul Legii nr. 326 din 2001, Legea serviciilor publice de gospodãrie comunalã, au fost elaborate ºi aprobate, trecute ºi prin Parlament, o serie întreagã de ordonanþe prin care se reglementa modul de organizare ºi funcþionare a unor servicii de gospodãrie comunalã concrete Ñ salubritate, alimentare cu apã, canalizare, termoficare etc. Ulterior, a fost înfiinþatã ºi Autoritatea Naþionalã de Reglementare în Domeniul Serviciilor Publice de Gospodãrie Comunalã, autoritate care, dupã înfiinþare ºi trecere în activitate, a constatat unele necorelãri între prevederile celor douã ordonanþe referitoare la apã ºi canalizare ºi la salubritate.

Prin aceastã ordonanþã se înlãturã neconcordanþele existente, aºa încât vã rugãm sã o supuneþi spre aprobare Camerei Deputaþilor.

Domnul vicepreºedinte Bara.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic a analizat Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 35/2003, cu modificãrile respective, ºi, þinând cont de avizul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, al Consiliului Legislativ, propune plenului Camerei Deputaþilor aprobarea acestor modificãri, conform raportului prezentat de cãtre Senat.

Vã mulþumesc.

Dacã doreºte cineva dintre dumneavoastrã sã participe la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acestuia dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanþei. Nu sunt obiecþiuni.

Votat în unanimitate.

Art. I, preambul. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Punctele 1, 2 ºi 3 din ordonanþã. Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate.

Art. II. Nu sunt obiecþiuni.

Am parcurs ºi proiectul de lege ºi ordonanþa. Vom supune proiectul votului final astãzi.

- Propunerea legislativã privind reînfiinþarea satului

- Hemieni, comuna Pârjol, judeþul Bacãu. Iniþiatorul.

Poftiþi, domnule deputat!

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Prin Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativã a României a fost desfiinþat abuziv satul Hemieni, comuna Pârjol, judeþul Bacãu, ca urmare a unificãrii cu satul Tãrâþa din aceeaºi comunã.

Satul în cauzã formeazã un trup separat faþã de satul Tãrâþa, la care a fost lipit artificial.

Dupã anul 1990, prin Planul urbanistic general (PUG) al comunei Pârjol, satul s-a extins de-a lungul drumului judeþean 156 Pârjol Ñ Ardeoani, suprafaþa construitã fiind cuprinsã în PUG.

Condiþiile geomorfologice ºi economico-sociale nu permit unificarea normalã a satului Hemieni cu satul Tãrâþa.

În prezent, satul Hemieni este locuit de 181 de locuitori, grupaþi în 63 de gospodãrii. Existã însã solicitãri de dezvoltare a zonei de locuit pentru încã 17.000 m[2] din partea ºomerilor care revin în satul lor de baºtinã.

Capii familiilor acestui sat s-au adresat Primãriei comunei Pârjol pentru reînfiinþarea satului, iar primarul unitãþii administrativ-teritoriale a solicitat ajutorul Consiliului Judeþean Bacãu ºi a parlamentarilor din judeþul Bacãu.

Acest proiect de lege nu contravine actelor normative în vigoare.

Având în vedere cã satul a fost desfiinþat abuziv, cetãþenii, în unanimitate, solicitã reînfiinþarea satului, existenþa sa fiind atestatã încã din timpul domniei voievodului ªtefan cel Mare ºi Sfânt, de la 1470, iar prin perspectiva dezvoltãrii sale nu se modificã limitele teritoriale ale satului Tãrâþa sau ale comunei Pârjol.

De aceea, propun plenului adoptarea proiectului de Lege în forma prezentatã, venind astfel în sprijinul cetãþenilor ºi autoritãþilor locale, reparând în acelaºi timp o nedreptate fãcutã acestor sãteni în anul 1968.

Pot sã vã spun cã satul are ºcoalã, bisericã, este racordat la reþeaua Alcatel ºi, de asemenea, are conductã de apã ºi aºa mai departe.

Vã mulþumesc.

Domnul vicepreºedinte Bara, din partea Comisiei pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic.

Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic a analizat aceastã iniþiativã ºi propune plenului aprobarea ei, având în vedere cã îndeplineºte condiþiile prevãzute de cãtre Secþiunea a IV-a privind localitãþile.

Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în formula amendamentului. Vã rog sã urmãriþi amendamentul de la punctul 1. Deci titlul proiectului de lege va avea alcãtuirea rezultatã din amendamentul de la punctul 1.

- Pentru art. 1 urmãriþi amendamentul de la punctul 2.

- Nu aveþi obiecþiuni la amendamentul de la punctul 2.

- Se modificã în mod corespunzãtor art. 1.

- La art. 2 urmãriþi amendamentul de la punctul 3.

- Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

- Este admis amendamentul de la punctul 3 ºi se modi-

- ficã în mod corespunzãtor art. 2.

- Am parcurs acest scurt proiect de lege.

Urmeazã propunerea legislativã privind declararea ca oraº a comunei Miercurea Nirajului.

Rog iniþiatorul, pe domnul secretar Borbely, sã o prezinte.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Miercurea Nirajului este o comunitate de peste 5.800 de suflete, care se aflã în Valea Nirajului, aºezatã între municipiul de reºedinþã de judeþ ºi staþiunea balnearã Sovata.

În anul 1493 localitatea este amintitã ca oraº în Diploma voievodului Transilvaniei Losoncyi L‡szl—. Aceeaºi denumire revine apoi în 1527, când voievodul B‡thory Sigismund scuteºte oraºul de dãri în aceastã perioadã.

Importanþa oraºului este semnalatã ºi de faptul cã, în anul 1605, Bocskai Istv‡n este ales aici principe al Transilvaniei, iar, pânã la mijlocul secolului al XVIII-lea, centrul administrativ ºi reºedinþa juzilor regali ai Scaunului Mureº era tot în Miercurea Nirajului.

Oraºul a cunoscut o dezvoltare deosebitã în secolul al XIX-lea ºi în prima parte a secolului al XX-lea, când se înfiinþeazã oficiu poºtal, staþie de cale feratã, case de credit, fabrici etc.

În perioada comunistã se înfiinþeazã un liceu teoretic, în 1956, iar în 1966 îºi începe activitatea o fabricã de fãinã de lemn.

Dupã Revoluþia din Decembrie, membrii comunitãþii locale au cerut ca aceastã comunã sã devinã oraº, aºa cum, de fapt, a fost înainte, din 1493, când era consideratã oraº, ºi în 22 septembrie 2002 98,39% din localnici, prin referendum, ºi-au exprimat aceastã voinþã. Considerãm legitimã aceastã voinþã a locuitorilor din Miercurea Nirajului ºi vã rugãm sã aprobaþi aceastã propunere legislativã.

Vã mulþumesc.

Domnul vicepreºedinte Bara.

Având în vedere cã sunt respectate prevederile Legii nr. 351 din 2001 pentru aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naþional, Secþiunea a IV-a, ºi ale Legii nr. 3 privind organizarea ºi desfãºurarea referendumului, comisia a supus spre analizã aceastã iniþiativã ºi a aprobat-o în unanimitate, cu raportul prezentat.

Vã mulþumesc.

Dacã mai doreºte cineva sã ia cuvântul? Trecem la dezbaterea propunerii legislative.

Titlul acesteia. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul de la punctul 1?

Este admis amendamentul ºi se modificã titlul legii. La art. 1, punctul 2, comisia propune pãstrarea textului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Art. 1 a fost votat în formularea iniþiatorului.

La art. 2, urmãriþi amendamentul de la punctul 3. Este admis amendamentul de la punctul 3 ºi se modificã art. 2 în mod corespunzãtor.

## Stimaþi colegi,

Am parcurs acest proiect pe care îl vom supune votului final.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 16/2003.

- Dau cuvântul iniþiatorului.

Vã rog sã vã prezentaþi.

**Doamna Vali Sonia Botezatu** _Ñ subsecretar de stat la Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Copilului ºi Adopþie_ :

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Mã numesc Vali Sonia Botezatu, sunt subsecretar de stat la Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Copilului ºi Adopþie.

Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 121/2001 a instituit moratoriul asupra adopþiilor internaþionale în vederea reanalizãrii regimului juridic al adopþiei, în scopul armonizãrii legislaþiei interne cu reglementãrile ºi practicile internaþionale în domeniu.

Având în vedere complexitatea ºi interdependenþa reglementãrilor care sunt necesare a fi promovate în domeniul protecþiei copilului, în vederea aplicãrii prevederilor Convenþiei ONU, a reieºit necesitatea abordãrii unitare a domeniului într-un pachet legislativ amplu, în care adopþia este tratatã în ansamblul drepturilor copilului.

Dupã o largã consultare cu autoritãþile administraþiei publice centrale ºi locale ºi cu partenerii internaþionali, pachetul legislativ a fost înaintat Comisiei Europene la sfârºitul lunii septembrie 2002, în vederea obþinerii punctului de vedere al experþilor desemnaþi.

Observaþiile grupului de experþi independenþi desemnaþi de Comisia Europeanã pentru analiza acestui pachet legislativ au fost transmise autoritãþilor române la sfârºitul lunii februarie 2003.

Domnule profesor Neagu, vã rog sã prezentaþi raportul Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi.

Domnule preºedinte,

Avem avizul favorabil al Consiliului Legislativ, de asemenea, avizul favorabil al Comisiei pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic. Senatul a adoptat aceastã lege în 20 februarie 2003. Fiind vorba de prorogarea termenului din art. 1 al Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 121/2001, comisia vã propune sã fim de acord.

Vã mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã mai intervinã în dezbateri generale?

Trecem la dezbaterea titlului legii. Dacã aveþi obiecþiuni?

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care conþine dispoziþia de aprobare a Ordonanþei Guvernului nr. 16. Nu sunt obiecþiuni.

Votat în unanimitate.

Titlul ordonanþei. Nu sunt obiecþiuni.

Votat în unanimitate.

Titlul articolului unic, care cuprinde dispoziþia de prorogare a termenului.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Ultimul proiect pe care îl vom parcurge în timpul programului de astãzi este cel de la punctul 30: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 4/2003. Suntem în procedurã de urgenþã.

Rog Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã sã prezinte timpii de dezbatere.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã a întocmit raportul asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 4/2003 privind creºterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 personalului clerical salarizat potrivit Legii nr. 142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului. A fost trimis comisiei, pentru examinare, cu Adresa nr. 126 din 4 aprilie.

Comisia noastrã, þinând cont de avizele Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, Comisiei pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale, a întocmit un raport favorabil adoptãrii acestui proiect de lege.

Vã propunem 5 minute pentru dezbaterea acestui proiect.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã sunteþi de acord cu aceastã propunere? Împotrivã? Abþineri?

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Urmãriþi amendamentul de la punctul 1. Nu sunt obiecþiuni.

Este admis amendamentul ºi se modificã textul articolului unic.

Titlul ordonanþei de urgenþã.

- Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate în formularea Guvernului. Art. 1 ºi 2. Nu sunt obiecþiuni. Votate în formularea Guvernului.

Art. 3. Urmãriþi amendamentul de la punctul 2. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Vã rog sã urmãriþi anexele ordonanþei.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votate în unanimitate.

Stimaþi colegi,

Programul de astãzi a ajuns la ora finalã, dar v-aº ruga, înainte de aceasta, sã îmi permiteþi sã

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Direcþia de Trezorerie ºi Contabilitate Publicã a Municipiului Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

> **ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 38/11.IV.2003 conþine 44 de pagini.**

Preþul 54.384 lei