Ion Predescu

Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

Nu-mi face plãcere sã observ cã de cãtre Comisia pentru agriculturã nu s-a dus la îndeplinire hotãrârea plenului, în sensul de a reexamina problematica sub aspectul retroactivitãþii dispoziþiilor legii, prin amendamentele operate de comisie, la art. 1 alin. 1 lit. a), b) ºi d). Este un punct de vedere care nu poate fi trecut ca neobservat. Un alt aspect esenþial, de fond... Bineînþeles cã neretroactivitatea legii nu este o chestiune care poate sã fie trecutã cu vederea. Un alt aspect, însã, care a scãpat atenþiei Comisiei pentru agriculturã, tot din punct de vedere juridic, a depãºit limitele investirii. Ordonanþa Guvernului are ca reglementare modificarea Legii nr. 254/2002 cu unele mãsuri instituite prin textele din ordonanþã, pentru a creºte atractivitatea la privatizare a societãþilor comerciale cu capital integral sau parþial de stat, adicã a celor care se vor privatiza. Foarte clar lucrul acesta. Ce constatãm la art. 1 alin. 1? Societãþile comerciale cu capital integral sau parþial de stat privatizate ºi care urmeazã sã fie supuse privatizãrii... Deci nu se referã numai la retroactivitatea legii, cã nici nu putea sã fie retroactive, pentru cele care vor urma a se privatiza, dar se extinde asupra societãþilor privatizate ºi aici douã observaþii care nu pot fi trecute cu vederea ºi nici nu pot fi lãsate sã treacã aºa în lege. S-au privatizat în timp societãþi, privatizarea e o formã a contractului de vânzare-cumpãrare. Atunci când s-au privatizat, s-a stabilit ºi obiectul vânzãrii, al dobândirii proprietãþii de cãtre cumpãrãtor-dobânditor ºi preþul vânzãrii. Pãi datoriile cãtre stat, cãtre alþi creditori, sunt componenta, în marea majoritate a privatizãrilor, principalã a preþului.

Acum comisia vine ºi iartã aceastã componentã. Cu ce drept? Ñ îmi permit sã vã întreb. Cu ce drept ºi-ar putea permite legea sã modifice Ñ în timpul executãrii contractelor definitive, convenite de pãrþile contractante în termenii contractului ºi ai clauzelor din acesta Ñ componentele fundamentale: preþul. A modificat corespunzãtor ºi obiectul privatizãrii? În nici un caz. De ce atunci sã se modifice preþul convenit de pãrþi, consfinþit de pãrþi? ªi de ce sã se ia Ñ al doilea aspect esenþial Ñ aceastã mãsurã generalã? Dacã un privatizat, un dobânditor prin privatizare este în mare dificultate, da, dar sã se exami- neze dificultatea nu din oficiu, domnilor colegi, ci la cererea lui, sã se observe care este situaþia ºi sã-i acorde înlesniri, scutiri etc., dar nu general, adicã nu prin lege!

Prin efectul acestor modificãri pe care le opereazã amendamentele dumneavoastrã din raport ajungem sã modificãm toate contractele de privatizare în privinþa datoriilor de orice naturã.

A treia observaþie. Chiar cã este exclus ca legea sã-ºi permitã sã scuteascã de plata creanþelor.

Domnilor, dacã putem opera ºi putem dispune de impozite ºi taxe cãtre bugetul de stat, de creanþe în nici un caz. Creanþa este un drept al unei pãrþi contra obligaþiei faþã de cealaltã parte pe care ºi-a executat-o, este în curs de executare sau a executat-o parþial.