Stenogramă plen

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Stimaþi colegi,

Daþi-mi voie sã declar deschisã ºedinþa Senatului de astãzi, 5 mai 2003. Voi fi ajutat de colegii mei, cei doi secretari, domnul senator Mihai Ungheanu ºi domnul senator Ion Predescu.

Vã anunþ cã din totalul de 140 de colegi senatori ºi-au înregistrat prezenþa, prin vot, 100 de colegi senatori. Avem 13 colegi care, din diferite motive, sunt absenþi. Sigur, existã o motivare a absenþelor.

Aveþi în mapa dumneavoastrã ordinea de zi. Dacã sunt obiecþii la ordinea de zi? Nu sunt.

Înainte de a trece la primul punct Ñ Declaraþii politice Ñ vã rog sã-mi permiteþi o informare.

Conform Legii nr. 161/2003 cu privire la prevenirea ºi combaterea corupþiei, astãzi, 5 mai 2003, expirã primul termen, termenul care obligã colegii senatori care sunt într-una din situaþiile de incompatibilitate cu calitatea de senator sã depunã o informare, repet, o informare, la Biroul permanent al Senatului.

Aþi primit în casete un model. Se completeazã foarte uºor. Eu aº avea rugãmintea, deci nu e obligatoriu, ar fi bine ca toþi colegii senatori sã completeze aceastã informare pentru evidenþa noastrã. Nu este un termen de decãdere, dar este, totuºi, un termen care decurge din aceastã lege.

Vã informez cã pânã la ora actualã au depus aceastã informare circa 40 de colegi.

Dupã cum cunoaºteþi, urmeazã un al doilea termen, de 60 de zile, de la publicarea în ”Monitorul OficialÒ, când trebuie sã depuneþi o declaraþie de interese, care este anexã la ”Monitorul OficialÒ, dar care v-am introdus-o ºi în casetã, pentru a lua la cunoºtinþã ºi a vã pregãti în mod corespunzãtor. Aceastã declaraþie de interese se referã la alte situaþii decât cele care provoacã incompatibilitatea cu calitatea de senator.

ªi, în fine, tot un termen de 60 de zile, care este legat de întocmirea declaraþiei de avere.

Stimaþi colegi,

Trecem la declaraþii politice. Permiteþi-mi sã dau cuvântul domnului senator Adrian Pãunescu, din partea Grupului parlamentar social-democrat ºi umanist.

Domnule senator, aveþi cuvântul!

## **Domnul Adrian Pãunescu:**

Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

Poate cã una dintre cele mai cumplite reacþii ale noastre la agresiunile informaþionale ale lumii moderne este indiferenþa în care am început sã ne cantonãm faþã de valorile noastre. Aproape cã nu mai ºtim nimic unii despre alþii decât cu prilejul morþii fiecãruia. Aproape cã noutãþile pe care le aºteptãm nu mai vin dinspre opere, dinspre acele fapte remarcabile, mai mult sau mai puþin incompatibile cu statutul nostru social. Vestea pe care o þinem minte în mod pregnant, în mod limpede, în mod parcã obsesiv este moartea.

Auzim despre marele pictor Constantin Piliuþã din nu ºtiu cât timp în nu ºtiu cât timp, suntem contemporanii lui ºi, brusc, aflãm cã inima lui a încetat sã batã. Dumnezeu sã-l ierte pe marele pictor!

Auzim despre valorosul poet George Þârnea cã a suferit o operaþie pe cord deschis, cã a supravieþuit aproape doi ani, ºi, deodatã, a rãmas pironit în casa lui ºi a fost gãsit dupã 30 ºi ceva de ore. Dumnezeu sã-l ierte pe remarcabilul poet!

Este o nenorocire pe care ar fi cuviincios dacã artiºtii ar ºti s-o înlãture prin resensibilizarea oamenilor ºi mai ales a oamenilor de vârf. Aceastã indiferenþã în care trãim este o nenorocire. Aceastã stare de uitare, aceastã stare de înstrãinare în care trãim, aceastã distanþã este o inocentã participare la crimã.

Evenimentele nu ni se mai aratã decât atunci când se ajung la sfârºitul lor. Nu insist asupra acestor tragice ºi neaºteptate morþi ºi de aceea nici nu am puterea sã vã propun un moment de reculegere.

Cred cã un moment de reculegere ar trebui þinut, în perspectivã imediatã, pentru moartea simþirii noastre, pentru faptul cã, repet, nu ne mai vedem unii pe alþii, nu ne mai auzim unii pe alþii, nu ne mai simþim unii pe alþii, decât atunci când unul sau altul pleacã dintre vii. Probabil cã din acest motiv se ºi întâmplã sã fie electrocutatã atmosfera publicã de atâta urã, probabil cã de aceea prieteniile se prãbuºesc aºa de repede ºi interesele sunt mai puternice decât sentimentele. Dar nici plecarea dintre vii a celor dragi nu ne reþine decât scurt timp atenþia, cãci noi avem treburi, ne remontãm degrabã, ne închinãm ºi mergem mai departe. Spre alþi morþi, probabil.

## Mulþumesc.

Are cuvântul, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Corneliu Vadim Tudor.

## Domnule preºedinte,

## Onoraþi colegi,

La anul se vor împlini 15 ani de la evenimentele sângeroase din Decembrie 1989. Am mai spus-o ºi cu alt prilej Ñ dacã ar fi sã raþionez cu mintea, cred cã a fost o loviturã de stat. Dacã ar fi sã raþionez cu inima, cred cã a fost o revoluþie. ªi cum toatã viaþa mea ceea ce am fãcut mai bun am fãcut cu inima, mã voi statornici la aceastã concluzie Ñ a fost revoluþie, pentru cã a schimbat fundamental ordinea de stat ºi a mutat plãcile tectonice ale istoriei acestei þãri. Ciclul diabolic de 15 ani, care a fãcut mult rãu României, se va încheia o datã cu alegerile din anul 2004. Va fi mai bine pentru România?! Va fi mai rãu?! Eu am convingerea cã va fi mai bine. ªi asta nu numai pentru cã mai rãu de atât nu se poate, ci fiindcã a înþeles, în sfârºit, ºi Occidentul ce fel de popor extraordinar este Poporul Român, ce fel de poziþie geostrategicã are România.

Am sã vã spun acum ceea ce multã lume nu ºtie. Un post de televiziune a anunþat ceva, destul de vag, ieri, însã eu vã asigur cã am informaþii de primã mânã. Pânã în anul 2007, circa 70.000 de militari americani cantonaþi în Germania vor fi mutaþi în România. E bine?! E rãu?! Noi, cei de la Partidul România Mare, zicem cã, pe fond, este bine. La fel ca ºi vidul din naturã, un gol geostrategic se cere umplut. Dacã nu sunt americanii, sunt ruºii. Am vãzut cum a fost cu ruºii. A fost rãu. Bine cã am scãpat cu viaþã... cei care au scãpat. Colegul Mircea Ionescu-Quintus are atâþia camarazi care n-au scãpat cu viaþã. Din pãcate, mafia de pe Dâmboviþa s-a gândit sã nu-ºi iasã din mânã, aºa cã intenþioneazã sã-i fure ºi pe americani. Pe undeva, asta seamãnã cu filmele despre prostituate. Pânã nu trece o prostituatã în catastiful ei ºi un ºef de stat, ºi un mare artist, ºi comandant de oºti, ea nu se simte bine, normal.

Este vorba de circa 70.000 de case care vor fi construite pânã în anul 2007 în diverse zone ale României. ªtiu ºi oraºele. Nu are rost sã mai intru în amãnunte, ca sã nu se creadã cumva cã îi spionãm noi pe americani. Banii sunt ai americanilor ºi vor fi livraþi printr-o bancã din Londra, cãtre sucursala Bucureºti a Bãncii Comerciale Române. Dintr-o sumã totalã de vreo 3,5 miliarde de dolari, mafia autohtonã vrea sã-ºi tragã 10% comision. Pare mãrunt, 10%, nu este mare filozofie, dar asta înseamnã circa 350 de milioane de dolari. Dacã cineva îºi face iluzii cã americanii nu ºtiu ce se întâmplã, înseamnã cã habar n-au pe ce lume se aflã. ”Þarã minorã, þarã de secãturi! O þarã în care un om precum Constantinescu-Porcu este ministru îºi meritã soartaÒ Ñ asta nu am spus-o eu, ci Octavian Goga, dupã dezastrul de la Turtucaia de la sfârºitul anului 1916. Sã fi fost Octavian Goga un rãu cetãþean?! El, care a zãcut în temniþele ungureºti, unde ºi-a ºubrezit sãnãtatea, încât avea sã moarã la numai 57 de ani?! Iatã cã ”poetul pãtimirii noastreÒ ajunsese la concluzia cã suntem ”o þarã minorã, þarã de secãturiÒ. Acel Constantinescu-Porcu este cel care, pe criza grozavã a vagoanelor pentru transportarea militarilor români pe frontul din Moldova, în 1917, ºi-a permis sã confiºte, cu de la sine putere, 17 vagoane pentru a-ºi pune la adãpost averea. El fãcea parte din ceea ce, numai câþiva ani mai târziu, Vasile Pârvan, numea ”preoþii hraneiÒ. Istoricul a fost un alt om lovit de acele evenimente, dupã cum îºi aminteºte Sextil Puºcariu: soþia lui Vasile Pârvan a murit de tânãrã în refugiul din Odessa, în 1917. Dupã câþiva ani, Pârvan a scris ”MemorialeleÒ ºi vorbea de diferenþa între ”preoþii hraneiÒ ºi ”preoþii jertfeiÒ. ”Preoþii jertfeiÒ, care riscã totul, inclusiv viaþa, pentru a salva viaþa semenilor aflaþi în suferinþã, ºi ”preoþii hraneiÒ, care nu-ºi refuzã nici o plãcere, care-ºi fac tabieturile, chiar dacã alãturi explo-

Are cuvântul, din partea Grupului parlamentar P.D., doamna senator Maria Petre.

## **Doamna Maria Petre:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Deºi credeam cã în timpul sãrbãtorilor de Paºte, în timpul acestei vacanþe, lucrurile s-au liniºtit din toate punctele de vedere, constatãm cã Guvernul României se întrece pe sine pânã ºi în asemenea perioade.

În Vinerea Mare, în ”Monitorul OficialÒ, se publica o hotãrâre cu nr. 465 care avea o singurã menire, aceea de a rãstigni democraþia româneascã.

Cu privire la asta, îi comunicãm domnului Octav Cozmâncã ºi îi comunicãm domnului Adrian Nãstase cã nu mai era nevoie de încã o nãzbâtie. Noi ºtiam cã dumnealor îºi iubesc baronii locali ºi ºtiam, de asemenea, ºi ºtim ºi în acest moment cã pesederizarea României se face începând cu talpa þãrii, cu amãrâþii de þãrani. Numai cã ºtim, în acelaºi timp, cã ziua judecãþii nu e departe, cã poporul ãsta de care vã bateþi joc, domnule Cozmâncã ºi domnule Nãstase, nu poate fi prostit la nesfârºit.

Am intervenit, de la aceastã tribunã, pentru locuitorii judeþului Ialomiþa în repetate rânduri. Am atras atenþia asupra gravelor probleme cu care se confruntã ºi, de fiecare datã, rãspunsul a fost invariabil ”nu avem bani!Ò

Am înþeles. Iatã însã cã se gãsesc bani ºi se gãsesc Ñ unde credeþi?! Ñ la fondul de rezervã bugetarã aflat la dispoziþia Guvernului pentru reabilitarea drumurilor locale în comuna Dridu, judeþul Ialomiþa. De ce Dridu? Foarte simplu! La Dridu este în plinã desfãºurare campania electoralã pentru alegerea primarului, iar candidatul P.S.D., care este o biatã marionetã a baronului ialomiþean Savu, sub presiunea oamenilor din comunã, acuzat de gestionare incorectã a bugetului local ºi, de unii din sãtenii din Moldoveni, care aparþine de Dridu, chiar de furt calificat, în calitatea lui de viceprimar în perioada 2000Ñ2003 ºi acum candidat ca primar, primeºte de la ”tãticul supremÒ 1.800.000.000 lei prin hotãrâre de guvern. ªi pentru ca lucrurile sã meargã pânã unde puteau ele sã meargã, aceastã hotãrâre de guvern, publicatã Ñ aºa cum vã spuneam Ñ în Vinerea Mare, devine punct principal în pliantele ºi întâlnirile electorale din comuna Dridu ale marionetei lui Savu.

Din partea Grupul parlamentar P.N.L., are cuvântul domnul senator Radu F. Alexandru.

Mulþumesc foarte mult, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

De ani de zile, justiþia este una din bilele negre care depuncteazã România, fie cã este vorba de rapoartele de þarã sau de opiniile unor înalþi demnitari, comentariile amendeazã invariabil aceeaºi stare de fapt.

Din multele observaþii, reamintesc doar câteva: imixtiunea politicului în actul de justiþie, autoritatea prea mare a Ministerului Justiþiei asupra instanþelor ºi asupra modului în care se fac admiterile în magistraturã, corupþia din

justiþie, locul 2 în topul celor mai corupte instituþii cu o cotã de neîncredere a cetãþenilor ajunsã la un alarmant 77%, tentativele repetate de transformare a Consiliului Superior al Magistraturii într-o anexã a Ministerului Justiþiei.

Pe fondul unei asemenea precaritãþi, în locul unor gesturi semnificative pentru intrarea într-o normalitate care sã susþinã demersurile României de integrare europeanã, în urmã cu puþine zile s-au consumat douã evenimente ce pun, din nou, justiþia într-o posturã dintre cele mai neproductive.

Primul este refuzul ministrului justiþiei de a recomanda reînvestirea în funcþie a 5 dintre judecãtorii Curþii Supreme de Justiþie. Dintre ei, unul este fostul vicepreºedinte al înaltei Curþi, ceilalþi patru magistraþi funcþionând de 6 ani în cadrul instanþei supreme. Faptul este deja public, ca ºi protestul ferm al preºedintelui Curþii Supreme de Justiþie, domnul Paul Florea.

Aduc în discuþie cele întâmplate nu numai pentru a-mi exprima sprijinul total faþã de verticalitatea ºi exemplara probitate profesionalã a unuia dintre oamenii cei mai respectabili din justiþia românã, dar ºi pentru a trage un semnal de alarmã în faþa unei situaþii cu totul ieºitã din comun Ñ ministrul justiþiei încalcã legea, în speþã Legea nr. 92/1992 art. 88 lit. b) spune limpede referitor la atribuþiile Consiliului Superior al Magistraturii, citez: ”Propune Preºedintelui României, la recomandarea ministrului justiþiei, numirea în funcþie a judecãtorilor Curþii Supreme de JustiþieÒ, am încheiat citatul. Singurul organism ºi nimeni altcineva care poate aprecia oportunitatea înaintãrii propunerilor pentru Curtea Supremã de Justiþie cãtre Preºedintele þãrii este Consiliul Superior al Magistraturii, instanþa independentã, aºa cum este definit de Cartea europeanã privind statutul magistraþilor, art. 3 punctul 3.

Grupul naþional liberal mai are la dispoziþie douã minute.

Are cuvântul, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Mihail Lupoi.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Vin cu aceastã declaraþie în faþa dumneavoastrã complet bulversat, ca senator ºi cetãþean român, de ultimele declaraþii ale Preºedintelui României, domnul Ion Iliescu.

Am aflat cu stupoare cã înlãturarea prin forþã a unei dictaturi nu este o metodã. Probabil, dânsul se referea la faptul cã Saddam trebuia judecat rapid ºi împuºcat, dacã nu la Târgoviºte, mãcar la Bagdad. Numai asta este o metodã Ñ înlãturarea prin forþã.

Când sunteþi consecvent, domnule Iliescu? Când aprobaþi intervenþia în Irak sau acum când nu mai sunteþi de acord cu ea?

Noi, cei de la P.R.M., am avut bunul-simþ ºi ne-am abþinut în Parlament la votul privind operaþiunea din Irak.

Fãrã sã ne lase timp sã ne dezmeticim din meditaþia noastrã asupra înlãturãrii prin forþã a unei dictaturi, ca ºi cum cea de la Bucureºti a fost condusã cu alai ºi mãnuºi de catifea în Rai, domnul Ion Iliescu, proaspãt întors de la o bursã din Uzbekistan, pe unde cautã de vreo 10 ani drumul mãtãsii, în compania selectã a domnului Ovidiu Tender, om de afaceri de succes, cum îl numeºte dânsul Ñ în parantezã fie spus, succesul fiind clãdit, se pare, cu cele 6.000 de miliarde de lei datorie la bugetul statului Ñ, ne mai dã o datã la mir cu o altã declaraþie fãcutã nu oricui, ci postului de radio ”Deutsche WelleÒ, aºa, ca sã ºtie toatã Europa. Într-un limbaj tipic cominternist, citez, ”Cum îºi permite?Ò, domnul Preºedinte atrage atenþia ambasadorului S.U.A. la Bucureºti, Michael Guest, cã este trimisul unui ºef de stat pe lângã alt ºef de stat ºi sã nu se amestece în treburile interne ale României. Douã greºeli de fond: prima, un ambasador reprezintã statul respectiv, nu numai pe ºeful statului; a doua, e adevãrat cã un ambasador nu poate sã se amestece în treburile interne ale þãrii în care este acreditat, dar de când corupþia este o problemã internã? De când apare Raportul de þarã al Comisiei Europene? De când este subiectul la care figurãm pe primul loc în clasamentele europene?

Când aderarea la Uniunea Europeanã este condiþionatã, printre altele, de eradicarea corupþiei, cum îºi permite Ñ ca sã îl parafrazez Ñ domnule Preºedinte sã considere cã este o problemã internã corupþia?

Mai aveþi 3 minute la dispoziþie, Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

Permiteþi-mi sã dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnului senator Petre Roman.

## Domnule preºedinte,

Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Luni, marþi ºi miercuri, sãptãmâna trecutã, ca raportor N.A.T.O. pentru Europa de Sud-Est, am participat la o vizitã, efectuatã de Comisia pentru dimensiunea civilã a securitãþii, la Geneva ºi la Lyon. La Geneva a fost o discuþie pe politici de securitate, în special, în ce priveºte Irakul ºi protecþia civilã, în general. La Lyon a fost o vizitã la sediul central al Interpol. Timpul nu-mi permite sã spun mai pe larg, deºi cred cã ar fi fost multe lucruri de spus. Am avut o conferinþã de presã mai devreme în care am încercat sã comunic ceva pentru marele public.

Aici vreau doar sã punctez un aspect care a fost, pentru mine în ansamblul în care eram parlamentari din

15 þãri, a fost o discuþie în legãturã cu construirea democraþiei ºi s-a prezentat, la un moment dat, un sondaj, de Ñ fapt, o cercetare de opinie publicã realizatã de un _pool_ o grupare de institute americane ºi britanice privind democraþiile în dezvoltare Ñ emerging democracy, noile democraþii. El a pus o întrebare pentru cetãþenii din Europa Ñ Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia, Þãrile Baltice, desigur, ºi România, ºi alte þãri aflate într-o situaþie de dezvoltare a democraþiei, ºi anume, românii erau întrebaþi, în particular, ca ºi ceilalþi, ce cred despre faptul cã cerinþele elementare ale democraþiei faþã de guvernanþi Ñ precizându-se care sunt acestea: cinste ºi preocupare pentru ceea ce gândesc cetãþenii Ñ dacã românii considerã cã aceste cerinþe elementare sunt respectate în þara lor. Din pãcate, în acest sondaj de opinie publicã românii figureazã cu un rãspuns pozitiv de 5%, cel mai puþin din toate þãrile considerate noi democraþii. Ca sã exprim într-o formulã sinteticã, aº zice cã democraþia noastrã ne apare ca o democraþie înlãnþuitã de neîncredere.

Între soluþiile care au fost dezbãtute pentru a depãºi aceastã neîncredere care se manifestã ºi în alte þãri, aº aminti douã, dupã care ajung la punctul pentru care am dorit sã urc la tribunã. Spre exemplu, se considerã cã una din marile probleme ale noilor democraþii a fost recrutarea extrem de îngustã, de limitatã a personalului în politicã. Oamenii care au fost recrutaþi în politicã au fost aduºi pe o bazã foarte îngustã, în general pe interese înguste, clanuri formate, interese de afaceri, ºi nu o recrutare de partid veritabilã. O a doua chestiune interesantã, care ne priveºte în mod direct, responsabilizarea politicienilor printr-o nouã lege electoralã, anume, ieºirea din listele prefabricate de partid, în umbra baronilor, a feudalilor de partid, recomandãri care nu se referã Ñ vã spun Ñ la România, dar care, iatã, ne privesc în cel mai înalt grad.

Mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar naþional liberal are cuvântul doamna senator Norica Nicolai.

## **Doamna Norica Nicolai:**

## Stimate colege ºi stimaþi colegi,

Scurta mea intervenþie este generatã de modul în care se aplicã legea în România, de faptul cã legea genereazã birocraþie ºi birocraþia, corupþie. A intrat în vigoare Codul muncii. În conformitate cu aceastã lege, fiecare angajator trebuie sã întocmeascã un registru general de evidenþã a salariaþilor. Acest registru, dupã normele metodologice, trebuie ºtampilat pe fiecare paginã. În Bucureºti sunt 200.000 de angajatori ºi câteva milioane de angajaþi. Probabil cã o sã ºtampileze Ministerul Muncii pânã la sfârºitul anului, dar acest lucru este un fapt care va bloca, fãrã îndoialã, respectarea legii ºi situaþia acestor companii. Un alt lucru care este obligatoriu prevãzut în acest registru este clasificarea ocupaþiilor.

Existã un Cod al clasificãrii ocupaþiilor, un cod care, din pãcate, nu este public, la care agenþii economici nu au acces, dar care este prevãzut ca o rubricã obligatorie în acest registru.

Aceastã clasificare este fãcutã de un organism independent care publicã printr-o editurã Ñ ºi ar fi interesant de ºtiut a cui este aceastã editurã Ñ, contra a 250.000 lei, acest Cod al clasificãrii ocupaþiilor care, vã spuneam, trebuie absolut prevãzut.

În acest mod foarte mulþi agenþi economici sunt blocaþi în a-ºi respecta legea, pentru cã nu gãsesc aceastã clasificare ºi, sigur, vor face o cheltuialã în plus. Gândiþi-vã la 200.000 de firme ori 250.000 lei, ºi trebuie sã ne gândim a cui este afacerea.

Iatã cum o lege care nu este dezbãtutã în Parlament, o lege care ar fi trebuit sã aibã ºi un punct de vedere al nostru, poate genera corupþie ºi genereazã cu siguranþã birocraþie.

Pentru trei minute, domnul senator Badea, Grupul România Mare.

Domnule senator Dumitru Badea, aveþi cuvântul.

Domnule preºedinte Nicolae Vãcãroiu,

Este vorba despre o sesizare privind abaterile grave ºi repetate comise de senatorul U.D.M.R. Ñ S—gor Csaba, constând în încãlcarea unor prevederi constituþionale ºi a jurãmântului de credinþã pe care l-a depus în calitatea sa de parlamentar.

În conformitate cu prevederile art. 191, 192 ºi 197 alin. 1 din Regulamentul Senatului, vã sesizez în legãturã cu încãlcarea, în mod repetat, de cãtre domnul senator S—gor Csaba a unor articole din Constituþia României ºi a Jurãmântului de credinþã faþã de þarã ºi popor.

În susþinerea prezentei sesizãri aduc urmãtoarele argumente:

1. A participat activ la organizarea ºi desfãºurarea forumului celor peste 1.200 de etnici maghiari, din 26 aprilie a.c., de la Odorheiul Secuiesc, care a hotãrât, între altele, în dispreþul prevederilor constituþionale, al Legii siguranþei naþionale, al Codului penal ºi ale altor acte normative, sã constituie, într-o perioadã de timp, un Consiliu Naþional al Maghiarilor, practic, un miniparlament al acestei etnii, acþiune periculoasã pentru existenþa ºi unitatea statului român prin obiectivul sãu, adicã obþinerea autonomiei culturale ºi teritoriale a maghiarilor din România.

Aceasta echivaleazã cu separarea de statul român a aºa-zisului Þinut Secuiesc, prin desfiinþarea judeþelor româneºti ºi crearea scaunelor sãseºti.

Având în vedere faptul cã s-a recunoscut public cã existã în lucru ºi alte proiecte, pentru zone în care ponderea populaþiei o reprezintã etnicii maghiari, precum Partium ºi Ardealul inferior, este mai mult decât clar pentru oricine cã toate aceste acþiuni au ca scop final federalizarea României.

2. Senatorul S—gor Csaba a fost unul dintre cei mai proeminenþi ºi implicaþi participanþi la aceste atentate împotriva siguranþei naþionale, s-a angajat public sã acþioneze pentru îndeplinirea hotãrârilor ilegitime ale forumului, declarând cã atât el, cât ºi ceilalþi participanþi nu se vor opri aici.

Dovadã stã ºi faptul cã forumul a apreciat: ”S-au pus bazele autoguvernãrii maghiare în TransilvaniaÒ ºi a hotãrât sã acþioneze pentru îndeplinirea acestui deziderat organizând dezbateri publice în tot Ardealul, iar dacã va fi cazul ”sã recurgã la miºcãri populare de anvergurãÒ, precizând cã ”în nici un caz nu trebuie aºteptat ca decizia privind autonomia culturalã ºi teritorialã a maghiarilor sã fie luatã la BucureºtiÒ.

3. Prin acþiunile mai sus prezentate sunt încãlcate flagrant mai multe articole din Constituþie, între care citez: art. 1 alin. (1): ”România este un stat naþional, suveran ºi independent, unitar ºi indivizibilÒ; art. 30 alin. (7): ”Sunt interzise de lege incitarea la discriminare, la separatism teritorialÒ.

Mai mult!

Ñ Legea pentru înfiinþarea comunei Ploscuþeni, prin reorganizarea comunei Homocea, judeþul Vrancea;

Ñ Legea pentru înfiinþarea comunei Popeºti, prin reorganizarea comunei Urecheºti, judeþul Vrancea;

Ñ Legea pentru înfiinþarea comunei Pãuleºti, prin reorganizarea comunei Tulnici, judeþul Vrancea;

Ñ Legea pentru înfiinþarea comunei Horodnic de Sus, prin reorganizarea comunei Horodnic, judeþul Suceava;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea ºi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului;

Ñ Legea privind realizarea, dezvoltarea ºi modernizarea reþelei de transport de interes naþional ºi european;

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 173/2002 pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii ºi Consemnaþiuni din România în societate bancarã pe acþiuni;

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 19/2003 privind obligativitatea utilizãrii sistemului electronic de colectare a datelor statistice.

Trecem la constituirea unor comisii de mediere.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 32/2003 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 203/1999 privind permisele de muncã.

Grupul social-democrat ºi umanist, trei propuneri.

Doamna senator ªelaru Rodica ºi domnii senatori Ciocârlie Alin, Bindea Doru Liviu.

Mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Am epuizat declaraþiile politice, trecem la punctul urmãtor.

Daþi-mi voie sã vã informez cã în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ºi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitãrii de cãtre senatori a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, urmãtoarele legi:

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/2000 pentru stabilirea ºi sancþionarea unor fapte contravenþionale în operaþiunile de transport feroviar ºi cu metroul;

Ñ Legea pentru completarea art. 3 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 214/1999 privind acordarea calitãþii de luptãtor în rezistenþa anticomunistã persoanelor condamnate pentru infracþiuni sãvârºite din motive politice, persoanelor împotriva cãrora au fost dispuse, din motive politice, mãsuri administrative abuzive, precum ºi persoanelor care au participat la acþiuni de împotrivire cu arme ºi de rãsturnare prin forþã a regimului comunist instaurat în România;

Ñ Legea pentru înfiinþarea comunei Negrileºti, prin reorganizarea comunei Bârseºti, judeþul Vrancea;

Mulþumesc.

Grupul România Mare, douã propuneri.

Domnii senatori Corneliu Bichineþ ºi Nicolae Pãtru.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Mulþumesc.

Grupul democrat, o propunere.

## **Domnul Iuliu Pãcurariu**

**:**

Domnul senator Bãlãlãu Constantin.

Bãlãlãu?! Mulþumesc.

Grupul naþional liberal, o propunere.

Domnul senator Paul Pãcuraru.

Mulþumesc.

Vã consult dacã sunt observaþii legat de aceastã comisie. Dacã nu, vã rog sã votaþi constituirea comisiei de mediere.

Cu 80 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 3 abþineri, comisia a fost aprobatã. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 41/2003 privind dobândirea ºi schimbarea pe cale administrativã a numelor persoanelor fizice. Grupul social-democrat ºi umanist, trei propuneri.

Domnii senatori Predescu Ion, Antonie Iorgovan, Opriº Octavian.

Mulþumesc.

Grupul România Mare, douã propuneri.

Domnii senatori Aron Belaºcu ºi Dumitru Petru Pop.

Grupul naþional liberal, o propunere.

Domnul senator Nicolae Vlad Popa.

U.D.M.R., o propunere.

Domnul senator Eckstein Kov‡cs PŽter.

Vã rog, vã consult dacã sunt observaþii Nu sunt. Vã rog sã votaþi constituirea acestei comisii.

Cu 75 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi 4 abþineri, comisia a fost aprobatã.

Trecem la proiectul de Lege pentru modificarea alin. 2 al art. 2 din Ordonanþa Guvernului nr. 21/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura ”Reabilitarea secþiunii Craiova Ñ Drobeta-Turnu Severin a drumului naþional DN 6 (faza 1 a proiectului Craiova Ñ Lugoj), RomâniaÒ, semnat la Bruxelles la 22 februarie 2001 ºi la Bucureºti la 1 iunie 2001.

Vã rog, doamna ministru Puwak, din partea Guvernului, domnul senator Novolan din partea Comisiei economice.

Doamna ministru, aveþi cuvântul.

## **Doamna Hildegard-Carola Puwak** _Ñ ministrul integrãrii europene_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Conform procedurilor pentru finanþarea proiectelor de infrastructurã, orice modificare la Memorandumul de finanþare trebuie sã urmeze calea parlamentarã.

Prin acest proiect de lege se propune o simplã corecþie adusã pentru plata cheltuielilor la costurile neeligibile în cadrul acestui proiect, care era atribuitã, prin Legea nr. 619/2001, Agenþiei Naþionale a Drumurilor.

Aceastã Agenþie Naþionalã a Drumurilor este beneficiarul final al acestui proiect, de reabilitare a secþiunii Craiova Ñ Drobeta-Turnu Severin, de pe drumul naþional DN 6, dar, din pãcate, nu poate suporta aceste costuri neeligibile care trebuie transferate în sarcina bugetului de stat, prin ministerul coordonator.

Vã rog sã aveþi amabilitatea sã adoptaþi acest proiect de lege care modificã Legea nr. 619/2001.

Vã mulþumesc.

Raportul Comisiei economice ne este prezentat de domnul secretar Traian Novolan.

Domnule preºedinte,

Onorat Senat,

Având la bazã avizul favorabil al Consiliului Legislativ ºi al Comisiei pentru politicã externã, Comisia economicã a întocmit raport favorabil, fãrã amendamente, ºi supune plenului Senatului adoptarea proiectului de lege în forma prezentatã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Vã rog, dacã sunt întrebãri, luãri de cuvânt? Domnule preºedinte Ionescu-Quintus, aveþi cuvântul.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnã ministru, grupul nostru parlamentar, fãrã îndoialã, susþine ºi voteazã acest proiect, dar profit de ocazie sã-mi exprim satisfacþia cã, mãcar în aceastã materie, Parlamentul nu poate fi ocolit.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

ªi eu vã mulþumesc.

Dacã mai sunt luãri de cuvânt? Înþeleg cã nu mai sunt.

Stimaþi colegi,

Nu avem amendamente, în consecinþã

Vã mulþumesc foarte mult.

Trecem la urmãtorul punct, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 19/2003 privind organizarea ºi funcþionarea Corpului consilierilor de integrare.

Raportul este fãcut de Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã.

Doamna ministru, vã ascultãm.

Vã mulþumesc. În mod constant în rapoartele Comisiei Europene, ºi pentru anul 2000, ºi pentru 2001 ºi 2002, apare ca o recomandare expresã nevoia de întãrire a capacitãþii administrative.

În acest sens, în luna decembrie, Guvernul a adoptat un memorandum privind întãrirea capacitãþii administrative ºi pregãtirea resurselor umane în domeniul integrãrii europene, încercând o suplimentare a numãrului de 1.900 de specialiºti care lucreazã, în prezent, în diversele structuri care au responsabilitãþi în procesul de pregãtire. Cu siguranþã, acest numãr este insuficient, iar bugetul de stat pe anul 2003 conþine deja o suplimentare cu circa 1.287 de persoane.

În plus faþã de acestea, din fondul de rezervã al Guvernului s-a apreciat ca oportunã suplimentarea acestui numãr, inclusiv a celui prevãzut pentru anul 2003, cu încã 500 de tineri specialiºti, cu studii în acest domeniu, care sã lucreze în ministere ºi în unitãþile care se ocupã de integrare europeanã în plan teritorial, respectiv la prefecturi sau în structuri neguvernamentale.

Din acest motiv, Guvernul, în baza memorandumului ºi a recomandãrilor Comisiei Europene, a emis aceastã ordonanþã de urgenþã care are în vedere gestionarea prin Ministerul Integrãrii Europene a angajãrii acestui numãr de 500 de tineri specialiºti, absolvenþi ai universitãþilor din þarã ºi din strãinãtate, cu experienþã, dacã este posibil, în acest domeniu.

Am fãcut aceastã ordonanþã de urgenþã urmând modele pe care þãrile candidate care vor deveni nu peste multã vreme membre ale Uniunii Europene le-au aplicat în ultimii ani, tot ca o recomandare a Comisiei Europene, de întãrire a capacitãþii administrative.

Vã mulþumesc.

Doamna vicepreºedinte ªelaru Rodica ne prezintã raportul Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã.

Mulþumesc.

Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã a examinat proiectul de lege ºi a hotãrât avizarea lui favorabilã, cu amendamentele din anexã.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Doamna ministru Puwak, dacã sunteþi de acord cu amendamentul din anexã?

Bun.

Stimaþi colegi, dezbateri generale. Dacã sunt luãri de cuvânt? Domnul senator Bichineþ.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

La Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã, în mai multe rânduri am luat în dezbatere aceastã problemã ºi vreau sã vã spun cã domnul secretar de stat pe care l-aþi delegat pentru a veni ºi a dialoga cu noi a prezentat la modul foarte serios datele problemei ºi, dupã discutarea amendamentelor, majoritatea senatorilor din aceastã comisie am ajuns la concluzia sã susþinem iniþiativa dumneavoastrã. Noi, cei de la Partidul România Mare, întotdeauna am fost ºi am ºi manifestat în mod direct dorinþa de a grãbi procesul de integrare a României în Uniunea Europeanã, un proces firesc, de altfel. Susþinem demersul dumneavoastrã, însã ne permitem sã vã facem o sugestie: este vorba de câteva sute de posturi foarte bine plãtite, utile României în aceastã fazã ºi am sã mã leg de propoziþia pe care aþi formulat-o dumneavoastrã: ”Va fi nevoie de tineri specialiºtiÒ. Adicã noi nu fixãm..., tinereþea nu este o graniþã. Aveþi în vedere nu criterii politice, ci competenþa unor tineri care ne pot ajuta, pe noi, românii, sã ajungem acolo unde ne este locul. Partidul România Mare vã va susþine de câte ori dumneavoastrã aveþi dreptate.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul senator Ciocârlie. Aveþi cuvântul, domnule senator.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vreau sã subliniez încã o datã sprijinul pe care Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã l-a acordat în promovarea acestui text de lege ºi sã subliniez, din nou, deplinul spirit de colaborare cu care am lucrat împreunã cu specialiºtii Ministerului Integrãrii Europene. Vreau sã informez plenul Senatului cã amendamentele care au fost aprobate de comisie sunt, de fapt, rodul colaborãrii directe cu ministerul, atât cu domnii secretari de stat Andrei Popescu ºi Gheorghe Pleºca, cât ºi personal cu doamna ministru Hildegard Puwak, ºi vreau sã spun faptul cã ar fi de dorit ca în discutarea mai multor proiecte de lege ºi din mai multe domenii sã avem acelaºi spirit de colaborare din partea iniþiatorilor. Fãrã nici o îndoialã cã îi rog pe colegii din Senat sã susþinã promovarea acestui proiect de lege.

## **Doamna Hildegard-Carola Puwak:**

Da.

Vã mulþumesc foarte mult. Mai sunt luãri de cuvânt? Înþeleg cã nu. Stimaþi colegi, daþi-mi voie sã

Acum

Îmi daþi voie sã mulþumesc ºi eu?

Vã rog frumos.

Aº vrea sã vã mulþumesc, doamnelor ºi domnilor senatori, pentru sprijinul pe care ni-l acordaþi în acest demers de întãrire a capacitãþii administrative, sã mulþumesc ºi eu Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã pentru colaborare ºi sã vã rog, dacã puteþi, în fiecare din instanþele europene sã arãtaþi cã, totuºi, în România se întâmplã ceva în acest domeniu al pregãtirii resurselor pentru viitorul statut de membru al Uniunii Europene.

Vã mulþumesc.

## Mulþumim.

Trecem la proiectul de Lege pentru ratificarea Protocoalelor Convenþiei asupra poluãrii atmosferice transfrontiere pe distanþe lungi, încheiatã la Geneva la 13 ianuarie 1979. Vã rog. Comisia pentru sãnãtate, domnul senator Cârciumaru.

Domnule secretar de stat, vã ascultãm.

## **Domnul Ion Bazac** Ñ _secretar de stat în Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului_ **:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Supunem aprobãrii dumneavoastrã proiectul de Lege pentru ratificarea Protocoalelor Convenþiei asupra poluãrii atmosferice transfrontiere pe distanþe lungi. Practic, discutãm de trei protocoale: Protocolul Convenþiei asupra poluãrii atmosferice transfrontiere pe distanþe lungi referitor la poluanþii organici persistenþi, referitor la metalele grele ºi referitor la reducerea acidifierii, eutrofizãrii ºi nivelului de ozon troposferic. Trebuie sã vã spun cã Ministerul Mediului, în calitate de minister integrator pentru Capitolul de negocieri 22 Ñ ”Protecþia mediuluiÒ, ºi-a asumat, în cadrul strategiei de relaþii internaþionale, cu precãdere ratificarea convenþiilor sau acordurilor semnate de România, cu relevanþã pentru implementarea acquis-ului comunitar de mediu, în special pentru sectoa-

rele de calitatea aerului, controlul poluãrii industriale ºi managementul turismului, pentru care România a cerut o perioadã de tranziþie, astfel cele trei protocoale despre care am discutat se situeazã în cadrul acestor obiective.

Legea care a ratificat Convenþia pentru poluarea atmosfericã transfrontierã pe distanþe lungi a fost ratificatã de România în anul 1991. Foarte pe scurt, obiectivele acestor protocoale sunt: eliminarea producþiei ºi utilizãrii substanþelor ce fac obiectul anexelor protocoalelor, garantarea faptului cã atunci când aceste substanþe enumerate în anexe sunt distruse sau eliminate aceasta se va face într-un mod favorabil mediului, reducerea emisiilor anuale totale în atmosferã, pentru fiecare din metalele grele, enumerate în anexã, în raport cu nivelul emisiilor în anul de referinþã 1989, aplicarea celor mai bune tehnici disponibile atât pentru sursele staþionare noi, cât ºi pentru cele existente, dar nu mai târziu de termenele specificate de anexele protocolului. Pe de altã parte, controlul ºi reducerea emisiilor de oxizi de sulf, oxizi de azot, amoniac ºi compuºi organici volatili. Trebuie sã vã spun cã, pânã în anul 2010, România s-a angajat sã reducã emisiilor de dioxid de sulf cu 30%, de oxizi de azot cu 20%, de amoniac cu 30% ºi de compuºi organici volatili cu 15%, considerând anul 1990 an de referinþã. Trebuie sã vã mai spun, de asemenea, cã prin ratificarea acestor protocoale se va asigura ºi cadrul legal prin care de la Secretariatul Convenþiei, conform procedurilor uzuale, în vederea îndeplinirii obligaþiilor ce revin României, se vor putea solicita fonduri pentru diverse proiecte internaþionale.

Raportul Comisiei pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport este prezentat de domnul senator Cârciumaru.

Comisia noastrã a primit avize favorabile din partea Consiliului Legislativ ºi a Comisiei pentru politicã externã. În ºedinþa sa din 23 aprilie 2003, membrii comisiei au dezbãtut acest proiect de lege în prezenþa reprezentantului Ministerului Apelor ºi Protecþiei Mediului, domnul secretar de stat Ion Jelev.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotãrât întocmirea raportului favorabil, fãrã modificãri. În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Vã mulþumesc foarte mult.

## Stimaþi colegi,

Poate faceþi un efort, mai ales colegii de la P.S.D., sã închideþi telefoanele mobile.

Sã ºtiþi cã de aici se observã atât de bine. ªi dincolo s-a sunat. Rugãmintea mea este, vã rog foarte mult, sã închideþi telefoanele. Dacã e cazul, vã retrageþi în hol... Stimaþi colegi, aþi ascultat ºi raportul. Vã rog, dacã sunt intervenþii, luãri de cuvânt? Nu sunt. În consecinþã,

Vã mulþumesc.

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 209/2002 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 254/2002 privind unele mãsuri pentru creºterea atractivitãþii la privatizare a societãþilor comerciale cu capital integral sau parþial de stat, ce deþin în administrare terenuri agricole proprietate publicã sau privatã a statului.

Stimaþi colegi, vã informez cã acest proiect de lege, în urma amendamentelor prevãzute în raportul Comisiei pentru agriculturã, a fost retrimis comisiei, având în vedere cã s-au introdus amendamente care priveau retroactivitatea aplicãrii legii. Colegii de la Comisia pentru agriculturã ºi industrie alimentarã ne-au fãcut un nou raport, suplimentar. Dau cuvântul domnului preºedinte Pãtru Nicolae pentru a prezenta acest raport.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În ºedinþa din 7 aprilie 2003, plenul Senatului a hotãrât trimiterea spre reexaminare a acestui proiect de lege în vederea întocmirii raportului suplimentar. Comisia noastrã a reexaminat proiectul de lege în ºedinþa din 15 aprilie 2003. În urma reexaminãrii, membrii comisiei au hotãrât cu 6 voturi pentru, o abþinere ºi un vot împotrivã menþinerea raportului depus la Biroul permanent al Senatului în 1 aprilie 2003. Faþã de cele prezentate, supunem dezbaterii plenului Senatului acest proiect de lege.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc.

Daþi-mi voie sã dau cuvântul domnului secretar de stat pentru a-ºi prezenta punctul de vedere legat de aceastã nouã intervenþie a comisiei, prin menþinerea amendamentelor prezentate iniþial în raport.

Vã rog.

## **Domnul Valeriu Steriu** Ñ _secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Guvernul, prin Ministerul Finanþelor Publice ºi prin vocea mea, reprezentând Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, îºi menþine punctul de vedere referitor la stabilirea momentului pânã la care se calculeazã majorãrile de întârziere ºi penalitãþile de orice fel, care pot fi scutite la platã, atât pentru societãþile comerciale ce urmeazã a fi privatizate, conform prevederii Legii

nr. 254/2002, aceasta fiind data transferului dreptului de proprietate, cât ºi pentru societãþile comerciale privatizate, conform prevederilor Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 198/1999 ºi a Legii nr. 268/2001, pentru care s-a propus data intrãrii în vigoare a Ordonanþei de urgenþã. Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Avem o contradicþie. Mã refer la punctul de vedere al Guvernului ºi punctul de vedere al Comisiei pentru agriculturã. Vã rog.

Dezbateri generale, intervenþii dacã sunt? Domnul senator Predescu.

Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

Nu-mi face plãcere sã observ cã de cãtre Comisia pentru agriculturã nu s-a dus la îndeplinire hotãrârea plenului, în sensul de a reexamina problematica sub aspectul retroactivitãþii dispoziþiilor legii, prin amendamentele operate de comisie, la art. 1 alin. 1 lit. a), b) ºi d). Este un punct de vedere care nu poate fi trecut ca neobservat. Un alt aspect esenþial, de fond... Bineînþeles cã neretroactivitatea legii nu este o chestiune care poate sã fie trecutã cu vederea. Un alt aspect, însã, care a scãpat atenþiei Comisiei pentru agriculturã, tot din punct de vedere juridic, a depãºit limitele investirii. Ordonanþa Guvernului are ca reglementare modificarea Legii nr. 254/2002 cu unele mãsuri instituite prin textele din ordonanþã, pentru a creºte atractivitatea la privatizare a societãþilor comerciale cu capital integral sau parþial de stat, adicã a celor care se vor privatiza. Foarte clar lucrul acesta. Ce constatãm la art. 1 alin. 1? Societãþile comerciale cu capital integral sau parþial de stat privatizate ºi care urmeazã sã fie supuse privatizãrii... Deci nu se referã numai la retroactivitatea legii, cã nici nu putea sã fie retroactive, pentru cele care vor urma a se privatiza, dar se extinde asupra societãþilor privatizate ºi aici douã observaþii care nu pot fi trecute cu vederea ºi nici nu pot fi lãsate sã treacã aºa în lege. S-au privatizat în timp societãþi, privatizarea e o formã a contractului de vânzare-cumpãrare. Atunci când s-au privatizat, s-a stabilit ºi obiectul vânzãrii, al dobândirii proprietãþii de cãtre cumpãrãtor-dobânditor ºi preþul vânzãrii. Pãi datoriile cãtre stat, cãtre alþi creditori, sunt componenta, în marea majoritate a privatizãrilor, principalã a preþului.

Acum comisia vine ºi iartã aceastã componentã. Cu ce drept? Ñ îmi permit sã vã întreb. Cu ce drept ºi-ar putea permite legea sã modifice Ñ în timpul executãrii contractelor definitive, convenite de pãrþile contractante în termenii contractului ºi ai clauzelor din acesta Ñ componentele fundamentale: preþul. A modificat corespunzãtor ºi obiectul privatizãrii? În nici un caz. De ce atunci sã se modifice preþul convenit de pãrþi, consfinþit de pãrþi? ªi de ce sã se ia Ñ al doilea aspect esenþial Ñ aceastã mãsurã generalã? Dacã un privatizat, un dobânditor prin privatizare este în mare dificultate, da, dar sã se exami- neze dificultatea nu din oficiu, domnilor colegi, ci la cererea lui, sã se observe care este situaþia ºi sã-i acorde înlesniri, scutiri etc., dar nu general, adicã nu prin lege!

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Triþã Fãniþã.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Eu am toatã consideraþia pentru colegul nostru, domnul Predescu, pentru pregãtirea sa juridicã, dar de data asta este într-o mare eroare. I s-a cerut sã-ºi exprime un punct de vedere, dar nu este deloc documentat.

În ce context?

Am sã spun.

Pãi, domnule preºedinte, aruncã vorbe aºa...

Domnule Predescu, dumneavoastrã vã permiteþi sã interveniþi de fiecare datã. Vã rog sã-mi respectaþi cuvântul. Nu v-am întrerupt niciodatã.

Vã rog. Aveþi cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Triþã Fãniþã:**

Oþi fi dumneavoastrã domnul Predescu...

Domnul secretar de stat a fost în ºedinþa Comisiei pentru agriculturã ºi a reprezentat, ca ºi aici, Guvernul ºi Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei ºi au fost de acord în unanimitate cu punctul de vedere al comisiei. Acum tot dânsul vine ºi spune cã nu mai este de acord. Când nu aþi fost serios? Atunci sau acum? Dacã nu sunteþi competent, cã sunteþi silvicultor, nu veniþi la ºedinþele Comisiei pentru agriculturã când se discutã probleme serioase, nu de pãduri.

## **Domnul Ovidiu Ionescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor_ **:**

Nu am fost eu acolo, domnule senator.

Auziþi cã sunteþi în eroare.

Susþin cu toatã convingerea propunerea de a se modifica alin. 2 al art. 3 din Legea nr. 254/2002, în sensul de a se renunþa la textul iniþial de modificare ºi de a se adopta formularea asupra cãreia s-a cãzut de acord în Comisia pentru agriculturã, comisia de specialitate.

Se pot aduce numeroase argumente în sprijinul acestei propuneri.

Primul argument ar fi acela cã reeºalonarea la platã a obligaþiilor bugetare a rãspuns ºi rãspunde unei necesitãþi reale. Situaþia în care au fost aduse foarte multe I.A.S.-uri, prin politica iresponsabilã a unor miniºtri gen Gavrilescu ºi Ion Mureºan, este de aºa naturã încât redresarea financiarã cere un anumit timp, de aceea s-a decis ca debitele înregistrate pânã la 31 decembrie 2001 sã fie reeºalonate la platã pe 5 ani, cu termen de graþie de 6 luni. În acest fel se creeazã rãgazul strict necesar pentru punerea în aplicare a unor mãsuri care sã conducã la relansarea activitãþii, la înlãturarea pierderilor ºi la obþinerea de profit. Pânã atunci, orice povarã fiscalã în plus nu poate determina decât eºecul programelor ºi planurilor de redresare. Prin proiectul de lege pe care îl discutãm, vrem sã ajutãm marile unitãþi agricole cu capital privat, nu sã le mãrim poverile fiscale.

Al doilea argument este cel adus de comisie. Nu are sens ca, pe de o parte, sã anulãm Ñ cã despre asta este vorba Ñ majorãrile aferente unor debite, iar pe de altã parte sã calculãm ºi sã percepem alte majorãri, în condiþiile în care oricum rãmân obligaþiile bugetare de dupã 31 decembrie 2001, obligaþii care, dupã cum se ºtie, nu sunt deloc uºoare.

Noi trebuie sã dãm coerenþã actului legislativ pe care îl dezbatem acum, or prevederea iniþialã potrivit cãreia la obligaþiile bugetare reeºalonate, atenþie, ”se vor calcula majorãriÒ vine în contradicþie directã cu spiritul întregii reglementãri. Pe de o parte dãm, iar pe de altã parte luãm.

Al treilea argument constã în faptul cã disciplina financiarã atât de necesarã bunei desfãºurãri a întregii activitãþi economice nu se asigurã numai ºi numai prin înãsprirea sancþiunilor. Specialiºtii în domeniul finanþelor publice au demonstrat, pe baza unor studii care vizeazã mai mulþi ani, cã, pe mãsurã ce sancþiunile se înmulþesc, ºi cazurile de evaziune fiscalã, la fel.

Vã mulþumesc foarte mult, domnule senator. Iatã deja cã ºi cuvântul dumneavoastrã este, înseamnã altceva decât amendamentele pe care le-a fãcut comisia.

Sigur cã da, ºi nici o explicaþie nu se regãseºte.

Domnule senator, vã rog frumos.

Da, domnule preºedinte.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Asta, pe de o parte.

Imediat vã dau cuvântul.

Pe de altã parte, trebuia rãspuns ºi la o serie de întrebãri. Dar cei care ºi-au pus pielea la saramurã... le dãm impozitele ºi taxele înapoi?

Ce vreau sã vã spun? Sunt foarte multe semne de întrebare ºi eu speram cã în analiza pe care o face comisia veniþi ºi rãspundeþi la foarte multe probleme de genul acesta. Un raport suplimentar fãcut pe fond.

Da, vã rog, îmi cer scuze pentru intervenþie. Vã rog, domnule senator Constantin Bîciu.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Data trecutã când s-a discutat în plenul Senatului aceastã lege a fost retrimisã la comisie cu rugãmintea de a primi raportul comisiei ºi avizul Ministerului Finanþelor Publice. Solicitam acest aviz pentru cã acele cuvinte introduse acolo ”Scutiri ºi reeºalonãriÒ ºi la societãþile deja privatizate însemna o scãdere de multe mii de miliarde ca venit la bugetul de stat ºi spuneam atunci cã tuturor parlamentarilor li s-a interzis sã aibã iniþiativã legislativã, care duce la cheltuieli bugetare, fãrã avizul Ministerului Finanþelor. Deci ºi o asemenea lege care ar fi diminuat veniturile bugetare cu multe mii de miliarde ar fi fost foarte necesar sã aibã acest aviz.

Sunt de acord cu pãrerea domnului senator Predescu, dar vreau sã fac o precizare. Domnia sa a afirmat aici cã este prima datã când se ºterg creanþe sau când se cere ºtergerea creanþelor între societãþi comerciale.

Nu, domnule Predescu! Prima datã în istoria României s-a produs acest lucru acum 3 luni de zile când s-a dat acea ordonanþã privind privatizarea celor 40 de societãþi comerciale cãrora li se ºterg nu numai datorii bugetare, ci ºi datorii comerciale. Acelor societãþi li se ºterg, în special, datoriile comerciale cãtre regiile autonome ºi, în consecinþã, mai departe, acestora li se ºterg în sume echivalente datorii cãtre buget.

Deci dacã s-ar dori de la comisia pentru agriculturã salvarea acelor societãþi comerciale Ñ I.A.S.-uri Ñ deja privatizate, ar fi necesarã cel puþin o lege de acest gen.

Ca sã închei, susþin retrimiterea la comisie ºi avizul Comisiei juridice, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri ºi al Ministerului Finanþelor Publice pentru modificãrile propuse de Comisia pentru agriculturã. Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc, domnule senator.

Nu uitaþi cã domnul Predescu s-a referit la cele douã pãrþi, când este vorba de creanþe. În cazul spus de dumneavoastrã, proprietarul este statul. Deci ºi a doua parte ºi-a dat acordul. Vã rog, mai sunt luãri de cuvânt? Domnul senator Solcanu, vã ascultãm.

## Domnule preºedinte,

Nu voi reþine foarte mult atenþia distinsului plen al Senatului. Vreau sã spun cã observaþiile fãcute aici de domnul senator Predescu Ñ ºi reluate în bunã parte ºi de distinsul coleg Bîciu de la Partidul România Mare Ñ sunt îndreptãþite.

Fireºte cã domnul senator Triþã Fãniþã Ñ care este un mare specialist în domeniul agriculturii Ñ se gândeºte la faptul cã o bunã parte de timp legea aceasta nu a fost aplicatã ºi o mare parte dintre societãþile care s-au privatizat au acumulat o serie de datorii în plus faþã de cele pe care le aveau în momentul în care au intrat în procesul de privatizare.

Dar dincolo de aceste lucruri, o lege care antreneazã sau are consecinþe importante asupra bugetului de stat al þãrii trebuie sã aibã ºi avizul sau, cel puþin, sã fie consultat ºi Ministerul Finanþelor Publice. Pe lângã avizul pe care trebuie sã-l dea Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, eu cred cã legea trebuie elaboratã în continuare ºi cu comisia de specialitate, Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã, ºi fireºte cu acordul ºi consultarea nemijlocitã a celor douã ministere care sunt implicate în aceastã lege. Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor ºi Ministerul Finanþelor Publice, în mod obligatoriu, trebuie sã fie consultate, sã-ºi dea avizul.

Vã mulþumesc.

## Dacã mai sunt luãri de cuvânt?

Stimaþi colegi, sunt douã probleme de fond. Una, care þine de reglementare juridicã Ñ ºi mã refer aici la solicitarea de trimitere pentru aviz ºi la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri Ñ ºi nu vã ascund faptul cã decizia pe care noi am luat-o, în ultimii ani, la Biroul permanent, ca nu toate proiectele de legi sã treacã pe la Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri, ci numai o parte, datoritã încãrcãrii foarte puternice a acestei comisii, se pare cã este una greºitã.

Regula, peste tot în lume, Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri avizeazã orice act normativ. Dar nu am avut forþa necesarã.

O a doua problemã este legatã de efectele financiare pe care le provoacã ºi probabil unele discriminãri în aplicarea ei. Sigur cã interesul este ca agricultura sã

meargã, pentru cã sunt probleme extraordinar de mari, creanþe mari, cu datorii mari, cu majorãri de întârziere, s-a vorbit aici de cãtre domnul Triþã ºi, efectiv, la ora actualã, nu reuºim ºi nu vom reuºi, probabil, sã facem acel salt pânã în 2007, când vorbim de integrare. Agricultura nu va avea cum sã fie pregãtitã ºi vor trebuie gândite niºte mecanisme.

Pentru cã a existat aceastã propunere de retrimitere, eu vã propun, sigur, voi supune votului dumneavoastrã, sã retrimitem la cele trei comisii.

La Comisia juridicã, de numiri, disciplinã, imunitãþi ºi validãri pentru a analizat toate aspectele ridicate aici de cãtre domnul Predescu ºi pentru un aviz de fond, competent.

La Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci care, împreunã cu reprezentantul Ministerului Finanþelor Publice, sã dea un aviz fundamentat, o analizã riguroasã Ñ încercãm sã vinã în întâmpinarea solicitãrilor care s-au fãcut Ñ ºi sã rãmânã raportul de fond la Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã, care va analiza, din nou, împreunã cu Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor toate aspectele ridicate Ñ ºi vã rog sã le luaþi din stenogramã Ñ ºi faceþi un raport pe fond, serios, care sã cuprindã toatã argumentaþia fiecãrei comisii, cu amendamente, de ce s-au respins, astfel încât sã putem face o dezbatere, sã luãm o decizie corespunzãtoare.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Mi se pare cã se impune reanalizarea acestui act normativ important ºi cred cã este bine ca cel puþin cele douã comisii la care v-aþi referit sã se pronunþe asupra unor probleme care sunt de drept ºi de drept constituþional.

Dându-mi acest acord, însã, cred cã avem datoria Ñ ºi eu, alãturi de dumneavoastrã Ñ sã avem bãrbãþia sã recunoaºtem cã nu întotdeauna procedãm bine ºi cã prin unele greºeli ale noastre înlesnim Guvernului sã ne trimitã ordonanþe de urgenþã. Lucrãm bine, câteodatã greºim. ªi cred cã pentru credibilitatea noastrã ºi pentru prestigiul nostru e bine sã recunoaºtem atunci când greºim ºi cã datoritã erorilor procedurale, dacã vreþi, în tratarea acestui act normativ, întârziem luarea unor mãsuri care sunt absolut necesare pentru agricultura noastrã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Vã mulþumesc foarte mult.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Trecem la proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 43/2000 privind protecþia patrimoniului arheologic ºi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naþional.

Vã ascultãm, domnule secretar de stat. Vã rog, foarte pe scurt.

## **Domnul Ion Antonescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Culturii ºi Cultelor_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Vã rog sã fiþi de acord cu proiectul de Lege privind modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 43/2000 privind protecþia patrimoniului arheologic ºi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naþional.

Ministerul Culturii ºi Cultelor este de acord cu toate amendamentele propuse de Comisia pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã, deci, în consecinþã,

Vã mulþumesc foarte mult.

Trecem la proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 132/1999 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Consiliului Naþional de Formare Profesionalã a Adulþilor.

Vã ascultãm, domnule secretar de stat.

## **Domnul Ioan Cindrea** Ñ _secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale_ **:**

## Mulþumesc frumos, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale propune adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 132/1999 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Consiliului Naþional de Formare Profesionalã a Adulþilor, în forma prezentatã în raportul Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã a Senatului României.

Sunteþi de acord cu amendamentele?

Vã mulþumesc foarte mult.

Domnul vicepreºedinte Zanc prezintã raportul Comisiei pentru culturã, culte, artã ºi mijloace de informare în masã.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia s-a pronunþat în unanimitate pentru aceastã ordonanþã, respectiv pentru proiectul pe care vi-l supune atenþiei. E vorba de a preveni ºi de a combate braconajul în domeniul siturilor ºi al devalizãrii acestora, deci, în unanimitate, vã propunem ºi vã rugãm sã fiþi de acord cu mãsurile pe care vi le preconizeazã acest proiect de lege.

Noi, la comisie, ca amendamente, am adus majorarea sancþiunilor atât sub aspect financiar, cât ºi a mãsurilor punitive.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Vã rog, dezbateri generale, luãri de cuvânt. Înþeleg cã nu sunt.

Doamna vicepreºedinte ªelaru Rodica prezintã raportul Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã.

Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã a hotãrât avizarea favorabilã a acestui proiect de lege, cu amendamentele din anexã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult. Luãri de cuvânt, dacã sunt? Domnul senator Bichineþ, vã ascultãm.

Domnule preºedinte, trebuie sã explic de ce sunt nevoit sã iau cuvântul a doua oarã. Eu sunt secretarul Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã...

Puteþi sã luaþi ºi a treia oarã cuvântul, nu-i nici o problemã...

## **Domnul Corneliu Bichineþ:**

## Observaþi cã spun bine...

Sunt secretarul Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã, o comisie truditã, cu probleme foarte serioase. Domnul secretar de stat a prezentat la modul foarte serios chestiunea aceasta a formãrii continue a adulþilor. Se ºtie, noul nãvãleºte peste noi toþi, învãþãm pânã în ultima clipã a vieþii noastre, ultima datã învãþãm sã murim, dar, cât trãim, învãþãm sã trãim. Chestiunea este cã am vãzut acolo... ºi noi am amendat la comisie... culmea, cei care angajeazã la unitãþile respective nu sunt specialiºti, deci, sunt un fel de directori care angajeazã specialiºti sã facã treaba. Hai sã o simplificãm! Puneþi oameni buni, pentru cã þara are foarte mulþi oameni buni, din prima, la conducere, ca sã nu mai fie nevoiþi sã angajeze ei specialiºti care sã-i formeze pe alþii.

Nu ºtiu dacã este clar cum mã exprim...

Da...bine...

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Aducem specialiºti, îi pregãtim, pe urmã îi facem directori ºi ei pregãtesc pe ceilalþi...

Mai sunt luãri de cuvânt?

Vã mulþumesc foarte mult.

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 3/2003 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor ºi pentru instituirea unor mãsuri de îmbunãtãþire a colectãrii unor venituri bugetare.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci. Doamna ministru Manolescu, vã ascultãm.

## **Doamna Maria Manolescu** Ñ _secretar de stat în_

_Ministerul Finanþelor Publice_ **:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Facem menþiunea cã, în vederea simplificãrii modului de calcul a diminuãrii numãrului de impozite ºi taxe datorate bugetului de stat ºi pentru îmbunãtãþirea colectãrii ºi eficientizãrii controlului, s-a adoptat includerea taxei de drumuri în accizele datorate pentru uleiuri minerale.

Ordonanþa Guvernului nr. 3/2003 a fost aprobatã de Camera Deputaþilor, iar Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci din cadrul Senatului propune plenului Senatului aprobarea actului normativ, cu amendamentul care a fost discutat în comisie cu reprezentanþii Ministerului Finanþelor Publice.

Având în vedere cele prezentate, propunem adoptarea proiectului de lege, în forma prezentatã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Doamna secretar Maria Ciocan ne va prezenta raportul Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

În urma dezbaterii proiectului de lege, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a întocmit raport favorabil la proiectul menþionat pe care îl supune plenului Senatului, pentru dezbatere ºi adoptare, în forma transmisã de Camera Deputaþilor, cu amendamentele prevãzute în anexã.

Menþionez cã legea are caracter ordinar, urmând a fi adoptatã, în conformitate cu art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Doamna ministru, de acord cu amendamentele?

De acord.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Guvernul este de acord cu amendamentele.

Dacã sunt observaþii, luãri de cuvânt?

Înþeleg cã nu sunt.

Stimaþi colegi,

Supun acum votului dumneavoastrã proiectul de lege, în forma primitã de la Camera Deputaþilor, unde se vor introduce amendamentele pe care tocmai le-aþi votat.

Vã rog sã votaþi.

A fost adoptat proiectul de lege cu 76 de voturi pentru, 10 voturi împotrivã ºi 4 abþineri.

Vã mulþumesc foarte mult.

Stimaþi colegi, întrucât întrebãrile-interpelãrile sunt radiodifuzate, luãm o pauzã pânã la ora 17,57.

PAUZÃ DUPÃ PAUZÃ

Stimaþi colegi,

Reluãm lucrãrile ºedinþei noastre de astãzi, capitolul ”Întrebãri ºi interpelãri.Ò

Din partea Autoritãþii pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului dacã este cineva prezent?

Nu este.

Domnul Claudiu Seucan. Nu este?

Nu este.

Domnul Nicolae Iorga, este aici?

Nu este.

Înseamnã cã a primit rãspunsul scris.

Domnul senator Ilie Petrescu este bolnav, de asemenea, nu este cazul.

Legat de ”ÎntrebãriÒ, vã rog.

Domnul senator Gheorghe Acatrinei, vã ascultãm.

Domnule preºedinte,

În calitate de senator al Partidului România Mare, mã adresez doamnei ministru Rodica Stãnoiu, cu urmãtoarea întrebare:

Neînvestirea de cãtre doamna ministru Rodica Stãnoiu a celor cinci magistraþi ai Curþii Supreme de Justiþie, creeazã o stare de disconfort în rândul judecãtorilor. Majoritatea se vor simþi forþaþi sã se autocenzureze în soluþionarea cauzelor, evident, pe motivul cã vor pãþi, când vor ajunge pe mâna ministrului justiþiei la învestiturã, la fel ca ºi ceilalþi colegi.

În aceste condiþii, în care alþi 25 de magistraþi aºteaptã sã fie reinvestiþi în varã, starea de presiune, astfel ivitã, afecteazã grav actul de justiþie.

De aceea, solicit doamnei ministru Rodica Stãnoiu sã revinã asupra deciziei de numire a judecãtorilor respectivi în alte instituþii ºi sã acorde acestora reinvestirea. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Mai am o întrebare, dacã-mi permiteþi.

Vã rog!

Urmãtoarea întrebare este adresatã domnului ministru Adrian Nãstase.

În ultima perioadã, la presiuni politice, mai mulþi ziariºti au fost forþaþi sã-ºi dea demisia.

În urma amestecului factorului politic cu factorii economici ce patroneazã mijloacele mass-media, jurnaliºtii nu-ºi mai pot face datoria aºa cum le dicteazã propria conºtiinþã ºi în baza activitãþii lor profesionale. Mai mulþi reprezentanþi ai presei pe care noi îi considerãm câinele de pazã al democraþiei au fost condamnaþi, aceasta pentru cã mulþi dintre demnitari nu au înþeles cã, prin funcþiile pe care le deþin, ºi-au asumat necondiþionat expunerea la critici.

În aceste condiþii, ne adresãm premierului Adrian Nãstase ºi îl întrebãm: pânã când va continua procesul de prigonire ºi punere la zid a ziariºtilor?

Solicit rãspunsul scris ºi oral.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc, domnule senator Gheorghe Acatrinei. Are cuvântul domnul senator Hermann Armeniu Fabini.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Am o întrebare cãtre domnul ministru Miron Mitrea.

Prin prezenta, vã rog, domnule ministru, sã-mi comunicaþi stadiul actual în derulare al Proiectului ”ªoseaua de centurã a municipiului SibiuÒ.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dau cuvântul domnului senator Radu F. Alexandru pentru a adresa o întrebare.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Întrebarea mea este adresatã domnului ministru Mihai Nicolae Tãnãsescu, ministrul finanþelor publice.

Domnule ministru,

La sfârºitul anului trecut a fost publicat un top al primilor 100 oameni de afaceri cei mai prosperi din România.

Vã rog, domnul ministru, sã-mi comunicaþi felul în care aceºti oameni ºi-au achitat impozitele cãtre stat. Solicit rãspunsul în scris.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Are cuvântulÉ Tot pentru întrebare?

Interpelare.

Aºteptaþi pentru interpelare. Rãspunsuri la interpelãri, vã rog.

Domnul Ilie Petrescu nu este, domnul Ioan Aurel Rus nu esteÉ Domnul Ion Antonescu, aveþi un rãspuns de dat domnului senator Hermann Armeniu Fabini. Este legat de Muzeul Brukenthal, Sibiu.

Domnul preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori,

Rãspunsul referitor la interpelarea formulatã de domnul senator Hermann Armeniu Fabini cu privire la retrocedarea Muzeului Brukenthal din Sibiu:

1. Lucrãrile de restaurare au fost executate conform documentaþiei avizate de Comisia Naþionalã a Monumentelor Istorice;

2. Muzeul Naþional Brukenthal deþine în prezent 1.547.250 de obiecte, în timp ce în 1948 deþinea doar 221.950 de obiecte. În 1948, Muzeul Naþional Brukenthal avea cinci salariaþi, iar în prezent 170, dintre care 79 specialiºti.

Statul român a cheltuit sume impresionante în decursul ultimelor cinci decenii pentru întreþinerea, conservarea, restaurarea ºi valorificarea publicã a colecþiilor Muzeului Naþional Brukenthal.

Finanþarea de stat include, numai pentru 2003, suma de 12 miliarde 800 de milioane lei.

Ministerul Culturii ºi Cultelor este de acord cu crearea unui colectiv de coordonare a Muzeului Naþional Brukenthal, cu reprezentarea corespunzãtoare a Bisericii Evanghelice, Forumului Democratic German, Asociaþiei Saºilor din Germania ºi altele.

Acesta va avea atribuþii ºi un rol special în stabilirea politicii ºi strategiilor muzeale, a direcþiilor ºi programelor muzeale.

În prezent se studiazã de cãtre juriºti modalitãþile practice de conlucrare în vederea stabilirii clare a regimului juridic al Muzeului Naþional Brukenthal.

## Da, vã mulþumesc.

Vã rog, domnule senator Hermann Armeniu Fabini, dacã aveþi de pus întrebãri suplimentare?

Mulþumesc pentru rãspuns. Sper cã îl primesc ºi în scris.

În legãturã cu restaurarea Palatului Brukenthal, vreau sã vã informez numai asupra urmãtorului lucru: în 1973, Direcþia Monumentelor Istorice a restaurat faþada acestui Palat dupã metode clasice de restaurare. În 1999 a venit o firmã din strãinãtate care a vrut sã facã promotion pentru o anumitã tehnicã, care nu este corectã din punctul de vedere al restaurãrii, adicã în ceea ce priveºte

lucrãrile care s-au executat. Atât la Palatul Brukenthal, cât ºi la Muzeul de Istorie se pot pune întrebãri destul de serioase.

Din ce am verificat, nu s-a avizat restaurarea acestei faþade.

În al doilea rând, în privinþa prezentãrii obiectelor, sigur, aveþi dreptate, sunt de patru ori mai multe obiecte...

Nu de patru ori, sunt de ºapte ori.

De ºapte, zece ori, dar obiecte cum este ”Omul cu tichie albastrãÒ, care este din patrimoniul Brukenthal, nu se poate valorifica prin numãr. Sunt obiecte care au fost scoase, contrar testamentului lui Brukenthal, din colecþie, ºi care, în mod normal, ar trebui sã revinã.

Dupã aceea, un alt punct care cred cã trebuie menþionat este inscripþionarea. Acest muzeu din 1817 a fost numit Muzeul Naþional Sãsesc. Inscripþionarea se face în limba românã ºi în limba englezã, cel puþin a douã limbã ar fi normal sã fie limba germanã.

Da, cred cã se poate.

Adicã sunt anumite puncte care ar trebui totuºi reluate sau concepþia expoziþiilor, sunt multe lucruri care s-au pãstrat din perioada comunistã. Sunt de pãrere cã dacã urmaºul legal al muzeului este Biserica Evanghelicã, conform testamentului, ar fi normal ca aceastã bisericã sã aibã un cuvânt serios de spus.

Dupã cum aþi constatat, Ministerul Culturii ºi Cultelor este de acord cu crearea unui colectiv din care sã facã parte ºi reprezentanþii respectivi ºi atunci se vor pune de comun acord.

Trebuie ºi o bazã legalã pentru aceasta. Eu consider cã este îndreptãþit.

S-a înþeles, domnule senator.

Ideea este de colaborare pe o bazã legalã, prin care sã se rezolve toate aceste probleme. Da?

Da, am ºi menþionat chestiunea cu colaborarea.

## Mulþumesc foarte mult.

Doamna secretar de stat Cristina Tarcea, vã rog sã daþi în scris rãspuns domnului senator Ilie Petrescu, legat de abuzurile în actul de justiþie, ºi domnului senator Ioan Aurel Rus în cazul Ludovic Vidican.

Da.

Vã mulþumesc foarte mult. Domnul senator Pãtru Nicolae are de fãcut o interpelare.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã domnului ministru Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor.

Deºi agricultura României nu se gãseºte într-o situaþie prea fericitã, puþinii bani care se alocã dezvoltãrii sistemului de irigaþii sunt însuºiþi de funcþionari ai Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor.

Am sã dau douã exemple. În judeþul Buzãu, din suma totalã decontatã de Direcþia Agriculturii Buzãu, de 12 miliarde 146 milioane, 8 miliarde 312 milioane, respectiv 68% s-au plãtit pentru beneficiarul Cãlin Gabriela, soþia directorului general. Lucrarea nu este executatã nici pânã astãzi, deºi, potrivit Ordinului Ministerului nr. 117/2002, trebuia executatã pânã la data semnãrii procesului-verbal de recepþie.

Potrivit Ordinului Ministerului nr. 117/2002, beneficiarul trebuia sã achite furnizorului S.C. RELIAN S.A. Bucureºti 30% din valoarea proiectului, respectiv 3 miliarde 562 milioane.

Suma este uriaºã pentru un agricultor persoanã fizicã ºi suntem sesizaþi cã s-au întocmit documente false.

De asemenea, în judeþul Ialomiþa, acelaºi furnizor, din suma totalã decontatã, de 3 miliarde 960 milioane, s-au plãtit trei persoane fizice, Bãdescu Ginel, Bãdescu Dumitru ºi Stãnescu Radu, ºi Societatea Horticons S.A., beneficiar, la care nu s-a executat nici o lucrare.

La aceºti clienþi, atât pentru plata contribuþiei de 30%, cât ºi pentru recepþia lucrãrilor, s-au întocmit documente false.

În concluzie, solicitãm domnului ministru al agriculturii, alimentaþiei ºi pãdurilor sã dispunã verificarea de urgenþã a situaþiei în cazurile menþionate, cu recuperarea banilor de la cei vinovaþi, extinderea verificãrii ºi la alte direcþii judeþene cãrora li s-au alimentat conturile pentru situaþii similare.

În acelaºi timp, vã informãm cã vom sesiza organele de cercetare penalã, deoarece nimeni nu poate abuza sau dispune discreþionar de banul public. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul Radu F. Alexandru, aveþi de fãcut o interpelare.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Interpelarea mea este adresatã procurorului general, Ion Amãriei Ñ Parchetul Naþional Anticorupþiei.

Domnule procuror general,

Aþi fãcut, cu ocazia deschiderii conferinþei ”Mass-media ºi justiþiaÒ, o serie de declaraþii cu privire la existenþa corupþiei în mass-media.

Afirmaþiile dumneavoastrã, în lipsa unor probe care sã le susþinã, pot fi percepute ca încercãri inadmisibile de intimidare a presei ºi de limitare a dreptului de exprimare.

Mi se pare absolut surprinzãtor ca un demnitar cu pregãtirea dumneavoastrã profesionalã ºi cu responsabilitãþile care vã revin sã procedeze astfel.

Pentru a elimina orice fel de suspiciune asupra naturii raþiunilor care au dus la afirmaþiile pe care le-aþi fãcut, vã rog, domnule procuror general, sã-mi puneþi la dispoziþie, în timpul cel mai scurt, probele de care dispuneþi.

Solicit rãspunsul în scris.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Ultima interpelare, domnul senator Horga Vasile.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã domnului Mihai Nicolae Tãnãsescu, ministrul finanþelor publice.

Domnule ministru,

Legea nr. 493/11.07.2002 pentru aprobarea Ordonanþei nr. 7/19 iulie 2001, la art. I punctul 37, introduce la art. 67 un alineat nou, 5, care prevede cã pentru construcþiile de locuinþã proprietate personalã se acordã o reducere a impozitului pe venit în cuantum de 20% din valoarea materialelor folosite.

Se excepteazã de la prevederile acestui alineat cei care construiesc prin Agenþia Naþionalã pentru Locuinþe sau beneficiazã de alte facilitãþi fiscale prevãzute de lege.

Mai mulþi cetãþeni care sunt îndreptãþiþi a beneficia de prevederile cuprinse în acest articol ne sesizeazã faptul cã direcþiile judeþene ale finanþelor publice nu aplicã aceastã prevedere legalã, spun dânºii, din lipsa unui Regulament sau a unor instrucþiuni pe care ar fi trebuit sã le emitã în termen legal Ministerul Finanþelor Publice.

Raþiunea pentru care aceastã prevedere a fost cuprinsã în textul legii, votatã de ambele Camere ale Parlamentului, nu cred cã este una de palmares. Dimpotrivã, este o prevedere care sã stimuleze construcþia de locuinþe atât de deficitarã azi în România.

Vã întreb, domnule ministru, dacã este doar o simplã scãpare a dumneavoastrã faptul cã, dupã aproape un an de la aprobarea ºi publicarea legii, aceste regulamente sau instrucþiuni nu au apãrut sau vã opuneþi în mod deliberat aplicãrii unei prevederi legale care vine în sprijinul cetãþeanului român.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul secretar Mihai Ungheanu

Domnule preºedinte, Domnilor colegi.

Am înscris în lista de interpelãri pe domnul senator Radu F. Alexandru cu o întrebare care, însã, excede condiþia noastrã: nu putem adresa interpelãri Ñ aºa cum aþi fãcut dumneavoastrã Ñ Parchetului Naþional Anticorupþie. Nu rãspund în faþa Parlamentului.

Dacã-mi îngãduiþi, domnule preºedinte, stimaþi colegi, vreau sã vã spun cã înainte de a adresa interpelarea direct procurorului general al Parchetului Naþional Anticorupþie am consultat Departamentul Legislativ al Senatului condus, aºa cum bine ºtiþi, de un profesor universitar-doctor în drept ºi mi s-a spus cã pot sã adresez interpelarea procurorului general al Parchetului Naþional Anticorupþie. Dacã mi s-ar fi spus cã nu se poate, fireºte m-aº fi adresat doamnei ministru al justiþiei. Dar tocmai pentru cã nu este un domeniu pe care îl stãpânesc, ca procedurã, am cerut consultarea. Mi s-a spus cã se poate, ºi doar apoi am venit în faþa Senatului ºi am prezentat interpelarea.

Domnule senator, aþi fãcut interpelarea, o sã solicitãm procurorului general al Parchetului Naþional Anticorupþie sã gãsim soluþia pentru a primi rãspuns.

Mulþumesc foarte mult.

Þineam sã-i rãspund domnului secretar Mihai Ungheanu.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc foarte mult.

Legat de Autoritatea pentru Privatizare rugãmintea este ca la interpelarea fãcutã de domnul senator Gheorghe Bunduc sã o transmiteþi în scris, nefiind prezent aici. Da? O trimiteþi în scris ºi nu mai este nevoie sã veniþi pentru a o susþine, întrucât nu este prezent.

Cu aceasta, stimaþi colegi, daþi-mi voie sã încheiem lucrãrile în plen ale ºedinþei Senatului de astãzi, 5 mai 2003.

Vã mulþumesc foarte mult.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Direcþia de Trezorerie ºi Contabilitate Publicã a Municipiului Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

> **ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 52/15.V.2003 conþine 24 de pagini.**

Preþul 29.664 lei