Dumitru Bãlãeþ

Domnule preºedinte,

## Domnilor deputaþi,

Am în faþã Hotãrârea de Guvern nr. 468 din 18 aprilie 2003, hotãrâre uluitoare prin caracterul ei absurd ºi neavenit. Ea se referã la mutarea proiectatei Catedrale a Mântuirii Neamului dintr-un teren acordat anterior de acelaºi Guvern al domnului Nãstase, pe Bulevardul Unirii, lângã noua clãdire a Bibliotecii Naþionale, ºi ea confiscatã de Guvern, (H.G. nr. 1219/2001, publicatã în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 784 din 11 decembrie 2001). Noua mutare se face într-un teren situat pe Calea ªerban Vodã, în Parcul Carol, exact pe locul blestemat pe toate drumurile al Monumentului funerar al ”Eroilor comuniºtiÒ.

De când un monument funerar a devenit ”imobilÒ Ñ (”imobilul din Parcul CarolÒ, cum este denumit în textul Hotãrârii de Guvern) Ñ este greu de precizat. Probabil cã semnatarul ºi contrasemnatarii hotãrârii respective nici n-au citit textul, pentru a-ºi putea da seama de caracterul grotesc al situaþiei în care s-au pus.

Tot grotescã este ºi afirmaþia din aceeaºi hotãrâre, cã monumentul respectiv ar fi ”dezafectatÒ. Dezafectat, de ce? De osemintele care erau în acel ”imobilÒ? Mã rog, ãsta-i limbajul guvernanþilor noºtri! Cãci, în realitate, monumentul funerar respectiv este intact ºi nevãtãmat, cu cinci coloane îmbrãcate în marmurã, care se unesc la o înãlþime de 41 de metri.

Ce reprezintã unirea coloanelor respective? Cercetãrile aratã cã arhitecþii artiºti care le-au conceput au pus în ele elemente simbolice ascunse la vremea respectivã, sau cunoscute de cãtre anumite personalitãþi, care depãºeau cu mult cenzura epocii, ºi anume, unitatea celor cinci provincii româneºti: Muntenia, Moldova, Transilvania, Basarabia ºi Bucovina. Nici aºezarea pe înãlþimea de 41 de metri a unirii coloanelor nu este lipsitã de semnificaþii simbolice, cãci cifra 41 reprezintã momentul conceperii monumentului respectiv Ñ 1959, în raport cu acela al unificãrii provinciilor româneºti într-un singur stat naþional Ñ 1918.

Aceste constatãri au permis profesorului Radu Ciuceanu, coleg al nostru în Parlament, poate cel mai mare cercetãtor pe care-l avem în istoria totalitarismului în România, sã vadã ºi reversul medaliei, ºi anume: posibilitatea readaptãrii simbolice a monumentului respectiv, pãstrându-i semnificaþia funerarã, la lupta dusã de poporul român împotriva totalitarismului, ale cãrui victime au fost mult mai mari în provinciile subjugate temporar: Basarabia, Bucovina, Transilvania.

Profesorul Ciuceanu a conceput ºi un plan în acest sens. Acesta a fost aprobat prin bugetul de stat pe anul 2003, acordându-i-se, pentru început, peste douã miliarde de lei, urmând sã se dea ºi o Hotãrâre de Guvern pe aceastã linie. Ce a determinat Guvernul sã schimbe intempestiv aceastã orientare ºi sã dea Patriarhiei Ortodoxe Române rolul barbar de distrugere a monumentului funerar de pe terasele dealului ªerban Vodã? Cu ce sã facã aceasta? Ñ prin dinamitare sau cu tunurile? Numai distrugerea acestui monument funerar implicã cheltuieli estimative de peste 40-50 de miliarde de lei? ªi pentru ce aceste cheltuieli? Pentru a aºeza, în locul acestui monument funerar, Catedrala Mântuirii Neamului? Dar asta ar fi un sacrilegiu nemaipomenit. Pe un loc damnat în sine Ñ Catedrala Mântuirii Neamului!