Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·16 mai 2003
Camera Deputaților · MO 54/2003 · 2003-05-16
Dezbaterea proiectului Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 91/2002 pentru modificarea ºi completarea Legii protecþiei mediului nr. 137/1995. (Amânarea votului final.)
Dezbaterea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 15/1999 privind înfiinþarea Academiei Române de Aviaþie. (Amânarea votului final.)
In memoriam Ñ Emil Loteanu, Viorel Sãlãgean, Constantin Piliuþã..
· other · respins
24 de discursuri
## Bunã dimineaþa!
Începem prima parte a ºedinþei noastre de astãzi cu declaraþiile politice. Are cuvântul domnul deputat Adrian Moisoiu.
Bunã dimineaþa! ”Asasinii sã fie fãcuþi cunoscuþi!Ò
Adevãrul istoric este unul singur; aceasta este ideea pe care trebuie sã o înþeleagã ºi sã ºi-o însuºeascã udemeriºtii, fiindcã cei 45 de ani de regim comunist, cât ºi cei 13 ani de dupã lovitura de stat din decembrie 1989, de când sunt la guvernare, i-a învãþat sã admitã numai adevãrul fardat, sub o formã convenabilã lor, ºi nu realã.
Acesta este mesajul pe care îl transmite evenimentul care a avut loc duminicã, 4 mai, a. c. la Târgu-Mureº, unde a fost dezvelit un monument al holocaustului din þara noastrã ºi la care a participat ºi a luat cuvântul marele rabin al României, Hokahen Menachem, care, în cuvântul Domniei sale, ºi-a exprimat nedumerirea faþã de atitudinea popoarelor libere din acea perioadã care ”au privit tragedia evreilor ºi nu au intervenitÒ ºi a afirmat cã ”a venit momentul ca adevãrul istoric sã fie spusÒ.
Dacã într-o anumitã perioadã a istoriei o anumitã etnie a fost prigonitã, în cazul de faþã evreii, atrocitãþile sãvârºite împotriva ei nu trebuie puse pe seama unui întreg popor, ci numai pe seama celor care le-au comis. Urmaºii nu rãspund pentru faptele înaintaºilor!
Nu întreg poporul maghiar trebuie sã fie culpabilizat pentru cei 5.943 de evrei, din zona Mureºului, trimiºi în lagãrele de exterminare în primãvara anului 1944, ci Guvernul fascist al lui Sz‡lasi ºi acoliþii sãi, care conducea Ungaria în acea perioada ºi care, prin zelul neînchipuit de care a dat dovadã, a reuºit sã-i sperie ºi pe nemþi, prin deportarea spre moarte a trenurilor ce transportau evrei, cu o frecvenþã care depãºea capacitatea de funcþionare a crematoriilor din lagãrele de exterminare... Din pãcate, foarte mulþi dintre maghiarii din Ardealul de Nord, ca urmare a educaþiei naþionalist-ºovine inoculatã cu perseverenþã, au colaborat cu entuziasm...
Memoria celor 148.288 de evrei din Transilvania de Nord, printre care 78 de personalitãþi rabinice, deportaþi ºi împuºcaþi are dreptul la adevãr!
Iar faptul cã udemeriºtii de astãzi, în calitate de parteneri la guvernare, se opun înscrierii pe monument a unui text convenit cu Ministerul Culturii ºi Cultelor care respectã adevãrul istoric, ºi care a subvenþionat ridicarea monumentului cu 600 milioane lei, denotã cã nu sunt cu nimic mai buni decât înaintaºii lor de acum 60 de ani ºi cã ”lupul îºi schimbã pãrul, dar nu ºi nãravulÒ.
Se confirmã temerea noastrã, a românilor ardeleni, privind pericolul pe care îl prezintã acordarea cu multã uºurinþã de privilegii minoritãþii maghiare ºi la ce trebuie sã ne aºteptãm în caz de Ñ Doamne fereºte! Ñ înfiinþare a Þinutului Secuiesc, adicã a unei filiale a Ungariei în centrul României.
Se confirmã faptul cã se vrea ca adevãrul sã nu fie cunoscut atunci când, pe monumentul ce reprezintã o familie de evrei îngroziþi, compusã din 5 persoane, care este mânatã spre camerele de gazare, udemeriºtii doresc sã fie aplicatã o placã care sã fie inscripþionatã cât mai neutru: ”Remember Holocaust! (Aduceþi-vã aminte de Holocaust!)Ò ºi care peste 50 de ani sã nu spunã nimãnui cã în perioada holocaustului Ardealul de Nord era ocupat doar vremelnic de Ungaria ºi deci ungurii ºi nu românii au fost autorii acestui genocid.
Prin presiunile care s-au fãcut ºi se fac asupra micii comunitãþi de evrei care mai existã în Târgu-Mureº de a renunþa la inscripþia prin care se aratã cã evreii ”au fost deportaþi de cãtre guvernul fascist maghiarÒ se confirmã atât caracterul terorist al U.D.M.R.-ului, cât ºi cârdãºia dintre U.D.M.R. ºi Liga ”Pro EuropaÒ, condusã de faimoasa de tristã notorietate Smaranda Enache, fostul ambasador al României în Finlanda în perioada regimului Emil Constantinescu.
Este timpul sã se spunã ºi adevãrul! Îmi amintesc cu neplãcere cã, în urmã cu câþiva ani, domnul preºedinte Ion Iliescu a vizitat Muzeul Holocaustului din Washington ºi a acceptat fãrã cel mai mic protest inscripþia care specifica cã în România, în timpul celui de-Al II-lea Rãzboi Mondial, au fost trimiºi la moarte 600.000 de evrei, dupã cum acelaºi domn Ion Iliescu nu a spus nimic atunci când, pe Templul Coral din Bucureºti, s-a amplasat o placã similarã, dar care nominaliza ”doarÒ cifra de 400.000 de evrei.
Este dureros cã în timpul luãrilor de cuvânt prilejuite de dezvelirea monumentului s-au fãcut referiri doar la faptul cã numai episcopul reformat Marton Aron din Cluj a protestat împotriva trimiterii evreilor în lagãrele morþii, uitându-se de protestul episcopului român greco-catolic de Cluj Ñ Gherla, Iuliu Hosu, ºi cã din cei 62 de ”drepþi ai popoarelorÒ, dintre care 22 sunt maghiari, s-a ”omisÒ faptul cã domnul Raoul ªorban face parte din acest grup.
Domnul ministru al culturii ºi cultelor Rãzvan Teodorescu are datoria ca textul inscripþionat pe placa provizorie de carton plastifiat sã fie turnat în bronz cât mai curând, pentru ca nimeni, niciodatã, sã nu îl poatã distruge. Ea trebuie sã explice cui îi este închinat monumentul ºi cine au fost cãlãii care i-au condamnat pe evrei la moarte.
Tragedia evreilor de acum 59 de ani nu trebuie uitatã, pentru a nu se repeta. Doamne fereºte ca la semnarea protocoalelor locale de colaborare dintre P.S.D. Ñ U.D.M.R. guvernanþii sã cedeze ºantajului udemeriºtilor!
Conducerea comunitãþilor evreieºti din România a validat justeþea textului inscripþiei de pe monumentul dezvelit la Târgu-Mureº, inscripþie în care sunt specificaþi autorii crimei: maghiarii. Prin prezenþa la eveniment a rabinului Weisz al Scoþiei ºi comunitatea evreiascã internaþionalã s-a pronunþat în acelaºi sens.
Consider cã aceastã precizare privind nominalizarea autorilor crimelor trebuie fãcutã pe toate monumentele ce s-au ridicat sau se vor ridica în viitor în memoria eroilor exterminaþi de maghiari în 1944. Ministerul Culturii ºi Cultelor are datoria sã vegheze asupra traducerii în practicã a acestei doleanþe exprimate de comunitatea evreiascã.
Mulþumesc.
## Mulþumesc ºi eu.
O invit la microfon pe doamna deputat Minodora Cliveti, se pregãteºte domnul deputat Vlad Hogea.
Mulþumesc domnule preºedinte. Domnule preºedinte de ºedinþã,
Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Dacã ar fi sã dau titlul declaraþiei mele politice, acesta ar fi: ”De ce am votat împotriva unui amendament al domnului Boc la proiectul de Lege privind modificarea ºi completarea Legii nr. 68/Õ92 pentru alegerea Camerei Deputaþilor ºi a SenatuluiÒ.
În ºedinþa plenului Camerei Deputaþilor din 5 mai 2003, la punctul 5 al ordinii de zi, s-a aflat discutarea proiectului legii mai sus menþionate.
Colegul meu de la Comisia juridicã, domnul Emil Boc, a susþinut a nu ºtiu câta oarã amendamentul sãu cu privire la obligarea partidelor politice de a configura liste de candidaþi pe care femeile sã aparã în proporþie de 30%. Am votat împotriva acestui amendament în deplinã cunoºtinþã de cauzã ºi doresc sã-mi explic votul, deºi, la ora când eu citesc aceastã declaraþie politicã, sunt sigurã cã distinsul meu coleg a fãcut deja nenumãrate declaraþii de presã, acuzând P.S.D.-ul de misoginism.
Consider cã sunt calificatã sã fac aceastã declaraþie nu numai în calitate de membrã a Camerei Deputaþilor, ci ºi pentru cã sunt coautoarea amendamentului art. 16 din Constituþie, articol care în varianta revizuitã are urmãtorul cuprins: ”Funcþiile ºi demnitãþile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetãþenia românã ºi domiciliul în þarãÒ; Statul român garanteazã egalitatea de ºanse între femei ºi bãrbaþi pentru ocuparea acestor funcþii. Sunt membrã a Comisiei egalitãþii de ºanse pentru femei ºi bãrbaþi a Adunãrii Parlamentare a Consiliului Europei, raportor al acestei instituþii pe tema ”Rolul femeilor în prevenirea ºi soluþionarea conflictelorÒ ºi delegatul permanent al acestei comisii pe lângã Comitetul Director al Egalitãþii de ªanse al Consiliului Europei. Iatã, aºadar, argumentele mele împotriva acestui text.
Este adevãrat cã în Parlamentul României femeile reprezintã doar 11,5% din numãrul parlamentarilor, dar este tot aºa de adevãrat cã P.S.D. are cel mai numeros grup feminin dintre aleºi, nu numai pentru cã este partidul cel mai bine reprezentat în Legislativ, ci ºi pentru cã numãrul femeilor alese în forumul suprem în anul 2000 a crescut semnificativ faþã de legislatura anterioarã, în vreme ce alte partide parlamentare au o reprezentare a sexului slab mai mult decât simbolicã, o femeie liberalã ºi douã femei democrate în Camera Deputaþilor.
Este adevãrat cã în cazul P.D. proporþia femeilor a crescut în ultima vreme, ºtiut fiind cã proporþia se calculeazã în funcþie de numãrul total al membrilor grupului respectiv.
Deºi aparent favorabil cauzei feministe, amendamentul este în realitate o capcanã. Femeile ar trebui, în viziunea domnului Boc, sã aibã asigurate 30 de procente pe listele electorale ale partidelor politice. Cu alte cuvinte, oricât de mult ar munci politica femininã româneascã, oricât ar încerca femeile care au ajuns în Parlamentul României sã demonstreze cã pot ºi trebuie sã se ocupe mult mai intens decât o fac în prezent de destinele þãrii, fatidica cifrã ne-ar opri elanul la un derizoriu 30%.
ªi dacã s-ar gãsi un partid care sã constate cã are între membrii sãi 60% femei care meritã sã ajungã în Parlament ori 99%, dorim oare ca pe listele partidelor politice sã avem o aparentã egalitate de ºanse pentru femei, în sensul cã partea de sus a listei electorale sã cuprindã nume masculine, iar în cea de jos sã abunde nume de femei merituoase politic? Iar dacã Legea electoralã se va modifica, aºa cum a propus P.S.D., în sensul introducerii votului uninominal, va trebui oare ca femeile care doresc sã candideze în acest sistem sã-ºi facã operaþie de schimbare de sex dacã numãrul lor excede proporþiei legal stabilite?
Personal, deºi îl simpatizez pe domnul Boc, deºi îi mulþumesc pentru grija manifestatã pentru sexul frumos, nu doresc sã fiu beneficiara unei asemenea prevederi legale, pentru cã sunt mândrã, pentru cã mã consider cel puþin egalã cu oricare bãrbat, coleg din Parlament, pentru cã nu mã consider ca fãcând parte dintr-o minoritate ºi nu am nevoie de o protecþie specialã, pentru cã nu doresc ca femeile sã ajungã în Parlamentul României pentru cã aºa trebuie ºi aºa vrea Europa, ci pentru cã meritã.
Dar pentru cã sunt femeie, deci înþelegãtoare, o sã pun ideea domnului Boc pe seama influenþei pe care ziua de 5 mai o are în mod fatal asupra bãrbaþilor, de 182 de ani. La 5 mai 1821 a murit unul dintre cei mai mari bãrbaþi ai lumii, Napoleon Bonaparte. În aceastã zi, orice bãrbat se viseazã Napoleon ºi unora visul acesta le dã idei greºite.
Mulþumesc. Nu vã lãsaþi, doamna deputat!
Domnul deputat Vlad Hogea, va urma domnul Ioan Timiº.
Stimaþi colegi,
Partidul România Mare este profund preocupat de modul în care puterea de la Bucureºti înþelege sã reprezinte, în þarã ºi peste hotare, interesele noastre naþionale. Ca urmare, nu putem rãmâne indiferenþi faþã de recentele declaraþii fãcute de preºedintele Ion Iliescu, într-un interviu acordat ziarului berlinez ”Tages ZeitungÒ, declaraþii pe care noi le-am putea numi stupefiante, dacã þinem seama de realitãþile geopolitice ºi de modul în care diplomaþia româneascã abordase pânã mai ieri anumite teme fundamentale: aderarea la NATO, integrarea în UE, apropierea de S.U.A. etc.
Astfel, domnul Iliescu l-a atacat în termeni extrem de duri pe ambasadorul american Michael Guest, care îºi permisese sã facã anumite observaþii de bun-simþ privind nivelul îngrijorãtor la care a ajuns corupþia în România. ”Nici un ambasador al nici unei þãriÒ, a spus apãsat preºedintele statului român, ”nu vine sã ne dea nouã lecþii în materie de luptã împotriva corupþieiÒ. Ciudatã afirmaþie pentru un lider care, anterior, îºi mulase mesajul politic dupã cel al Administraþiei Bush. Se pare cã asistãm ori la o schimbare bruscã de atitudine ori la o amnezie subitã ºi alarmantã, din moment ce domnul Iliescu a susþinut, în acelaºi interviu, cã, în timpul crizei din Irak, România nu a adoptat o poziþie proamericanã în comparaþie cu restul statelor Uniunii Europene ºi cã, de fapt, ce au fãcut americanii prin intervenþia lor armatã ”nu este nici democraþie, nici libertateÒ (sic!). Aceastã a doua replicã usturãtoare pe care Domnia sa i-o dã unui înalt oficial din vest care formulase unele critici (domnul Romano Prodi, ºeful Comisiei Europene) ne duce la concluzia cã domnul Iliescu, cel mai longeviv preºedinte postdecembrist al þãrii noastre, este supãrat pe mai toatã lumea, ceea ce este, evident, contraproductiv.
Cu atât mai semnificative sunt aceste erori tactice ale unui politician, de altminteri foarte versat, cu cât totul se petrece în preajma finalizãrii negocierilor legate de Tratatul de bazã cu Rusia, eveniment în legãturã cu care formaþiunea noastra politicã a adoptat o poziþie maturã ºi nuanþatã, corespunzãtoare noului context internaþional ºi realitãþilor lumii contemporane. Conducerea Partidului România Mare a participat la consultãrile de la Cotroceni, care au premers semnarea tratatului, insistând ca anumite probleme delicate sã îºi gãseascã o soluþionare paºnicã, în beneficiul ambelor pãrþi. Încã o datã, iese la ivealã o realitate îngrijorãtoare pentru credibilitatea celor aflaþi la cârma þãrii: cã în momentele cheie ale evoluþiei societãþii româneºti cãtre standardele ridicate ale civilizaþiei ºi dezvoltãrii economice de tip occidental cele mai echilibrate ºi mai bine cumpãnite atitudini au aparþinut P.R.M. ºi liderului nostru, domnul senator Corneliu Vadim Tudor. O lume nouã cere oameni noi, iar partidul nostru a dovedit în nenumãrate rânduri cã este pregãtit sã reformeze România din temelii, pentru a-i asigura un loc Ñ binemeritat, de altfel! Ñ în arhitectonica geopoliticã a continentului.
Cât despre adversarii noºtri politici, nu credeam cã demnitarii statului român pot proba atâta lipsã de intuiþie ºi de coerenþã în orientarea politicii externe. Interviul din ”Tages ZeitungÒ ne contrazice ºi ne lasã tuturor un gust amar. La urma urmei, e vorba despre interesele fundamentale ale þãrii, de integrarea în Europa civilizatã, or aceste obiective nu trebuie compromise prin inconsecvenþa unora dintre factorii implicaþi!
## Mulþumesc.
Domnul deputat Ioan Timiº, va urma domnul Tam‡s S‡ndor. Vine mai târziu.Va urma domnul ªtefan Baban.
## Mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor,
Presa româneascã este o realitate fãrã de care nici nu ºtiu dacã ar exista viaþã politicã adevãratã. Nici viaþa cotidianã nu ar avea sevã, luminã ºi culoare. Bunã sau rea, partinicã sau obiectivã, presa prin ea însãºi este o putere. Ziua mondialã a libertãþii presei, sãrbãtoritã de câþiva ani ºi în România, ne deschide ferestrele spre lume.
România nu mai poate trãi izolatã. Acest adevãr axiomatic trebuie prevãzut pe frontispiciul fiecãrui nivel de reprezentare ºi exprimare, fie el politic, jurnalistic, economic, social sau de altã facturã.
Partidul Social Democrat recunoaºte ºi respectã libertatea presei ca o condiþie sine qua non a existenþei democraþiei. Noi militãm pentru libertatea presei, înþeleasã ca libertate deplinã a jurnalistului atât faþã de putere, cât ºi faþã de editori ºi patroni media.
Personal recunosc cã profesia de jurnalist este profesia cea mai riscantã din lume ºi cã libertatea de a spune adevãrul este uneori plãtitã prea scump. În acest context, P.S.D. este preocupat permanent de asigurarea cadrului legislativ pentru exercitarea libertãþii de exprimare ºi a accesului jurnaliºtilor la informaþiile de interes public. Chiar dacã P.S.D. este þinta preferatã a jurnaliºtilor români, acest fapt poate fi normal atât timp cât P.S.D. este la guvernare ºi faptele prezentate sunt adevãrate. În acelaºi timp, acesta este semnul cel mai clar cã existã o libertate realã a presei faþã de putere.
În ceea ce priveºte libertatea jurnalistului faþã de interesele unor patroni de presã, a unor trusturi sau grupuri politice ºi de interese, se pare cã mai avem câte ceva de fãcut. Am convingerea cã libertatea presei în România este în esenþa sa un bun deja câºtigat. Dacã mai avem ceva de realizat în sensul libertãþii presei, noi, oamenii politici ºi jurnaliºtii, va trebui sã-l realizãm în fiecare zi împreunã.
Mulþumesc pentru atenþie.
## Mulþumesc ºi eu.
Dau cuvântul domnului ªtefan Baban, va urma domnul Cornel ªtirbeþ. Domnii deputaþi Daniel Ionescu ºi Ioan Onisei au depus la secretariat.
## Domnule preºedinte,
Doamnelor ºi domnilor deputaþi, ”Educaþia ºi reformaÒ.
Educaþia pare sã fi fost uitatã în reforma învãþãmântului, care deþine actualitatea prin modificãrile de legislaþie ºi prin haotica ei aplicare, prin testãrile naþionale pentru examenul de capacitate ºi de bacalaureat, prin modernizarea concepþiei despre strategia ºi finalitatea ºcolii. Tot în cadrul reformei învãþãmântului se mai vorbeºte despre costurile reformei ºi sursele acestora, despre dotarea ºi reabilitarea ºcolilor, despre manuale ºi programe, dar nici un cuvânt despre educaþia ºcolarã ºi despre reforma ei. Violenþa, vulgaritatea, proasta creºtere ºi teribilismul reprezintã fenomene curente în ºcoli ºi impun o abordare explicitã a reformei educaþiei. Tot mai des, elevi de 10-12 ani terorizeazã clase întregi, constituindu-se în gãºti de cartier, care împiedicã pe profesori sã-ºi þinã orele, bruindu-i cu un limbaj de departe indecent, gãºti care solicitã bani de la cei mai mici ºi neajutoraþi, luând exemplu de la lumea celor mari ºi ale lor taxe de protecþie. Aceºti elevi sunt preocupaþi de orice altceva decât de materia predatã la ore, se adreseazã jignitor atât tinerelor profesoare, cât ºi fetelor din ºcoalã, chiar dacã sunt mai mari decât ei.
Cu o astfel de educaþie primarã, elevii acuzã ºcoala, sistemul de notare la ore ºi examene, profesorii ºi pe mulþi alþii, fãrã sã se întrebe câte cunoºtinþe au acumulat în decursul anilor de ºcoalã parcurºi. Tot lipsa de educaþie transformã ºcoala într-o tarabã de piaþã unde pãrinþii ºi bunicii dau buzna pentru a cere socotealã pentru notele proaste ale odraslelor lor sau pentru pretenþiile cadrelor didactice de a veni copiii la ºcoalã cu lecþiile fãcute. Lipsa de educaþie se manifestã ºi la nivelul ºcolii. Tot mai multe voci acuzã profesorii pentru faptul cã nu-i învaþã nimic pe elevi, în schimb pretind bani pentru meditaþii ºi cadouri de sãrbãtori, beneficiind ºi de concedii cât e vara de lungã. Dacã adãugãm faptul cã aceastã contestare implicã ºi stilul de ordine impus de ministerul de resort, adicã chemarea la ordine ºi disciplinã prin intermediul telefonului sau a posturilor de televiziune, avem o imagine clarã asupra reformei educaþiei în aceastã þarã.
Educaþia ºcolarã se dovedeºte a fi în mare suferinþã ca ºi alte domenii ale vieþii cotidiene. Continuã sã fie ignoratã educaþia pentru o purtare corectã, cuviincioasã, de zi cu zi, fiind consideratã ca desuetã. Dar dacã dorim ca ºi copiii noºtri sã poatã fi integraþi în Uniunea Europeanã, avem datoria ca pãrinþi, iar forurile de resort ca reprezentanþi ai acestei þãri, sã promovãm aceastã reformã a educaþiei.
Vã mulþumesc.
Mulþumesc ºi eu.
Dau cuvântul domnului deputat Cornel ªtirbeþ ºi va urma domnul Cristian Sandache.
Mulþumesc, domnule preºedinte.
Intervenþia mea de astãzi am intitulat-o: ”La obiectÒ. Enervat de multiplele referiri la problema corupþiei ºi la încãlcãrile frecvente ale prevederilor legale, premierul Adrian Nãstase solicitã cazuri concrete pentru organizarea unor spectacole publice de execuþie a celor incriminaþi. Este un punct de vedere care poate fi luat în considerare în situaþia actualã a României, dar suntem convinºi cã astfel de soluþii nu ar asigura respectarea legii ºi eradicarea corupþiei, iar domnul prim-ministru a avut o exprimare metaforicã.
Prin prezentul demers nu solicitãm luarea unor asemenea mãsuri extreme, dar dorim sã se acþioneze cu mai multã responsabilitate ºi fermitate, aplicându-se strict prevederile legale existente. Cazul concret pe care-l prezentãm este cel al prefectului judeþului Sibiu, domnul Mircea Silvestru Lup, care a depãºit orice limitã în ceea ce priveºte respectul faþã de lege, susþinând cã duce la îndeplinire ordinele ºefilor sãi pe linie de partid ºi, din acest motiv, nu poate fi tras la rãspundere.
Nu ne vom referi la exercitarea de presiuni politice ºi la actele de ademenire ºi ºantaj care au condus la situaþia ca P.S.D.-ul sã aibã un numãr de 47 de primari în judeþul Sibiu, faþã de 7 cât au obþinut la alegerile locale din anul 2000. Aceste acþiuni s-au desfãºurat, din pãcate, în toate judeþele þãrii, ele sunt cunoscute, ºi, din acest punct de vedere, Sibiul nu face excepþie.
Judeþul Sibiu reprezintã însã o excepþie prin cazurile flagrante de încãlcare a prevederilor legale de cãtre prefectul Mircea Silvestru Lup, care au adus judeþul pe un nemeritat loc fruntaº în ceea ce priveºte situaþiile unicat existente în administraþia publicã din România, ºi anume:
1. Ñ schimbarea din funcþie a preºedintelui Consiliului Judeþean Sibiu în urma aplicãrii unor proceduri ºi acþiuni specifice anilor Õ50, caz singular în România dupã alegerile din 2000;
2. Ñ încetarea mandatelor de primar ºi viceprimar ale oraºului Tãlmaciu prin ordin al prefectului, ignorând prevederile legale, dupã asumarea rãspunderii Guvernului pe
pachetul de legi anticorupþie ºi înainte de intrarea în vigoare a legii, caz, de asemenea, unic de aplicare a Ordonanþei nr. 5/2002 în România;
3 Ñ impunerea adoptãrii ºi aplicãrii Hotãrârii nr. 54/2003 a Consiliului Local al Oraºului Tãlmaciu pentru alegerea viceprimarului, adoptatã cu un numãr de 5 voturi pentru din totalul de 17 consilieri în funcþie;
4 Ñ validarea prin hotãrâri succesive a 4 consilieri în Consiliul Local al Municipiului Sibiu, supleanþi pe listele P.S.D. în locul unor posturi vacante pe listele P.N.Þ.C.D. ºi Forumului democratic al germanilor din România, situaþie de asemenea unicã în România;
5 Ñ schimbarea din funcþie pe criterii politice a unui numãr de 5 viceprimari, inclusiv viceprimarii din municipiile Sibiu ºi Mediaº, ºi exercitarea de presiuni în justiþie.
Toate aceste acte ilegale au avut efecte nu numai în plan politic, ci, în mod special, al obþinerii unor avantaje materiale, concretizate în spaþii comerciale, ferme agricole, autoturisme Mercedes, primite drept cadouri de cãtre cei care s-au constituit într-o structurã mafiotã la nivelul judeþului Sibiu.
Vã rugãm, domnule prim-ministru, sã dispuneþi verificarea celor prezentate de cãtre organele abilitate ºi începerea activitãþii de normalizare a situaþiei din judeþul Sibiu, un judeþ cu oameni care nu meritã un astfel de tratament din partea puterii locale.
Vã mulþumim.
Mulþumesc.
Dau cuvântul domnului deputat Cristian Sandache, va urma domnul deputat Ludovic Mardari.
Domnule preºedinte,
Stimaþi colegi,
Intervenþia mea se intituleazã: ”Octavian Goga, 65 de ani de la trecerea în nefiinþãÒ.
În ziua de 7 mai 1938 înceta din viaþã Octavian Goga, una dintre cele mai puternice voci lirice ale spiritualitãþii româneºti ºi, nu în ultimul rând, un ziarist de mare talent, care a dominat dezbaterile de idei ale epocii sale. Avea 57 de ani, fusese vreme de 44 de zile prim-ministru al României într-o guvernare, ce-i drept, de tristã amintire ºi se manifestase pe plan politic ca un exponent al naþionalismului radical, paseist ºi acut promonarhic. Ca publicist, se aseamãnã lui Eminescu atât prin geniu, cât ºi prin exagerãri, iar, la moartea lui, Nicolae Iorga a scris un necrolog emoþionant în care îl compara pe marele dispãrut cu ”un posedat al nãlucii imposibil de atins pe care a urmãrit-o cu frenezia cu care fluturii sunt atraºi de luminã ºi a sfârºit în cele din urmã ars de acest idealÒ.
Poetul pãtimirii românilor transilvãneni, poetul pãtimirii noastre, cum este cunoscut, Goga a dãruit politicii o imensã energie ºi, chiar dacã proiectul sãu a eºuat, nu vom putea niciodatã sã-i contestãm patriotismul. Luptãtor încã din anii tinereþii împotriva vexaþiunilor autoritãþilor austro-ungare, Goga nu a fost totuºi niciodatã nici antiaustriac, nici anti-maghiar, fiind cunoscutã, de pildã, în epocã prietenia sa cu Ady Endre ºi preocupãrile sale constante de traducãtor în româneºte al marii lirici ungare. El a detestat politicianismul steril, fanfaron, a dispreþuit mediocritatea ticãloasã, incultura ºi mitocãnia agresivã, vechi racile ale vieþii noastre publice.
Pamfletar redutabil nu a iertat pe nimeni ºi i s-a rãspuns cu aceeaºi monedã. Rãmâne nepieritor un fragment din testamentul sãu: ”Nu ºtiu ce va fi de þarã în vremurile care vor veni, dar cred în puterile sufleteºti ale neamuluiÒ.
Vã mulþumesc.
Dau cuvântul domnului deputat Ludovic Mardari, va urma doamna deputat Mona Muscã. Atunci, domnul Tamaº va urma.
## Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi,
Declaraþia mea politicã de astãzi ar putea avea titlul: ”Obstrucþionarea opoziþiei, tendinþe dictatoriale ale puteriiÒ.
Este de necontestat cã P.S.D.-ul duce o politicã dictatorialã faþã de opoziþie. În proporþie covârºitoare, propunerile legislative, altele decât ale puterii, sunt respinse. Unele idei constructive sau chiar propuneri legislative, în întregime, sunt preluate în ordonanþe sau proiecte ale Guvernului. Se poate vorbi inclusiv de furt intelectual. Iatã câteva exemple referitoare la P.R.M.
A fost respinsã propunerea a 3 deputate P.R.M. privind tichetele de masã pentru elevi. Guvernul a preferat sã-ºi promoveze ideea privind ”laptele ºi cornulÒ. A fost, de asemenea, respinsã propunerea privind posibilitatea schimbãrii numelor de persoane. În locul ei a fost aprobat proiectul de lege al Guvernului, având cam acelaºi conþinut.
Relativ recent am primit rãspuns la o interpelare adresatã domnului ministru Cozmâncã, din care a reieºit cã Guvernul intenþioneazã sã creeze cadrul legislativ pentru ca fiecare locatar de bloc sã poatã încheia contract direct cu furnizorii de utilitãþi, nu prin intermediul asociaþiei de locatari, proprietari, aºa cum este în prezent. Nu mai conteazã cã o propunere legislativã cu un astfel de conþinut a fost respinsã anul trecut. În mai puþine cuvinte, deviza P.S.D.-ului este: ”Orice propunere venitã de la opoziþie trebuie respinsã, chiar dacã este constructivã, deoarece impactul pe care l-ar avea asupra populaþiei ar însemna capital politic în favoarea iniþiatorilor.Ò
Tot o politicã a dictatului o reprezintã ºi emiterea mult prea frecventã de ordonanþe, care, dupã cum se ºtie, îºi fac efectul imediat.
Dacã pânã în prezent Guvernul a emis peste 400 de ordonanþe, nu este exclus ca numãrul acestora sã depãºeascã 1.000 pânã la sfârºitul mandatului. Nu trebuie uitatã desconsiderarea Parlamentului, reprezentatã de proiectele de lege privind asumarea rãspunderii guvernamentale.
În aceste condiþii, se poate spune cã erorile legislative aparþin coaliþiei P.S.D.ÑP.U.R.ÑU.D.M.R. Indiferent dacã sunt fãcute cu intenþie sau nu, ele se experimenteazã pe cetãþenii aflaþi în posturã de cobai. Foarte rar se revine cu unele corecþii, datoritã nemulþumirilor populaþiei, reflectate în mass-media.
Închei, spunând cã atracþia spre dictaturã, chiar dacã oferã P.S.D.-ului unele satisfacþii sadice de moment, îi diminueazã ºansele la viitoarele alegeri.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc.
Dau cuvântul domnului Tam‡s S‡ndor. Va urma domnul Cristian Nechifor.
Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,
Aº vrea sã vã cer ajutorul dumneavoastrã în a argumenta ºi a redacta o scrisoare de rãspuns. Nu vã cer acest lucru pentru cã nu ºtiu sã scriu o scrisoare. Vã cer contribuþia dumneavoastrã pentru cã nu am argumente în urmãtoarea situaþie: doamna Csorba IrŽn, din Târgu Secuiesc, judeþul Covasna, mi-a adresat o scrisoare scurtã, cu o rugãminte.
Cu permisiunea dumneavoastrã, dau citire acestei scrisori:
”Domnule deputat,
Subsemnata Csorba IrŽn, în vârstã de 82 de ani, vã rog, cu respect, sã mã scutiþi de la plata sumei de 40.000 de lei privind taxa TV pentru serviciul public, pentru urmãtoarele motive: nu am aparat de televizor; de un an de zile stau paralizatã în pat, nu pot sã mã miºc; bani nu mai am, pentru cã trebuie sã plãtesc un milion de lei pentru o persoanã care mã îngrijeºte, plus un milion de lei pentru taxe ºi impozite anuale. Nu-mi rãmân bani nici mãcar pentru medicamentele necesare; stau singurã, soþul meu a murit într-un accident.
Vã rog din suflet sã mã scutiþi de la plata taxei TV.Ò Pânã aici Ñ scrisoarea doamnei Csorba.
Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Vã rog ºi eu din suflet sã mã învãþaþi ce rãspuns sã-i dau uneia dintre miile de persoane care nici mãcar aparaturã TV nu au ºi, totuºi, printr-o procedurã greºit gânditã, sunt silite la platã.
Precum se ºtie, Societatea Românã de Televiziune, printr-o notã, a specificat: ”Nedeþinerea de aparaturã TV nu constituie motiv de scutireÒ. Fãrã comentarii.
Vã mulþumesc pentru atenþia acordatã.
Vã mulþumesc ºi eu.
Dau cuvântul domnului Cristian Nechifor. Va urma domnul Doru Dumitru Palade.
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Sper cã aceste zile de sãrbãtoare sã fi fost pentru noi toþi nu doar un prilej de relaxare, ci ºi un motiv de reculegere. Un astfel de moment este, din când în când, mai mult decât necesar, mai ales pentru noi, cei învestiþi cu încrederea alegãtorilor.
Cred cã de un asemenea moment de reculegere ar fi avut nevoie ºi acei doi care au socotit necesar sã înfiinþeze controversatul Consiliu Naþional al Maghiarilor. N-aº vrea sã intru într-o analizã superamãnunþitã sau cu tentã inchizitorialã, vreau doar sã exprim câteva opinii care nu sunt departe, cred, de bunul-simþ al omului simplu. Mai întâi, cred cã nici viaþa politicã româneascã, nici maghiarii din România nu au nevoie de un nou radicalism. La 13 ani de la Revoluþia din 1989, cred cã vremea radicalismelor a trecut. Cu atât mai mult, a trecut vremea radicalismelor etnice, care au fãcut atâta rãu în trecut, în trecutul nu prea îndepãrtat.
Acum, în 2003, orice acutizare a radicalismului maghiar din România are un singur efect: acutizarea radicalismului extrem antimaghiar. De asta au nevoie maghiarii în România? De asta are nevoie România? Rãspunsul este clar: nu.
U.D.M.R. a arãtat în ultimii ani cã poate reprezenta în mod echilibrat populaþia maghiarã din România. Cei plasaþi sub sigla Consiliului Naþional al Maghiarilor par sã creadã cã echilibrul este ceva dãunãtor, ºi asta când România este recunoscutã ca un exemplu pentru buna rezolvare a problemelor etnice. Este un calcul cel puþin bizar, în opinia mea.
## Vã mulþumesc.
Dau cuvântul domnului deputat Doru Dumitru Palade. Va urma doamna Mona Muscã.
rãspunsului P.S.D.-ului la criticile adresate de Partidul Democrat Ñ, la anul sã porneascã din nou cu o finanþare normalã, aºa cum ne-am luat angajamentul faþã de Uniunea Europeanã.
De asemenea, domeniul cercetãrii tehnologice sã nu mai fie sufocat de Departamentul educaþiei, de Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii. Doamna ministru Andronescu are o mare dragoste, dar numai pentru cercetarea universitarã de catedrã, de care nu cred eu cã se poate lega prea mult dezvoltarea economicã a þãrii.
De asemenea, dimensionarea strictã a birocraþiei, care sufocã în prezent derularea Programului de cercetaredezvoltare din Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii. Vã mulþumesc.
Mi-am intitulat declaraþia ”Cercetarea ºtiinþificã din România moare încet, dar sigur, pe un drum pavat cu cele mai bune intenþiiÒ.
Citind atât Cartea neagrã, elaboratã de colegii de la Partidul Democrat, cât ºi rãspunsul Guvernului, n-am putut sã nu remarc câteva aspecte importante. Trei pagini s-au consacrat acestui capitol de critici ale Partidului Democrat, dar mã întreb Ñ ºi sper cã ceva a învãþat Partidul Democrat din guvernarea Õ97Ð2000 Ñ cine a prãbuºit finanþarea de la buget, de la 0,55, în Õ96, la 0,11 în Õ98? Cine dorea sã încredinþeze programele naþionale de cercetare unor O.N.G.-uri paralele cu domeniul? Cine a desfiinþat Ministerul Cercetãrii ºi Tehnologiei? Cine a deturnat spiritul Strategiei de aderare la Uniunea Europeanã, de la Snagov, care s-a regãsit în dosarul nr. 17, negociat?
Pe de altã parte, trebuie sã remarc cã, la trei pagini fãcute de Partidul Democrat, Partidul Social Democrat (fostul P.D.S.R. din campania electoralã) rãspunde cu 30 de pagini pentru cercetare. Mai aerisit, este adevãrat, dar totuºi la un volum care te face sã gândeºti la importanþa cel puþin virtualã datã de actualul Cabinet domeniului cercetãrii ºtiinþifice.
Este adevãrat cã actualul Cabinet porneºte de la principiul cã ”a promite este nobilÒ. ªi în campania electoralã din anul 2000 Ñ mã refer la o cuvântare a premierului Adrian Nãstase, la ”Ziua CercetãtoruluiÒ, din 19 noiembrie 2000 Ñ în care, sigur, s-au fãcut o serie de promisiuni, în parte nu pot sã spun cã nu au fost realizate, chiar dacã unele pe jumãtate, dar totuºi prãbuºirea din anii 2002 ºi 2003 a finanþãrii cercetãrii aratã cã acest domeniu este dat complet uitãrii ºi nu mai este condamnat la o moarte lentã.
Nu vreau sã insist asupra acestui lucru.
Insist ºi asupra faptului cã preºedintele Iliescu, care în perioada Õ92ÐÕ96 a fost un puternic susþinãtor al acestui domeniu, practic, l-a uitat, n-a mai avut nici un fel de întâlnire cu factorii de decizie din domeniu, nu mai vorbesc, cu partenerii sociali, iar experienþa pe care o am în acest domeniu mã determinã sã trag totuºi un minimum de concluzii cu ce s-ar mai putea face în prezent. Ar trebui ca la prima rectificare de buget sã se aloce cei 600 de miliarde de lei ceruþi de subsemnatul la discutarea bugetului, ºi prin asta ar putea fi salvate programele lansate chiar de actualul Cabinet, care în momentul de faþã sunt mai mult formale, ºi atunci aceasta ar permite ca din anul 2004, aºa cum se aratã de fapt în rãspunsul Guvernului în Carta albã Ñ sau cum sã-i spunem
Vã mulþumesc.
O invit la microfon pe doamna deputat Mona Muscã. Va urma domnul Adrian Ionel.
Zilele trecute a avut loc la Braºov primul Congres European ”Hepatitele virale Ñ o problemã de sãnãtate publicã în Europa lãrgitãÒ, organizat de cãtre douã prestigioase organizaþii neguvernamentale: SANO-HEP România ºi HES Franþa. Deºi s-a bucurat de participarea a peste 200 de invitaþi, din cinci þãri europene, iar tema propusã este una de importanþã maximã pentru România, au lipsit de la dezbateri, deºi au fost invitaþi, chiar cei care deþin autoritatea în domeniu: reprezentanþii Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei ºi ai Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate.
Tema discuþiilor s-a axat în principal pe gravitatea situaþiei ºi complexitatea problemelor cu care se confruntã bolnavii de hepatitã viralã B ºi C. În numãr de peste 2 milioane, peste 10% din populaþia României, aceºtia trebuie sã facã faþã unui efort uriaº pentru a învinge nu numai boala, cât mai ales birocraþia stufoasã ºi un sistem cu multe deficienþe de funcþionare. România ocupã, în acest fel, un loc ”fruntaºÒ în ceea ce priveºte numãrul bolnavilor contaminaþi, în timp ce în Franþa doar 1,46% din locuitori sunt afectaþi de acest virus, iar în Elveþia 0,6%!
Problemele cu care se confruntã bolnavii cu aceste grave afecþiuni pornesc încã de la diagnosticarea bolii ºi continuã cu o întreagã reþea birocraticã decizionalã, ce poate culmina cu refuzarea tratamentului gratuit la care aceºtia au dreptul. În sistem sunt implicaþi medicul de familie, specialistul, C.J.A.S., ministerul de resort ºi C.N.A.S.
Cu toate acestea, lipseºte un program coerent, la nivel naþional, care sã vinã în ajutorul bolnavilor de hepatitã viralã B ºi C; existã mari lacune în colaborarea dintre bolnavi ºi factorii decizionali la nivel administrativ ºi politic. Numai la Spitalul Fundeni, în anul 2002, lista de aºteptare pentru transplant de ficat numãrã 110 pacienþi, în timp ce numãrul donatorilor este extrem de mic, nemaivorbind de prevenþie, care aproape nu existã.
În þãrile Uniunii Europene astfel de bolnavi beneficiazã de un acces facil la tratament, de programe pentru scoaterea din izolare, întruniri, dezbateri etc., de o relaþie mult mai apropiatã medicÐpacient ºi chiar de linii telefonice gratuite pentru toþi cei care doresc sã primeascã lãmuriri privind afecþiunea lor. În contextul celor arãtate mai sus, Partidul Naþional Liberal cere cu insistenþã Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei luarea de urgenþã a urmãtorilor mãsuri:
1. structurarea unui program naþional de sãnãtate complet în domeniul prevenþiei, depistãrii, tratãrii ºi urmãririi posttratament a bolnavilor infectaþi cu virusul hepatitei B ºi C;
2. crearea unui sistem de acces la tratament al bolnavilor de hepatita viralã B ºi C;
3. îmbunãtãþirea accesului la tratament ºi în special pentru obþinerea gratuitãþilor;
4. iniþierea unor programe privind scoaterea din izolare a acestor bolnavi, prin organizarea de dezbateri ºi întâlniri între medici, autoritãþi ºi asociaþiile de pacienþi;
· other · respins
182 de discursuri
## Vã mulþumesc ºi eu.
Invit la microfon pe domnul deputat Adrian Ionel. Va urma domnul deputat Dumitru Bãlãeþ.
Domnul deputat Andrei Chiliman a depus la secretariat declaraþia politicã.
## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Aderarea la Uniunea Europeanã reprezintã obiectivul de interes naþional al þãrii noastre, aºa cum este el stipulat în Programul economic de preaderare a României.
Elementul cel mai important al aderãrii la Uniunea Europeanã nu este reprezentat numai de faptul cã trebuie sã adoptãm ºi sã aderãm la o serie de reguli stricte de politicã economicã, dar ºi de faptul cã politicile noastre sociale vor trebui concepute în cadrul stabilit de aceste reguli. Acest lucru va reprezenta o schimbare radicalã a filosofiei de guvernare în marea majoritate a statelor, dacã nu cumva pentru toate statele implicate.
Integrarea în Uniunea Europeanã este o opþiune strategicã pentru România. Ea ar oferi cadrul în care sã suportãm impactul globalizãrii cu riscuri mai reduse ºi cu beneficii amplificate.
Prin dimensiunea ºi puterea sa economicã, Uniunea Europeanã reprezintã un vehicul mult mai adecvat globalizãrii decât existenþa de sine stãtãtoare a unui sistem economic de nivel naþional. Din punct de vedere politic, integrarea europeanã ar asigura o valorizare pozitivã a cadrului democratic existent ºi ar permite menþinerea, fãrã obiecþii pertinente, a acelor elemente de identitate
naþionalã care ºi-au dovedit viabilitatea ºi în cazul celorlalte state membre ale Uniunii Europene. Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc ºi eu.
Dau cuvântul domnului Dumitru Bãlãeþ. Va urma domnul Dumitru Chiriþã.
Domnul Eugen Nicolãescu va depune declaraþia la secretariat.
Dumitru Bãlãeþ
#58366Domnule preºedinte,
## Domnilor deputaþi,
Am în faþã Hotãrârea de Guvern nr. 468 din 18 aprilie 2003, hotãrâre uluitoare prin caracterul ei absurd ºi neavenit. Ea se referã la mutarea proiectatei Catedrale a Mântuirii Neamului dintr-un teren acordat anterior de acelaºi Guvern al domnului Nãstase, pe Bulevardul Unirii, lângã noua clãdire a Bibliotecii Naþionale, ºi ea confiscatã de Guvern, (H.G. nr. 1219/2001, publicatã în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 784 din 11 decembrie 2001). Noua mutare se face într-un teren situat pe Calea ªerban Vodã, în Parcul Carol, exact pe locul blestemat pe toate drumurile al Monumentului funerar al ”Eroilor comuniºtiÒ.
De când un monument funerar a devenit ”imobilÒ Ñ (”imobilul din Parcul CarolÒ, cum este denumit în textul Hotãrârii de Guvern) Ñ este greu de precizat. Probabil cã semnatarul ºi contrasemnatarii hotãrârii respective nici n-au citit textul, pentru a-ºi putea da seama de caracterul grotesc al situaþiei în care s-au pus.
Tot grotescã este ºi afirmaþia din aceeaºi hotãrâre, cã monumentul respectiv ar fi ”dezafectatÒ. Dezafectat, de ce? De osemintele care erau în acel ”imobilÒ? Mã rog, ãsta-i limbajul guvernanþilor noºtri! Cãci, în realitate, monumentul funerar respectiv este intact ºi nevãtãmat, cu cinci coloane îmbrãcate în marmurã, care se unesc la o înãlþime de 41 de metri.
Ce reprezintã unirea coloanelor respective? Cercetãrile aratã cã arhitecþii artiºti care le-au conceput au pus în ele elemente simbolice ascunse la vremea respectivã, sau cunoscute de cãtre anumite personalitãþi, care depãºeau cu mult cenzura epocii, ºi anume, unitatea celor cinci provincii româneºti: Muntenia, Moldova, Transilvania, Basarabia ºi Bucovina. Nici aºezarea pe înãlþimea de 41 de metri a unirii coloanelor nu este lipsitã de semnificaþii simbolice, cãci cifra 41 reprezintã momentul conceperii monumentului respectiv Ñ 1959, în raport cu acela al unificãrii provinciilor româneºti într-un singur stat naþional Ñ 1918.
Aceste constatãri au permis profesorului Radu Ciuceanu, coleg al nostru în Parlament, poate cel mai mare cercetãtor pe care-l avem în istoria totalitarismului în România, sã vadã ºi reversul medaliei, ºi anume: posibilitatea readaptãrii simbolice a monumentului respectiv, pãstrându-i semnificaþia funerarã, la lupta dusã de poporul român împotriva totalitarismului, ale cãrui victime au fost mult mai mari în provinciile subjugate temporar: Basarabia, Bucovina, Transilvania.
Vã mulþumesc.
Dau cuvântul domnului Dumitru Chiriþã. Va urma domnul Costache Mircea.
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
În urmã cu 13 ani, dupã cãderea regimului comunist, am crezut cã românii vor scãpa de unul dintre sporturile naþionale la care erau obligaþi sã participe, ºi anume statul la coadã, în special pentru procurarea alimentelor de bazã: lapte, carne ºi alte produse alimentare.
Totodatã, am crezut cã dacã România va scãpa de rãposatul, vom avea acces cu uºurinþã la bunuri ºi servicii, precum ºi la propriile resurse financiare. Însã, din pãcate, stafia dictatorului revine în forþã în zona sistemului bancar, prin politicile Bãncii Naþionale ºi ale bãncilor comerciale, care au reuºit sã readucã în actualitate statul la coadã, pentru ca românii sã poatã avea acces la propriile resurse financiare.
În acelaºi timp, Banca Naþionalã a încurajat sistemul bancar, pentru ca plãþile între diversele persoane sã se realizeze la intervale mari de timp, aducând mari prejudicii acestora ºi favorizând bãncile comerciale. Pentru cã sistemul bancar nu a dezvoltat infrastructura necesarã care sã permitã accesul cu uºurinþã al cetãþeanului la propriile resurse financiare ºi pentru cã cetãþeanul nu poate plãti cu cardul bancar pentru bunurile ºi serviciile achiziþionate, prin introducerea sistemului de plãþi prin carduri populaþia României a fost prejudiciatã încã o datã.
Ca urmare a existenþei acestei situaþii, consider cã Parlamentul României, prin comisiile de specialitate, trebuie sã intervinã pentru a analiza activitatea conducerii Bãncii Naþionale, având în vedere faptul cã nu a luat mãsurile ce se impuneau în aceste cazuri ºi a adus mari prejudicii intereselor persoanelor fizice ºi juridice care folosesc sistemul bancar.
În acelaºi timp, solicit Ministerului Finanþelor sã propunã pentru adoptare cadrul legislativ ºi instituþional care sã conducã la efectuarea plãþilor ºi a încasãrilor în timp real, inclusiv în relaþia cu bugetul de stat ºi bugetele locale, precum ºi pentru ca toate unitãþile economice, asociaþiile familiale, respectiv persoanele fizice autorizate sã fie obligate sã facã încasãri prin intermediul cardurilor bancare.
În opinia mea, aceste mãsuri minimale nu fac decât sã introducã starea de normalitate în relaþia dintre autoritãþile publice ºi cetãþean, respectiv între clienþi ºi sistemul bancar. Aceste mãsuri propuse vin în întâmpinarea dorinþei de a armoniza sistemul de plãþi ºi încasãri din România cu cel din Uniunea Europeanã.
Vã mulþumesc ºi eu.
Dau cuvântul domnului Costache Mircea. Va urma domnul Aurel Gubandru.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,
Nu puteam sã nu remarc în aceste zile materializarea unor intenþii mai vechi ale Executivului, de a declanºa noua daciadã împotriva corupþiei în România.
Daciada anticorupþie, o nouã campanie de manipulare ºi intoxicare a opiniei publice, marca NãstaseÐDâncu.
Logic, dacã au ajuns dumnealor la concluzia cã trebuie declanºatã o luptã împotriva corupþiei, înseamnã cã aceasta existã. De ce existã, de cine a fost iniþiatã ºi consolidatã? ªtiu dumnealor. ªtiu atât de bine cine a îngrãºat-o, cine a pãstorit-o, cine a ocrotit-o, încât îºi pot dovedi în continuare abilitatea în a mima opþiunea anticorupþie ºi în a semãna confuzie în rândul cetãþenilor buimãciþi de prodigioasa imaginaþie ºi de tupeul fãrã margine al promotorilor societãþii multilateral subdezvoltate ºi ai statului de tip mafiot.
S-a ajuns cu ridicolul pânã acolo cã unii îºi dau demisia de pe unde n-au trecut niciodatã, adicã din Parlament. Fãuritorii societãþii medievale au îndrãzneala sã joace în faþa unei populaþii îngenuncheate definitiv de injustiþii, inechitãþi, de mizerie ºi sãrãcie opera bufã a luptei hoþilor cu hoþia. În cele mai stupefiante afirmaþii fãcute în ultima vreme fãcute de ºeful Executivului, între aceste afirmaþii, decodificate cu acribie ºi cu suport ºtiinþific de reputatul psiholog Florin Tudose, se aflã ºi o remarcã la care am sã mã opresc pentru a-mi exprima consternarea.
Spune domnul Adrian Nãstase cã pentru expansiunea apoteoticã a fenomenului corupþiei în România de vinã ar fi nici mai mult, nici mai puþin decât întreaga clasã politicã. Mai avea puþin ºi spunea ”întregul popor românÒ, adicã ºi sãrmanul þãran care trage coasa pe dealuri ºi cel care paºte turmele, adicã întreaga societate româneascã este de vinã, pentru cã vreo câþiva îmbuibaþi, dereglaþi, oameni fãrã tatã, fãrã mamã, fãrã þarã, fãrã religie ºi fãrã Dumnezeu, nu-ºi cunosc simþul mãsurii ºi nu mai ºtiu în ce þarã trãiesc, pe cine slujesc ºi din banii cui li se asigurã huzurul.
Dacã întreaga clasã politicã este vinovatã pentru fenomenul corupþiei, l-aº întreba pe domnul Adrian Nãstase dacã un deputat din Parlamentul României face ºi el parte din clasa politicã? ªi dacã face parte din clasa politicã, înseamnã cã face parte ºi subsemnatul, Mircea Costache, care depune pe adresa dumnealui Ñ verbal, de data aceasta Ñ declaraþia sa de avere: ”n-amÒ.
Vã mulþumesc.
Dau cuvântul domnului deputat Aurel Gubandru. Va urma domnul Damian Brudaºca.
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
La 11 mai 2003, în comuna Nãieni, judeþul Buzãu, se vor organiza alegeri pentru funcþia de primar al acestei localitãþi. N-au trecut decât 6 luni de la decesul celui care a fost Alexandru Mihai Ñ Fie-i þãrâna uºoarã! Ð, primarul Nãieniului între 1990 ºi 2002, un om cu totul ºi cu totul excepþional, care, dacã ar fi trãit, nu ar fi avut niciodatã un adversar capabil sã îi ia locul în fotoliul de fruntaº al obºtii, cã, iatã, se gãsesc acum destui politicieni care vin sã murdãreascã imaginea sa, fãcându-l sã se învârtã în mormânt, auzind atâtea aberaþii spuse la adresa sa.
Lupta politicã este durã, mai ales când este vorba de alegerile pentru funcþia de primar. Partidele îºi canalizeazã eforturile pentru a o câºtiga, dar folosirea în aceastã luptã a mijloacelor neloiale, sã te foloseºti de neîmplinirile celui care nu mai poate sã se apere este de-a dreptul imoral.
Atacurile la adresa fostului primar ºi a familiei sale trebuie sã înceteze, mult râvnita funcþie nu va fi ocupatã decât pentru un an, aºa încât, vã rog, stimaþi colegi din alte partide, ca mãcar acum, când mai e puþin pânã la 11 mai sau poate la 18 mai, dacã va fi nevoie de un al doilea tur de scrutin, sã vã comportaþi decent.
Disputa electoralã poate fi câºtigatã ºi prin mijloace corecte, prin mijloace oneste, ºi eu cred cã acum, la 14 ani de la Revoluþie, putem sã spunem cã ne-am maturizat din punct de vedere politic.
Nãieniul Buzãului a devenit un fel de Mecca pentru politicienii români care, iatã, se trezesc în perioada sãrbãtorilor pascale sã le vorbeascã alegãtorilor despre Legea fondului funciar, despre fonduri atrase spre localitate, despre mult lapte ºi miere care vor curge în cazul în care candidatul lor va câºtiga alegerile. Promisiuni care, desigur, de cele mai multe ori, rãmân deºarte, iar þãranul din deal, neobiºnuit cu un asemenea gen de campanie, va rãmâne în aºteptarea altui moment electoral, când promisiunile nu vor înceta sã aparã.
În mod cert, el îºi doreºte un om de-al lor, un om cu faþa arsã de soare, un om care simte mirosul pãmântului ºi al palmelor murdare, unul care sã fie alãturi de ei, sã le înþeleagã pãsurile ºi micile lor probleme cotidiene. Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc ºi eu.
Dau cuvântul domnului deputat Damian Brudaºca ºi va urma ultimul vorbitor, domnul deputat Ionel Marineci.
Domnule preºedinte,
Mi-am intitulat declaraþia politicã de astãzi ”Iliescu face victime printre ziariºtiÒ.
În ciuda unui aparent progres înregistrat în România pentru asigurarea unei prese independente, atât din punct de vedere legal, cât ºi practic, existã evidenþe clare în ceea ce priveºte situaþia jurnaliºtilor cu opinii critice la adresa puterii, ajungându-se chiar la retragerea creditãrilor la diferite instituþii publice sau la închisoare pentru acei jurnaliºti care au scris articole considerate defãimãtoare la adresa reprezentanþilor actualei puteri.
O rezoluþie a Consiliului Europei din 1993 sugera României unele modificãri urgente care trebuie aduse Codului penal, în sensul limitãrii sau chiar al excluderii amestecului politicului în libertatea de expresie.
Constituþia României, adoptatã în 1991, garanteazã libertatea de expresie, liberul acces la informaþii, precum ºi autonomia presei, dar în Codul penal din 1996 erau prevãzute o serie de pedepse ce restricþionau libertatea presei. În 1998, patru jurnaliºti au fost condamnaþi la 3 ani de închisoare pentru calomnie. Cea mai mare parte a presei este privatã, dar ea reflectã în mod curent opiniile politice ale patronilor. Presa publicã, inclusiv cea audiovizualã, este influenþatã politic deoarece agenþiile de presã ºi, adesea, colectivele redacþionale sunt controlate ºi terorizate frecvent de Palatul Victoria ºi adeseori de Cotroceni.
Jurnaliºtii din întreaga lume au sãrbãtorit sâmbãtã 3 mai, ziua mondialã a libertãþii presei. La acea datã, în 1991, în cadrul Conferinþei UNESCO din Namibia a fost adoptatã Declaraþia de la Windhoek, manifest al jurnaliºtilor care socoteau cenzura o gravã încãlcare a drepturilor omului ºi prin care s-a cerut tuturor þãrilor sã ofere garanþii constituþionale pentru libertatea presei
Dar în România nu este cazul. În ciuda unei documentãri serioase ºi exacte, un ziarist clujean, pe nume Mihai Bacalu, a fost de curând concediat de la un cotidian cu pretenþii, cum este ”Evenimentul ZileiÒ, pe motiv cã a scris un articol care i-a deranjat pe reprezentanþii puterii. Respectivul articol se referea la vizita pe care preºedintele României Ion Iliescu, premierul Adrian Nãstase, precum ºi numeroºi miniºtri, secretari ºi subsecretari de stat, prefecþi ºi preºedinþi de consilii judeþene, toþi din P.S.D., au efectuat-o la Cluj-Napoca în perioada 18-19 ianuarie 2003, cu ocazia unei instruiri politice de partid. Pentru distragerea atenþiei opiniei publice de la adevãratul scop al acestei reuniuni politice s-a pretins organizarea conferinþei ”Dezvoltarea capacitãþii administrative, obiectiv central al României în procesul de integrare europeanãÒ, respectiv sãrbãtorirea, la 19 ianuarie, a 84 de ani de la instalarea primei administraþii româneºti din capitala Ardealului. Problema nu a fost ridicatã de organizarea conferinþei, ci de achitarea notei de platã a festinului ce a urmat. Aceasta s-a ridicat la 143 de milioane de lei. La un moment dat, nimeni din conducerea localã a filialei P.S.D. nu voia sã o plãteascã.
Vã mulþumesc ºi eu. Ultimul vorbitor, domnul deputat Ionel Marineci.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Declaraþia mea politicã de astãzi am intitulat-o cu expresia cu care Bruxellesul ne-a primit sâmbãtã, 3 mai, ºi anume: ”Bine aþi venit, vecini!Ò
Aºa am fost primiþi, eu ºi un grup de cetãþeni români din judeþul Teleorman, sâmbãtã, 3 mai 2003, de Bruxelles, una din capitalele instituþiilor europene. La 9 mai 1950, Robert Schuman lansa proiectul integrãrii europene. De atunci Europa a cunoscut un drum lung. Ziua porþilor deschise a instituþiilor europene este dedicatã extinderii istorice a Uniunii Europene, precum ºi viitorului sãu.
”Bine aþi venit, vecini!Ò este adresat nouã, vecini ai instituþiilor europene din Belgia, dar ºi vecinilor uniunii ce sunt aproape de a deveni membri deplini ai Uniunii Europene.
De ce am spus cã este adresat nouã, vecini ai instituþiei europene? Pentru cã judeþul Teleorman, mai precis consiliul judeþean, este singurul judeþ din România, singurul consiliul judeþean care ºi-a deschis un birou de reprezentare regionalã la Bruxelles. De ce Bruxelles? Pentru cã Bruxellesul reuneºte majoritatea instituþiilor Ñ comisie, comitetul regiunilor, parlament. Pentru cã aici îºi au sediul 280 de birouri de reprezentare regionalã din toatã Europa, cu excepþia României Ñ de acum nu mai este excepþie Ñ ºi a Bulgariei, pentru cã se aflã aproape de Strasbourg, sediul Consiliului Europei ºi al C.P.R.R.-ului, pentru cã reprezintã nucleul sferei de interes politic la nivelul întregii Uniuni Europene.
Cu ce scop a fost creat acest birou de reprezentare regionalã? Sã rãspundã necesitãþilor ºi specificului de cooperare internaþionalã ale autoritãþilor locale din judeþul Teleorman, sã producã un flux direct ºi continuu de informaþie, sã creeze oportunitãþi efective de colaborare, sã faciliteze ºi sã profesionalizeze accesul la fondurile comunitare, sã contribuie la însuºirea aquis-ului comunitar ºi a bunelor practici europene, în perspectiva aderãrii României la Uniunea Europeanã.
Vreau, cu acest prilej, sã transmit mulþumiri sincere pentru sprijinul acordat de primul-ministru, domnul Adrian Nãstase, în demersul întreprins de autoritãþile locale din judeþul Teleorman. Apreciez, de asemenea, participarea reprezentanþei diplomatice, în special a domnului nou ambasador Jinga, ºi vreau sã cred în reuºita acestei acþiuni. Standul organizat de judeþul Teleorman în cadrul Comitetului Regiunilor, manifestãrile cultural artistice derulate pe parcursul zilei de grupurile folclorice din Teleorman ºi seara cu specific teleormãnean au fost manifestãri la care au participat, pe lângã românii deplasaþi special acolo din Teleorman, ºi mulþi oaspeþi strãini ºi cred cã sunt un început care deschide perspectivele unei integrãri eficiente în lumea europeanã. A fost o zi minunatã Ñ 3 mai 2003. Mersi, Bruxelles!
## **Domnul Corneliu Ciontu:**
Vã mulþumesc ºi eu.
Vã mulþumesc ºi dumneavoastrã ºi vã urez o zi deosebit de interesantã ºi de bunã.
Cercetarea ºtiinþificã din România moare încet dar sigur, pe un drum pavat cu cele mai bune intenþiiÒ... aºa am hotãrât sã-mi intitulez declaraþia politicã din aceastã ºedinþã, având în faþã douã documente ale unor partide parlamentare, o Carte neagrã, elaboratã de colegii de la P.D., ºi rãspunsul mult mai voluminos al partidului de guvernãmânt privind acest domeniu, de o importanþã deosebitã în þãrile care doresc în mod real o dezvoltare economicã.
Cu totul obiectiv, doresc sã arãt cã ambele documente ating aproape toate punctele nevralgice ale domeniului cercetãrii ºtiinþifice din România, dar, din pãcate, din acþiunile întreprinse de autori, totul se rezumã la declaraþii tardive.
Dacã citim cele 3 pagini consacrate criticilor aduse de Partidul Democrat, ”realizãrilorÒ din domeniul cercetãrii ºtiinþifice obþinute de Partidul Social Democrat dupã anul 2001, în marea lor majoritate absolut justificate, toate contrapuse promisiunilor din campania electoralã 2000, nu poþi sã nu-þi pui mai multe întrebãri, dintre care:
Ñ Cine a prãbuºit finanþarea de la buget a cercetãrii, de la 0,55% din P.I.B. în 1996, la 0,11%, în 1998?
Ñ Cine dorea în 1997 sã încredinþeze programele naþionale de cercetare unor O,N,G,-uri, cu preocupãri cu totul paralele cu domeniul?
Ñ Cine a desfiinþat Ministerul Cercetãrii ºi Tehnologiei ºi l-a transformat într-o nesemnificativã agenþie?
Ñ Cine a deturnat spiritul Strategiei de aderare la Uniunea Europeanã în privinþa rolului pe care trebuie sã îl joace cercetarea ºtiinþificã în România ºi l-a modificat prin documentul de închidere provizorie a dosarului nr. 17, împingând mãsurile de reabilitare a domeniului din 2004 în 2007?
Rãspunsul este clar ºi elocvent Ñ guvernarea P.N.Þ.C.D., P.N.L., U.D.M.R. ºi... P.D.!!??
Dar, ca reprezentant al unui partid de opoziþie, trebuie sã mã refer la aspectele critice ale documentului elaborat de P.S.D., rãmânând la pãrerea cã Partidul Democrat a învãþat din greºelile guvernãrii 1997-2000. Citind materialele elaborate de Cabinetul Nãstase ºi P.S.D., constaþi imediat cã nu lipsesc programele minunate, lansate cu frenezie în campania electoralã, la un an de guvernare, la doi ani de guvernare, vor fi ºi la trei ani de guvernare, dar la capitolul realizãri, nici maºina de deturnare grosolanã a realitãþilor, patronatã de ministerul Dâncu ºi mass-media înregimentatã pe banii publici, nu poate pãcãli electoratul. Cred cã istoria contemporanã va consacra actualul Guvern prin promisiuni ºi mãrimea programelor elaborate, mult mai puþin prin realizãri, ºi asta dacã nu atingem cu nimic eticheta corupþiei, la care nu o sã mã refer astãzi.
În repetate rânduri am atenþionat Guvernul cã nu face nici un fel de reformã ºi cã singurele sale realizãri sunt cele cerute explicit de Fondul Monetar Internaþional ºi Uniunea Europeanã.
În aproape doi ani ºi jumãtate de când administreazã þara, Guvernul lui Adrian Nãstase se comportã ca ºi cum se aflã în campanie electoralã continuã ºi îngreuneazã situaþia economicã pe termen mediu ºi lung.
În aceastã perioadã nu s-au obþinut decât macrostabilizãri aparente, care nu au corespondenþã în transformarea structuralã a economiei, ceea ce înseamnã cã s-a optat pentru formã fãrã fond.
Puþini cetãþeni ºtiu cã o asemenea politicã iresponsabilã se va întoarce împotriva lor ºi le va îngreuna viaþa pentru mulþi ani de acum înainte.
Guvernul P.S.D. a preferat sã nu facã reforme reale, sã nu accelereze procesul de privatizare, sã acorde venituri fãrã muncã, sã nu creeze locuri de muncã prin utilizarea unor pârghii fiscale eficiente, sã nu reducã munca la negru.
Prin mãsuri populiste a amanetat viitorul poporului român, a anulat speranþa de creºtere economicã serioasã prin dezvoltarea sectorului serviciilor, a sectorului privat, format din întreprinderi mici ºi mijlocii, a sporirii numãrului locurilor de muncã, de creºtere realã a salariilor, a pensiilor, a asigurãrii unor servicii medicale de calitate. Este evident cã acest Guvern s-a fãcut cã face reformã ºi nu mai poate minþi la infinit, recentele declaraþii ale oficialilor din boardul FMI având rolul de a trezi la realitate un Guvern specialist în minciuni, în manipularea opiniei publice ºi poleirea rezultatelor catastrofale.
România merge într-o direcþie greºitã ºi trebuie sã se înþeleagã cã în acest fel ne îndepãrtãm de obiectivul integrãrii europene, aºa cum a menþionat de curând comisarul pentru integrare GŸnter Verheugen.
Nu se mai poate tolera propaganda stupidã, atitudinea de iraþionalitate, suficienþã ºi lipsitã de rãspundere faþã de destinele României.
Toate eforturile noastre, ajutate de cele ale oficialilor Fondului Monetar Internaþional, Bãncii Mondiale ºi Uniunii Europene, trebuie sã convingã autoritãþile cã România are nevoie realã de reformã structuralã, instituþionalã, de mentalitate.
Domnule preºedinte,
Stimaþi colegi,
Îmi face plãcere sã vã reîntâlnesc, dupã Sfintele Sãrbãtori ale Paºtelui!
Cu permisiunea dumneavoastrã, mã voi referi astãzi, pe scurt, la douã chestiuni legate de istorie. Prima vizeazã un eveniment major legat de fiinþa statului naþional, iar a doua, nu mai puþin importantã, marcheazã un moment al istoriei noastre recente.
Peste câteva zile se împlinesc 126 de ani de la proclamarea independenþei noastre naþionale. În plan politic, dobândirea independenþei României este opera unei generaþii de cãrturari ºi oameni politici care s-a format în ºcolile înalte ale Occidentului, mai ales ale Franþei, ºi care a cunoscut acolo valorile democraþiei ºi instituþiile fundamentale ale statului de drept. Este lucrarea acelei generaþii care, reîntoarsã apoi în þarã s-a angajat sã lupte pentru modernizarea societãþii româneºti, pentru unitatea ºi independenþa naþionalã a poporului român. Cãci, în mare parte, cei mai tineri din fruntea Revoluþiei de la 1848 au fost cei mai marcanþi oameni politici din epoca unirii ºi tot aceºtia au condus destinele României în anii luptei pentru cucerirea independenþei noastre naþionale. Ion C. Brãtianu, Mihail Kogãlniceanu ºi C. A. Rosetti sunt cele mai ilustre exemple.
Din punct de vedere militar, independenþa României, pânã la urmã impusã Porþii pe câmpul de luptã, s-a datorat poporului român care a luptat ºi s-a jertfit în bãtãliile de la Griviþa, Rahova ºi Plevna, de la Smârdan ºi Vidin.
În plan politic, independenþa României s-a datorat domnitorului Carol, care, o datã ajuns pe tronul României, s-a identificat cu aspiraþiile spre independenþã ale poporului român.
Cred cã sunt în asentimentul tuturor de a aduce, acum, un omagiu înaintaºilor noºtri, tuturor celor care s-au jertfit pentru pãstrarea fiinþei noastre naþionale.
Au trecut, iatã, 4 ani de la vizita istoricã în România a Suveranului Pontif Papa Ioan Paul al II-lea, care a avut loc între 7-9 mai 1999.
Consider cã momentul respectiv a fost unul al renaºterii spirituale, al regãsirii noastre, ca popor latin, printre cele mai vechi popoare ale Europei. Vizita Sanctitãþii Sale la Bucureºti a constituit prima vizitã a unui Suveran Pontif într-o þarã ortodoxã. Din aceastã cauzã, prezenþa în România a Înaltului Pãrinte a reprezentat un uriaº pas înainte pe drumul reconcilierii între catolicism ºi ortodoxism. Prezenþa Papei Ioan Paul al II-lea în România a adeverit faptul cã suntem creºtini din începuturi ºi cã trebuie sã fim uniþi, români ortodocºi, catolici ori greco-catolici.
Potrivit art. 56 alin. 10 din Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale, republicatã, cu modificãrile ulterioare, ”Se interzice subvenþionarea campaniei electorale a unui partid politic, alianþã politicã, alianþã electoralã sau candidat independent de cãtre o autoritate publicã, instituþie publicã, regie autonomã sau societate comercialã cu capital integral sau majoritar de statÒ. Iar Guvernul este autoritate publicã.
Art. 19 lit. a) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002 prevede faptul cã ”Fondul de rezervã bugetarã la dispoziþia Guvernului (...) se foloseºte pentru finanþarea unor acþiuni urgente sau neprevãzute apãrute în timpul exerciþiului bugetarÒ.
În 18 aprilie, Guvernul a emis Hotãrârea nr. 465 Ñ apãrutã în Monitorul Oficial în data de 25.04.2003, de Sfânta Vinere Mare Ñ prin care bugetul local al comunei Dridu, judeþul Ialomiþa, este suplimentat cu suma de 1,8 miliarde lei, din Fondul de rezervã bugetarã la dispoziþia Guvernului, în vederea reabilitãrii drumurilor locale.
Care este urgenþa? Urgenþa o reprezintã desfãºurarea, la data de 11 mai 2003, a alegerilor pentru funcþia de primar al comunei Dridu, domnul viceprimar Valentin Turiga, candidatul P.S.D. pentru funcþia de primar, devine nu omul care aduce ploaia, ci omul care aduce banii.
Cã, din iunie 2000, de când a fost ales Ñ ºi el ºi rãposatul primar P.S.D. Stere Ion Ñ domnul Turiga nu a fost în stare sã obþinã aceºti bani, nu face decât sã se punã în evidenþã mita electoralã practicatã de Guvernul Nãstase, modul ilegal ºi imoral în care, în dispreþul legii, Executivul subvenþioneazã din bugetul de stat campania electoralã a viceprimarului P.S.D. Valentin Turiga.
Faþã de aceste grave încãlcãri ale prevederilor legale vom sesiza Curtea de Conturi a României, pentru ca, potrivit atribuþiilor constituþionale ºi legale ce îi revin, sã constate ilegalitatea Hotãrârii de Guvern nr. 465/2003 ºi sã-l oblige pe domnul Nãstase Adrian, în solidar cu Octav Cozmâncã ºi Mihai Tãnãsescu, sã recupereze banii transferaþi de la bugetul de stat la bugetul comunei Dridu.
Voi sesiza, de asemenea, Corpul de control al primului-ministru, pentru a-i cere sã verifice modul în care Valentin Turiga a gestionat bugetul comunei Dridu.
Potrivit Institutului de Medicinã legalã ”Mina MinoviciÒ, unul dintre cei mai importanþi indicatori ai morþilor violente este cel al sinuciderilor. Ultimele date publicate pe site-ul I.M.L. aratã cã, în anul 2000, au fost înregistrate 3.967 de astfel de cazuri, creºterea fiind impresionantã faþã de anii precedenþi.
În timp ce media naþionalã a fost de 17,4 omucideri la suta de mii de locuitori pe an, recordul absolut a aparþinut Bucureºtiului ºi judeþului Ilfov: 515 oameni ºi-au pus capãt zilelor în 2000 în Capitalã. Calculând media anualã, rezultã cã în 2000 au avut loc 25 de sinucideri la suta de mii de locuitori.
Cifrele au fost publicate la timpul respectiv, dar rememorarea lor nu este deloc întâmplãtoare. Ceea ce le readuce în actualitate este acelaºi indice anual al sinuciderilor, aflat într-o creºtere îngrijorãtoare.
Miercuri 16 aprilie 2003 a fost înregistrat un record tragic absolut. Potrivit Biroului de presã al Poliþiei Capitalei, într-o singurã zi au avut loc ºase sinucideri! ”Punctele comuneÒ ale celor mai mulþi sunt efectele neuropsihice ºi statutul de pensionar. Aceastã cifrã ”neagrãÒ survine recentelor cazuri de la Bacãu ºi Mureº: douã persoane s-au sinucis pentru cã nu mai aveau bani de medicamente.
În ceea ce priveºte cazurile din Bucureºti, trebuie spus cã trei dintre sinucigaºi s-au aruncat de la balcon. Toþi erau pensionari, doi dintre ei suferind de afecþiuni neuropsihice.
Potrivit declaraþiilor doctorului Florin Tudose, ºeful Secþiei de psihiatrie a Spitalului Universitar Bucureºti: ”O cauzã a creºterii numãrului de sinucideri sau tentative de suicid este lipsa de medicamente antidepresive moderne. Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei a scos de pe lista de gratuitãþi cele mai bune antidepresive, iar pacienþii care au nevoie de ele nu ºi le pot permite cu bani din buzunarul lor. De cel puþin patru dintre persoanele care ºi-au luat viaþa ar putea fi responsabil chiar Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, care duce aceastã politicã proastã în privinþa tratamentului oamenilor bolnavi. În ultima vreme a crescut alarmant numãrul tentativelor de suicid, din cauza lipsei de medicamente. ªi la Clinica de Psihiatrie de la Spitalul Universitar Bucureºti, unde lucrez, am primit cel puþin doi pacienþi pe zi, cu tentative de suicidÒ. Ceea ce am citat este un fragment din declaraþia unui specialist în materie.
Dacã politicile economice ºi sociale promovate de Executiv ar avea eficienþa ºi eficacitatea care guverneazã economia subteranã ºi criminalitatea economicã, România ar ajunge în câþiva ani în rând cu þãrile dezvoltate ale lumii.
Inventivitatea în domeniul criminalitãþii economice, capacitatea acesteia de a se mula pe realitate, de a scãpa de mâna legii, este universal recunoscutã. Probabil acesta este motivul pentru care actualul Guvernul o pune în practicã.
Semnalele de alarmã cu care ne gratuleazã Banca Mondialã, F.M.I., Uniunea Europeanã, NATO, OECD ºi S.U.A. aratã cã ºansele noastre de aderare la structurile euroatlantice, de integrare în fluxurile de capitaluri internaþionale, de atragere a investiþiilor strãine directe vor fi compromise, o adevãratã apocalipsã pentru România, dacã corupþia, deja instituþionalizatã, nu va fi eradicatã.
Sentinþele date la unison de GŸnter Verheugen, Michael Guest, Jonathan Scheele ºi Obie Moore au confirmat oficial justeþea poziþiei adoptate de Corneliu Vadim Tudor ºi Partidul România Mare în problema corupþiei.
Arborând un dispreþ funciar, Executivul pune cu nonºalanþã în practicã zicala, ”Câinii latrã, ursul merge!Ò
Încercãrile preºedintelui, vicepreºedintelui ºi secretarului general al P.S.D. de a drege busuiocul sunt doar ”miºcãri de glezneÒ, pentru cã, pe 13 martie 2003, Secretariatul General al Guvernului a înaintat spre aprobare Parlamentului proiectul de Lege privind plafonul de îndatorare publicã internã a României pentru anul 2003.
Ieºit din mintea diabolicã a Ministerului Finanþelor Publice, tãmâiat de premier, care, semnând expunerea de motive, confirmã zicala conform cãreia ”Peºtele de la cap se împuteÒ, proiectul obligã populaþia sã contribuie la propria-i sãrãcie cu încã 49.000 miliarde lei. Fãrã nici o bazã legalã!
În fapt, încãlcând flagrant Legea finanþelor ºi Legea datoriei publice, prin douã articole, unul mai otrãvit decât celãlalt, Guvernul bagã hoþeºte mâna în buzunar contribuabilului, devenind subiect de drept penal!
Pentru finanþarea deficitului bugetar, în articol 1 al proiectului de lege, se stabileºte în primã instanþã plafonul de îndatorare publicã internã pe anul 2003: 34.643,8 miliarde lei. ªi, cu tupeu fariseic, ”Nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i puteÒ, decreteazã în partea a doua a articolului, ”nevinovatÒ, cã acest plafon se determinã(!?) ca diferenþã dintre stocul datoriei publice interne la finele anului 2003 ºi stocul datoriei publice interne la finele anului 2002!
Declaraþie politicã referitoare la lipsa de voinþã politicã a Cabinetului Nãstase în atacarea fenomenului corupþiei.
Aceastã declaraþie politicã este o revenire actualizatã ca urmare a ultimelor reacþii ale unor lideri P.S.D. la criticile deschise ale mai multor oficialitãþi strãine privind gravitatea fenomenului corupþiei în România. Acestor critici, ca ºi celor ale societãþii civile sau ale partidelor din opoziþie, li s-a rãspuns în bãtaie de joc ºi uneori chiar cu grosolãnie, lucru ce dovedeºte încã o datã cã Guvernul este departe de a lua în serios virusul corupþiei, care pare sã ameninþe viitorul euroatlantic al României. Un exemplu de reacþie pozitivã Ñ deºi ºi aceea tardivã Ñ la criticile occidentale privind atitudinea nepãsãtoare ºi secretomania oficialitãþilor chineze faþã de rãspândirea virusului SARS este recunoaºterea greºelii ºi cererea de scuze comunitãþii internaþionale de cãtre Guvernul comunist de la Beijing! Prin comparaþie, Guvernul României, cel care se pretinde democratic, care ºi-a asumat recent responsabilitatea pentru un proiect de lege privind asigurarea transparenþei în diverse domenii, rãspunde comunitãþii internaþionale în bãtaie de joc, în cel mai pur stil naþionalist-comunist de genul ”nu acceptãm amestecul în afacerile noastre interneÒ ºi, mai mult, refuzã recunoaºterea dimensiunilor flagelului Ñ vã reamintesc cã domnul premier i-a cerut Excelenþei sale, domnul Michael Guest, ambasador al Statelor Unite la Bucureºti, sã nu mai vorbeascã de corupþie fãrã sã-i numeascã pe corupþii care trebuie împuºcaþi! Ñ, ascunzând gunoiul corupþiei sub preº ºi fãcându-se cã nu-l mai vede.
Am atras atenþia în câteva rânduri ºi voi continua sã o fac pânã când Guvernul Nãstase va adopta într-adevãr o atitudine, nu europeanã, nici mãcar chinezã, dar mãcar una civilizatã ºi responsabilã în discutarea problemei
corupþiei din România. Corupþia nu este un subiect de ping-pong, în care câºtigã cine rãspunde mai repede ºi mai jignitor la criticile celuilalt: corupþia este un subiect apolitic care ne afecteazã pe toþi, de aceea, doar printr-un efort al societãþii civile împreunã cu clasa politicã se vor putea sparge obiceiurile bizantino-fanariote în administrarea treburilor statului, se poate progresa în direcþia reducerii fenomenului ºi a includerii în mentalitatea indivizilor a unei noi atitudini. Or, pentru aceasta este nevoie de douã lucruri: de voinþã politicã ºi buna-credinþã a partidului de guvernãmânt ºi de cooperare la nivelul întregii societãþi, mass-media trebuie lãsatã sã aibã o voce distinctã ºi puternicã pe frontul anticorupþie, departe de jocurile de interese, care par sã o influenþeze tot mai mult, pânã aproape de anihilare.
## **Domnul Paul Magheru:**
Intervenþie cu titlul: ”Tratamentul limbilor minoritareÒ În topul exigenþelor democraþiei europene, România se situeazã nu de puþine ori pe locuri codaºe. În domenii social-umane cum sunt: respectarea drepturilor minoritãþilor, tratamentul corect al culturilor ºi limbilor minoritare, România a fost arãtatã ca model. Ne face plãcere sã aducem un exemplu concret în favoarea acestei recunoaºteri europene ºi internaþionale.
Între 30 aprilie Ñ 2 mai 2003 a avut loc la Oradea faza finalã a Olimpiadei Naþionale de limbi slave (rusã, sârbã, slovacã), limbi materne. Cu câteva zile înainte, sub aceleaºi bune auspicii, avusese loc Olimpiada naþionalã de limbã maghiarã ca limbã maternã. Au participat peste 100 de elevi, din zone locuite de minoritãþile rusã (Brãila, Constanþa, Tulcea, Suceava), sârbã (CaraºSeverin, Timiº), slovacã (Arad, Bihor, Sãlaj). Elevii de etnie rusã, mai exact lipovenii care vorbesc limba rusã, pot participa ºi la Olimpiada naþionalã ºi internaþionalã de limba rusã, ca limbã modernã de circulaþie internaþionalã. Pe parcursul celor trei zile, pe diferite teme date, elevii aparþinând etniilor conlocuitoare au dat dovadã de o cunoaºtere exactã, nuanþatã, putem spune chiar rafinatã, a limbilor materne, dovadã concludentã cã limbile minoritare se bucurã în ºcolile româneºti de cea mai atentã ºi respectuoasã atenþie. S-au acordat cuvenitele premii, din partea Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, a Uniunilor minoritãþilor, a unor ambasade, parlamentarilor ºi a unor sponsori aparþinând minoritãþilor care doresc sã-ºi susþinã cultivarea limbii ºi culturii minoritare materne.
Încã din secolul al III-lea î.e.n., Quintus Ennius, pãrintele literaturii latine, fiindcã vorbea cele trei limbi ale þinuturilor italice de sud, greaca, latina ºi osca, spunea cã are trei inimi. Putem accepta cã un om are atâtea inimi câte limbi strãine cunoaºte. Minoritarii din România se gãsesc în situaþia fericitã de a avea prin naºtere douã limbi, limba mamei, maternã, ºi limba pãmântului, românã. Studiul limbilor strãine începe pentru un minoritar de la cele douã limbi în sus, de la limba maternã ºi limba oficialã a statului în care s-a nãscut. Cu cât cunoaºtem mai multe limbi strãine, cu atât ne multiplicãm ca oameni, ca fiinþe lingvistice ºi culturale.
Rog pe domnii secretari Leonãchescu ºi BorbŽly sã vinã la prezidiu.
Stimaþi colegi,
Daþi-ne voie sã deschidem a doua parte a ºedinþei de astãzi, cea destinatã dezbaterilor proiectelor de lege. Vã anunþ prezenþa: din totalul de 344 de deputaþi, ºi-au înregistrat prezenþa 291, 53 sunt absenþi, dintre care 48 participã la alte acþiuni parlamentare.
Asearã am ajuns cu dezbaterea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 91/2002 la dezbaterea pe articole a ordonanþei. Vã rog din nou sã urmãriþi proiectul de lege, ordonanþa ºi, în paralel, amendamentele din raportul comisiei.
La titlul ordonanþei nu s-au fãcut amendamente. Dacã aveþi dumneavoastrã?
Adoptat în unanimitate.
Preambulul art. I. Nu sunt obiecþiuni.
Votat în unanimitate.
Punctele 1, 2, 3 ºi 4 din art. I. Dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt.
## Votate în unanimitate.
La punctul 5, vã rog sã urmãriþi amendamentul 1. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 1?
Admis amendamentul 1 ºi se modificã punctul 5.
Punctele 6, 7 ºi 8 dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt. Votate în formularea Senatului.
La punctul 9 cu privire la art. 6, la alin. 1 nu sunt obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã?
Votat în formularea Senatului.
La alin. 2 urmãriþi amendamentul 2. Nu sunt obiecþiuni.
Este modificat alin. 2 de la art. 6.
Punctul 10 al art. I, urmãriþi amendamentul 3. Nu sunt obiecþiuni.
Este admis amendamentul.
La punctul 11 urmãriþi amendamentul 4. Poftiþi, domnule Brudaºca!
Domnule preºedinte,
Vã rog sã fiþi de acord, pentru caracterul unitar al exprimãrii, ca la art. 7[2] sã am urmãtoarea modificare redacþionalã. Având în vedere cã toate aceste enumerãri sunt articulate...
Staþi puþin, cã nu vã pot urmãri, art. 7[2] ?
Aþi spus cã este vorba de amendamentul 4, care merge pe pagina urmãtoare, pagina 5, ºi continuã pe 6, e acelaºi amendament, domnule preºedinte.
Deci 4..., la 7[2] alin. 2?
Da, da la capitolul I...
...eu am înþeles cã la art. 7 alin. 2.
Nu, capitolul I[1] , art. 7[2] urmãtoarea formulare...
Staþi puþin atunci sã terminãm cu punctul 4. La art. 7[1] sunt obiecþii? Nu sunt.
Adoptat în formularea propusã de comisie. La art. 7[2] .
Deci aici, domnule preºedinte, urmãtoarele modificãri: ”Sunt supuse evaluãrii de mediu planurile ºi programele din domeniile: amenajarea teritoriului ºi urbanism, utilizarea terenurilor, agricultura, silvicultura, pescuitul, transportul, telecomunicaþiile, turismul, energia, industria, inclusiv activitatea de extracþie...Ò pentru unitatea exprimãrii. ªi tot aici aº vrea sã atrag atenþia cã este vorba de efecte ”transfrontaliereÒ ºi nu efecte ”transfrontierãÒ pentru cã adjectivul trebuie, în conformitate cu gramatica limbii române, sã determine un subiect, care este ”efecteÒ, ºi ”transfrontierãÒ nu prea este adjectiv.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Stimate coleg, eu vã rog totuºi sã mai urmãriþi încã o datã, dumneavoastrã vreþi sã puneþi acordul între ”amenajarea teritoriului, utilizarea...Ò ºi pe urmã sã vã duceþi ”...agriculturaÒ, dar nu prea merge, ”...sunt supuse evaluãrii de mediu planurile ºi programele de mediu din domeniile...Ò Care domenii? Agriculturã, silviculturã, transport... ## **Domnul Damian Brudaºca**
_**:**_
Da, aºa cum am spus, este o enumerare...
Pãi, nu merge, domnule, ”amenajarea teritoriului...Ò acolo trebuie articulat.
Bine, faceþi cum vreþi dumneavoastrã.
Amenajarea, nu ºtiu, îmi pare rãu cã nu este... Poftiþi, domnule preºedinte!
Art. 7[3] , 7[4] , nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea iniþiatorului.
Punctul 12 urmãriþi amendamentul 5. Domnul deputat Damian Brudaºca.
Sã vedem dacã ºi de data asta traducerea din francezã primeazã asupra corectitudinii în limba românã. ”Solicitarea ºi obþinerea avizului de mediu sunt obligatorii,Ò nu ”în cazul în care,Ò ci ”în caz cã titularii în activitãþi urmeazã sã deruleze...Ò Asta este formularea mai corectã ºi aº vrea sã vã rog ca dupã ”dezafectareÒ sã eliminaþi virgula, pentru cã nu-ºi justificã absolut deloc prezenþa acolo, ºi în continuare ”...pentru proiecte de dezafectare aferente activitãþilor...Ò
Domnule preºedinte, Noi socotim cã este o enumerare gramaticalã corectã a domeniilor ºi, în consecinþã, ne menþinem punctul de vedere.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Corect ar fi fost ”amenajãrii teritoriuluiÒ, dacã vreþi, dar e bunã enumerarea...
Stimate coleg Brudaºca, se propune deci, ”...de mediu planurile ºi programele din urmãtoarele domenii:Ò ªi atunci merge. De acord?
Vot · Amânat
Dezbaterea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 15/1999 privind înfiinþarea Academiei Române de Aviaþie. (Amânarea votului final.)
Mai e ceva, domnule preºedinte, ”transfrontierãÒ sau ”transfrontalierãÒ?
Domnule ministru, spuneþi dumneavoastrã cum e corect cã e domeniul dumneavoastrã?
Stimate coleg, mã obligaþi la un dialog cu dumneavoastrã, dar nu sunt profesor de românã, în schimb am lucrat vreo 20 de ani în tehnicã legislativã. ”În caz cã...Ò, mai formulaþi aºa sonor de câteva ori cuvântul ºi vedeþi cã e mult mai uzitat în limbajul legislativ decât ”în cazul în care...Ò
Comisia?
Domnule preºedinte, renunþ.
Bun, a renunþat. Vã mulþumesc.
La amendamentul 5, pentru art. 8 la alin. 1, comisia nu a fãcut observaþii, dacã nu aveþi obiecþiuni, textul este votat.
Pentru alin. 2 ºi 3 urmãriþi amendamentul 5, dacã aveþi obiecþii la acesta? Nu.
Votat în unanimitate.
La alin. 4 textul rãmâne, nefiind obiecþii, în formularea iniþiatorului.
La alin. 5 urmãriþi amendamentul 5. Dacã aveþi obiecþii?
Votat amendamentul.
Alin. 6 rãmâne ca în formularea iniþiatorului.
La alin. 7 urmãriþi, de asemenea, amendamentul, dar aici v-aº ruga sã vã pronunþaþi, domnule deputat Leonãchescu, ”...instalaþiile noi ºi existenteÒ.
## **Domnul Ioan Jelev Ñ** _secretar de stat în Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului_ **:**
Noi susþinem cã este corectã aceastã formulare, am consultat ºi dicþionarul, se vorbeºte de ”poluare transfrontierãÒ ºi nu ”transfrontalierãÒ. Deci menþinem acest cuvânt. Transfrontalier vine din francezã, este singurul domeniu unde este folosit în aceastã formulã.
Evident cã este mai bunã formularea Senatului, pentru cã finalul adãugat vine în contradicþie cu subiectul. ”Instalaþiile noi ºi ”...se face conform reglementãrilor specifice în vigoareÒ, nu rezistã unei analize simple de gramaticã. Formularea Senatului este mult mai bunã.
Poftiþi, domnule!
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Vot · Amânat
Dezbaterea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 15/1999 privind înfiinþarea Academiei Române de Aviaþie. (Amânarea votului final.)
Domnule preºedinte, pe formularea gãsitã de comisia noastrã o putem amenda în sens constructiv în felul urmãtor: ”Antrenarea unor costuri excesive, conform reglementãrilor specifice în vigoare.Ò Asta este ºi se eliminã acest ”ºi se faceÒ care pur ºi simplu subliniazã o inutilitate de exprimare în româneºte. Pentru cã aici se leagã cu ”luarea în considerare a celor mai bune tehnici disponibile...Ò
## **Domnul Valer Dorneanu:**
E corect, domnule. Comisia? Da.
Vot · Amânat
Dezbaterea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 15/1999 privind înfiinþarea Academiei Române de Aviaþie. (Amânarea votului final.)
## Domnule preºedinte,
Pentru cã avem aici, într-o apropiere destul de mare, ”prevederileÒ ºi apoi ”privindÒ, eu vã propun o reformulare a acestui articol în sensul urmãtor: ”Transportul internaþional ºi tranzitul substanþelor ºi preparatelor chimice periculoase se realizeazã conform acordurilor ºi convenþiilor privind transportul internaþional al mãrfurilor periculoase la care România este parteÒ. În felul acesta, eliminãm aceastã redundanþã de exprimare ”prevederile privindÒ.
Personal apreciez cã textul comisiei este corect gramatical ºi are ºi, dacã vreþi, o rezonanþã plãcutã. Dar, înclin sã-i dau satisfacþie colegului meu ºi sã accept propunerea fãcutã, domnule preºedinte.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Vot · Amânat
Dezbaterea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 15/1999 privind înfiinþarea Academiei Române de Aviaþie. (Amânarea votului final.)
La art. 35 alin. 8.
Nu, nu! Staþi sã ajungem la alin. 8. Deci la amendamentul 18 dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat amendamentul, modificat alin. 5. Alin. 6 ºi 7, dacã aveþi obiecþiuni. Votate în unanimitate în formularea Senatului. La alin. 8, aveþi cuvântul, domnule Dobre!
Repet, stimaþi colegi, ”se realizeazã conform acordurilor ºi convenþiilor privind transporturile internaþionale ale mãrfurilorÒ. Este un text mai bun, dar întreb ºi comisia. Vã rog.
La alin. 8 se prevede: ”Pentru exportul speciilor de plante ºi animale din flora ºi fauna sãlbaticã este necesar acordul de mediu eliberat de autoritatea publicã centralã.Ò
Am fãcut un amendament, în sensul de a se abroga acest alineat, întrucât mi se pare excesiv sã creãm încã un mecanism de control al exporturilor. Atenþie! ”Al exporturilorÒ. Nu cred cã pentru a exporta fructe de pãdure trebuie neapãrat sã se batã drumul Bucureºtiului sã se mai ia o autorizaþie în plus faþã de, nu ºtiu, altele necesare. Cred cã este un exces de birocraþie ºi cred cã este important sã încurajãm exportul ºi sã limitãm aceste acte suplimentare.
Vã mulþumesc.
Domnule ministru, vã rog sã vã pronunþaþi cu privire la acest amendament.
La art. 35 alin. 8 punctul 46 din ordonanþã. Punctul 46 cu privire la art. 35 alin. 8, unde Senatul nu a fãcut obiecþii, dar a fãcut un amendament domnul deputat Dobre. L-aþi ascultat?
Da, da! Este clar.
Punctul nostru de vedere este de a menþine formula existentã, din urmãtorul motiv: existã convenþii internaþionale care stabilesc niºte obligaþii privind exportul unor specii de plante ºi animale din flora ºi fauna sãlbaticã, cum ar fi Convenþia de la Berna sau Convenþia privind prevenirea ºi controlul comerþului ilicit cu forme de florã ºi faunã sãlbaticã, în special periclitatã, inclusiv aici se înscriu aspectele legate de exportul de trofee de vânãtoare.
Deci noi ne menþinem punctul de vedere pentru a fi în continuare pãstratã aceastã formulare.
Domnul Dobre, pentru încã o intervenþie în susþinerea amendamentului dumneavoastrã de eliminare a textului.
Domnule preºedinte, fructele de pãdure nu sunt pe cale de dispariþie. Dacã-i vorba de trofee de vânãtoare, aici e o sensibilitate a Guvernului pe care o poþi înþelege doar!?
Domnule preºedinte Oltean.
## Domnule preºedinte,
Subscriem ºi noi punctului de vedere exprimat de reprezentantul Guvernului ºi solicitãm menþinerea raportului în forma în care comisia l-a întocmit.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Mulþumesc.
Fiind o propunere de eliminare, potrivit regulamentului, sunt obligat sã
Vot · approved
Dezbaterea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 15/1999 privind înfiinþarea Academiei Române de Aviaþie. (Amânarea votului final.)
Împotrivã? Majoritatea celor prezenþi.
Rãmâne textul alin. 8 în formularea Guvernului.
La punctul 47 dacã aveþi aveþi obiecþiuni? Nu.
Adoptat textul din ordonanþã, punct menþinut de Senat. Punctul 48 cu privire la art. 40 lit. a), b), c), d). Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.
Votate în formularea din ordonanþã.
Dupã lit. d) urmãriþi, vã rog, amendamentul 19, de la pagina18. Se propune adãugarea literelor e), f) ºi g). Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.
Admis amendamentul, se adaugã cele trei litere. Art. 49. Nu sunt obiecþiuni.
Votat în formularea din ordonanþã.
Art. 50. Urmãriþi amendamentul 20. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.
Admis amendamentul, se modificã textul. La art. 51 urmãriþi amendamentul 21. Admis amendamentul.
La art. 52 urmãriþi amendamentul 22. Admis amendamentul, modificat textul. La art. 53 nu sunt obiecþiuni. Aveþi dumneavoastrã la art. 53?
Eu avusesem la art. 51[2] .
La 51[2] , domnule preºedinte, vã rog sã-mi permiteþi...
Staþi puþin, cã eu trecusem de el ºi revin.
Art. 51[2] , art. 49[1] . ”Acordul ºi autorizaþia de mediuÒ (fãrã virgulã) ”pentru activitãþile miniere care utilizeazã substanþe periculoase în procesul de prelucrare ºi concentrare se emit de Guvern, la propunerea autoritãþii centrale...Ò ºi aºa mai departe, merge în rest textul formulat.
Deci se eliminã virgula dupã ”mediuÒ ºi dupã ”periculoaseÒ, pentru cã se face ºi inversiunea pe care am exprimat-o, având în vedere fluenþa exprimãrii în reformularea precizatã.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Deci aþi propus ºi eliminarea virgulei de dupã ”mediuÒ ºi a celei dupã ”periculoaseÒ? Da. Corect. Cã nu se pune virgulã înainte de predicat.
De acord, domnule Oltean? Da.
Stimaþi colegi,
Vot · Amânat
Dezbaterea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 15/1999 privind înfiinþarea Academiei Române de Aviaþie. (Amânarea votului final.)
## Domnule preºedinte,
V-aº ruga sã-mi permiteþi ca la poziþia 26 din raport, art. 65 lit. v), sã operãm urmãtoarea modificare de text. Ea a fost analizatã împreunã cu autoritatea centralã pentru protecþia mediului ºi apreciem cã este o intervenþie absolut necesarã.
Textul pe care-l propunem spre aprobare ar avea urmãtoarea reformulare, la lit. v): ”La realizarea activitãþilor de elaborare ºi implementare a politicilor, strategiilor ºi reglementãrilor de protecþie a mediului, autoritatea publicã centralã pentru protecþia mediului este sprijinitã de cãtre Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului, aflatã în subordinea sa.Ò
Am apreciat cã aceastã activitate extrem de importantã trebuie sã fie în primul rând urmãritã ºi prestatã de cãtre autoritatea centralã pentru protecþia mediului, care, evident, sã fie sprijinitã de cãtre Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului. Aºa cum este în raport, aceastã activitate extrem de importantã este lãsatã numai sub autoritatea agenþiei ºi mi se pare cã este un atribut mult prea mare pentru a fi trecut de sub competenþele Ministerului Mediului, sub autoritatea agenþiei.
De aceea, socotim cã se impune aceastã modificare ºi v-aº ruga sã fiþi de acord ºi sã o votaþi.
## Domnule preºedinte,
Ca sã-i fur o idee domnului Leonãchescu, dar mai ales sã i-o transmit direct, fãrã sã mai meargã acolo _(se referã la tribunã),_ ca sã pierdem timpul, încercaþi sã introduceþi verbul despre care e vorba pentru o formulare unitarã. Uitaþi-vã, toate celelalte litere încep cu...
Da. Domnule preºedinte, este adevãrat cã nu existã un acord între alineat ºi litera aceasta. Îngãduiþi-mi sã revãd textul ºi sã-l acord, sã nu fie...
Stimaþi colegi, dacã sunteþi de acord cu reformularea textului în modalitatea propusã de domnul preºedinte, cu precizarea cã va trece în faþã verbul.
Cine este pentru?
A! Poftiþi! Vã rog, domnule deputat!
Nu ”la realizareaÒ, ci ”pentru realizareaÒ sau ”în realizareaÒ.
Ceea ce eu vã rog este ca, în principiu, sã fiþi de acord cu propunerea pe care am fãcut-o, rãmânând ca împreunã cu distinsul profesor sã gãsim formularea care sã rãspundã ºi gramatical cât mai bine noilor cerinþe de exprimare corectã.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Da. Mulþumesc.
Dacã sunteþi de acord cu aceastã formulare a textului, cu ameliorarea ei?
Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Dupã punctul 63, comisia propune un amendament nou, 27. Dacã aveþi obiecþiuni la acesta?
Admis amendamentul, se introduce art. 63[1] .
Urmãriþi vã rog amendamentul 27 de la pagina 25. La punctele 64, 65, 66, dacã aveþi obiecþiuni? Admis în formularea din ordonanþã.
Punctele 67, 68 ºi 69, nefiind obiecþii, rãmân textele din ordonanþã.
Aveþi obiecþiuni? Nu.
Votat în formularea iniþiatorului.
Dupã punctul 70, urmãriþi amendamentul 28. Admis amendamentul, se introduce noul text.
Punctul 71, 72, 73, 74, 75, 76, 77, 78. Nu aveþi obiecþiuni.
Votate toate aceste puncte în formularea din ordonanþã.
Stimaþi colegi, permiteþi-mi o scurtã pauzã în dezbaterea acestui proiect de lege, pentru a vã anunþa cã se aflã în sala noastrã o delegaþie parlamentarã din Georgia condusã de domnul George Tesereteli, vicepreºedinte al Parlamentului Georgiei.
Vã mulþumesc.
Da. La punctul 79, comisia propune amendamentul 30. Pentru cã a intervenit mai rar decât dumneavoastrã, daþi-mi voie sã-i dau cuvântul domnului Makkai.
Mulþumesc, domnule preºedinte.
Eu aº reveni la amendamentul 29, ºi anume am avut o propunere de articol nou...
Dacã facem aºa, revenim la...
Nu! Am sãrit momentul din cauza invitaþilor, domnule preºedinte. Din cauza invitaþilor am sãrit momentul.
Poftiþi!
Vã rog sã mã scuzaþi! Am urmãrit, dar a intervenit acest intermezzo.
Am avut o propunere de un articol nou, art. 79[1] , care ar suna în felul urmãtor: ”Organizaþiile neguvernamentale cu activitãþi specifice în domeniul protecþiei mediului au dreptul sã participe la: elaborarea planurilor ºi programelor de protecþia mediului, dezbaterea publicã ºi luarea deciziilor privind activitãþile cu impact asupra mediului, organizarea ºi realizarea investiþiilor prin reabilitarea zonelor cu impact, efectuarea studiilor ºtiinþifice, formele de protest în cadrul constatãrii nerespectãrii prevederilor prezentei legi.Ò
Motivez acest articol nou prin faptul cã aceste organizaþii neguvernamentale, dupã cum cunoaºtem, devin un factor din ce în ce mai important în protecþia mediului ºi, ca atare, considerãm cã ar fi util sã fie prinse în legeacadru de protecþie a mediului. Acest lucru ne sugereazã, de altfel, ºi Decizia nr. 466 din anul trecut a Parlamentului European care invitã O.N.G.-urile din anumite state europene, printre care este nominalizatã ºi România, sã participe la elaborarea unor programe de acþiune, inclusiv în domeniul legislativ.
Mai departe, cine cunoaºte realitatea cu privire la activitatea acestor O.N.G.-uri din þara noastrã ºtie cã un numãr considerabil de asemenea organisme au o contribuþie însemnatã privind protecþia mediului ºi refacerea unor zone dezechilibrate ecologic. Din aceste motive apelãm la înþelegerea dumneavoastrã ºi vã rugãm sã fiþi de acord cu amendarea textului legii cu acest nou articol. Vã mulþumesc.
Numai puþin, stimate coleg!
Dupã acest amendament, 19 de la pagina 48, dumneavoastrã mai aveþi un amendament pe care îl plasaþi tot ca fiind introducerea unui text nou 79[1] .
Domnule preºedinte, cred cã s-a strecurat aici o greºealã redacþionalã. Eu am amendament numai la art. 79[1] . Art. 77[1] nu ºtiu ce cautã în text, deci nu pot sã vã rãspund.
Nu, nu! La amendamentul 20 mã refer; amendamentul 20 din cele respinse.
Amendamentul 20? La cele acceptate?
Nu, la cele respinse.
La cele respinse. Este o greºealã.
Deci nu mai susþineþi amendamentul 20?
20, nu. Susþin acest amendament cu introducerea art. 79[1] cu cele patru...
...cu introducerea art. 79[1] cu cele patru...
Da. Numai acest articol. Textul de deasupra este o eroare.
Am înþeles. Domnule ministru.
Noi considerãm cã nu este necesarã aceastã introducere, de a impune ºi prin lege aceste obligaþii. Într-adevãr, existã o directivã a Uniunii Europene, dar se referã la promovarea unor programe de susþinere la care pot sã participe O.N.G.-uri ºi pe anumite criterii pot accesa proiecte ºi bani.
Noi considerãm cã nu este necesarã aceastã introducere, având în vedere cã prin alte puncte ale legii se susþine dreptul tuturor, ºi a populaþiei, ºi a oricãrei organizaþii, de a participa la dezbaterile pe probleme de mediu, existã ºi Convenþia de la Aarhus preluatã de noi, care specificã aceste elemente ºi ne menþinem punctul de vedere ca sã nu mai introducem acest punct.
Domnule preºedinte Oltean, susþineþi punctul de vedere al Guvernului?
Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,
Noi apreciem cã nu existã elemente care sã impunã ca în corpul acestei legi sã fixãm obligaþii pentru organizaþiile neguvernamentale; ele au posibilitatea de a se exprima ºi de a participa la asemenea activitãþi, la asemenea acþiuni. Principiile enumerate în art. 3 al acestei legi, Legea nr. 137, dau aceastã posibilitate, Convenþia de la Aarhus, de asemenea, creeazã posibilitatea de manifestare, de participare la actul de decizie în domeniul protecþiei mediului. De aceea, menþinem punctul de vedere exprimat de cãtre comisie prin raport.
Domnul deputat R‡duly.
R‡duly R—bert K‡lm‡n
#135300Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
Aº vrea sã-i aduc în atenþie domnului preºedinte al comisiei un singur lucru, în opinia mea, o gravã scãpare de logicã aici, în motivaþia respingerii, ceea ce a reluat dânsul adineaori ºi prin viu grai de la acest microfon.
Nimeni prin acest amendament nu doreºte sã introducã vreo obligaþie organizaþiilor neguvernamentale. Dacã urmãriþi textul foarte clar, scrie cã noi încercãm sã conferim anumite drepturi acestor organizaþii. ªi dumneavoastrã nu ºtiu de ce ºi nu înþeleg de ce, la respingere,spuneþi cã nu se pot conferi aceste drepturi pentru cã nu se pot impune O.N.G.-urilor anumite obligaþii prin lege. Vã mulþumesc.
Poftiþi, domnule deputat!
M‡rton çrp‡d-Francisc
#136111## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor,
Am ascultat ºi ieri foarte mirat niºte susþineri care, cel puþin pentru mine, erau curioase. Adicã, dacã ceva apare ca principiu de bazã, poate fi respins, sã nu aparã ca principiu de bazã, deºi un principiu înseamnã cã se regãseºte în tot spiritul legii. Deci ãsta e rostul apariþiilor acestor principii, pentru cã undeva, la un articol, la un segment restrâns apare aplicarea acelui principiu.
Alt caz, aplicarea concretã, deci pe partea specialã a legii, se susþine cã nu e nevoie la partea specialã a legii de apariþia acelei acþiuni concrete, pentru cã este principiu de bazã. Or, noi ºtim cã sunt lucruri care trebuie sã aparã atât ca principii generale care sunt aplicabile întregii legi, ºi, dacã ceva este principiu de bazã, ar fi trebuit sã aparã acolo, mai ales dacã apare într-o convenþie internaþionalã.
Iar, pe de altã parte, dacã este ceva concret, trebuie sã aparã ºi în partea specialã. Deci aplicarea acelui principiu. Eu cred cã în situaþia actualã trebuie sã aparã ”au dreptulÒ, nu ”sunt obligateÒ. Cã altfel, am apãrea în faþa opiniei publice internaþionale cã noi n-am fi de acord. ªi aceastã situaþie nu existã, pentru cã de fapt legislaþia însãºi a þãrii permite mai mult, obligã ca la elaborarea anumitor legi partea civilã sã aparã concret. Eu cred cã, din contrã, ar fi foarte utilã aprobarea acestui alineat, articol, cum doriþi sã ordonaþi, de aprobare a acestui text, pentru cã prin asta va fi clar raportul dintre autoritate ºi O.N.G.-uri. Vã mulþumesc.
Domnul Leonãchescu.
## Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,
Structural, o organizaþie neguvernamentalã are un statut propriu în care îºi propune obiective, metode de atingere a acestor obiective ºi are ºi norme interne de funcþionare. S-ar putea ca eu, printr-o prevedere legislativã de acest gen, sã încalc statutul respectiv al organizaþiei neguvernamentale.
Pe de altã parte, în viitor vor fi alte organizaþii neguvernamentale care îºi vor propune poate scopuri de aceeaºi naturã, ºi acum eu nu pot prevedea ce statute vor avea aceste organizaþii neguvernamentale. În paralel cu asta, statul îºi organizeazã activitatea prin legi, apelând la structurile proprii. ªi asta facem acum. Pentru statul român dãm o lege în acest domeniu ºi apelãm la structurile specifice acestui domeniu de activitate.
Interferenþa activitãþilor n-o neagã nimeni. Orice organizaþie neguvernamentalã este liberã sã-ºi depunã oferta ºi, în mãsura în care corespunde legii, evident cã va fi acceptatã. ªi în ceea ce priveºte atitudinea statului, prin legi, faþã de organizaþiile neguvernamentale, nu mai este nici un dubiu, putem ieºi cu fruntea sus. N-are sens sã prevedem aici lucruri care s-ar putea sã vinã în contradicþie.
Mulþumesc.
Au fost destule discuþii, stimaþi colegi, dau cuvântul, în final, domnului preºedinte Oltean.
## Domnule preºedinte,
Þin doar sã subliniez în atenþia antevorbitorilor, reprezentanþi ai U.D.M.R.-ului, cã aceste drepturi pe care dânºii doresc sã le confere organismelor neguvernamentale, ele sunt deja conferite, existã atât în actul normativ pe care îl dezbatem, Legea nr. 137, cât ºi în Convenþia de la Aarhus, care a devenit act intern, ºi, în consecinþã, nu se impune sã le confere dânºii aceste drepturi. Pe de o parte.
Pe de altã parte, organizaþiile neguvernamentale au toatã libertatea sã desfãºoare asemenea activitãþi nu numai în temeiul actelor normative care le conferã acest drept, ci ºi în temeiul statutului pe care ele îl au.
Aº vrea doar sã reamintesc conþinutul art. 3 din Legea 137, lit. i), în care se spune cã statul este obligat sã creeze un cadru de participare a organizaþiilor neguvernamentale ºi a populaþiei la elaborarea ºi aplicarea deciziilor de mediu.
Iatã deci cadrul necesar existent fãrã sã fie nevoie sã mai precizãm într-un articol distinct elementele pe care antevorbitorii le-au subliniat.
Vã mulþumesc.
ºi formulãri de tipul ”dezbaterea publicãÒ Ð a ce? Nu se precizeazã ce sã se dezbatã public Ð ºi ”luarea deciziilorÒ.
Pe de altã parte, eu n-am înþeles cum atâta vreme cât finanþarea se asigurã din alte surse, cum poate sã se organizeze ºi sã realizeze investiþii aceste O.N.G.-uri? În ce calitate?
În principiu, ideea pe care a susþinut-o preºedintele comisiei este corectã. Existã acte normative care precizeazã cu claritate competenþele ºi atribuþiile organizaþiilor nonguvernamentale sau neguvernamentale ºi nu vãd de ce ar fi nevoie, în mod expres, sã se prevadã un text care ºi aºa este formulat insuficient de clar.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Mulþumesc.
Stimaþi colegi, cu aceste precizãri,
Vot · Amânat
Dezbaterea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 15/1999 privind înfiinþarea Academiei Române de Aviaþie. (Amânarea votului final.)
Solicit cuvântul...
V-am dat cuvântul la amendamentul nr. 20 ºi aþi spus cã acela nu este.
Mai este un amendament...
Da, aveþi dreptate. Poftiþi!
Domnul Makkai mai are un amendament.
Mã scuzaþi, domnule preºedinte. O ultimã minge la fileu, o ultimã tentativã sã încerc sã sparg aceastã rezistenþã, dar... Încerc sã propun un nou articol, dupã art. 79, art. 80, în care propun urmãtorul text: ”În cazul persoanelor fizice sau juridice care desfãºoarã activitãþi economice ºi sociale cu impact semnificativ asupra mediului, autoritatea publicã centralã pentru protecþia mediului poate dispuneÒ ºi subliniez încã o datã, ”poate dispune încadrarea în structura lor organizatoricã a unui specialist cu atribuþii în domeniul protecþiei mediului.Ò
Sarcinile ºi obligaþiile agentului de protecþie a mediului vor fi stabilite în comun de autoritatea publicã centralã pentru protecþia mediului ºi angajator. ”Evident, motivaþia este simplã. Urmãresc prin acest amendament eficientizarea implementãrii politicilor de mediu în politicile sectoriale.Ò Mulþumesc.
Domnule Damian Brudaºca, poftiþi!
În principiu, colaborarea cu societatea civilã este de dorit. Însã, din pãcate, modul în care este formulat acest amendament este puþin inexact, pentru cã avem
Domnul preºedinte Oltean ºi apoi domnul ministru, dacã are ºi o altã pãrere.
Domnule preºedinte, eu trebuie sã recunosc cã apreciez în mod deosebit strãdania colegului meu Makkai pentru a crea un cadru legislativ cât mai adecvat, prin care persoanele fizice ºi persoanele juridice sã fie într-un fel sau altul responsabile de respectarea legislaþiei de mediu. Îl ºtiu, a lucrat în domeniu ºi-i apreciez în mod deosebit aceastã strãdanie.
Dar acest articol, domnule preºedinte ºi stimaþi colegi, nu poate fi acceptat pentru cã, pe de o parte, noi nu putem sã intervenim ºi sã impunem unei persoane fizice, sã-i impunem unei persoane juridice private sã-ºi angajeze specialiºti care sã o ajute în respectarea normelor de mediu. Legislaþia în vigoare trebuie respectatã de cãtre toatã lumea. Orice fel de lucrare pe care cineva o dezvoltã, o produce, ea trebuie sã se desfãºoare în strictã concordanþã cu normele de mediu. Avem autoritatea centralã de mediu Ñ Ministerul Mediului Ð, avem serviciile acestuia în teritoriu, inspectoratele judeþene, avem Poliþia de mediu, care au ca principalã sarcinã sã urmãreascã modul în care atât persoanele fizice, cât ºi persoanele juridice respectã toate reglementãrile de mediu.
De aceea, noi apreciem cã o altã reglementare în acest domeniu, de genul celei formulate de cãtre distinsul meu coleg, nu poate fi admisã. Cu atât mai mult, nu pot sã impun unei persoane fizice sã-ºi angajeze o altã persoanã fizicã, specialist în mediu, care sã-l ajute în activitãþile economice ºi sociale, pe care el le desfãºoarã ºi care au impact de mediu. De aceea, noi apreciem, în numele comisiei, cã respingerea amendamentului Domniei sale a fost fãcut în mod motivat ºi ne menþinem punctul de vedere.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Cu aceste explicaþii ºi cu, repet, explicaþiile iniþiatorului Ð sã le reþineþi ºi pe acelea Ð
Vot · Respins
Dezbaterea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 15/1999 privind înfiinþarea Academiei Române de Aviaþie. (Amânarea votului final.)
Voturi împotrivã? Marea majoritate a celor prezenþi, împotrivã.
Deci amendamentul a fost respins.
Cu privire la amendamentul nr. 30, domnul deputat Damian Brudaºca.
Domnule preºedinte, formularea din finalul acestui alin. 2 mie mi se pare destul de vagã, ”sã aibã asigurãriÒ. Cred cã s-ar impune o precizare clarã: ”sã încheie poliþe de asigurare pentru dauneÒ. În felul acesta, ar fi mai bine susþinutã ideea pe care o avea în vedere iniþiatorul acestui amendament.
Domnule preºedinte, îngãduiþi-mi, cu toatã sinceritatea ºi cu tot respectul pentru domnul coleg, sã apreciez în mod deosebit efortul pe care l-a fãcut ºi îl face continuu pentru a asigura nu numai pe fond, ci ºi ca formã un act normativ extrem de bine gândit.
Susþin amendamentul ºi vã rog frumos sã îl votaþi ºi dumneavoastrã.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Stimaþi colegi,
Vot · Amânat
Dezbaterea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 15/1999 privind înfiinþarea Academiei Române de Aviaþie. (Amânarea votului final.)
tecþia Mediului, autoritate competentã. Urmãriþi pagina 37.
Admis amendamentul ºi se introduce textul respectiv.
Dupã amendamentul nr. 38, urmãriþi vã rog amendamentul nr. 39, care modificã linioara care începe cu ”anumite planuri ºi programeÒ.
Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul nr. 39? Admis amendamentul ºi se modificã textul respectiv. Celelalte linioare care urmeazã, amendamentul nr. 39, rãmân în formularea din ordonanþã.
Pentru definiþia ”autoritãþi publiceÒ, de la pagina...
Domnul ministru Gaspar doreºte sã intervinã cu privire la anexã, pe o problemã de tehnicã legislativã.
## **Domnul Acsinte Gaspar Ñ** _ministru pentru relaþia cu Parlamentul_ **:**
Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,
Este o chestiune de redactare. Pentru uºurarea identificãrii definiþiilor din anexã, v-aº propune ca fiecare text Ð care vedeþi cã acum sunt cu liniuþã, ºi nu se practicã în procedura parlamentarã trimitere la liniuþa a 7-a, a 8-a Ð, sã-l luãm ºi sã-l numerotãm fiecare caz în parte: 1, 2, 3... pânã la sfârºit, ºi atunci trimiterea va fi corectã: punctul 60, punctul 20 din anexã.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Stimaþi colegi, demonstraþia argumentelor domnului Gaspar am fãcut-o eu, chinuindu-mã sã identific liniuþele.
Vot · Amânat
Dezbaterea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 15/1999 privind înfiinþarea Academiei Române de Aviaþie. (Amânarea votului final.)
Domnule preºedinte, am reformulat lit. v), de la art. 65, ºi îngãduiþi-mi sã-i dau citire. Îmi pare rãu cã nu este domnul profesor aici ca sã vedem dacã gramatical am fãcut acordul.
Deci art. 65 alin. 1: ”Autoritatea publicã centralã pentru protecþia mediului are urmãtoarele atribuþii ºi rãspunderi: ...Ò se va vedea lit. v) reformulatã ”realizeazã activitãþile de elaborare ºi implementare a politicilor, strategiilor ºi reglementãrilor de protecþie a mediului, cu sprijinul direct al Agenþiei Naþionale pentru Protecþia Mediului.Ò
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Vot · Amânat
Dezbaterea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 15/1999 privind înfiinþarea Academiei Române de Aviaþie. (Amânarea votului final.)
## **Domnul Gheorghe Matache** _Ñ secretar de stat_
_în Ministerul Apãrãrii Naþionale_ **:**
Domnule preºedinte,
Doamnelor ºi domnilor deputaþi,
În anul 1998 a fost semnat, la Skopje, Acordul privind Forþa Multinaþionalã de Pace din Europa de Sud-Est, ratificat de România prin Ordonanþa Guvernului nr. 43/1999, aprobatã prin Legea nr. 108/2000.
Din dorinþa de a se implica activ în creºterea securitãþii ºi stabilitãþii regionale, cele ºapte state, pãrþi în acordul sus-menþionat, au constituit o componentã militarã ”Brigada multinaþionalã din Europa de Sud-EstÒ, care poate fi angajatã sub mandat ONU sau OSCE ºi conducerea NATO sau UE, în misiuni de prevenire a conflictelor ºi în alte operaþiuni în sprijinul pãcii, inclusiv în menþinerea, înfãptuirea ºi consolidarea pãcii, precum ºi în operaþiuni umanitare.
Menþionãm cã, începând cu anul 2003, potrivit principiului rotirii, comandamentul acestei brigãzi va fi gãzduit timp de 4 ani de cãtre România. Pentru realizarea unei mai bune interoperativitãþi între forþele statelor-pãrþi, au fost negociate ºi aprobate pânã în prezent trei protocoale adiþionale.
Proiectul de lege pe care-l supunem atenþiei dumneavoastrã are ca obiect ratificarea celui de-Al 4-lea Protocol adiþional, semnat la Roma la 11 decembrie 2002.
Îmbunãtãþirile pe care protocolul le aduce au fost impuse în principal de necesitatea eficientizãrii activitãþii brigãzii, cu referire la organigrama comandamentului ºi planurile generice de operaþii.
De asemenea, pentru o interpretare ºi aplicare unitarã a prevederilor acordului de bazã au fost redefinite unele noþiuni.
Având în vedere aceste considerente, vã adresez rugãmintea de a acorda votul dumneavoastrã favorabil proiectului de lege.
Vã mulþumesc.
Din partea Comisiei de apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, domnul vicepreºedinte Tudor.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
Raport asupra proiectului de Lege pentru ratificarea celui de-Al 4-lea Protocol adiþional, semnat la Roma la 11 decembrie 2002, la Acordul cu privire la Forþa Multinaþionalã de Pace din Europa de Sud-Est, semnat la Skopje la 26 septembrie 1998.
În conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, Comisia de apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a fost sesizatã spre dezbatere ºi avizare, în fond, cu proiectul de Lege pentru ratificarea celui de-Al 4-lea Protocol adiþional, semnat la Roma la 11 decembrie 2002, la Acordul cu privire la Forþa Multinaþionalã de Pace din Europa de Sud-Est, semnat la Skopje la 26 septembrie 1998, trimis cu adresa nr. 279/14.04.2003 ºi înregistrat în 15.04.2003.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege. Proiectul de lege propune prin ratificarea celui de-Al 4-lea Protocol adiþional, semnat la Roma în decembrie 2002, la Acordul cu privire la Forþa Multinaþionalã de Pace din Europa de Sud-Est modificarea unor definiþii, termeni sau expresii din acest acord, în sensul actualizãrii lor în conformitate cu cerinþele actuale.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ºi se adoptã potrivit art. 74 alin. (2) din Constituþie. La lucrãrile comisiei au fost prezenþi 24 de deputaþi, din totalul de 26 membri. În urma dezbaterii, în ºedinþa din 23 aprilie 2003, membrii comisiei au hotãrât, cu unanimitate de voturi pentru, sã supunã acest proiect de lege plenului Camerei Deputaþilor spre dezbatere ºi adoptare, în forma adoptatã de Senat.
Vã mulþumesc.
Mulþumesc.
La dezbaterile generale, dacã doreºte cineva sã intervinã? Nu.
Trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlul acestuia dacã aveþi obiecþiuni, la formula adoptatã de Senat? Nu.
Votat în unanimitate aceastã formulã de titlu. Cuprinsul articolului unic, care conþine dispoziþia de ratificare a protocolului, protocol pe care îl aveþi anexat, dacã aveþi obiecþiuni? Nu.
Votat în unanimitate.
Vom supune proiectul votului final într-o ºedinþã viitoare.
Stimaþi colegi, în continuare vom lua proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 202/2002 privind gospodãrirea integratã a zonei costiere.
Rog iniþiatorul sã prezinte raportul. Poftiþi, domnule ministru. V-aº ruga, stimate coleg, fiindcã suntem în procedurã de urgenþã, sã faceþi prezentarea foarte scurtã.
Susþinem întru totul promovarea acestui proiect de lege în forma în care a fost aprobat ºi de comisie. Motivele sunt ºi de aliniere la cerinþele Uniunii Europene, dar ºi la un numãr de 12 convenþii internaþionale în domeniu, care prin acest cadru pot fi mult mai bine aplicate.
Vã mulþumesc.
Domnule preºedinte Oltean, vã rog sã propuneþi timpii de dezbatere ºi, succint, ºi raportul.
## Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,
Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 202/2002 privind gospodãrirea integratã a zonei costiere a fost analizatã de cãtre comisie, luându-se în calcul ºi avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, ale Comisiei de apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, precum ºi ale Comisiei pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice.
Legea a trecut ºi prin Senat, iar comisia a întocmit un raport favorabil. Ca timp de dezbatere: un minut pentru fiecare intervenþie individualã ºi 30 de minute pentru dezbaterea integralã a textului de lege.
Vã mulþumim.
## Mulþumesc.
Dacã sunteþi de acord cu timpii de dezbatere? De acord.
Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
O secundã sã aveþi rãbdare, ca sã-mi aducã proiectul de lege, dupã care sã-l dezbatem. Pânã atunci, rog ºefii grupurilor parlamentare sã-ºi anunþe toþi colegii sã se prezinte la ora 12,00 la vot final.
Stimaþi colegi, trecem la dezbaterea proiectului de lege ºi a ordonanþei.
La titlul proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt obiecþiuni.
Votat în unanimitate.
La articolul unic, vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 2. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul nr. 2? Nu aveþi.
S-a admis amendamentul nr. 2 ºi se modificã textul articolului unic.
În continuare, vã rog sã urmãriþi ordonanþa. La titlul ordonanþei dacã aveþi obiecþiuni? Adoptat titlul ordonanþei în formula iniþiatorului. Capitolul I. Nu sunt obiecþiuni.
Votat titlul în formularea iniþiatorului. Art. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10 din capitolul I. Nu sunt obiecþiuni la niciunul.
Votate în unanimitate.
Titlul capitolului II ºi al secþiunii I. Nu sunt obiecþiuni. Votate în formularea din ordonanþã.
Art. 11 ºi 12. Nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea din ordonanþã.
La art. 13 alin. 1, 2 ºi 3. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votate în formularea din ordonanþã.
Dupã alin. 3, vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 3, care introduce un nou alineat, numerotat de comisie, provizoriu 3[1] .
Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 3?
Admis amendamentul ºi se introduce un nou alineat. La alin. 4, 5 ºi 6 de la art. 13. Dacã aveþi obiecþiuni?
- Nu.
Votate în formularea din ordonanþã. Pentru alin. 7, urmãriþi amendamentul nr. 4. Admis amendamentul ºi modificat alin. 7. La alin. 8, 9 ºi 10. Dacã aveþi obiecþiuni? Votate toate în formularea iniþiatorului. Art. 14 ºi 15. Nu aveþi obiecþiuni. Votate în formularea din ordonanþã.
Art. 16 alin. 1, urmãriþi amendamentul nr. 5. Alin. 1 ºi 2, nu aveþi obiecþiuni.
Admis amendamentul ºi modificat cele douã alineate.
## Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,
Avem douã variante, ºi se referã la un spaþiu privind autorizarea de construire a unor ºosele pe banda litoralã. Prima variantã era de 100 pânã la 300 de metri zonã protejatã interzisã pentru construcþia unei ºosele.
În varianta nouã, se propune de la 50 la 100 de metri zonã de protecþie. Pentru o ºosea zona de protecþie pe malul mãrii de 50 de metri este mult prea puþin. ªi-apoi, limita de la simplu la dublu este greu de acceptat. Eu sunt pentru soluþia sã precizãm 100 de metri. Mulþumesc.
Mulþumesc, domnule coleg. Domnul ministru ºi apoi domnul preºedinte.
Noi susþinem în continuare varianta care e prevãzutã, având în vedere variaþia mare ºi situaþiile deosebite, de a se menþine aceastã marjã între 50 ºi 100 de metri.
Domnul preºedinte Oltean.
## Domnule preºedinte,
ªi noi menþinem punctul de vedere exprimat în art. 35 alin. 1 ºi vã rog sã observaþi, stimaþi colegi, cã acesta este pus de acord cu alin. 1 al art. 16, pentru cã în opinia noastrã am analizat cu foarte multã atenþie propunerile fãcute. Am constatat cã pe întreg litoralul românesc sunt deja sute de loturi în proprietate privatã, care au fost atribuite în conformitate cu Legea nr. 18/1991, precum ºi cu Legea nr. 1/2001, ºi o altfel de propunere, o altfel de suprafaþã aprobatã ar fi de naturã sã atenteze în mod evident la dreptul de proprietate ºi la uzufructul asupra terenului.
Noi apreciem cã aceastã distanþã de 50Ñ100 de metri este una bunã ºi pentru protecþia mediului ºi protecþia zonei respective, cât ºi pentru protecþia dreptului de proprietate al celor care au terenuri în imediata apropiere. De aceea ne menþinem punctul de vedere.
Domnul deputat Puiu Haºotti.
Vã mulþumesc, domnule preºedinte. În fond, este ºi o continuare a ceea ce noi deja am agreat acum câteva minute. Este în concordanþã aceastã prevedere cu art. 16, care este deja votat. Nu vreau sã invoc o serie întreagã de argumente pentru care trebuie sã rãmânã în formula agreatã de comisie. Am venit doar sã-mi susþin amendamentul ºi, de altfel, chiar pe coloana din dreapta se scrie: ”pentru a fi în concordanþã cu amendamentele de la art. 16Ò. Practic, nu numai cã nu mai putem modifica art. 16, dar încã o datã nu vreau sã le invoc, sunt o serie întreagã de argumente care pledeazã pentru ceea ce a stabilit comisia.
Vã mulþumesc.
Domnule ministru Jelev, vã rog sã vã pronunþaþi cu privire la analogia pe care colegul nostru o invocã cu art. 16, analogie de situaþie.
Domnule Jelev? Colegul nostru Puiu Haºotti a spus cã noi am adoptat deja art. 16, care... Vã rog, domnule ministru Gaspar.
## Domnule preºedinte,
Vã rog sã observaþi cã art. 16 alin. 1, care a fost votat, într-adevãr, cu acea limitã între 50 ºi 100 metri, are alt obiect. Acolo se vorbeºte de conservarea condiþiilor ambientale ºi valori patrimoniale ºi peisagistice,
pe când la art. 35 alin. 1 este vorba de construcþia de strãzi. ªi atunci ai nevoie, pentru a asigura siguranþa în circulaþie totuºi, de un spaþiu mai mare. Este cu totul altceva. Nici nu se coreleazã cele douã texte prin obiectul de reglementare.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Stimaþi colegi, aþi ascultat ºi argumentele domnului Leonãchescu ºi ale domnului Haºotti. Aþi auzit ºi explicaþiile comisiei ºi...
Poftiþi?
## **Domnul Puiu Haºotti**
**:**
O explicaþie, domnului secretar Gaspar.
Pãi aþi dat-o deja! Poftiþi, mai interveniþi o datã? Aveþi cuvântul.
Vã mulþumesc. În fond, este vorba despre exact acelaºi lucru ºi vreau sã înþelegeþi, domnule ministru Gaspar. Indiferent cã se construieºte o clãdire, o construcþie mai mare sau mai micã sau o ºosea perimetrul de protecþie, zona de protecþie este de 50Ñ100 metri.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Stimaþi colegi,
Haideþi, cã s-au dat toate explicaþiile posibile. Pentru cã s-a propus, practic, reformularea pe fond a amendamentului comisiei, eu, potrivit regulamentului, sunt obligat sã supun întâi votului amendamentul comisiei, în formularea acesteia.
Cu privire la art. 35
Vot · Amânat
Dezbaterea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 15/1999 privind înfiinþarea Academiei Române de Aviaþie. (Amânarea votului final.)
Din salã
#164323Nu e susþinutã!
## Care, domnule?! 100Ñ300?
Domnul preºedinte al comisiei, vã rog sã interveniþi ºi dumneavoastrã, ca sã ºtie lumea ce voteazã. Poftiþi, domnule ministru!
## Domnule preºedinte,
Intervenþia mea Ñ ºi cel puþin cred cã aºa s-a înþeles Ñ este împotriva amendamentului ºi pentru menþinerea textului în forma...
Erau douã amendamente: unul al comisiei ºi unul, împotrivã, tot amendament, al domnului Haºotti ºi al domnului Leonãchescu.
La art. 35 alin. 1, aºa cum a sesizat ºi domnul secretar Leonãchescu, Guvernul merge pe varianta iniþialã, în sensul cã banda aceea de protecþie pentru construirea de ºosele sã fie ”între 100 ºi 300 de metriÒ, ºi nu ”între 50 ºi 100 metriÒ, cum s-a propus de cãtre comisie.
Domnul preºedinte.
## Domnule preºedinte,
Cred cã trebuie sã clarificãm întâi ºi întâi un lucru. La adoptarea ºi la dezbaterea la nivelul comisiei Guvernul a fost reprezentat de cãtre reprezentanþii Ministerului Mediului, care sunt, de fapt, iniþiatorii acestui proiect de lege. Atunci noi ne-am pus de acord în privinþa aceasta ºi am convenit cã art. 35 alin. 1, în forma consacratã în raport, reprezintã ºi punctul de vedere al iniþiatorului ºi punctul de vedere al comisiei. Rãmân acum surprins cã domnul ministru Gaspar vine ºi spune cã reprezintã punctul de vedere al Guvernului.
Vreau sã înþeleg dacã Ministerul Mediului, care a reprezentat la dezbatere Guvernul ºi care ºi-a exprimat deja punctul de vedere, înainte de domnul ministru Gaspar, reprezintã tot un minister din Guvernul Nãstase sau reprezintã altceva, pentru cã nu pot sã cred cã existã aici doi miniºtri, care au douã puncte diferite, fãcând parte din acelaºi Guvern?!
De aceea, noi ne menþinem punctul de vedere al comisiei, punct de vedere pus de acord cu reprezentantul Guvernului la ºedinþa de dezbatere a comisiei ºi nu credem cã mai sunt argumente care sã conducã spre un alt punct de vedere.
Vã mulþumesc.
Domnul deputat Bivolaru. Fiind ºi o problemã industrialã, poate ne ajutã Comisia pentru industrii.
Nu este chiar industrialã, este o problemã de infrastructurã rutierã. Sigur cã Guvernul, în înþelepciunea lui, a analizat aceastã bandã litoralã, privind ºi protecþia ºi în mod special este problema de protecþie a litoralului, propunând ca aceastã bandã sã fie cuprinsã între 100 ºi 300 de metri, pentru cã aceastã zonã trebuie sã fie protejatã inclusiv împotriva vibraþiilor. Existã suficiente zone ºi construcþii din þarã unde se introduc astfel de restricþii, pentru cã existã aceste pericole.
A apropia banda de construcþie a infrastructurii rutiere de banda de litoral la 50 de metri, sigur, existã un risc care nu poate fi compensat de înþelepciunea Comisiei pentru administraþie.
În condiþiile acestea, vã propun, stimaþi colegi, sã lãsaþi aceastã bandã de protecþie în limitele a 100 Ñ 300 metri, cu atât mai mult cu cât chiar domnul preºedinte al comisiei, domnul deputat Oltean, face ºi propunerea, la alin. 4, ca în ceea ce a mai rãmas din
banda de litoral sub 100 de metri sã se poatã construi o zonã de promenadã.
În consecinþã, vã rog, domnule preºedinte, sã supuneþi la vot propunerea iniþiatorului ca banda litoralã sã fie lãsatã la limitele 100Ñ300 de metri.
Domnul preºedinte Oltean, ºi apoi domnul secretar Leonãchescu.
Domnule preºedinte,
În primul rând, vreau sã vã reamintesc cã suntem în procedurã de urgenþã ºi, în consecinþã, normele de adoptare în aceastã procedurã sunt altele ºi v-aº ruga sã aveþi în vedere acest lucru.
În al doilea rând, þin sã precizez cã amendamentele care au fost fãcute ºi care au fost însuºite de cãtre comisie, de comun acord cu Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului Ñ repet Ñ au fost amendamente venind din partea partidului de guvernãmânt. De aceea, rãmân extrem de surprins neplãcut cã cei care ºi-au fãcut amendamente, colegii vin ºi le contestã, încãlcând în acelaºi timp ºi procedura de dezbateri în regim de urgenþã.
Vã mulþumesc.
În ordinea în care s-a solicitat cuvântul: domnul Leonãchescu, domnul Haºotti ºi pe urmã dumneavoastrã.
Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,
Iertaþi-ne cã intervenim la aceastã problemã deosebit de delicatã, chiar dacã suntem în procedurã de urgenþã ºi suntem blocaþi de anumite norme de comportament în discutarea unui proiect aflat într-o asemenea procedurã.
Ia gândiþi-vã cã avem la limita minimã de 50 metri zonã de protecþie o curbã, ºi o maºinã merge cu 200 km/orã. La un accident ajunge imediat în mare. Deci nu este vorba numai de securitatea zonei ºi a unor mici obiective, este vorba de securitatea circulaþiei. Limita minimã este practic inacceptabilã.
În al doilea rând, mie mi se pare cã limita maximã este prea mare, 300 metri, dar nu o comentez. Vor fi situaþii ºi, ºi, dar mãcar sã ne asigurãm la limita minimã. 50 metri este mult prea puþin.
În ceea ce priveºte valoarea zonei de protecþie, atrag atenþia cã în funcþie de obiectivul respectiv, de construcþia respectivã, ea variazã. Avem rezervoare de apã la care luãm drept zone de protecþie distanþe mai mari ºi aºa mai departe.
Avem centrale nucleare cu zone de protecþie ºi mai mari. Aici credem, pe baza experienþei în domeniu, ºi eu lucrez în domeniu, cã limita de 50 de metri este inacceptabilã.
Dacã contrapunem securitatea circulaþiei, fenomenele geoclimatice, inundaþii, peste limita de 50 de metri nu mai asigurãm nici un fel de securitate. Sunt foarte multe argumente sã evitãm aceastã capcanã. Vã mulþumesc.
Domnul deputat Haºotti.
ªi mie îmi pare rãu cã intervin, dar noi am hotãrât o primã limitã de 50 ºi 100 de metri. Deci în aceastã limitã este vorba de construcþii pentru spaþiile comerciale.
Noi dacã prelungim la 300 de metri sau la 200 metri, eu vã pun o simplã întrebare: cum mai pot fi aprovizionate spaþiile comerciale, cum pot fi aprovizionaþi agenþii economici care desfãºoarã o activitate economicã pe litoral? ªi nu este vorba numai despre ceea ce se va construi, este vorba de staþiuni care deja existã ºi în care nu se mai poate construi practic nimic.
Vorbiþi la microfon, stimate coleg, este important sã vã audã colegii.
Era o obiecþiune. De aceea eu am fãcut referire la armonizarea cu art. 16. Dacã vreþi, sigur, noi suntem suverani, putem sã facem ºi un compromis. Vã propun 50 Ñ 150 metri, ca sã fim, cât de cât, în concordanþã cu ceea ce am votat deja ºi cu ceea ce este logic.
Domnul deputat Marton. Staþi în ordinea în care v-aþi înscris.
M‡rton çrp‡d-Francisc
#171253## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor,
Dacã înþeleg eu bine, dezbatem alin. 1 de la art. 35, unde se vorbeºte despre construirea de noi ºosele. Deci prima datã ”noiÒ ºi pe urmã ”ºoseleÒ. Pentru mine, o stradã de aprovizionare cãtre un hotel, motel sau punct de alimentaþie publicã nu înseamnã ºosea. Pentru mine, ºosea este altceva. Poate eu nu înþeleg bine limba românã.
Pe de altã parte, este vorba de o bandã. Cineva, din acest art. 35, vã spun sincer, eu nu ºtiu cine, va decide cã la un moment dat aceastã bandã este de 100 sau 300 metri. Deci cineva, probabil autoritatea competentã de mediu sau cea care elibereazã autorizaþia de construcþie va fi cea care va spune: uite, aici te duci pânã la 100 metri, aici te duci doar pânã la 250 metri, cã cineva va spune pânã unde sã se ducã cu aceastã nouã ºosea.
Întrebarea este: e bine sã avem o ºosea la 50 de metri de þãrm? Este bine sã mergem pânã acolo cu 50 de metri sau ne oprim la 100 de metri? ªi pe urmã vedem dacã putem sã venim pânã la 300, la 200, la 250 metri, la aceastã posibilitate de interdicþie, sau mergem numai pe 100 metri. Nu te mai poþi apropia mai mult de 100 de metri de þãrm. Este o întrebare.
Eu, unul, cred ºi sunt convins cã nu putem deschide o portiþã cãtre 50 de metri, ºosea nouã construitã la 50 de metri de malul mãrii.
## Mulþumesc.
Domnul preºedinte Oltean.
## Domnule preºedinte,
## Doamnelor ºi domnilor colegi,
Conþinutul acestui alineat a stârnit discuþii contradictorii nu numai între reprezentanþii grupurilor parlamentare, dar ºi între reprezentanþii Guvernului. De aceea, eu vã propun
ca alin. 1 al art. 35 sã fie retrimis comisiei pentru a fi reanalizat în directã concordanþã cu art. 16, care a fost deja votat, pentru cã nu cred cã putem sã acceptãm ca o construcþie definitivã sã fie aºezatã la 50 de metri de litoral, iar ºoseaua sã fie construitã la 300 metri de litoral. Deci trebuie sã punem de acord cele douã articole, chiar dacã art. 16 a fost acceptat în comisie. Eu vã propun ca alin. 1 al art. 35 sã fie retrimis comisiei, pentru o nouã analizã. Vã mulþumesc.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Stimaþi colegi,
Cred cã propunerea se încadreazã ºi în prevederile regulamentului, având în vedere consecinþele asupra textelor deja votate, dacã noi am schimba soluþia.
Vot · Amânat
Dezbaterea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 15/1999 privind înfiinþarea Academiei Române de Aviaþie. (Amânarea votului final.)
## Domnule preºedinte,
Propun ca ºi art. 60 alin. 2 sã fie retrimis comisiei, pentru a fi corelat cu celelalte articole.
Corect, pentru cã sunt aceleaºi probleme. Stimaþi colegi, La art. 60 alin. 1 ºi 3 dacã aveþi obiecþiuni? Votate în formularea din ordonanþã.
Pentru alin. 2 s-a fãcut propunerea similarã celei precedente, de restituire la comisie.
Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Titlul capitolului V. Sunt obiecþiuni? Votat în unanimitate.
Articolul 61. Sunt obiecþiuni? Votat în unanimitate.
- Titlul capitolului VI. Sunt obiecþiuni? Votat în unanimitate.
Articolele 62, 63, 64, 65, titlul secþiunii a 2-a, art. 66, titlul secþiunii a 3-a, art. 67. Dacã aveþi obiecþiuni? Votate toate în formularea din ordonanþã.
Titlul secþiunii a 4-a. Sunt obiecþiuni?
Votat în unanimitate.
Articolul 68. La alin. 1 dacã aveþi obiecþiuni?
Votat în formularea din ordonanþã.
La alin. 2 urmãriþi litera i), amendamentul 8. Dacã aveþi obiecþiuni?
Admis amendamentul 8. Modificatã lit. i). Pentru celelalte litere de la alin. 2 comisia nu a mai avut obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã?
Votate toate în formularea din ordonanþã.
Alineatele 3, 4, 5, 6 ale art. 68. Sunt obiecþiuni? Votate în formularea din ordonanþã. Titlul capitolului VII. Sunt obiecþiuni? Votat în unanimitate.
Articolele 69, 70, 71, 72 dacã aveþi obiecþiuni? Votate în formularea din ordonanþã.
Titlul capitolului VIII. Sunt obiecþiuni? Votat în unanimitate.
Articolul 73, 74, 75. Sunt obiecþiuni?
Votate în unanimitate.
Salutãm prezenþa în salã a Grupului liberal.
Titlul capitolului IX. Sunt obiecþiuni?
Votat în unanimitate. Articolul 76. Votat în unanimitate.
Articolul 77 alin. 1. Urmãriþi amendamentul 9. Admis amendamentul 9, modificat art. 77 alin. 1.
Vã rog sã urmãriþi cu atenþie amendamentul 9. Comisia face doar câte o modificare la cele trei puncte: 1, 2 ºi 3. Dacã aveþi obiecþiuni? Domnul Leonãchescu.
## Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,
Grupul nostru parlamentar a formulat prin domnul Pleºa o propunere, o amendare. Eu am la alin. 1 o intervenþie, în scopul unei redactãri mai simple, mai directe ºi mai eficace.
Primele trei rânduri ale alin. 1 practic nu sunt necesare. Eu aº propune sã menþinem ultimele douã rânduri, ºi anume noua redactare: ”Evacuãrile în mediul marin ale compuºilor organohalogenaþi sunt strict interziseÒ. Ceea ce este în preambul se înþelege de peste tot, inclusiv din corpul acestei legi. ”În scopul prevenirii, reducerii ºi controlului poluãrii mediului marin al Mãrii Negre, din surse de pe uscatÉÒ. Este absolut inutil ºi mult prea redundant. Deci propun eliminarea primelor douã rânduri ºi pãstrarea ultimelor douã, ºi avem o exprimare directã, simplã, eficace. Mulþumesc.
## Mulþumesc.
Iniþiatorul? Domnule preºedinte Oltean, dumneavoastrã aþi fost atent la amendamentul domnului Leonãchescu? Vã rog sã-l consultaþi, dacã aveþi vreo neclaritate.
## Domnule preºedinte,
Cunosc amendamentul domnului deputat Pleºa. La vremea respectivã am apreciat cã nu este întemeiat ºi ne menþinem punctul de vedere ºi acum.
Domnul secretar de stat Jelev.
ªi noi ne menþinem punctul de vedere de a rãmâne cu formularea completã.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Supun, cu aceste explicaþii, amendamentul 9 al comisiei, cu privire la cele trei puncte de la art. 77, votului dumneavoastrã.
Cine este pentru amendamentul 9? Stimaþi colegi,
La dezbateri participã ºi sala, nu numai prezidiul, iniþiatorul ºi preºedintele comisiei, sau mãcar la vot.
Cine este pentru amendamentul 9, cu privire la art. 77? Mulþumesc. Împotrivã? Nu sunt voturi împotrivã. Abþineri? Nu sunt. Mulþumesc. La art. 78 dacã aveþi obiecþiuni? Votat în formularea Guvernului.
Articolele 79, 80. Nu sunt obiecþiuni. Votate amândouã în formularea Guvernului. La art. 81 urmãriþi amendamentul 10. Admis amendamentul, se modificã textul. Articolul 82. Nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea Guvernului. Titlul capitolului X. Sunt obiecþiuni? Votat în formularea Guvernului.
Articolele 83, 84, 85 ºi 86. Nu sunt obiecþiuni. Votate toate în formularea Guvernului.
Articolul 87. Nu sunt obiecþiuni. Votate în formularea din ordonanþã. Anexa nr. 1. Nu sunt obiecþiuni. Votatã în formularea Guvernului. Anexa nr. 2. Nu sunt obiecþiuni. Votatã în unanimitate.
Anexa nr. 3. Nu sunt obiecþiuni. Votatã în unanimitate.
Am parcurs acest proiect de lege, distinºi colegi. Pânã la ora votului final mai avem un proiect de lege restant, pe care l-am trimis comisiei pentru câteva puncte. Este vorba de proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 15/1999 privind înfiinþarea Academiei Române de Aviaþie. S-a cerut comisiei un raport suplimentar. Vã rog sã luaþi acest raport.
La amendamentul 1, cel cu privire la art. 2 alin. 1, 2, 3, 4, vã repet, exista dilema dacã denumirea entitãþii este ”ºcoalãÒ sau ”academieÒ, ºi comisia propune denumirea de ”ºcoalãÒ.
Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 1?
Admis amendamentul, se modificã art. 2 în mod corespunzãtor.
Al doilea text trimis comisiei pentru raport suplimentar este art. 9, cu privire la care vã rog sã urmãriþi amendamentul 2.
Admis amendamentul 2, se modificã în mod corespunzãtor art. 9.
Al treilea text restituit comisiei a fost art. 11 alin. 1. Urmãriþi amendamentul 3. Admis amendamentul, modificat textul.
Are cuvântul domnul deputat Stroe.
Permiteþi-mi, domnule preºedinte, sã apreciem pozitiv Ð Grupul Partidului Naþional Liberal Ð aceste propuneri ºi suntem întru totul de acord cu ele.
Vã mulþumesc.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Vot · Amânat
Dezbaterea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 15/1999 privind înfiinþarea Academiei Române de Aviaþie. (Amânarea votului final.)
Stimate coleg,
Lãsaþi la urmã intervenþia aceasta, vã rog insistent! Dupã vot. E totuºi mai important sã votãm legile înscrise pe ordinea de zi, vã rog insistent. Am intrat deja în procedura de vot final ºi...
Dumitru Bãlãeþ
#187823Domnule preºedinte,
Nu s-a intrat în procedura de vot final, ºi dupã vot, nu are rost sã mai discutãm problema respectivã.
O sã vã dau cuvântul dupã încheierea procedurii de vot final, pentru intervenþia dumneavoastrã umanitarã.
1. Proiectul de Lege privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor ºi protecþia persoanelor, lege care urmeazã sã fie votatã în condiþiile art. 74 alin. (1) din Constituþie. Cine este pentru? 191 voturi pentru.
Împotrivã? 38 voturi împotrivã.
Abþineri? 9 abþineri.
2. Proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de
detectiv particular. Lege cu caracter organic, se voteazã conform art. 74 alin. (1) din Constituþie.
Cine este pentru? 234 voturi pentru. Împotrivã? 15 voturi împotrivã. Abþineri? 10 abþineri.
3. Propunerea legislativã privind exercitarea profesiei de detectiv particular. Comisia propune, ca urmare a primului vot al dumneavoastrã, respingerea acestei iniþiative legislative.
Cine este pentru? 234 voturi pentru. Împotrivã? 38 voturi împotrivã. Abþineri? nu sunt.
4. Proiectul de Lege pentru modificarea ºi completa-
rea Legii nr. 60/1991 privind organizarea ºi desfãºurarea adunãrilor publice. S-a restituit comisiei.
5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 65/2002 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare. Se propune respingerea ordonanþei.
Cine este pentru soluþia de respingere? Vã rog sã vã pronunþaþi! 221 voturi pentru.
Împotrivã? 38 voturi împotrivã.
Abþineri? Nu sunt.
6. Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea art. 11 ºi art. 42 din Legea audiovizualului nr. 504/2002. Se propune respingerea propunerii legislative.
· other
9 discursuri
Vã mulþumesc, domnule preºedinte.
La punctul 42 este votul pentru proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 18/2003 pentru modificarea art. 8 din Legea nr. 543/2002 privind graþierea unor pedepse ºi înlãturarea unor mãsuri ºi sancþiuni ºi pentru propunerea legislativã care existã cu acelaºi obiect.
În primul rând, aº vrea sã menþionez faptul cã este vorba despre o premierã. Iatã, ºi o propunere legislativã din partea opoziþiei este acceptatã de cãtre majoritatea parlamentarã, cu singura observaþie cã a fost nevoie ºi de o ordonanþã de Guvern care sã dubleze o propunere legislativã formulatã de cãtre opoziþie.
În al doilea rând, aº vrea sã menþionez faptul cã acest proiect de lege sper sã fie o lecþie finalã pentru Ministerul Justiþiei, care, în urma acestor proiecte, sã nu mai încerce sã revoluþioneze sistemul judiciar, sã nu mai încerce sã revoluþioneze instituþia graþierii, aºa cum a dorit-o. Sã-ºi aminteascã discuþiile care au avut loc în plenul Camerei Deputaþilor, când experþii în materie s-au pronunþat împotriva soluþiei propuse de cãtre Ministerul Justiþiei, iar Curtea Constituþionalã i-a infirmat poziþia cu privire la problematica graþierii.
Deci iatã cã o propunere legislativã a opoziþiei, a Partidului Democrat în speþã, trece, dar orgoliul Guvernului a fost mai presus ºi a venit cu o ordonanþã de urgenþã pentru a anihila ºi o umilã iniþiativã formulatã de cãtre opoziþie.
Vã mulþumesc.
43. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 191/2002 privind creºterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã pentru personalul contractual din sectorul bugetar ºi personalului salarizat potrivit anexelor nr. II ºi III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã în sectorul bugetar ºi a indemnizaþiilor pentru persoane care ocupã funcþii de demnitate publicã. Lege cu caracter ordinar, conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.
Cine este pentru? 189 de voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.
44. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 192/2002 privind reglementarea drepturilor de naturã salarialã ale funcþionarilor publici. Lege cu caracter ordinar, conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.
- Cine este pentru? 189. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.
45. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege
pentru prevenirea ºi combaterea violenþei în familie. Lege cu caracter ordinar, conform art. 74 alin. (2) din Constituþie. Cine este pentru? 194 de voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt.
Abþineri? O abþinere.
46. Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura ”Asistenþã tehnicã pentru reabilitarea liniei de cale feratã de la graniþa ungarã pânã la Simeria ºi studiile adiacente, RomâniaÒ, semnat la Bucureºti la 17 aprilie 2002 ºi la Bruxelles la 20 decembrie 2001. Lege cu caracter ordinar, conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.
Cine este pentru? 195 de voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt.
Abþineri? Nu sunt.
47. Proiectul de Lege privind aderarea României la Convenþia Europeanã asupra recunoaºterii ºi executãrii hotãrârilor în materie de încredinþare a copiilor ºi de restabilire a încredinþãrii copiilor, adoptatã la Luxemburg la 20 mai 1980. Lege cu caracter ordinar, conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.
Cine este pentru? 188 de voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.
48. Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenþia privind facilitarea accesului internaþional la
justiþie, adoptatã la Haga la 25 octombrie 1980. Lege cu caracter ordinar, conform art. 74 alin. (2) din Constituþie. Cine este pentru? 188 de voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt.
Abþineri? Nu sunt.
49. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Arabe Egipt privind transportul maritim, semnat la Cairo la 15 octombrie 2002. Lege cu caracter ordinar, conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.
## Domnule preºedinte,
Partidul Democrat a votat împotriva acestui proiect de lege din urmãtoarele considerente:
În primul rând, aceastã Autoritate Electoralã Permanentã nu este reglementatã în maniera în care s-ar fi dorit a fi într-un stat democratic, ºi anume: pe de o parte, în interiorul Autoritãþii Electorale Permanente nu existã acea comisie pentru conturi de campanie electoralã, care ar urma sã gestioneze ºi în acelaºi timp sã verifice modul în care sunt cheltuiþi banii în campaniile electorale, întrucât acest control care se face acum prin intermediul Curþii de Conturi este ineficient, iar soluþia propusã ºi susþinutã ºi de Asociaþia ”Pro DemocraþiaÒ era ca în subordinea acestei Autoritãþi Electorale Permanente sã figureze o comisie pentru conturi de campanie electoralã, iar aceastã autoritate independentã sã verifice modul de gestionare a banilor din campania electoralã. Este un pas care, apreciem noi, trebuia sã fie fãcut pe linia întãririi transparenþei cheltuirii banului public în perioada campaniilor electorale.
În al doilea rând, la nivelul incompatibilitãþilor, din nefericire, plenul Camerei nu a admis amendamentele Grupului parlamentar al Partidului Democrat, prin care ceream ca preºedintele ºi vicepreºedintele Autoritãþii Electorale Permanente sã nu poatã fi soþ sau rudã pânã la gradul al III-lea inclusiv cu persoanele care numesc membrii în Autoritatea Electoralã Permanentã, ºi era vorba de preºedintele Senatului, preºedintele Camerei Deputaþilor, preºedintele României ºi rude cu preºedinþii partidelor politice. Era o mãsurã care urmãrea din nou sã întãreascã transparenþa ºi corecta gestionare a Autoritãþii Electorale Permanente.
ªi al treilea motiv pentru care am votat împotrivã se datoreazã faptului cã nu s-a acceptat în plenul Camerei Deputaþilor amendamentul Partidului Democrat, prin care ceream ca, acum, la modificarea Legii electorale, partidele politice sã fie obligate sã includã pe listele electorale cel puþin 30% femei. Repet: cel puþin 30%, ºi nu alte procente, nu 50%, nu 60%, cât existã în alte þãri din Uniunea Europeanã. Noi am spus cã un început ar fi fost bun cu 30%, pentru a stimula participarea femeilor la viaþa publicã, ºi ar fi rãspuns unei exigenþe europene, fiind un principiu de largã respiraþie democraticã.
## Vã mulþumesc.
56. Proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executãrii lucrãrilor de construcþii, Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executãrii lucrãrilor de construcþii ºi unele mãsuri pentru realizarea locuinþelor, Propunerea legislativã pentru
modificarea ºi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executãrii lucrãrilor în construcþii. Lege cu caracter organic, conform art. 74 alin. (1) din Constituþie.
Cine este pentru aceastã lege? 182 de voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.
57. Proiectul de Lege pentru ratificarea celui de-Al 4-lea Protocol adiþional, semnat la Roma la 11 decembrie 2002, la Acordul cu privire la Forþa Multinaþionalã de Pace din Europa de SudÑEst, semnat la Skopje la 26 septembrie 1998. Lege cu caracter ordinar, conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.
Cine este pentru? 182. Împotrivã? Nu sunt.
Abþineri? Nu sunt.
58. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 91/2002 pentru modificarea ºi completarea Legii protecþiei mediului nr. 137/1995, lege dezbãtutã astãzi. Lege cu caracter organic, conform art. 74 alin. (1) din Constituþie.
Cine este pentru? 183 de voturi pentru. Împotrivã? Douã voturi împotrivã. Abþineri? Nu sunt.
59. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 15/1999 privind înfiinþarea Academiei Române de Aviaþie. Lege cu caracter ordinar, conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.
Cine este pentru? 183 de voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Domnule Bãlãeþ, aveþi cuvântul.
Dumitru Bãlãeþ
#212942## Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi deputaþi,
Vã rog sã îmi permiteþi sã evoc aici, în Camera Deputaþilor, doi oameni importanþi ai culturii române care s-au stins din viaþã în Sãptãmâna Patimilor de dinaintea minivacanþei parlamentare ºi deci nu am avut posibilitatea sã îi evocãm aici.
Primul dintre aceºtia este marele regizor, actor ºi scenarist cinematografic Emil Loteanu, care s-a stins la Moscova, în noaptea de joi spre vineri, 18 aprilie 2003.
Loteanu s-a nãscut român, în urmã cu 66 de ani, la 6 noiembrie 1936, în satul Clocouºna, raionul Ocniþa din nordul Basarabiei. A urmat ºcoala la Rãdãuþi ºi apoi la ”Sfântul SavaÒ din Bucureºti. Vicisitudinile soartei l-au dus apoi în R.S.S. Moldova, unde se nãscuse, ºi apoi la Moscova, unde talentul sãu excepþional s-a remarcat în domeniul scenariului ºi regiei de film.
”Poienele roºiiÒ (1966), ”LãutariiÒ (1971), ”ªatraÒ (1976), ”Drama la vânãtoareÒ (1980) sunt filme ale sale care au impus un stil propriu de un accentuat lirism în cinematografia mondialã.
Loteanu s-a inspirat ºi din opere ale culturii române. Filmul sãu ”A fost odatã un bãiatÒ (1960) este inspirat de ”Amintirile din copilãrieÒ ale lui Ion Creangã, iar ”LuceafãrulÒ cautã o transpunere cinematograficã pentru celebra capodoperã eminescianã.
Unul dintre ultimele sale filme, ”GãoaceaÒ (1993), are ca personaje importante actori români de primã talie, ca Mircea Diaconu ºi Silviu Stãnculescu.
Deºi Emil Loteanu a dorit din tot sufletul sã se transfere dupã 1989 aici, la Bucureºti, pentru a-ºi dedica întreaga forþã creatoare cinematografiei române, faptul nu s-a putut împlini datoritã unor atitudini meschine care bareazã încã multe drumuri ale culturii noastre naþionale, culturã care ar trebui sã fie o culturã a românilor de pretutindeni ºi care ar trebui sã aibã un centru de iradiere puternic ºi oficial în preaiubitul nostru Bucureºti. Aceasta este o problemã care ar merita sã fie discutatã mai mult în Parlamentul nostru, luându-se ºi mãsuri de rigoare.
Cea de-a doua personalitate pe care o evocãm este ziaristul ºi omul politic Viorel Sãlãgean, stins din viaþã tot în Sãptãmâna Patimilor, marþi, 22 aprilie 2003, la vârsta de doar 61 de ani.
Viorel Sãlãgean a fost ºi rãmâne în memoria noastrã ca un ardelean vivace, de tip Chendi, un ziarist de anvergurã care a ars frumos pe paginile ziarului ”AdevãrulÒ, ”Adevãrul economicÒ ºi ”Romanian Business JournalÒ, al cãrui director a fost.
Mai existã o evocare.
## **Domnul Constantin Niþã:**
## Domnule preºedinte,
## Stimaþi colegi,
Cred cã este cazul sã amintim ºi de marele sculptor Constantin Piliuþã, care ºi el a trecut în nefiinþã.
Cred cã sunteþi de acord cu mine cã este o valoare a sculpturii româneºti, o valoare a sculpturii universale. Pentru acest motiv, cred cã este cazul sã pãstrãm un moment de reculegere ºi pentru acest mare sculptor român.
Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc. Stimaþi colegi,
În încheiere, vã rog sã îmi permiteþi sã vã supun aprobãrii dumneavoastrã constituirea unor comisii de mediere.
Comisia de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 176/2002. Sunt propuºi urmãtorii deputaþi: Marin Gheorghe, Arnãutu Eugenu, Giuglea ªtefan, Mocioi Ion, Pãºcuþ ªtefan, Bran Vasile, PŽcsi Ferenc.
Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 149/2002. Sunt propuºi urmãtorii deputaþi: Iordache Florin, Zgonea Valeriu ªtefan, Popescu Kanty Cãtãlin, Pleºa EugenLucian, ªnaider Paul, Dobre Victor Paul, Mirciov Petru. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 268/2001. Sunt propuºi urmãtorii deputaþi: Marin Gheorghe, Ionel Adrian, ªtefan Ion, Sadici Octavian, Pereº Alexandru, Gheorghe Valeriu, Kelemen Attila-BŽla-Ladislau.
Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 13/2003. Sunt propuºi urmãtorii deputaþi: Burnei Ion, Ionescu Dan, Naidin Petre, Abiþei Ludovic, Popa Constanþa, Pereº Alexandru, Florea Ana.
Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?
Unanimitate.
Comisia de mediere la proiectul de Lege privind Statutul Corpului Diplomatic ºi Consular al României. Sunt propuºi urmãtorii deputaþi: Podgoreanu Radu, Bentu Dumitru, Dumitrescu Cristian, Brudaºca Damian, Ionescu Mihaela, Chiliman Andrei Ioan, K—nya-Hamar S‡ndor.
Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.
Vã mulþumesc.
Cu aceasta, declar închisã ºedinþa în plen de astãzi. Mâine ne vom întâlni în plenul celor douã Camere la ora 9,00. Ordinea de zi a fost afiºatã.
Dupã-amiazã sunt activitãþi în comisiile permanente. Vã mulþumesc.
## _ªedinþa s-a încheiat la ora 13,00._
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI Ñ CAMERA DEPUTAÞILOR
#218868Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Direcþia de Trezorerie ºi Contabilitate Publicã a Municipiului Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare).
Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
> **ISSN** 1220Ð4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 54 /16.V.2003 conþine 40 de pagini.**
Preþul 49.440 lei
Profesorul Ciuceanu a conceput ºi un plan în acest sens. Acesta a fost aprobat prin bugetul de stat pe anul 2003, acordându-i-se, pentru început, peste douã miliarde de lei, urmând sã se dea ºi o Hotãrâre de Guvern pe aceastã linie. Ce a determinat Guvernul sã schimbe intempestiv aceastã orientare ºi sã dea Patriarhiei Ortodoxe Române rolul barbar de distrugere a monumentului funerar de pe terasele dealului ªerban Vodã? Cu ce sã facã aceasta? Ñ prin dinamitare sau cu tunurile? Numai distrugerea acestui monument funerar implicã cheltuieli estimative de peste 40-50 de miliarde de lei? ªi pentru ce aceste cheltuieli? Pentru a aºeza, în locul acestui monument funerar, Catedrala Mântuirii Neamului? Dar asta ar fi un sacrilegiu nemaipomenit. Pe un loc damnat în sine Ñ Catedrala Mântuirii Neamului!
Catedrala Mântuirii Neamului Românesc Ñ conceputã iniþial la kilometrul zero al drumurilor þãrii Ñ sã fie mutatã, la periferia Capitalei, în locul sinistru al amintirii regimului comunist, printr-o hotãrâre de Guvern, fãrã consultarea specialiºtilor.
Doamne, de unde atâta blasfemie? În loc sã avem o Via Sacra pe Bulevardul Unirii, încununatã cu Marea Catedralã Ortodoxã a Mântuirii Neamului, vom avea în locul ei cine ºtie ce blocuri sau vile banale, despre care hotãrârea de Guvern citatã nu ºopteºte nici un cuvinþel. Se aude, însã, cã preþurile la terenuri în zona respectivã au crescut de sute de ori, probabil cã ºi comisioanele. Ar trebui ca Parchetul Naþional Anticorupþie sã se autosesizeze ºi sã facã cercetãri de rigoare în acest sens. Vã mulþumesc.
Vã mulþumesc.
Iatã de ce, ca de atâtea ori, deºi a fost vorba de un conclav de partid, s-a gãsit soluþia Ñ achitarea ei de la buget. De aceea, în cadrul ºedinþei consiliului judeþean din 31 ianuarie 2003, a fost adoptat un referat pentru alocarea sumei de 175 de milioane de lei din bugetul propriu pentru acoperirea parþialã a unor cheltuieli ocazionate de acþiuni organizate, chipurile, de Consiliul Judeþean Cluj.
Astfel, vizita preºedintelui, a premierului ºi a cremei politice a P.S.D. la Cluj-Napoca s-a soldat nu numai cu o pagubã de 175 de milioane de lei la bugetul ºi aºa foarte sãrac al clujenilor, ci ºi cu eliberarea din funcþie a unui jurnalist, ºi asta într-o þarã care se presupune cã promoveazã valorile democraþiei ºi ale statului de drept.
Cu puþin timp înaintea acestei dovezi de democraþie tip Dâmboviþa, actuala purtãtoare de cuvânt a Guvernul, Despina Neagoe, îl ameninþase pe ziarisul Mihai Bacalu cã îl va da afarã din presã ºi s-a þinut de cuvânt.
Ne surprinde faptul cã un ziar cu pretenþii ca ”Evenimentul ZileiÒ rãspunde la comenzile politice ale P.S.D. S-o fi aflând ºi el, prin comenzile consistente de publicitate din partea unor baroni P.S.D., în solda acestui partid cu apucãturi totalitare?
Reamintim cã aceeaºi Despina Neagoe i-a alungat de la prefectura Cluj pe ziariºtii incomozi, iar ulterior redactorii ºefi ai acestora i-au sancþionat disciplinar ºi material.
Asemenea situaþii doar Mihai Dulea, fostul cenzor al regimului ceauºist, ºi-ar fi putut permite. Ar fi cazul ca uniunile ziariºtilor din þarã ºi de peste hotare sã nu lase nesancþionat un asemenea abuz la adresa libertãþii presei ºi a slujitorilor ei. Trebuie evitat ca puterea, prin trepãduºi gen Despina Neagoe, sã punã definitiv botniþa ºi sã închidã gura presei.
Vã mulþumesc.
Dacã în Cartea Neagrã a P.D.-ului, dupã cum am mai menþionat, capitolului cercetare i se rezervã 3 pagini, rãspunsul P.S.D.-ului este pe 30 de pagini, adevãrat, mai aerisite, dar totuºi la un volum care te face sã te gândeºti la importanþa cel puþin virtualã datã domeniului de actualul Cabinet.
Încã dupã primul an de guvernare ne-am dat seama cã deviza P.D.S.R. în campania electoralã din anul 2000 pornea de la principiul cã a promite este un gest nobil... ªi în domeniul cercetãrii ºtiinþifice, promisiunile fãcute de domnul Adrian Nãstase la 19 noiembrie 2000, cu ocazia alocuþiunii rostite la ”Ziua CercetãtoruluiÒ, au fost pline de bune intenþii!! Nu s-a reînfiinþat un minister de profil, dar s-a creat un departament în cadrul unui nou minister, denumit al educaþiei ºi cercetãrii, condus de un ministru, membru al Guvernului, nu s-a alocat cercetãrii în anul 2001 de la buget 1% din P.I.B., dar s-a alocat 0,24%, aceasta reprezentând o tendinþã crescãtoare, conform cu angajamentele luate ºi faþã de Uniunea Europeanã.
Mai mult, domeniul a fost copleºit de acte normative: ordonanþe, proiecte legislative, norme, programe, acorduri, toate însoþite de simpozioane, mese rotunde, dese deplasãri ale funcþionarilor din minister la reuniunile internaþionale de profil, încât puteai crede cã partidul de guvernãmânt chiar doreºte o reabilitare a cercetãrii ºtiinþifice româneºti.
Situaþia, din pãcate, nu avea sã fie aºa ºi în continuare. Coºmarul a început de la discutarea bugetului de stat, când, contrar evoluþiei celorlalte þãri candidate la Uniunea Europeanã, România alocã cercetãrii 0,22% din P.I.B., deci un regres faþã de 2001! Mai mult, ºi în mod cu totul iresponsabil, în anul 2003, cifra se reduce la 0,18%!!
În aceste condiþii, toate minunatele ºi stufoasele programe nu mai au nici un fel de acoperire financiarã ºi devin simbolice, fãrã fonduri ºi în faþa unei economii care trãieºte din importuri, ºi nu este în stare sã creeze surse suplimentare de finanþare pentru cercetare, este clar cã domeniul este condamnat. În condiþiile în care astãzi majoritatea institutelor de cercetare nu au de unde sã-ºi plãteascã salariile, fiind nevoite sã admitã finanþãri pe proiecte din programele naþionale de 5-6 ori mai mici decât valoarea realã, nu se mai poate vorbi de angajarea ºi formarea de tineri cercetãtori, de salarii fãrã limite(!!), de dotãri, de participarea la programe internaþionale, de transfer tehnologic sau materializarea unor invenþii premiate la diverse saloane.
Tendinþa clarã de condamnare a domeniului rezultã ºi din atitudinea preºedintelui þãrii, domnul Ion Iliescu, care, în guvernarea P.D.S.R. din perioada 1992-1996, cel puþin de douã ori pe an se întâlnea cu factorii de decizie din cercetare, cu efecte benefice, iar dupã 2000 nu a mai avut dorinþa de a avea mãcar o singurã întâlnire. Aceasta în condiþiile în care multe unitãþi de tradiþie în
ºtiinþa româneascã, bine cunoscute de preºedinte, abia dacã mai au o existenþã simbolicã.
Experienþa pe care o am în aceastã problemã mã determinã sã trag un minim de concluzii sintetice privind situaþia domeniului cercetãrii ºtiinþifice româneºti ºi mãsurile urgente ce ar trebui luate pentru a elimina cauzele care au dus la colapsul acesteia în prezent:
Ñ La prima rectificare de buget, Guvernul sã aloce cel puþin 600 miliarde lei, asigurând minimul necesar pentru competiþiile lansate pe programele naþionale, programele nucleu ºi programele sectoriale de cercetare ºtiinþificã; la proiectul de buget pe anul 2004, sã se aloce cercetãrii cel puþin 0,4% din P.I.B. Astfel, programele Guvernului nu vor rãmâne simple materiale pentru propaganda internã ºi internaþionalã.
Ñ Domeniul cercetãrii tehnologice, din institutele naþionale, societãþile comerciale de profil, entitãþi în cadrul agenþilor economici, sã nu mai fie sufocate de amestecul obligatoriu al departamentului de educaþie; ponderea progresul tehnologic care trebuie transferat în economie se realizeazã în aceste unitãþi; cercetarea din învãþãmântul superior are importanþa ei deosebitã, dar nu poate avea decât o pondere limitatã în dezvoltarea economicã.
Ñ Organizarea distinctã, în cadrul administraþiei publice centrale a domeniului cercetãrii ºtiinþifice ºi dezvoltãrii tehnologice, cu o legãturã directã ºi eficientã cu toate sectoarele economice ºi cu dezvoltarea economiei, în ansamblul ei.
Ñ Dimensionarea strictã a birocraþiei, care sufocã în prezent derularea programelor de cercetare-dezvoltare ºi legãtura cu agenþii economici, pentru mãrirea eficienþei transferului tehnologic.
Pentru o adevãratã reabilitare ºi repunere pe locul care îl meritã cercetarea ºtiinþificã româneascã, departamentul de specialitate al Partidului România Mare are un program concret, pe care îl va pune în aplicare dupã viitoarele alegeri.
Interesul P.S.D. de a mima reforma ºi a se menþine la putere cu orice preþ corespunde unei politici antinaþionale, antisociale ºi antieconomice, care va costa mult mai mult populaþia decât dacã s-ar realiza o reformã cu adevãrat ºi care are costurile ei politice.
Oare P.S.D. va mai ignora mult timp semnalele ºi atenþionãrile venite din afara þãrii, ca ºi cele ale partidelor de opoziþie, ale societãþii civile?
Ce se pune înainte: interesul de partid meschin ºi mãrunt sau interesul naþional?
O întrebare la care P.S.D. este obligat sã rãspundã.
Vã mulþumesc pentru atenþie.
Cât priveºte suma de 1,8 miliarde lei, bani atât de necesari ºi de mult aºteptaþi de locuitorii comunei Dridu, îi asigurãm pe cetãþenii din aceastã comunã cã ei vor fi legal, corect ºi eficient cheltuiþi pentru reabilitarea drumurilor locale de cãtre domnul Petricã Dobre, candidatul Partidului Democrat, în viitoarea sa calitate de primar al comunei Dridu.
Aºadar, dacã pânã acum, zilnic, doar un român îºi lua viaþa, miercuri 16 aprilie, Capitala a dat peste cap statisticile medico-legale.
La sfârºitul anului 2002, datoria publicã internã a României era de 108.433,8 miliarde lei, adicã, la cursul mediu de schimb stabilit de Banca Naþionalã a României pentru anul trecut (33.448 lei /dolar), circa 3,3 miliarde dolari.
Serviciul datoriei publice interne a României pentru anul 2003 este de 49.000 miliarde de lei (rate + dobânzi), echivalentul a 1,5 miliarde dolari.
Cum plafonul de îndatorare propus pentru 2003 este mai mic decât serviciul datoriei publice, înseamnã cã datoria publicã internã a României ar trebui sã scadã. În termenii de flux specifici formãrii ºi alocãrii finanþelor publice, la sfârºitul acestui an, datoria publicã internã a României ar trebui sã fie de 94.077,6 miliarde lei, adicã cu 14.356,2 miliarde lei mai micã!
Eludând termenii de flux în care se proiecteazã ºi se aprobã legile bugetare, dar ºi obligaþiile pe care ºi le-a asumat faþã de organismele internaþionale cu privire la deficitul bugetar, dintr-o trãsãturã de condei, Guvernul stabileºte pentru acest an, printr-un artificiu de calcul financiar oneros, un cuantum aberant al datoriei publice interne, 143.077,6 miliarde lei.
Agresarea cu bunã ºtiinþã, ilegalã, a nivelului de trai al populaþiei, constituie un act de hoþie calificatã, un exemplu cert cã Guvernului nu-i sunt strãine mecanismele ticãloase ale criminalitãþii economice. Proiectul de lege conduce clar la un delict de lez-naþiune, de care se fac vinovaþi toþi membrii Guvernului, în frunte cu premierul Adrian Nãstase.
Ingerinþa Guvernului în domeniul privat, în dispreþul legii, a devenit o practicã abjectã prin care lipsa de eficacitate ºi eficienþã a politicilor economice este pusã în cârca societãþii civile. Cã este aºa o demonstreazã, cu vârf ºi îndesat, etatizarea fondurilor sociale, esenþial private, decapitalizarea forþatã a fondului de asigurãri sociale de sãnãtate, fiscalitatea excesivã, care sancþioneazã veniturile populaþiei, negocierea ”în genunchiÒ a memorandumurilor cu organismele financiare internaþionale, demersul stupid de confiscare a cooperaþiei, ºi, nu în ultimul rând, aceastã tentativã de fraudare a naþiunii prin încãlcarea Legii finanþelor.
Proiectul de lege a trecut ºi de Senat ºi de Camera Deputaþilor. Urmeazã mirul votului final, aflat la cheremul cozilor de topor din Parlament, ºi fiecare cetãþean român va mai scoate din buzunarele prin care fluierã vântul încã 2,5 milioane lei! Spre propãºirea P.S.D..
Semãnând vânt în buzunarele românilor, Guvernul va culege furtunã! ªi o datã cu el ºi coaliþia de partide, aflatã, pasager, la putere!
Cel care vã vorbeºte va solicita oficial Curþii de Conturi a României sã facã luminã în aceastã ”fãcãturãÒ a Ministerului Finanþelor Publice.
ªi, cum aceastã ilegalitate constituie o încãlcare brutalã a drepturilor constituþionale ale cetãþenilor, voi aduce la cunoºtinþa forurilor internaþionale modul în care actualul Executiv înþelege sã lupte împotriva corupþiei: prin instaurarea criminalitãþii economice! De sus în jos!
Partidul Naþional Liberal s-a arãtat dispus în repetate rânduri sã coopereze atât la crearea unei legislaþii anticorupþie eficiente, cât ºi la elaborarea unui program de combatere a corupþiei. Degeaba a propus P.N.L.-ul legi anticorupþie, de tot atâtea ori a fost refuzat.
Foarte recent, am cerut îmbunãtãþirea Legii nr. 161/2003, în special în ce priveºte regimul conflictului de interese ºi al incompatibilitãþilor, demonstrând confuzia dintre cei doi termeni, precum ºi inoperabilitatea unor articole de lege în cazul preºedintelui þãrii, al premierului ºi ºefului corpului sãu de control. Am mai cerut ºi o comisie comunã putereÐopoziþie, care sã verifice rezultatele aplicãrii legii ºi sã opereze modificãri, þinând cont de realitatea din teren. Acuzaþiilor de politicianism fãcute de un lider P.S.D. le-am rãspuns prin întrebãri concrete ºi solicitãri de ieºire din impas la imperfecþiunile legii. Tãcere sau superficialitãþi rostite în graba spre masa cu ouã ºi cozonac.
Doreºte sau nu doreºte partidul de guvernãmânt sã înceapã cu adevãrat lupta anticorupþie în România? La exemplul dânºilor de rãspuns s-a pliat pânã ºi ºeful Parchetului Anticorupþie, care pare a dovedi cã are mai mult calitãþi de politician aflat în campanie electoralã, decât de magistrat pornit sã înceapã operaþiunea ”Mâini curateÒ.
Aºtept, în continuare, cu rãbdare rãspunsul potrivit al Guvernului Nãstase, dar ºi pe cel al preºedintelui României, la criticile privind corupþia din România ºi îi previn sã îºi înlocuiascã ochelarii de cal cu unii de vedere, preferabil cu lentile cu vederea de aproape. ªi îmi exprim regretul cã domnul preºedinte ºi-a amânat vizita în China, ar fi avut ocazia sã înveþe ceva din experienþa în PR a Guvernului chinez ºi poate ar fi împãrtãºit aceasta ºi premierului!
Finala Olimpiadei naþionale de limbi slave ca limbi materne, condiþiile de organizare ºi finanþare sunt o dovadã grãitoare a tratamentului corect al limbilor minoritare. România aderã, respectã ºi asigurã condiþiile prevãzute de Charta europeanã a limbilor ºi culturilor minoritare. Chiar de aceea, orice încercare de a schimba Constituþia þãrii prin negociere politicã a caracterului naþional ºi unitar al statului român, a limbii române, ca limbã oficialã, este sortitã eºecului.
Pentru art. 16 alin. 3 comisia nu a avut amendamente. Dacã aveþi dumneavoastrã?
Votat alineatul în formularea din ordonanþã.
Art. 17, secþiunea a 2-a, titlul art. 18, 19 ºi 20, dacã aveþi obiecþiuni?
Votate toate în formularea din ordonanþã.
Art. 21, titlul secþiunii a 3-a ºi art. 22.
Nefiind obiecþiuni, votate toate în formularea din ordonanþã.
Titlul secþiunii a 4-a ºi art. 3, votate în formularea din ordonanþã.
Titlul secþiunii a 5-a, art. 24, 25, Nu sunt obiecþiuni. Votate în formularea din ordonanþã.
Secþiunea a 6-a. Titlul art. 26, cuprins. Nu sunt obiecþiuni. Votate ca în ordonanþã.
Titlul secþiunii a 7-a, art. 27. Nu sunt obiecþiuni. Votate în formularea din ordonanþã.
Titlul secþiunii a 8-a, art. 28, 29, 30, 31, 32, 33 ºi 34. Nu sunt obiecþiuni.
Votate în formularea din ordonanþã.
Titlul secþiunii a 9-a. Nu sunt obiecþiuni. Votate în formularea din ordonanþã.
La art. 35, domnul secretar, domnul deputat Leonãchescu are o intervenþie.
Urmãriþi, vã rog, ºi amendamentul nr. 6 ºi ascultaþi-l pe domnul secretar Leonãchescu.
La art. 13 alin. 1 urmãriþi amendamentul 4. Nu sunt obiecþiuni.
Admis amendamentul, modificat art. 13 alin. 1. Pentru art. 17 alin. 1 urmãriþi amendamentul 5. Admis amendamentul, modificat în mod corespunzãtor textul.
Pentru art. 18 alin. 1 urmãriþi amendamentul 6. |Admis amendamentul, modificat textul.||Brînzan Ovidiu|prezent| |---|---|---|---| |Pentru art. 19 alin. 1 urmãriþi amendamentul 7.||Brudaºca Damian|absent| |Admis amendamentul, modificat textul|în mod cores-|Bucur Constantin|absent| |nzãtor.||Bucur Mircea|prezent| |Cu aceasta, am parcurs ºi acest text, spre bucuria||Buga Florea|prezent| |misiei pentru industrii.||Burnei Ion|prezent| |Rog secretarii sã verifice cvorumul din|salã.|Buruianã Aprodu-Daniela|prezentã| |142 de prezenþe în salã, faþã de cifra înregistratã.<br>Îl rog pe domnul secretar Leonãchescu sã facã apelul||Buzatu Dumitru<br>Buzea Cristian Valeriu|prezent<br>prezent| |rog staff-ul tehnic sã prezinte la primul Birou perma-||Calcan Valentin Gigel|prezent| |nt lista celor care ºi-au înregistrat prezenþa în aceastã||Canacheu Costicã|absent| |ca sã o comparãm cu cei care vor rãspunde astãzi||Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard<br>prezent|| |elului nominal.||Cazimir ªtefan|prezent| |**Domnul Nicolae Leonãchescu:**||Cãºunean-Vlad Adrian<br>Cerchez Metin|absent<br>absent| |Abiþei Ludovic|prezent|Cherescu Pavel|prezent| |Afrãsinei Viorica|prezentã|Chiliman Andrei Ioan|prezent| |Albu Gheorghe|absent|Chiriþã Dumitru|prezent| |Ana Gheorghe|prezent|Ciontu Corneliu|absent| |Andea Petru|prezent|Ciuceanu Radu|prezent| |Andrei Ioan|prezent|Ciupercã Vasile Silvian|prezent| |Andronescu Ecaterina|absentã|Cîrstoiu Ion|prezent| |Antal Istv‡n|absent|Cladovan Teodor|prezent| |Anton Marin|absent|Cliveti Minodora|prezentã| |Antonescu George Crin Laurenþiu|absent|Coifan Viorel-Gheorghe|prezent| |Antonescu Niculae Napoleon|absent|Cojocaru Nicu|prezent| |Apostolescu Maria|prezentã|Crãciun Dorel Petru|prezent| |Arghezi Mitzura Domnica|absentã|Creþ Nicoarã|prezent| |Ariton Gheorghe|prezent|Cristea Marin|prezent| |Armaº Iosif|absent|Criºan Emil|prezent| |Arnãutu Eugenu|prezent|Dan Matei-Agathon|absent| |Asztalos Ferenc|prezent|Daraban Aurel|prezent| |Baban ªtefan|prezent|Dinu Gheorghe|prezent| |Babiuc Victor|absent|Dobre Traian|absent| |Baciu Mihai|absent|Dobre Victor Paul|prezent| |Bahrin Dorel|prezent|Dobrescu Smaranda|prezentã| |Baltã Mihai|prezent|Dolãnescu Ion|absent| |Baltã Tudor|absent|Dorian Dorel|absent| |Bar Mihai|prezent|Dorneanu Valer|prezent| |Bara Radu-Liviu|absent|Dragomir Dumitru|absent| |Barbu Gheorghe|prezent|Dragoº Liviu Iuliu|absent| |Bartoº Daniela|absentã|Dragu George|prezent| |Bãdoiu Cornel|prezent|Drãgãnescu Ovidiu-Virgil|prezent| |Bãlãeþ Miticã|prezent|Dreþcanu Doina-Micºunica|prezentã| |Bãlãºoiu Amalia|absentã|Dumitrescu Cristian Sorin|prezent| |Bãncescu Ioan|prezent|Dumitriu Carmen|prezentã| |Bâldea Ioan|prezent|Duþu Constantin|prezent| |Becsek-Garda Dezideriu Coloman|absent|Duþu Gheorghe|prezent| |Bentu Dumitru|absent|Enescu Nicolae|prezent| |Bercãroiu Victor|prezent|Erdei Dol—czki Istv‡n|prezent| |Berceanu Radu Mircea|absent|Esergep Gelil|absent| |Bereczki Endre<br>Birtalan çkos|prezent<br>absent|**Domnul Valer Dorneanu:**|| |Bivolaru Ioan|prezent|Numai o clipã, stimate coleg, constatãm|| |Bleotu Vasile|prezent|numãrând voturile care s-au adunat|între timp, cã sun| |Boabeº Dumitru|prezent|în cvorum. V-aº propune sã întrerupem aici ºi sã în|| |Boagiu Anca Daniela|absentã|pem derularea listei de vot final.|| |Boajã Minicã|prezent|V-aº ruga pe toþi sã luaþi loc în|salã ºi pânã când| |Boc Emil|prezent|aºezaþi sã-mi daþi mie voie sã fac o propunere cu pri|| |Bogea Angela|prezentã|la douã din proiectele înscrise pe|ordinea de zi la| |Boiangiu Cornel|absent|final.|| |Bolcaº Augustin Lucian|absent|Stimaþi colegi,|| |Bšndi Gyšngyike|prezentã|Pentru cã sunt iniþiator la una din propunerile însc|| |BorbŽly L‡szl—|prezent|la vot final, respectiv, cea de la|punctul 7, propun| |Bozgã Ion|prezent|legislativã privind unele mãsuri referitoare la miºcare a|| |Bran Vasile|prezent|fascistã din România, v-aº ruga sã-mi permiteþi sã||
Pentru art. 19 alin. 1 urmãriþi amendamentul 7. Admis amendamentul, modificat textul în mod corespunzãtor.
Cu aceasta, am parcurs ºi acest text, spre bucuria Comisiei pentru industrii.
Îl rog pe domnul secretar Leonãchescu sã facã apelul ºi rog staff-ul tehnic sã prezinte la primul Birou permanent lista celor care ºi-au înregistrat prezenþa în aceastã zi, ca sã o comparãm cu cei care vor rãspunde astãzi apelului nominal.
Numai o clipã, stimate coleg, constatãm noi, numãrând voturile care s-au adunat între timp, cã suntem în cvorum. V-aº propune sã întrerupem aici ºi sã începem derularea listei de vot final.
V-aº ruga pe toþi sã luaþi loc în salã ºi pânã când vã aºezaþi sã-mi daþi mie voie sã fac o propunere cu privire la douã din proiectele înscrise pe ordinea de zi la vot final.
Pentru cã sunt iniþiator la una din propunerile înscrise la vot final, respectiv, cea de la punctul 7, propunere legislativã privind unele mãsuri referitoare la miºcare antifascistã din România, v-aº ruga sã-mi permiteþi sã vã solicit restituirea acestei propuneri la comisie. Explicaþiile ar fi urmãtoarele: cred cã orice om trebuie sã aibã puterea de reflecþie ºi de a înþelege când s-a pripit în aprecierea unor formule ºi mie nu-mi lipseºte aceastã calitate, de a recunoaºte cã am greºit. Printre dispoziþiile care erau cuprinse în aceastã propunere, unele se refereau la acordarea unor indemnizaþii acelor luptãtori din miºcarea antifascistã care au suferit prigoana autoritãþilor vremii ºi au suferit chiar unele invaliditãþi.
Dar, pe lângã aceste prevederi, pe care le susþin în continuare, unele se refereau la susþinerea Asociaþiei antifasciºtilor români ºi la susþinerea din subvenþii bugetare a unei reviste a acestei asociaþii. Lecturând ultimele numere ale acestei reviste, eu constat cã nu mã pot asocia cu conþinutul acelor articole, care cuprind o tentã antiamericanã foarte virulentã ºi una care tinde sã aducã apologie comunismului.
Pentru cã nu mã pot asocia cu asemenea idei, daþi-mi voie, împreunã cu colegul meu, sã reflectãm asupra reformulãrii acestui proiect, în sensul de a se limita exclusiv la acordarea unor ajutoare acelor luptãtori antifasciºti adevãraþi care au suferit prigoana vremii.
ªi, pentru a nu mai fragmenta propunerile cu privire la lista proiectelor înscrise pentru vot final, daþi-mi voie sã vã fac o propunere similarã ºi pentru proiectul de la punctul 4, cel cu privire la modificarea ºi completarea Legii nr. 60 privind organizarea ºi desfãºurarea adunãrilor publice, unde sunt douã texte foarte controversate ºi unde comisia, mai exact Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic poate sã gãseascã un text adecvat, care sã nu mai creeze probleme.
Vã mulþumesc.
Cine este pentru? 188 de voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.
50. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre România ºi Republica Cehã în domeniul securitãþii sociale, semnat la Bucureºti la 24 septembrie 2002. Lege cu caracter ordinar, conform art. 74 alin. (2) din Constituþie. Cine este pentru? 188 de voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt.
Abþineri? Nu sunt.
51. Proiectul de Lege privind trecerea cu titlu gratuit a unei pãrþi dintr-un imobil, situat în municipiul Bucureºti, din proprietatea publicã a statului ºi administrarea Regiei Autonome Administraþia Patrimoniului Protocolului de Stat în proprietatea privatã a Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe. Lege cu caracter organic, conform art. 74 alin. (1) din Constituþie.
Cine este pentru? 186 de voturi pentru. Împotrivã? 4 voturi împotrivã.
Abþineri? Nu sunt.
52. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 20/2003 privind acordarea dreptului de a procura, deþine ºi folosi sigilii cu stema României ºi timbru sec instituþiilor de învãþãmânt superior particular acreditate, care fac parte din sistemul naþional de învãþãmânt. Lege cu caracter ordinar, conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.
Cine este pentru? 186 de voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt.
Abþineri? Nu sunt.
53. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea vehiculelor rutiere ºi eliberarea cãrþii de identitate a acestora, în vederea admiterii în circulaþie pe drumurile publice din România. Lege cu caracter ordinar, conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.
Cine este pentru? 186 de voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.
54. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 13/2003 pentru ratificarea Amendamentului nr. 1 convenit prin schimb de scrisori, semnate la 27 noiembrie 2002 la Bucureºti ºi la 25 februarie 2003 la Luxemburg, între Guvernul României, prin Ministerul Finanþelor Publice, Banca Europeanã de Investiþii ºi Consiliul General al Municipiului Bucureºti la Contractul de finanþare dintre România, Banca Europeanã de Investiþii ºi Consiliul General al Municipiului Bucureºti pentru finanþarea Proiectului privind infrastructura urbanã în Bucureºti semnat la Luxemburg la 18 decembrie 2000 ºi la Bucureºti la 19 decembrie 2000 ºi pentru modificarea Legii nr. 489/2001 privind ratificarea acestui contract. Lege cu caracter ordinar, conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.
Cine este pentru? 186 de voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Douã abþineri. 55. Proiectul de Lege privind modificarea ºi completarea Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaþilor ºi a Senatului. Autoritatea Electoralã. Lege cu caracter organic, conform art. 74 alin. (1) din Constituþie.
Cine este pentru? 189 de voturi pentru. Împotrivã? 18 voturi împotrivã.
Abþineri? Nu sunt.
Domnul Boc doreºte sã explice votul Grupului parlamentar al P.D.
Iatã doar trei dintre argumentele pentru care Partidul Democrat a votat împotriva acestui proiect de lege. Vã mulþumesc.
Viorel Sãlãgean s-a afirmat ºi în plan politic, ca senator P.U.N.R., în legislatura dintre 1992-1996, fiind preºedintele Comisiei de privatizare a Senatului, în care calitate a elaborat o Lege de privatizare proprie, cunoscutã sub numele de metoda de privatizare MEBO, al cãrei pãrinte este recunoscut. Din pãcate, metoda MEBO de privatizare cãtre salariaþi a întreprinderilor de stat nu a fost urmatã în rigorile ei; ba, mai mult, a fost pãrãsitã complet de cãtre guvernele coaliþiei dintre anii 1996-2000 ºi, dupã aceea, de cel actual. Poate, dacã aceastã metodã ar fi fost urmatã ºi perfecþionatã în toate rigorile ei, astãzi am avea un altfel de capitalism, mai uman, mai productiv, mai ataºat intereselor naþionale. Dar aceasta este o altã problemã.
Acum, sã îi evocãm doar pe oamenii de culturã plecaþi recent dintre noi, Emil Loteanu ºi Viorel Sãlãgean, ºi sã pãstrãm un moment de reculegere în memoria lor.
Vã mulþumesc.