Stenogramă plen

## Vã mulþumesc ºi eu.

Invit la microfon pe domnul deputat Adrian Ionel. Va urma domnul deputat Dumitru Bãlãeþ.

Domnul deputat Andrei Chiliman a depus la secretariat declaraþia politicã.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Aderarea la Uniunea Europeanã reprezintã obiectivul de interes naþional al þãrii noastre, aºa cum este el stipulat în Programul economic de preaderare a României.

Elementul cel mai important al aderãrii la Uniunea Europeanã nu este reprezentat numai de faptul cã trebuie sã adoptãm ºi sã aderãm la o serie de reguli stricte de politicã economicã, dar ºi de faptul cã politicile noastre sociale vor trebui concepute în cadrul stabilit de aceste reguli. Acest lucru va reprezenta o schimbare radicalã a filosofiei de guvernare în marea majoritate a statelor, dacã nu cumva pentru toate statele implicate.

Integrarea în Uniunea Europeanã este o opþiune strategicã pentru România. Ea ar oferi cadrul în care sã suportãm impactul globalizãrii cu riscuri mai reduse ºi cu beneficii amplificate.

Prin dimensiunea ºi puterea sa economicã, Uniunea Europeanã reprezintã un vehicul mult mai adecvat globalizãrii decât existenþa de sine stãtãtoare a unui sistem economic de nivel naþional. Din punct de vedere politic, integrarea europeanã ar asigura o valorizare pozitivã a cadrului democratic existent ºi ar permite menþinerea, fãrã obiecþii pertinente, a acelor elemente de identitate

naþionalã care ºi-au dovedit viabilitatea ºi în cazul celorlalte state membre ale Uniunii Europene. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Dau cuvântul domnului Dumitru Bãlãeþ. Va urma domnul Dumitru Chiriþã.

Domnul Eugen Nicolãescu va depune declaraþia la secretariat.

Domnule preºedinte,

## Domnilor deputaþi,

Am în faþã Hotãrârea de Guvern nr. 468 din 18 aprilie 2003, hotãrâre uluitoare prin caracterul ei absurd ºi neavenit. Ea se referã la mutarea proiectatei Catedrale a Mântuirii Neamului dintr-un teren acordat anterior de acelaºi Guvern al domnului Nãstase, pe Bulevardul Unirii, lângã noua clãdire a Bibliotecii Naþionale, ºi ea confiscatã de Guvern, (H.G. nr. 1219/2001, publicatã în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 784 din 11 decembrie 2001). Noua mutare se face într-un teren situat pe Calea ªerban Vodã, în Parcul Carol, exact pe locul blestemat pe toate drumurile al Monumentului funerar al ”Eroilor comuniºtiÒ.

De când un monument funerar a devenit ”imobilÒ Ñ (”imobilul din Parcul CarolÒ, cum este denumit în textul Hotãrârii de Guvern) Ñ este greu de precizat. Probabil cã semnatarul ºi contrasemnatarii hotãrârii respective nici n-au citit textul, pentru a-ºi putea da seama de caracterul grotesc al situaþiei în care s-au pus.

Tot grotescã este ºi afirmaþia din aceeaºi hotãrâre, cã monumentul respectiv ar fi ”dezafectatÒ. Dezafectat, de ce? De osemintele care erau în acel ”imobilÒ? Mã rog, ãsta-i limbajul guvernanþilor noºtri! Cãci, în realitate, monumentul funerar respectiv este intact ºi nevãtãmat, cu cinci coloane îmbrãcate în marmurã, care se unesc la o înãlþime de 41 de metri.

Ce reprezintã unirea coloanelor respective? Cercetãrile aratã cã arhitecþii artiºti care le-au conceput au pus în ele elemente simbolice ascunse la vremea respectivã, sau cunoscute de cãtre anumite personalitãþi, care depãºeau cu mult cenzura epocii, ºi anume, unitatea celor cinci provincii româneºti: Muntenia, Moldova, Transilvania, Basarabia ºi Bucovina. Nici aºezarea pe înãlþimea de 41 de metri a unirii coloanelor nu este lipsitã de semnificaþii simbolice, cãci cifra 41 reprezintã momentul conceperii monumentului respectiv Ñ 1959, în raport cu acela al unificãrii provinciilor româneºti într-un singur stat naþional Ñ 1918.

Aceste constatãri au permis profesorului Radu Ciuceanu, coleg al nostru în Parlament, poate cel mai mare cercetãtor pe care-l avem în istoria totalitarismului în România, sã vadã ºi reversul medaliei, ºi anume: posibilitatea readaptãrii simbolice a monumentului respectiv, pãstrându-i semnificaþia funerarã, la lupta dusã de poporul român împotriva totalitarismului, ale cãrui victime au fost mult mai mari în provinciile subjugate temporar: Basarabia, Bucovina, Transilvania.

Vã mulþumesc.

Dau cuvântul domnului Dumitru Chiriþã. Va urma domnul Costache Mircea.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În urmã cu 13 ani, dupã cãderea regimului comunist, am crezut cã românii vor scãpa de unul dintre sporturile naþionale la care erau obligaþi sã participe, ºi anume statul la coadã, în special pentru procurarea alimentelor de bazã: lapte, carne ºi alte produse alimentare.

Totodatã, am crezut cã dacã România va scãpa de rãposatul, vom avea acces cu uºurinþã la bunuri ºi servicii, precum ºi la propriile resurse financiare. Însã, din pãcate, stafia dictatorului revine în forþã în zona sistemului bancar, prin politicile Bãncii Naþionale ºi ale bãncilor comerciale, care au reuºit sã readucã în actualitate statul la coadã, pentru ca românii sã poatã avea acces la propriile resurse financiare.

În acelaºi timp, Banca Naþionalã a încurajat sistemul bancar, pentru ca plãþile între diversele persoane sã se realizeze la intervale mari de timp, aducând mari prejudicii acestora ºi favorizând bãncile comerciale. Pentru cã sistemul bancar nu a dezvoltat infrastructura necesarã care sã permitã accesul cu uºurinþã al cetãþeanului la propriile resurse financiare ºi pentru cã cetãþeanul nu poate plãti cu cardul bancar pentru bunurile ºi serviciile achiziþionate, prin introducerea sistemului de plãþi prin carduri populaþia României a fost prejudiciatã încã o datã.

Ca urmare a existenþei acestei situaþii, consider cã Parlamentul României, prin comisiile de specialitate, trebuie sã intervinã pentru a analiza activitatea conducerii Bãncii Naþionale, având în vedere faptul cã nu a luat mãsurile ce se impuneau în aceste cazuri ºi a adus mari prejudicii intereselor persoanelor fizice ºi juridice care folosesc sistemul bancar.

În acelaºi timp, solicit Ministerului Finanþelor sã propunã pentru adoptare cadrul legislativ ºi instituþional care sã conducã la efectuarea plãþilor ºi a încasãrilor în timp real, inclusiv în relaþia cu bugetul de stat ºi bugetele locale, precum ºi pentru ca toate unitãþile economice, asociaþiile familiale, respectiv persoanele fizice autorizate sã fie obligate sã facã încasãri prin intermediul cardurilor bancare.

În opinia mea, aceste mãsuri minimale nu fac decât sã introducã starea de normalitate în relaþia dintre autoritãþile publice ºi cetãþean, respectiv între clienþi ºi sistemul bancar. Aceste mãsuri propuse vin în întâmpinarea dorinþei de a armoniza sistemul de plãþi ºi încasãri din România cu cel din Uniunea Europeanã.

Vã mulþumesc ºi eu.

Dau cuvântul domnului Costache Mircea. Va urma domnul Aurel Gubandru.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Nu puteam sã nu remarc în aceste zile materializarea unor intenþii mai vechi ale Executivului, de a declanºa noua daciadã împotriva corupþiei în România.

Daciada anticorupþie, o nouã campanie de manipulare ºi intoxicare a opiniei publice, marca NãstaseÐDâncu.

Logic, dacã au ajuns dumnealor la concluzia cã trebuie declanºatã o luptã împotriva corupþiei, înseamnã cã aceasta existã. De ce existã, de cine a fost iniþiatã ºi consolidatã? ªtiu dumnealor. ªtiu atât de bine cine a îngrãºat-o, cine a pãstorit-o, cine a ocrotit-o, încât îºi pot dovedi în continuare abilitatea în a mima opþiunea anticorupþie ºi în a semãna confuzie în rândul cetãþenilor buimãciþi de prodigioasa imaginaþie ºi de tupeul fãrã margine al promotorilor societãþii multilateral subdezvoltate ºi ai statului de tip mafiot.

S-a ajuns cu ridicolul pânã acolo cã unii îºi dau demisia de pe unde n-au trecut niciodatã, adicã din Parlament. Fãuritorii societãþii medievale au îndrãzneala sã joace în faþa unei populaþii îngenuncheate definitiv de injustiþii, inechitãþi, de mizerie ºi sãrãcie opera bufã a luptei hoþilor cu hoþia. În cele mai stupefiante afirmaþii fãcute în ultima vreme fãcute de ºeful Executivului, între aceste afirmaþii, decodificate cu acribie ºi cu suport ºtiinþific de reputatul psiholog Florin Tudose, se aflã ºi o remarcã la care am sã mã opresc pentru a-mi exprima consternarea.

Spune domnul Adrian Nãstase cã pentru expansiunea apoteoticã a fenomenului corupþiei în România de vinã ar fi nici mai mult, nici mai puþin decât întreaga clasã politicã. Mai avea puþin ºi spunea ”întregul popor românÒ, adicã ºi sãrmanul þãran care trage coasa pe dealuri ºi cel care paºte turmele, adicã întreaga societate româneascã este de vinã, pentru cã vreo câþiva îmbuibaþi, dereglaþi, oameni fãrã tatã, fãrã mamã, fãrã þarã, fãrã religie ºi fãrã Dumnezeu, nu-ºi cunosc simþul mãsurii ºi nu mai ºtiu în ce þarã trãiesc, pe cine slujesc ºi din banii cui li se asigurã huzurul.

Dacã întreaga clasã politicã este vinovatã pentru fenomenul corupþiei, l-aº întreba pe domnul Adrian Nãstase dacã un deputat din Parlamentul României face ºi el parte din clasa politicã? ªi dacã face parte din clasa politicã, înseamnã cã face parte ºi subsemnatul, Mircea Costache, care depune pe adresa dumnealui Ñ verbal, de data aceasta Ñ declaraþia sa de avere: ”n-amÒ.

Vã mulþumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Aurel Gubandru. Va urma domnul Damian Brudaºca.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

La 11 mai 2003, în comuna Nãieni, judeþul Buzãu, se vor organiza alegeri pentru funcþia de primar al acestei localitãþi. N-au trecut decât 6 luni de la decesul celui care a fost Alexandru Mihai Ñ Fie-i þãrâna uºoarã! Ð, primarul Nãieniului între 1990 ºi 2002, un om cu totul ºi cu totul excepþional, care, dacã ar fi trãit, nu ar fi avut niciodatã un adversar capabil sã îi ia locul în fotoliul de fruntaº al obºtii, cã, iatã, se gãsesc acum destui politicieni care vin sã murdãreascã imaginea sa, fãcându-l sã se învârtã în mormânt, auzind atâtea aberaþii spuse la adresa sa.

Lupta politicã este durã, mai ales când este vorba de alegerile pentru funcþia de primar. Partidele îºi canalizeazã eforturile pentru a o câºtiga, dar folosirea în aceastã luptã a mijloacelor neloiale, sã te foloseºti de neîmplinirile celui care nu mai poate sã se apere este de-a dreptul imoral.

Atacurile la adresa fostului primar ºi a familiei sale trebuie sã înceteze, mult râvnita funcþie nu va fi ocupatã decât pentru un an, aºa încât, vã rog, stimaþi colegi din alte partide, ca mãcar acum, când mai e puþin pânã la 11 mai sau poate la 18 mai, dacã va fi nevoie de un al doilea tur de scrutin, sã vã comportaþi decent.

Disputa electoralã poate fi câºtigatã ºi prin mijloace corecte, prin mijloace oneste, ºi eu cred cã acum, la 14 ani de la Revoluþie, putem sã spunem cã ne-am maturizat din punct de vedere politic.

Nãieniul Buzãului a devenit un fel de Mecca pentru politicienii români care, iatã, se trezesc în perioada sãrbãtorilor pascale sã le vorbeascã alegãtorilor despre Legea fondului funciar, despre fonduri atrase spre localitate, despre mult lapte ºi miere care vor curge în cazul în care candidatul lor va câºtiga alegerile. Promisiuni care, desigur, de cele mai multe ori, rãmân deºarte, iar þãranul din deal, neobiºnuit cu un asemenea gen de campanie, va rãmâne în aºteptarea altui moment electoral, când promisiunile nu vor înceta sã aparã.

În mod cert, el îºi doreºte un om de-al lor, un om cu faþa arsã de soare, un om care simte mirosul pãmântului ºi al palmelor murdare, unul care sã fie alãturi de ei, sã le înþeleagã pãsurile ºi micile lor probleme cotidiene. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu.

Dau cuvântul domnului deputat Damian Brudaºca ºi va urma ultimul vorbitor, domnul deputat Ionel Marineci.

Domnule preºedinte,

Mi-am intitulat declaraþia politicã de astãzi ”Iliescu face victime printre ziariºtiÒ.

În ciuda unui aparent progres înregistrat în România pentru asigurarea unei prese independente, atât din punct de vedere legal, cât ºi practic, existã evidenþe clare în ceea ce priveºte situaþia jurnaliºtilor cu opinii critice la adresa puterii, ajungându-se chiar la retragerea creditãrilor la diferite instituþii publice sau la închisoare pentru acei jurnaliºti care au scris articole considerate defãimãtoare la adresa reprezentanþilor actualei puteri.

O rezoluþie a Consiliului Europei din 1993 sugera României unele modificãri urgente care trebuie aduse Codului penal, în sensul limitãrii sau chiar al excluderii amestecului politicului în libertatea de expresie.

Constituþia României, adoptatã în 1991, garanteazã libertatea de expresie, liberul acces la informaþii, precum ºi autonomia presei, dar în Codul penal din 1996 erau prevãzute o serie de pedepse ce restricþionau libertatea presei. În 1998, patru jurnaliºti au fost condamnaþi la 3 ani de închisoare pentru calomnie. Cea mai mare parte a presei este privatã, dar ea reflectã în mod curent opiniile politice ale patronilor. Presa publicã, inclusiv cea audiovizualã, este influenþatã politic deoarece agenþiile de presã ºi, adesea, colectivele redacþionale sunt controlate ºi terorizate frecvent de Palatul Victoria ºi adeseori de Cotroceni.

Jurnaliºtii din întreaga lume au sãrbãtorit sâmbãtã 3 mai, ziua mondialã a libertãþii presei. La acea datã, în 1991, în cadrul Conferinþei UNESCO din Namibia a fost adoptatã Declaraþia de la Windhoek, manifest al jurnaliºtilor care socoteau cenzura o gravã încãlcare a drepturilor omului ºi prin care s-a cerut tuturor þãrilor sã ofere garanþii constituþionale pentru libertatea presei

Dar în România nu este cazul. În ciuda unei documentãri serioase ºi exacte, un ziarist clujean, pe nume Mihai Bacalu, a fost de curând concediat de la un cotidian cu pretenþii, cum este ”Evenimentul ZileiÒ, pe motiv cã a scris un articol care i-a deranjat pe reprezentanþii puterii. Respectivul articol se referea la vizita pe care preºedintele României Ion Iliescu, premierul Adrian Nãstase, precum ºi numeroºi miniºtri, secretari ºi subsecretari de stat, prefecþi ºi preºedinþi de consilii judeþene, toþi din P.S.D., au efectuat-o la Cluj-Napoca în perioada 18-19 ianuarie 2003, cu ocazia unei instruiri politice de partid. Pentru distragerea atenþiei opiniei publice de la adevãratul scop al acestei reuniuni politice s-a pretins organizarea conferinþei ”Dezvoltarea capacitãþii administrative, obiectiv central al României în procesul de integrare europeanãÒ, respectiv sãrbãtorirea, la 19 ianuarie, a 84 de ani de la instalarea primei administraþii româneºti din capitala Ardealului. Problema nu a fost ridicatã de organizarea conferinþei, ci de achitarea notei de platã a festinului ce a urmat. Aceasta s-a ridicat la 143 de milioane de lei. La un moment dat, nimeni din conducerea localã a filialei P.S.D. nu voia sã o plãteascã.

Vã mulþumesc ºi eu. Ultimul vorbitor, domnul deputat Ionel Marineci.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Declaraþia mea politicã de astãzi am intitulat-o cu expresia cu care Bruxellesul ne-a primit sâmbãtã, 3 mai, ºi anume: ”Bine aþi venit, vecini!Ò

Aºa am fost primiþi, eu ºi un grup de cetãþeni români din judeþul Teleorman, sâmbãtã, 3 mai 2003, de Bruxelles, una din capitalele instituþiilor europene. La 9 mai 1950, Robert Schuman lansa proiectul integrãrii europene. De atunci Europa a cunoscut un drum lung. Ziua porþilor deschise a instituþiilor europene este dedicatã extinderii istorice a Uniunii Europene, precum ºi viitorului sãu.

”Bine aþi venit, vecini!Ò este adresat nouã, vecini ai instituþiilor europene din Belgia, dar ºi vecinilor uniunii ce sunt aproape de a deveni membri deplini ai Uniunii Europene.

De ce am spus cã este adresat nouã, vecini ai instituþiei europene? Pentru cã judeþul Teleorman, mai precis consiliul judeþean, este singurul judeþ din România, singurul consiliul judeþean care ºi-a deschis un birou de reprezentare regionalã la Bruxelles. De ce Bruxelles? Pentru cã Bruxellesul reuneºte majoritatea instituþiilor Ñ comisie, comitetul regiunilor, parlament. Pentru cã aici îºi au sediul 280 de birouri de reprezentare regionalã din toatã Europa, cu excepþia României Ñ de acum nu mai este excepþie Ñ ºi a Bulgariei, pentru cã se aflã aproape de Strasbourg, sediul Consiliului Europei ºi al C.P.R.R.-ului, pentru cã reprezintã nucleul sferei de interes politic la nivelul întregii Uniuni Europene.

Cu ce scop a fost creat acest birou de reprezentare regionalã? Sã rãspundã necesitãþilor ºi specificului de cooperare internaþionalã ale autoritãþilor locale din judeþul Teleorman, sã producã un flux direct ºi continuu de informaþie, sã creeze oportunitãþi efective de colaborare, sã faciliteze ºi sã profesionalizeze accesul la fondurile comunitare, sã contribuie la însuºirea aquis-ului comunitar ºi a bunelor practici europene, în perspectiva aderãrii României la Uniunea Europeanã.

Vreau, cu acest prilej, sã transmit mulþumiri sincere pentru sprijinul acordat de primul-ministru, domnul Adrian Nãstase, în demersul întreprins de autoritãþile locale din judeþul Teleorman. Apreciez, de asemenea, participarea reprezentanþei diplomatice, în special a domnului nou ambasador Jinga, ºi vreau sã cred în reuºita acestei acþiuni. Standul organizat de judeþul Teleorman în cadrul Comitetului Regiunilor, manifestãrile cultural artistice derulate pe parcursul zilei de grupurile folclorice din Teleorman ºi seara cu specific teleormãnean au fost manifestãri la care au participat, pe lângã românii deplasaþi special acolo din Teleorman, ºi mulþi oaspeþi strãini ºi cred cã sunt un început care deschide perspectivele unei integrãri eficiente în lumea europeanã. A fost o zi minunatã Ñ 3 mai 2003. Mersi, Bruxelles!

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Vã mulþumesc ºi eu.

Vã mulþumesc ºi dumneavoastrã ºi vã urez o zi deosebit de interesantã ºi de bunã.

Cercetarea ºtiinþificã din România moare încet dar sigur, pe un drum pavat cu cele mai bune intenþiiÒ... aºa am hotãrât sã-mi intitulez declaraþia politicã din aceastã ºedinþã, având în faþã douã documente ale unor partide parlamentare, o Carte neagrã, elaboratã de colegii de la P.D., ºi rãspunsul mult mai voluminos al partidului de guvernãmânt privind acest domeniu, de o importanþã deosebitã în þãrile care doresc în mod real o dezvoltare economicã.

Cu totul obiectiv, doresc sã arãt cã ambele documente ating aproape toate punctele nevralgice ale domeniului cercetãrii ºtiinþifice din România, dar, din pãcate, din acþiunile întreprinse de autori, totul se rezumã la declaraþii tardive.

Dacã citim cele 3 pagini consacrate criticilor aduse de Partidul Democrat, ”realizãrilorÒ din domeniul cercetãrii ºtiinþifice obþinute de Partidul Social Democrat dupã anul 2001, în marea lor majoritate absolut justificate, toate contrapuse promisiunilor din campania electoralã 2000, nu poþi sã nu-þi pui mai multe întrebãri, dintre care:

Ñ Cine a prãbuºit finanþarea de la buget a cercetãrii, de la 0,55% din P.I.B. în 1996, la 0,11%, în 1998?

Ñ Cine dorea în 1997 sã încredinþeze programele naþionale de cercetare unor O,N,G,-uri, cu preocupãri cu totul paralele cu domeniul?

Ñ Cine a desfiinþat Ministerul Cercetãrii ºi Tehnologiei ºi l-a transformat într-o nesemnificativã agenþie?

Ñ Cine a deturnat spiritul Strategiei de aderare la Uniunea Europeanã în privinþa rolului pe care trebuie sã îl joace cercetarea ºtiinþificã în România ºi l-a modificat prin documentul de închidere provizorie a dosarului nr. 17, împingând mãsurile de reabilitare a domeniului din 2004 în 2007?

Rãspunsul este clar ºi elocvent Ñ guvernarea P.N.Þ.C.D., P.N.L., U.D.M.R. ºi... P.D.!!??

Dar, ca reprezentant al unui partid de opoziþie, trebuie sã mã refer la aspectele critice ale documentului elaborat de P.S.D., rãmânând la pãrerea cã Partidul Democrat a învãþat din greºelile guvernãrii 1997-2000. Citind materialele elaborate de Cabinetul Nãstase ºi P.S.D., constaþi imediat cã nu lipsesc programele minunate, lansate cu frenezie în campania electoralã, la un an de guvernare, la doi ani de guvernare, vor fi ºi la trei ani de guvernare, dar la capitolul realizãri, nici maºina de deturnare grosolanã a realitãþilor, patronatã de ministerul Dâncu ºi mass-media înregimentatã pe banii publici, nu poate pãcãli electoratul. Cred cã istoria contemporanã va consacra actualul Guvern prin promisiuni ºi mãrimea programelor elaborate, mult mai puþin prin realizãri, ºi asta dacã nu atingem cu nimic eticheta corupþiei, la care nu o sã mã refer astãzi.

În repetate rânduri am atenþionat Guvernul cã nu face nici un fel de reformã ºi cã singurele sale realizãri sunt cele cerute explicit de Fondul Monetar Internaþional ºi Uniunea Europeanã.

În aproape doi ani ºi jumãtate de când administreazã þara, Guvernul lui Adrian Nãstase se comportã ca ºi cum se aflã în campanie electoralã continuã ºi îngreuneazã situaþia economicã pe termen mediu ºi lung.

În aceastã perioadã nu s-au obþinut decât macrostabilizãri aparente, care nu au corespondenþã în transformarea structuralã a economiei, ceea ce înseamnã cã s-a optat pentru formã fãrã fond.

Puþini cetãþeni ºtiu cã o asemenea politicã iresponsabilã se va întoarce împotriva lor ºi le va îngreuna viaþa pentru mulþi ani de acum înainte.

Guvernul P.S.D. a preferat sã nu facã reforme reale, sã nu accelereze procesul de privatizare, sã acorde venituri fãrã muncã, sã nu creeze locuri de muncã prin utilizarea unor pârghii fiscale eficiente, sã nu reducã munca la negru.

Prin mãsuri populiste a amanetat viitorul poporului român, a anulat speranþa de creºtere economicã serioasã prin dezvoltarea sectorului serviciilor, a sectorului privat, format din întreprinderi mici ºi mijlocii, a sporirii numãrului locurilor de muncã, de creºtere realã a salariilor, a pensiilor, a asigurãrii unor servicii medicale de calitate. Este evident cã acest Guvern s-a fãcut cã face reformã ºi nu mai poate minþi la infinit, recentele declaraþii ale oficialilor din boardul FMI având rolul de a trezi la realitate un Guvern specialist în minciuni, în manipularea opiniei publice ºi poleirea rezultatelor catastrofale.

România merge într-o direcþie greºitã ºi trebuie sã se înþeleagã cã în acest fel ne îndepãrtãm de obiectivul integrãrii europene, aºa cum a menþionat de curând comisarul pentru integrare GŸnter Verheugen.

Nu se mai poate tolera propaganda stupidã, atitudinea de iraþionalitate, suficienþã ºi lipsitã de rãspundere faþã de destinele României.

Toate eforturile noastre, ajutate de cele ale oficialilor Fondului Monetar Internaþional, Bãncii Mondiale ºi Uniunii Europene, trebuie sã convingã autoritãþile cã România are nevoie realã de reformã structuralã, instituþionalã, de mentalitate.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Îmi face plãcere sã vã reîntâlnesc, dupã Sfintele Sãrbãtori ale Paºtelui!

Cu permisiunea dumneavoastrã, mã voi referi astãzi, pe scurt, la douã chestiuni legate de istorie. Prima vizeazã un eveniment major legat de fiinþa statului naþional, iar a doua, nu mai puþin importantã, marcheazã un moment al istoriei noastre recente.

Peste câteva zile se împlinesc 126 de ani de la proclamarea independenþei noastre naþionale. În plan politic, dobândirea independenþei României este opera unei generaþii de cãrturari ºi oameni politici care s-a format în ºcolile înalte ale Occidentului, mai ales ale Franþei, ºi care a cunoscut acolo valorile democraþiei ºi instituþiile fundamentale ale statului de drept. Este lucrarea acelei generaþii care, reîntoarsã apoi în þarã s-a angajat sã lupte pentru modernizarea societãþii româneºti, pentru unitatea ºi independenþa naþionalã a poporului român. Cãci, în mare parte, cei mai tineri din fruntea Revoluþiei de la 1848 au fost cei mai marcanþi oameni politici din epoca unirii ºi tot aceºtia au condus destinele României în anii luptei pentru cucerirea independenþei noastre naþionale. Ion C. Brãtianu, Mihail Kogãlniceanu ºi C. A. Rosetti sunt cele mai ilustre exemple.

Din punct de vedere militar, independenþa României, pânã la urmã impusã Porþii pe câmpul de luptã, s-a datorat poporului român care a luptat ºi s-a jertfit în bãtãliile de la Griviþa, Rahova ºi Plevna, de la Smârdan ºi Vidin.

În plan politic, independenþa României s-a datorat domnitorului Carol, care, o datã ajuns pe tronul României, s-a identificat cu aspiraþiile spre independenþã ale poporului român.

Cred cã sunt în asentimentul tuturor de a aduce, acum, un omagiu înaintaºilor noºtri, tuturor celor care s-au jertfit pentru pãstrarea fiinþei noastre naþionale.

Au trecut, iatã, 4 ani de la vizita istoricã în România a Suveranului Pontif Papa Ioan Paul al II-lea, care a avut loc între 7-9 mai 1999.

Consider cã momentul respectiv a fost unul al renaºterii spirituale, al regãsirii noastre, ca popor latin, printre cele mai vechi popoare ale Europei. Vizita Sanctitãþii Sale la Bucureºti a constituit prima vizitã a unui Suveran Pontif într-o þarã ortodoxã. Din aceastã cauzã, prezenþa în România a Înaltului Pãrinte a reprezentat un uriaº pas înainte pe drumul reconcilierii între catolicism ºi ortodoxism. Prezenþa Papei Ioan Paul al II-lea în România a adeverit faptul cã suntem creºtini din începuturi ºi cã trebuie sã fim uniþi, români ortodocºi, catolici ori greco-catolici.

Potrivit art. 56 alin. 10 din Legea nr. 70/1991 privind alegerile locale, republicatã, cu modificãrile ulterioare, ”Se interzice subvenþionarea campaniei electorale a unui partid politic, alianþã politicã, alianþã electoralã sau candidat independent de cãtre o autoritate publicã, instituþie publicã, regie autonomã sau societate comercialã cu capital integral sau majoritar de statÒ. Iar Guvernul este autoritate publicã.

Art. 19 lit. a) din Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr. 631/2002 prevede faptul cã ”Fondul de rezervã bugetarã la dispoziþia Guvernului (...) se foloseºte pentru finanþarea unor acþiuni urgente sau neprevãzute apãrute în timpul exerciþiului bugetarÒ.

În 18 aprilie, Guvernul a emis Hotãrârea nr. 465 Ñ apãrutã în Monitorul Oficial în data de 25.04.2003, de Sfânta Vinere Mare Ñ prin care bugetul local al comunei Dridu, judeþul Ialomiþa, este suplimentat cu suma de 1,8 miliarde lei, din Fondul de rezervã bugetarã la dispoziþia Guvernului, în vederea reabilitãrii drumurilor locale.

Care este urgenþa? Urgenþa o reprezintã desfãºurarea, la data de 11 mai 2003, a alegerilor pentru funcþia de primar al comunei Dridu, domnul viceprimar Valentin Turiga, candidatul P.S.D. pentru funcþia de primar, devine nu omul care aduce ploaia, ci omul care aduce banii.

Cã, din iunie 2000, de când a fost ales Ñ ºi el ºi rãposatul primar P.S.D. Stere Ion Ñ domnul Turiga nu a fost în stare sã obþinã aceºti bani, nu face decât sã se punã în evidenþã mita electoralã practicatã de Guvernul Nãstase, modul ilegal ºi imoral în care, în dispreþul legii, Executivul subvenþioneazã din bugetul de stat campania electoralã a viceprimarului P.S.D. Valentin Turiga.

Faþã de aceste grave încãlcãri ale prevederilor legale vom sesiza Curtea de Conturi a României, pentru ca, potrivit atribuþiilor constituþionale ºi legale ce îi revin, sã constate ilegalitatea Hotãrârii de Guvern nr. 465/2003 ºi sã-l oblige pe domnul Nãstase Adrian, în solidar cu Octav Cozmâncã ºi Mihai Tãnãsescu, sã recupereze banii transferaþi de la bugetul de stat la bugetul comunei Dridu.

Voi sesiza, de asemenea, Corpul de control al primului-ministru, pentru a-i cere sã verifice modul în care Valentin Turiga a gestionat bugetul comunei Dridu.

Potrivit Institutului de Medicinã legalã ”Mina MinoviciÒ, unul dintre cei mai importanþi indicatori ai morþilor violente este cel al sinuciderilor. Ultimele date publicate pe site-ul I.M.L. aratã cã, în anul 2000, au fost înregistrate 3.967 de astfel de cazuri, creºterea fiind impresionantã faþã de anii precedenþi.

În timp ce media naþionalã a fost de 17,4 omucideri la suta de mii de locuitori pe an, recordul absolut a aparþinut Bucureºtiului ºi judeþului Ilfov: 515 oameni ºi-au pus capãt zilelor în 2000 în Capitalã. Calculând media anualã, rezultã cã în 2000 au avut loc 25 de sinucideri la suta de mii de locuitori.

Cifrele au fost publicate la timpul respectiv, dar rememorarea lor nu este deloc întâmplãtoare. Ceea ce le readuce în actualitate este acelaºi indice anual al sinuciderilor, aflat într-o creºtere îngrijorãtoare.

Miercuri 16 aprilie 2003 a fost înregistrat un record tragic absolut. Potrivit Biroului de presã al Poliþiei Capitalei, într-o singurã zi au avut loc ºase sinucideri! ”Punctele comuneÒ ale celor mai mulþi sunt efectele neuropsihice ºi statutul de pensionar. Aceastã cifrã ”neagrãÒ survine recentelor cazuri de la Bacãu ºi Mureº: douã persoane s-au sinucis pentru cã nu mai aveau bani de medicamente.

În ceea ce priveºte cazurile din Bucureºti, trebuie spus cã trei dintre sinucigaºi s-au aruncat de la balcon. Toþi erau pensionari, doi dintre ei suferind de afecþiuni neuropsihice.

Potrivit declaraþiilor doctorului Florin Tudose, ºeful Secþiei de psihiatrie a Spitalului Universitar Bucureºti: ”O cauzã a creºterii numãrului de sinucideri sau tentative de suicid este lipsa de medicamente antidepresive moderne. Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei a scos de pe lista de gratuitãþi cele mai bune antidepresive, iar pacienþii care au nevoie de ele nu ºi le pot permite cu bani din buzunarul lor. De cel puþin patru dintre persoanele care ºi-au luat viaþa ar putea fi responsabil chiar Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, care duce aceastã politicã proastã în privinþa tratamentului oamenilor bolnavi. În ultima vreme a crescut alarmant numãrul tentativelor de suicid, din cauza lipsei de medicamente. ªi la Clinica de Psihiatrie de la Spitalul Universitar Bucureºti, unde lucrez, am primit cel puþin doi pacienþi pe zi, cu tentative de suicidÒ. Ceea ce am citat este un fragment din declaraþia unui specialist în materie.

Dacã politicile economice ºi sociale promovate de Executiv ar avea eficienþa ºi eficacitatea care guverneazã economia subteranã ºi criminalitatea economicã, România ar ajunge în câþiva ani în rând cu þãrile dezvoltate ale lumii.

Inventivitatea în domeniul criminalitãþii economice, capacitatea acesteia de a se mula pe realitate, de a scãpa de mâna legii, este universal recunoscutã. Probabil acesta este motivul pentru care actualul Guvernul o pune în practicã.

Semnalele de alarmã cu care ne gratuleazã Banca Mondialã, F.M.I., Uniunea Europeanã, NATO, OECD ºi S.U.A. aratã cã ºansele noastre de aderare la structurile euroatlantice, de integrare în fluxurile de capitaluri internaþionale, de atragere a investiþiilor strãine directe vor fi compromise, o adevãratã apocalipsã pentru România, dacã corupþia, deja instituþionalizatã, nu va fi eradicatã.

Sentinþele date la unison de GŸnter Verheugen, Michael Guest, Jonathan Scheele ºi Obie Moore au confirmat oficial justeþea poziþiei adoptate de Corneliu Vadim Tudor ºi Partidul România Mare în problema corupþiei.

Arborând un dispreþ funciar, Executivul pune cu nonºalanþã în practicã zicala, ”Câinii latrã, ursul merge!Ò

Încercãrile preºedintelui, vicepreºedintelui ºi secretarului general al P.S.D. de a drege busuiocul sunt doar ”miºcãri de glezneÒ, pentru cã, pe 13 martie 2003, Secretariatul General al Guvernului a înaintat spre aprobare Parlamentului proiectul de Lege privind plafonul de îndatorare publicã internã a României pentru anul 2003.

Ieºit din mintea diabolicã a Ministerului Finanþelor Publice, tãmâiat de premier, care, semnând expunerea de motive, confirmã zicala conform cãreia ”Peºtele de la cap se împuteÒ, proiectul obligã populaþia sã contribuie la propria-i sãrãcie cu încã 49.000 miliarde lei. Fãrã nici o bazã legalã!

În fapt, încãlcând flagrant Legea finanþelor ºi Legea datoriei publice, prin douã articole, unul mai otrãvit decât celãlalt, Guvernul bagã hoþeºte mâna în buzunar contribuabilului, devenind subiect de drept penal!

Pentru finanþarea deficitului bugetar, în articol 1 al proiectului de lege, se stabileºte în primã instanþã plafonul de îndatorare publicã internã pe anul 2003: 34.643,8 miliarde lei. ªi, cu tupeu fariseic, ”Nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i puteÒ, decreteazã în partea a doua a articolului, ”nevinovatÒ, cã acest plafon se determinã(!?) ca diferenþã dintre stocul datoriei publice interne la finele anului 2003 ºi stocul datoriei publice interne la finele anului 2002!

Declaraþie politicã referitoare la lipsa de voinþã politicã a Cabinetului Nãstase în atacarea fenomenului corupþiei.

Aceastã declaraþie politicã este o revenire actualizatã ca urmare a ultimelor reacþii ale unor lideri P.S.D. la criticile deschise ale mai multor oficialitãþi strãine privind gravitatea fenomenului corupþiei în România. Acestor critici, ca ºi celor ale societãþii civile sau ale partidelor din opoziþie, li s-a rãspuns în bãtaie de joc ºi uneori chiar cu grosolãnie, lucru ce dovedeºte încã o datã cã Guvernul este departe de a lua în serios virusul corupþiei, care pare sã ameninþe viitorul euroatlantic al României. Un exemplu de reacþie pozitivã Ñ deºi ºi aceea tardivã Ñ la criticile occidentale privind atitudinea nepãsãtoare ºi secretomania oficialitãþilor chineze faþã de rãspândirea virusului SARS este recunoaºterea greºelii ºi cererea de scuze comunitãþii internaþionale de cãtre Guvernul comunist de la Beijing! Prin comparaþie, Guvernul României, cel care se pretinde democratic, care ºi-a asumat recent responsabilitatea pentru un proiect de lege privind asigurarea transparenþei în diverse domenii, rãspunde comunitãþii internaþionale în bãtaie de joc, în cel mai pur stil naþionalist-comunist de genul ”nu acceptãm amestecul în afacerile noastre interneÒ ºi, mai mult, refuzã recunoaºterea dimensiunilor flagelului Ñ vã reamintesc cã domnul premier i-a cerut Excelenþei sale, domnul Michael Guest, ambasador al Statelor Unite la Bucureºti, sã nu mai vorbeascã de corupþie fãrã sã-i numeascã pe corupþii care trebuie împuºcaþi! Ñ, ascunzând gunoiul corupþiei sub preº ºi fãcându-se cã nu-l mai vede.

Am atras atenþia în câteva rânduri ºi voi continua sã o fac pânã când Guvernul Nãstase va adopta într-adevãr o atitudine, nu europeanã, nici mãcar chinezã, dar mãcar una civilizatã ºi responsabilã în discutarea problemei

corupþiei din România. Corupþia nu este un subiect de ping-pong, în care câºtigã cine rãspunde mai repede ºi mai jignitor la criticile celuilalt: corupþia este un subiect apolitic care ne afecteazã pe toþi, de aceea, doar printr-un efort al societãþii civile împreunã cu clasa politicã se vor putea sparge obiceiurile bizantino-fanariote în administrarea treburilor statului, se poate progresa în direcþia reducerii fenomenului ºi a includerii în mentalitatea indivizilor a unei noi atitudini. Or, pentru aceasta este nevoie de douã lucruri: de voinþã politicã ºi buna-credinþã a partidului de guvernãmânt ºi de cooperare la nivelul întregii societãþi, mass-media trebuie lãsatã sã aibã o voce distinctã ºi puternicã pe frontul anticorupþie, departe de jocurile de interese, care par sã o influenþeze tot mai mult, pânã aproape de anihilare.

## **Domnul Paul Magheru:**

Intervenþie cu titlul: ”Tratamentul limbilor minoritareÒ În topul exigenþelor democraþiei europene, România se situeazã nu de puþine ori pe locuri codaºe. În domenii social-umane cum sunt: respectarea drepturilor minoritãþilor, tratamentul corect al culturilor ºi limbilor minoritare, România a fost arãtatã ca model. Ne face plãcere sã aducem un exemplu concret în favoarea acestei recunoaºteri europene ºi internaþionale.

Între 30 aprilie Ñ 2 mai 2003 a avut loc la Oradea faza finalã a Olimpiadei Naþionale de limbi slave (rusã, sârbã, slovacã), limbi materne. Cu câteva zile înainte, sub aceleaºi bune auspicii, avusese loc Olimpiada naþionalã de limbã maghiarã ca limbã maternã. Au participat peste 100 de elevi, din zone locuite de minoritãþile rusã (Brãila, Constanþa, Tulcea, Suceava), sârbã (CaraºSeverin, Timiº), slovacã (Arad, Bihor, Sãlaj). Elevii de etnie rusã, mai exact lipovenii care vorbesc limba rusã, pot participa ºi la Olimpiada naþionalã ºi internaþionalã de limba rusã, ca limbã modernã de circulaþie internaþionalã. Pe parcursul celor trei zile, pe diferite teme date, elevii aparþinând etniilor conlocuitoare au dat dovadã de o cunoaºtere exactã, nuanþatã, putem spune chiar rafinatã, a limbilor materne, dovadã concludentã cã limbile minoritare se bucurã în ºcolile româneºti de cea mai atentã ºi respectuoasã atenþie. S-au acordat cuvenitele premii, din partea Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, a Uniunilor minoritãþilor, a unor ambasade, parlamentarilor ºi a unor sponsori aparþinând minoritãþilor care doresc sã-ºi susþinã cultivarea limbii ºi culturii minoritare materne.

Încã din secolul al III-lea î.e.n., Quintus Ennius, pãrintele literaturii latine, fiindcã vorbea cele trei limbi ale þinuturilor italice de sud, greaca, latina ºi osca, spunea cã are trei inimi. Putem accepta cã un om are atâtea inimi câte limbi strãine cunoaºte. Minoritarii din România se gãsesc în situaþia fericitã de a avea prin naºtere douã limbi, limba mamei, maternã, ºi limba pãmântului, românã. Studiul limbilor strãine începe pentru un minoritar de la cele douã limbi în sus, de la limba maternã ºi limba oficialã a statului în care s-a nãscut. Cu cât cunoaºtem mai multe limbi strãine, cu atât ne multiplicãm ca oameni, ca fiinþe lingvistice ºi culturale.

Rog pe domnii secretari Leonãchescu ºi BorbŽly sã vinã la prezidiu.

Stimaþi colegi,

Daþi-ne voie sã deschidem a doua parte a ºedinþei de astãzi, cea destinatã dezbaterilor proiectelor de lege. Vã anunþ prezenþa: din totalul de 344 de deputaþi, ºi-au înregistrat prezenþa 291, 53 sunt absenþi, dintre care 48 participã la alte acþiuni parlamentare.

Asearã am ajuns cu dezbaterea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 91/2002 la dezbaterea pe articole a ordonanþei. Vã rog din nou sã urmãriþi proiectul de lege, ordonanþa ºi, în paralel, amendamentele din raportul comisiei.

La titlul ordonanþei nu s-au fãcut amendamente. Dacã aveþi dumneavoastrã?

Adoptat în unanimitate.

Preambulul art. I. Nu sunt obiecþiuni.

Votat în unanimitate.

Punctele 1, 2, 3 ºi 4 din art. I. Dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt.

## Votate în unanimitate.

La punctul 5, vã rog sã urmãriþi amendamentul 1. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 1?

Admis amendamentul 1 ºi se modificã punctul 5.

Punctele 6, 7 ºi 8 dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt. Votate în formularea Senatului.

La punctul 9 cu privire la art. 6, la alin. 1 nu sunt obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã?

Votat în formularea Senatului.

La alin. 2 urmãriþi amendamentul 2. Nu sunt obiecþiuni.

Este modificat alin. 2 de la art. 6.

Punctul 10 al art. I, urmãriþi amendamentul 3. Nu sunt obiecþiuni.

Este admis amendamentul.

La punctul 11 urmãriþi amendamentul 4. Poftiþi, domnule Brudaºca!

Domnule preºedinte,

Vã rog sã fiþi de acord, pentru caracterul unitar al exprimãrii, ca la art. 7[2] sã am urmãtoarea modificare redacþionalã. Având în vedere cã toate aceste enumerãri sunt articulate...

Staþi puþin, cã nu vã pot urmãri, art. 7[2] ?

Aþi spus cã este vorba de amendamentul 4, care merge pe pagina urmãtoare, pagina 5, ºi continuã pe 6, e acelaºi amendament, domnule preºedinte.

Deci 4..., la 7[2] alin. 2?

Da, da la capitolul I...

...eu am înþeles cã la art. 7 alin. 2.

Nu, capitolul I[1] , art. 7[2] urmãtoarea formulare...

Staþi puþin atunci sã terminãm cu punctul 4. La art. 7[1] sunt obiecþii? Nu sunt.

Adoptat în formularea propusã de comisie. La art. 7[2] .

Deci aici, domnule preºedinte, urmãtoarele modificãri: ”Sunt supuse evaluãrii de mediu planurile ºi programele din domeniile: amenajarea teritoriului ºi urbanism, utilizarea terenurilor, agricultura, silvicultura, pescuitul, transportul, telecomunicaþiile, turismul, energia, industria, inclusiv activitatea de extracþie...Ò pentru unitatea exprimãrii. ªi tot aici aº vrea sã atrag atenþia cã este vorba de efecte ”transfrontaliereÒ ºi nu efecte ”transfrontierãÒ pentru cã adjectivul trebuie, în conformitate cu gramatica limbii române, sã determine un subiect, care este ”efecteÒ, ºi ”transfrontierãÒ nu prea este adjectiv.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimate coleg, eu vã rog totuºi sã mai urmãriþi încã o datã, dumneavoastrã vreþi sã puneþi acordul între ”amenajarea teritoriului, utilizarea...Ò ºi pe urmã sã vã duceþi ”...agriculturaÒ, dar nu prea merge, ”...sunt supuse evaluãrii de mediu planurile ºi programele de mediu din domeniile...Ò Care domenii? Agriculturã, silviculturã, transport... ## **Domnul Damian Brudaºca**

_**:**_

Da, aºa cum am spus, este o enumerare...

Pãi, nu merge, domnule, ”amenajarea teritoriului...Ò acolo trebuie articulat.

Bine, faceþi cum vreþi dumneavoastrã.

Amenajarea, nu ºtiu, îmi pare rãu cã nu este... Poftiþi, domnule preºedinte!

Art. 7[3] , 7[4] , nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea iniþiatorului.

Punctul 12 urmãriþi amendamentul 5. Domnul deputat Damian Brudaºca.

Sã vedem dacã ºi de data asta traducerea din francezã primeazã asupra corectitudinii în limba românã. ”Solicitarea ºi obþinerea avizului de mediu sunt obligatorii,Ò nu ”în cazul în care,Ò ci ”în caz cã titularii în activitãþi urmeazã sã deruleze...Ò Asta este formularea mai corectã ºi aº vrea sã vã rog ca dupã ”dezafectareÒ sã eliminaþi virgula, pentru cã nu-ºi justificã absolut deloc prezenþa acolo, ºi în continuare ”...pentru proiecte de dezafectare aferente activitãþilor...Ò

Domnule preºedinte, Noi socotim cã este o enumerare gramaticalã corectã a domeniilor ºi, în consecinþã, ne menþinem punctul de vedere.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Corect ar fi fost ”amenajãrii teritoriuluiÒ, dacã vreþi, dar e bunã enumerarea...

Stimate coleg Brudaºca, se propune deci, ”...de mediu planurile ºi programele din urmãtoarele domenii:Ò ªi atunci merge. De acord?

Mai e ceva, domnule preºedinte, ”transfrontierãÒ sau ”transfrontalierãÒ?

Domnule ministru, spuneþi dumneavoastrã cum e corect cã e domeniul dumneavoastrã?

Stimate coleg, mã obligaþi la un dialog cu dumneavoastrã, dar nu sunt profesor de românã, în schimb am lucrat vreo 20 de ani în tehnicã legislativã. ”În caz cã...Ò, mai formulaþi aºa sonor de câteva ori cuvântul ºi vedeþi cã e mult mai uzitat în limbajul legislativ decât ”în cazul în care...Ò

Comisia?

Domnule preºedinte, renunþ.

Bun, a renunþat. Vã mulþumesc.

La amendamentul 5, pentru art. 8 la alin. 1, comisia nu a fãcut observaþii, dacã nu aveþi obiecþiuni, textul este votat.

Pentru alin. 2 ºi 3 urmãriþi amendamentul 5, dacã aveþi obiecþii la acesta? Nu.

Votat în unanimitate.

La alin. 4 textul rãmâne, nefiind obiecþii, în formularea iniþiatorului.

La alin. 5 urmãriþi amendamentul 5. Dacã aveþi obiecþii?

Votat amendamentul.

Alin. 6 rãmâne ca în formularea iniþiatorului.

La alin. 7 urmãriþi, de asemenea, amendamentul, dar aici v-aº ruga sã vã pronunþaþi, domnule deputat Leonãchescu, ”...instalaþiile noi ºi existenteÒ.

## **Domnul Ioan Jelev Ñ** _secretar de stat în Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului_ **:**

Noi susþinem cã este corectã aceastã formulare, am consultat ºi dicþionarul, se vorbeºte de ”poluare transfrontierãÒ ºi nu ”transfrontalierãÒ. Deci menþinem acest cuvânt. Transfrontalier vine din francezã, este singurul domeniu unde este folosit în aceastã formulã.

Evident cã este mai bunã formularea Senatului, pentru cã finalul adãugat vine în contradicþie cu subiectul. ”Instalaþiile noi ºi ”...se face conform reglementãrilor specifice în vigoareÒ, nu rezistã unei analize simple de gramaticã. Formularea Senatului este mult mai bunã.

Poftiþi, domnule!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule preºedinte, pe formularea gãsitã de comisia noastrã o putem amenda în sens constructiv în felul urmãtor: ”Antrenarea unor costuri excesive, conform reglementãrilor specifice în vigoare.Ò Asta este ºi se eliminã acest ”ºi se faceÒ care pur ºi simplu subliniazã o inutilitate de exprimare în româneºte. Pentru cã aici se leagã cu ”luarea în considerare a celor mai bune tehnici disponibile...Ò

## **Domnul Valer Dorneanu:**

E corect, domnule. Comisia? Da.

## Domnule preºedinte,

Pentru cã avem aici, într-o apropiere destul de mare, ”prevederileÒ ºi apoi ”privindÒ, eu vã propun o reformulare a acestui articol în sensul urmãtor: ”Transportul internaþional ºi tranzitul substanþelor ºi preparatelor chimice periculoase se realizeazã conform acordurilor ºi convenþiilor privind transportul internaþional al mãrfurilor periculoase la care România este parteÒ. În felul acesta, eliminãm aceastã redundanþã de exprimare ”prevederile privindÒ.

Personal apreciez cã textul comisiei este corect gramatical ºi are ºi, dacã vreþi, o rezonanþã plãcutã. Dar, înclin sã-i dau satisfacþie colegului meu ºi sã accept propunerea fãcutã, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

La art. 35 alin. 8.

Nu, nu! Staþi sã ajungem la alin. 8. Deci la amendamentul 18 dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat amendamentul, modificat alin. 5. Alin. 6 ºi 7, dacã aveþi obiecþiuni. Votate în unanimitate în formularea Senatului. La alin. 8, aveþi cuvântul, domnule Dobre!

Repet, stimaþi colegi, ”se realizeazã conform acordurilor ºi convenþiilor privind transporturile internaþionale ale mãrfurilorÒ. Este un text mai bun, dar întreb ºi comisia. Vã rog.

La alin. 8 se prevede: ”Pentru exportul speciilor de plante ºi animale din flora ºi fauna sãlbaticã este necesar acordul de mediu eliberat de autoritatea publicã centralã.Ò

Am fãcut un amendament, în sensul de a se abroga acest alineat, întrucât mi se pare excesiv sã creãm încã un mecanism de control al exporturilor. Atenþie! ”Al exporturilorÒ. Nu cred cã pentru a exporta fructe de pãdure trebuie neapãrat sã se batã drumul Bucureºtiului sã se mai ia o autorizaþie în plus faþã de, nu ºtiu, altele necesare. Cred cã este un exces de birocraþie ºi cred cã este important sã încurajãm exportul ºi sã limitãm aceste acte suplimentare.

Vã mulþumesc.

Domnule ministru, vã rog sã vã pronunþaþi cu privire la acest amendament.

La art. 35 alin. 8 punctul 46 din ordonanþã. Punctul 46 cu privire la art. 35 alin. 8, unde Senatul nu a fãcut obiecþii, dar a fãcut un amendament domnul deputat Dobre. L-aþi ascultat?

Da, da! Este clar.

Punctul nostru de vedere este de a menþine formula existentã, din urmãtorul motiv: existã convenþii internaþionale care stabilesc niºte obligaþii privind exportul unor specii de plante ºi animale din flora ºi fauna sãlbaticã, cum ar fi Convenþia de la Berna sau Convenþia privind prevenirea ºi controlul comerþului ilicit cu forme de florã ºi faunã sãlbaticã, în special periclitatã, inclusiv aici se înscriu aspectele legate de exportul de trofee de vânãtoare.

Deci noi ne menþinem punctul de vedere pentru a fi în continuare pãstratã aceastã formulare.

Domnul Dobre, pentru încã o intervenþie în susþinerea amendamentului dumneavoastrã de eliminare a textului.

Domnule preºedinte, fructele de pãdure nu sunt pe cale de dispariþie. Dacã-i vorba de trofee de vânãtoare, aici e o sensibilitate a Guvernului pe care o poþi înþelege doar!?

Domnule preºedinte Oltean.

## Domnule preºedinte,

Subscriem ºi noi punctului de vedere exprimat de reprezentantul Guvernului ºi solicitãm menþinerea raportului în forma în care comisia l-a întocmit.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mulþumesc.

Fiind o propunere de eliminare, potrivit regulamentului, sunt obligat sã

Împotrivã? Majoritatea celor prezenþi.

Rãmâne textul alin. 8 în formularea Guvernului.

La punctul 47 dacã aveþi aveþi obiecþiuni? Nu.

Adoptat textul din ordonanþã, punct menþinut de Senat. Punctul 48 cu privire la art. 40 lit. a), b), c), d). Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votate în formularea din ordonanþã.

Dupã lit. d) urmãriþi, vã rog, amendamentul 19, de la pagina18. Se propune adãugarea literelor e), f) ºi g). Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Admis amendamentul, se adaugã cele trei litere. Art. 49. Nu sunt obiecþiuni.

Votat în formularea din ordonanþã.

Art. 50. Urmãriþi amendamentul 20. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Admis amendamentul, se modificã textul. La art. 51 urmãriþi amendamentul 21. Admis amendamentul.

La art. 52 urmãriþi amendamentul 22. Admis amendamentul, modificat textul. La art. 53 nu sunt obiecþiuni. Aveþi dumneavoastrã la art. 53?

Eu avusesem la art. 51[2] .

La 51[2] , domnule preºedinte, vã rog sã-mi permiteþi...

Staþi puþin, cã eu trecusem de el ºi revin.

Art. 51[2] , art. 49[1] . ”Acordul ºi autorizaþia de mediuÒ (fãrã virgulã) ”pentru activitãþile miniere care utilizeazã substanþe periculoase în procesul de prelucrare ºi concentrare se emit de Guvern, la propunerea autoritãþii centrale...Ò ºi aºa mai departe, merge în rest textul formulat.

Deci se eliminã virgula dupã ”mediuÒ ºi dupã ”periculoaseÒ, pentru cã se face ºi inversiunea pe care am exprimat-o, având în vedere fluenþa exprimãrii în reformularea precizatã.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Deci aþi propus ºi eliminarea virgulei de dupã ”mediuÒ ºi a celei dupã ”periculoaseÒ? Da. Corect. Cã nu se pune virgulã înainte de predicat.

De acord, domnule Oltean? Da.

Stimaþi colegi,

## Domnule preºedinte,

V-aº ruga sã-mi permiteþi ca la poziþia 26 din raport, art. 65 lit. v), sã operãm urmãtoarea modificare de text. Ea a fost analizatã împreunã cu autoritatea centralã pentru protecþia mediului ºi apreciem cã este o intervenþie absolut necesarã.

Textul pe care-l propunem spre aprobare ar avea urmãtoarea reformulare, la lit. v): ”La realizarea activitãþilor de elaborare ºi implementare a politicilor, strategiilor ºi reglementãrilor de protecþie a mediului, autoritatea publicã centralã pentru protecþia mediului este sprijinitã de cãtre Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului, aflatã în subordinea sa.Ò

Am apreciat cã aceastã activitate extrem de importantã trebuie sã fie în primul rând urmãritã ºi prestatã de cãtre autoritatea centralã pentru protecþia mediului, care, evident, sã fie sprijinitã de cãtre Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului. Aºa cum este în raport, aceastã activitate extrem de importantã este lãsatã numai sub autoritatea agenþiei ºi mi se pare cã este un atribut mult prea mare pentru a fi trecut de sub competenþele Ministerului Mediului, sub autoritatea agenþiei.

De aceea, socotim cã se impune aceastã modificare ºi v-aº ruga sã fiþi de acord ºi sã o votaþi.

## Domnule preºedinte,

Ca sã-i fur o idee domnului Leonãchescu, dar mai ales sã i-o transmit direct, fãrã sã mai meargã acolo _(se referã la tribunã),_ ca sã pierdem timpul, încercaþi sã introduceþi verbul despre care e vorba pentru o formulare unitarã. Uitaþi-vã, toate celelalte litere încep cu...

Da. Domnule preºedinte, este adevãrat cã nu existã un acord între alineat ºi litera aceasta. Îngãduiþi-mi sã revãd textul ºi sã-l acord, sã nu fie...

Stimaþi colegi, dacã sunteþi de acord cu reformularea textului în modalitatea propusã de domnul preºedinte, cu precizarea cã va trece în faþã verbul.

Cine este pentru?

A! Poftiþi! Vã rog, domnule deputat!

Nu ”la realizareaÒ, ci ”pentru realizareaÒ sau ”în realizareaÒ.

Ceea ce eu vã rog este ca, în principiu, sã fiþi de acord cu propunerea pe care am fãcut-o, rãmânând ca împreunã cu distinsul profesor sã gãsim formularea care sã rãspundã ºi gramatical cât mai bine noilor cerinþe de exprimare corectã.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Da. Mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã formulare a textului, cu ameliorarea ei?

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Dupã punctul 63, comisia propune un amendament nou, 27. Dacã aveþi obiecþiuni la acesta?

Admis amendamentul, se introduce art. 63[1] .

Urmãriþi vã rog amendamentul 27 de la pagina 25. La punctele 64, 65, 66, dacã aveþi obiecþiuni? Admis în formularea din ordonanþã.

Punctele 67, 68 ºi 69, nefiind obiecþii, rãmân textele din ordonanþã.

Aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în formularea iniþiatorului.

Dupã punctul 70, urmãriþi amendamentul 28. Admis amendamentul, se introduce noul text.

Punctul 71, 72, 73, 74, 75, 76, 77, 78. Nu aveþi obiecþiuni.

Votate toate aceste puncte în formularea din ordonanþã.

Stimaþi colegi, permiteþi-mi o scurtã pauzã în dezbaterea acestui proiect de lege, pentru a vã anunþa cã se aflã în sala noastrã o delegaþie parlamentarã din Georgia condusã de domnul George Tesereteli, vicepreºedinte al Parlamentului Georgiei.

Vã mulþumesc.

Da. La punctul 79, comisia propune amendamentul 30. Pentru cã a intervenit mai rar decât dumneavoastrã, daþi-mi voie sã-i dau cuvântul domnului Makkai.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Eu aº reveni la amendamentul 29, ºi anume am avut o propunere de articol nou...

Dacã facem aºa, revenim la...

Nu! Am sãrit momentul din cauza invitaþilor, domnule preºedinte. Din cauza invitaþilor am sãrit momentul.

Poftiþi!

Vã rog sã mã scuzaþi! Am urmãrit, dar a intervenit acest intermezzo.

Am avut o propunere de un articol nou, art. 79[1] , care ar suna în felul urmãtor: ”Organizaþiile neguvernamentale cu activitãþi specifice în domeniul protecþiei mediului au dreptul sã participe la: elaborarea planurilor ºi programelor de protecþia mediului, dezbaterea publicã ºi luarea deciziilor privind activitãþile cu impact asupra mediului, organizarea ºi realizarea investiþiilor prin reabilitarea zonelor cu impact, efectuarea studiilor ºtiinþifice, formele de protest în cadrul constatãrii nerespectãrii prevederilor prezentei legi.Ò

Motivez acest articol nou prin faptul cã aceste organizaþii neguvernamentale, dupã cum cunoaºtem, devin un factor din ce în ce mai important în protecþia mediului ºi, ca atare, considerãm cã ar fi util sã fie prinse în legeacadru de protecþie a mediului. Acest lucru ne sugereazã, de altfel, ºi Decizia nr. 466 din anul trecut a Parlamentului European care invitã O.N.G.-urile din anumite state europene, printre care este nominalizatã ºi România, sã participe la elaborarea unor programe de acþiune, inclusiv în domeniul legislativ.

Mai departe, cine cunoaºte realitatea cu privire la activitatea acestor O.N.G.-uri din þara noastrã ºtie cã un numãr considerabil de asemenea organisme au o contribuþie însemnatã privind protecþia mediului ºi refacerea unor zone dezechilibrate ecologic. Din aceste motive apelãm la înþelegerea dumneavoastrã ºi vã rugãm sã fiþi de acord cu amendarea textului legii cu acest nou articol. Vã mulþumesc.

Numai puþin, stimate coleg!

Dupã acest amendament, 19 de la pagina 48, dumneavoastrã mai aveþi un amendament pe care îl plasaþi tot ca fiind introducerea unui text nou 79[1] .

Domnule preºedinte, cred cã s-a strecurat aici o greºealã redacþionalã. Eu am amendament numai la art. 79[1] . Art. 77[1] nu ºtiu ce cautã în text, deci nu pot sã vã rãspund.

Nu, nu! La amendamentul 20 mã refer; amendamentul 20 din cele respinse.

Amendamentul 20? La cele acceptate?

Nu, la cele respinse.

La cele respinse. Este o greºealã.

Deci nu mai susþineþi amendamentul 20?

20, nu. Susþin acest amendament cu introducerea art. 79[1] cu cele patru...

...cu introducerea art. 79[1] cu cele patru...

Da. Numai acest articol. Textul de deasupra este o eroare.

Am înþeles. Domnule ministru.

Noi considerãm cã nu este necesarã aceastã introducere, de a impune ºi prin lege aceste obligaþii. Într-adevãr, existã o directivã a Uniunii Europene, dar se referã la promovarea unor programe de susþinere la care pot sã participe O.N.G.-uri ºi pe anumite criterii pot accesa proiecte ºi bani.

Noi considerãm cã nu este necesarã aceastã introducere, având în vedere cã prin alte puncte ale legii se susþine dreptul tuturor, ºi a populaþiei, ºi a oricãrei organizaþii, de a participa la dezbaterile pe probleme de mediu, existã ºi Convenþia de la Aarhus preluatã de noi, care specificã aceste elemente ºi ne menþinem punctul de vedere ca sã nu mai introducem acest punct.

Domnule preºedinte Oltean, susþineþi punctul de vedere al Guvernului?

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Noi apreciem cã nu existã elemente care sã impunã ca în corpul acestei legi sã fixãm obligaþii pentru organizaþiile neguvernamentale; ele au posibilitatea de a se exprima ºi de a participa la asemenea activitãþi, la asemenea acþiuni. Principiile enumerate în art. 3 al acestei legi, Legea nr. 137, dau aceastã posibilitate, Convenþia de la Aarhus, de asemenea, creeazã posibilitatea de manifestare, de participare la actul de decizie în domeniul protecþiei mediului. De aceea, menþinem punctul de vedere exprimat de cãtre comisie prin raport.

Domnul deputat R‡duly.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Aº vrea sã-i aduc în atenþie domnului preºedinte al comisiei un singur lucru, în opinia mea, o gravã scãpare de logicã aici, în motivaþia respingerii, ceea ce a reluat dânsul adineaori ºi prin viu grai de la acest microfon.

Nimeni prin acest amendament nu doreºte sã introducã vreo obligaþie organizaþiilor neguvernamentale. Dacã urmãriþi textul foarte clar, scrie cã noi încercãm sã conferim anumite drepturi acestor organizaþii. ªi dumneavoastrã nu ºtiu de ce ºi nu înþeleg de ce, la respingere,spuneþi cã nu se pot conferi aceste drepturi pentru cã nu se pot impune O.N.G.-urilor anumite obligaþii prin lege. Vã mulþumesc.

Poftiþi, domnule deputat!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Am ascultat ºi ieri foarte mirat niºte susþineri care, cel puþin pentru mine, erau curioase. Adicã, dacã ceva apare ca principiu de bazã, poate fi respins, sã nu aparã ca principiu de bazã, deºi un principiu înseamnã cã se regãseºte în tot spiritul legii. Deci ãsta e rostul apariþiilor acestor principii, pentru cã undeva, la un articol, la un segment restrâns apare aplicarea acelui principiu.

Alt caz, aplicarea concretã, deci pe partea specialã a legii, se susþine cã nu e nevoie la partea specialã a legii de apariþia acelei acþiuni concrete, pentru cã este principiu de bazã. Or, noi ºtim cã sunt lucruri care trebuie sã aparã atât ca principii generale care sunt aplicabile întregii legi, ºi, dacã ceva este principiu de bazã, ar fi trebuit sã aparã acolo, mai ales dacã apare într-o convenþie internaþionalã.

Iar, pe de altã parte, dacã este ceva concret, trebuie sã aparã ºi în partea specialã. Deci aplicarea acelui principiu. Eu cred cã în situaþia actualã trebuie sã aparã ”au dreptulÒ, nu ”sunt obligateÒ. Cã altfel, am apãrea în faþa opiniei publice internaþionale cã noi n-am fi de acord. ªi aceastã situaþie nu existã, pentru cã de fapt legislaþia însãºi a þãrii permite mai mult, obligã ca la elaborarea anumitor legi partea civilã sã aparã concret. Eu cred cã, din contrã, ar fi foarte utilã aprobarea acestui alineat, articol, cum doriþi sã ordonaþi, de aprobare a acestui text, pentru cã prin asta va fi clar raportul dintre autoritate ºi O.N.G.-uri. Vã mulþumesc.

Domnul Leonãchescu.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Structural, o organizaþie neguvernamentalã are un statut propriu în care îºi propune obiective, metode de atingere a acestor obiective ºi are ºi norme interne de funcþionare. S-ar putea ca eu, printr-o prevedere legislativã de acest gen, sã încalc statutul respectiv al organizaþiei neguvernamentale.

Pe de altã parte, în viitor vor fi alte organizaþii neguvernamentale care îºi vor propune poate scopuri de aceeaºi naturã, ºi acum eu nu pot prevedea ce statute vor avea aceste organizaþii neguvernamentale. În paralel cu asta, statul îºi organizeazã activitatea prin legi, apelând la structurile proprii. ªi asta facem acum. Pentru statul român dãm o lege în acest domeniu ºi apelãm la structurile specifice acestui domeniu de activitate.

Interferenþa activitãþilor n-o neagã nimeni. Orice organizaþie neguvernamentalã este liberã sã-ºi depunã oferta ºi, în mãsura în care corespunde legii, evident cã va fi acceptatã. ªi în ceea ce priveºte atitudinea statului, prin legi, faþã de organizaþiile neguvernamentale, nu mai este nici un dubiu, putem ieºi cu fruntea sus. N-are sens sã prevedem aici lucruri care s-ar putea sã vinã în contradicþie.

Mulþumesc.

Au fost destule discuþii, stimaþi colegi, dau cuvântul, în final, domnului preºedinte Oltean.

## Domnule preºedinte,

Þin doar sã subliniez în atenþia antevorbitorilor, reprezentanþi ai U.D.M.R.-ului, cã aceste drepturi pe care dânºii doresc sã le confere organismelor neguvernamentale, ele sunt deja conferite, existã atât în actul normativ pe care îl dezbatem, Legea nr. 137, cât ºi în Convenþia de la Aarhus, care a devenit act intern, ºi, în consecinþã, nu se impune sã le confere dânºii aceste drepturi. Pe de o parte.

Pe de altã parte, organizaþiile neguvernamentale au toatã libertatea sã desfãºoare asemenea activitãþi nu numai în temeiul actelor normative care le conferã acest drept, ci ºi în temeiul statutului pe care ele îl au.

Aº vrea doar sã reamintesc conþinutul art. 3 din Legea 137, lit. i), în care se spune cã statul este obligat sã creeze un cadru de participare a organizaþiilor neguvernamentale ºi a populaþiei la elaborarea ºi aplicarea deciziilor de mediu.

Iatã deci cadrul necesar existent fãrã sã fie nevoie sã mai precizãm într-un articol distinct elementele pe care antevorbitorii le-au subliniat.

Vã mulþumesc.

ºi formulãri de tipul ”dezbaterea publicãÒ Ð a ce? Nu se precizeazã ce sã se dezbatã public Ð ºi ”luarea deciziilorÒ.

Pe de altã parte, eu n-am înþeles cum atâta vreme cât finanþarea se asigurã din alte surse, cum poate sã se organizeze ºi sã realizeze investiþii aceste O.N.G.-uri? În ce calitate?

În principiu, ideea pe care a susþinut-o preºedintele comisiei este corectã. Existã acte normative care precizeazã cu claritate competenþele ºi atribuþiile organizaþiilor nonguvernamentale sau neguvernamentale ºi nu vãd de ce ar fi nevoie, în mod expres, sã se prevadã un text care ºi aºa este formulat insuficient de clar.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Mulþumesc.

Stimaþi colegi, cu aceste precizãri,

Solicit cuvântul...

V-am dat cuvântul la amendamentul nr. 20 ºi aþi spus cã acela nu este.

Mai este un amendament...

Da, aveþi dreptate. Poftiþi!

Domnul Makkai mai are un amendament.

Mã scuzaþi, domnule preºedinte. O ultimã minge la fileu, o ultimã tentativã sã încerc sã sparg aceastã rezistenþã, dar... Încerc sã propun un nou articol, dupã art. 79, art. 80, în care propun urmãtorul text: ”În cazul persoanelor fizice sau juridice care desfãºoarã activitãþi economice ºi sociale cu impact semnificativ asupra mediului, autoritatea publicã centralã pentru protecþia mediului poate dispuneÒ ºi subliniez încã o datã, ”poate dispune încadrarea în structura lor organizatoricã a unui specialist cu atribuþii în domeniul protecþiei mediului.Ò

Sarcinile ºi obligaþiile agentului de protecþie a mediului vor fi stabilite în comun de autoritatea publicã centralã pentru protecþia mediului ºi angajator. ”Evident, motivaþia este simplã. Urmãresc prin acest amendament eficientizarea implementãrii politicilor de mediu în politicile sectoriale.Ò Mulþumesc.

Domnule Damian Brudaºca, poftiþi!

În principiu, colaborarea cu societatea civilã este de dorit. Însã, din pãcate, modul în care este formulat acest amendament este puþin inexact, pentru cã avem

Domnul preºedinte Oltean ºi apoi domnul ministru, dacã are ºi o altã pãrere.

Domnule preºedinte, eu trebuie sã recunosc cã apreciez în mod deosebit strãdania colegului meu Makkai pentru a crea un cadru legislativ cât mai adecvat, prin care persoanele fizice ºi persoanele juridice sã fie într-un fel sau altul responsabile de respectarea legislaþiei de mediu. Îl ºtiu, a lucrat în domeniu ºi-i apreciez în mod deosebit aceastã strãdanie.

Dar acest articol, domnule preºedinte ºi stimaþi colegi, nu poate fi acceptat pentru cã, pe de o parte, noi nu putem sã intervenim ºi sã impunem unei persoane fizice, sã-i impunem unei persoane juridice private sã-ºi angajeze specialiºti care sã o ajute în respectarea normelor de mediu. Legislaþia în vigoare trebuie respectatã de cãtre toatã lumea. Orice fel de lucrare pe care cineva o dezvoltã, o produce, ea trebuie sã se desfãºoare în strictã concordanþã cu normele de mediu. Avem autoritatea centralã de mediu Ñ Ministerul Mediului Ð, avem serviciile acestuia în teritoriu, inspectoratele judeþene, avem Poliþia de mediu, care au ca principalã sarcinã sã urmãreascã modul în care atât persoanele fizice, cât ºi persoanele juridice respectã toate reglementãrile de mediu.

De aceea, noi apreciem cã o altã reglementare în acest domeniu, de genul celei formulate de cãtre distinsul meu coleg, nu poate fi admisã. Cu atât mai mult, nu pot sã impun unei persoane fizice sã-ºi angajeze o altã persoanã fizicã, specialist în mediu, care sã-l ajute în activitãþile economice ºi sociale, pe care el le desfãºoarã ºi care au impact de mediu. De aceea, noi apreciem, în numele comisiei, cã respingerea amendamentului Domniei sale a fost fãcut în mod motivat ºi ne menþinem punctul de vedere.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Cu aceste explicaþii ºi cu, repet, explicaþiile iniþiatorului Ð sã le reþineþi ºi pe acelea Ð

Voturi împotrivã? Marea majoritate a celor prezenþi, împotrivã.

Deci amendamentul a fost respins.

Cu privire la amendamentul nr. 30, domnul deputat Damian Brudaºca.

Domnule preºedinte, formularea din finalul acestui alin. 2 mie mi se pare destul de vagã, ”sã aibã asigurãriÒ. Cred cã s-ar impune o precizare clarã: ”sã încheie poliþe de asigurare pentru dauneÒ. În felul acesta, ar fi mai bine susþinutã ideea pe care o avea în vedere iniþiatorul acestui amendament.

Domnule preºedinte, îngãduiþi-mi, cu toatã sinceritatea ºi cu tot respectul pentru domnul coleg, sã apreciez în mod deosebit efortul pe care l-a fãcut ºi îl face continuu pentru a asigura nu numai pe fond, ci ºi ca formã un act normativ extrem de bine gândit.

Susþin amendamentul ºi vã rog frumos sã îl votaþi ºi dumneavoastrã.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi,

tecþia Mediului, autoritate competentã. Urmãriþi pagina 37.

Admis amendamentul ºi se introduce textul respectiv.

Dupã amendamentul nr. 38, urmãriþi vã rog amendamentul nr. 39, care modificã linioara care începe cu ”anumite planuri ºi programeÒ.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul nr. 39? Admis amendamentul ºi se modificã textul respectiv. Celelalte linioare care urmeazã, amendamentul nr. 39, rãmân în formularea din ordonanþã.

Pentru definiþia ”autoritãþi publiceÒ, de la pagina...

Domnul ministru Gaspar doreºte sã intervinã cu privire la anexã, pe o problemã de tehnicã legislativã.

## **Domnul Acsinte Gaspar Ñ** _ministru pentru relaþia cu Parlamentul_ **:**

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Este o chestiune de redactare. Pentru uºurarea identificãrii definiþiilor din anexã, v-aº propune ca fiecare text Ð care vedeþi cã acum sunt cu liniuþã, ºi nu se practicã în procedura parlamentarã trimitere la liniuþa a 7-a, a 8-a Ð, sã-l luãm ºi sã-l numerotãm fiecare caz în parte: 1, 2, 3... pânã la sfârºit, ºi atunci trimiterea va fi corectã: punctul 60, punctul 20 din anexã.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi, demonstraþia argumentelor domnului Gaspar am fãcut-o eu, chinuindu-mã sã identific liniuþele.

Domnule preºedinte, am reformulat lit. v), de la art. 65, ºi îngãduiþi-mi sã-i dau citire. Îmi pare rãu cã nu este domnul profesor aici ca sã vedem dacã gramatical am fãcut acordul.

Deci art. 65 alin. 1: ”Autoritatea publicã centralã pentru protecþia mediului are urmãtoarele atribuþii ºi rãspunderi: ...Ò se va vedea lit. v) reformulatã ”realizeazã activitãþile de elaborare ºi implementare a politicilor, strategiilor ºi reglementãrilor de protecþie a mediului, cu sprijinul direct al Agenþiei Naþionale pentru Protecþia Mediului.Ò

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## **Domnul Gheorghe Matache** _Ñ secretar de stat_

_în Ministerul Apãrãrii Naþionale_ **:**

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În anul 1998 a fost semnat, la Skopje, Acordul privind Forþa Multinaþionalã de Pace din Europa de Sud-Est, ratificat de România prin Ordonanþa Guvernului nr. 43/1999, aprobatã prin Legea nr. 108/2000.

Din dorinþa de a se implica activ în creºterea securitãþii ºi stabilitãþii regionale, cele ºapte state, pãrþi în acordul sus-menþionat, au constituit o componentã militarã ”Brigada multinaþionalã din Europa de Sud-EstÒ, care poate fi angajatã sub mandat ONU sau OSCE ºi conducerea NATO sau UE, în misiuni de prevenire a conflictelor ºi în alte operaþiuni în sprijinul pãcii, inclusiv în menþinerea, înfãptuirea ºi consolidarea pãcii, precum ºi în operaþiuni umanitare.

Menþionãm cã, începând cu anul 2003, potrivit principiului rotirii, comandamentul acestei brigãzi va fi gãzduit timp de 4 ani de cãtre România. Pentru realizarea unei mai bune interoperativitãþi între forþele statelor-pãrþi, au fost negociate ºi aprobate pânã în prezent trei protocoale adiþionale.

Proiectul de lege pe care-l supunem atenþiei dumneavoastrã are ca obiect ratificarea celui de-Al 4-lea Protocol adiþional, semnat la Roma la 11 decembrie 2002.

Îmbunãtãþirile pe care protocolul le aduce au fost impuse în principal de necesitatea eficientizãrii activitãþii brigãzii, cu referire la organigrama comandamentului ºi planurile generice de operaþii.

De asemenea, pentru o interpretare ºi aplicare unitarã a prevederilor acordului de bazã au fost redefinite unele noþiuni.

Având în vedere aceste considerente, vã adresez rugãmintea de a acorda votul dumneavoastrã favorabil proiectului de lege.

Vã mulþumesc.

Din partea Comisiei de apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, domnul vicepreºedinte Tudor.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Raport asupra proiectului de Lege pentru ratificarea celui de-Al 4-lea Protocol adiþional, semnat la Roma la 11 decembrie 2002, la Acordul cu privire la Forþa Multinaþionalã de Pace din Europa de Sud-Est, semnat la Skopje la 26 septembrie 1998.

În conformitate cu prevederile art. 89 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, Comisia de apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã a fost sesizatã spre dezbatere ºi avizare, în fond, cu proiectul de Lege pentru ratificarea celui de-Al 4-lea Protocol adiþional, semnat la Roma la 11 decembrie 2002, la Acordul cu privire la Forþa Multinaþionalã de Pace din Europa de Sud-Est, semnat la Skopje la 26 septembrie 1998, trimis cu adresa nr. 279/14.04.2003 ºi înregistrat în 15.04.2003.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege. Proiectul de lege propune prin ratificarea celui de-Al 4-lea Protocol adiþional, semnat la Roma în decembrie 2002, la Acordul cu privire la Forþa Multinaþionalã de Pace din Europa de Sud-Est modificarea unor definiþii, termeni sau expresii din acest acord, în sensul actualizãrii lor în conformitate cu cerinþele actuale.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare ºi se adoptã potrivit art. 74 alin. (2) din Constituþie. La lucrãrile comisiei au fost prezenþi 24 de deputaþi, din totalul de 26 membri. În urma dezbaterii, în ºedinþa din 23 aprilie 2003, membrii comisiei au hotãrât, cu unanimitate de voturi pentru, sã supunã acest proiect de lege plenului Camerei Deputaþilor spre dezbatere ºi adoptare, în forma adoptatã de Senat.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

La dezbaterile generale, dacã doreºte cineva sã intervinã? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlul acestuia dacã aveþi obiecþiuni, la formula adoptatã de Senat? Nu.

Votat în unanimitate aceastã formulã de titlu. Cuprinsul articolului unic, care conþine dispoziþia de ratificare a protocolului, protocol pe care îl aveþi anexat, dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final într-o ºedinþã viitoare.

Stimaþi colegi, în continuare vom lua proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 202/2002 privind gospodãrirea integratã a zonei costiere.

Rog iniþiatorul sã prezinte raportul. Poftiþi, domnule ministru. V-aº ruga, stimate coleg, fiindcã suntem în procedurã de urgenþã, sã faceþi prezentarea foarte scurtã.

Susþinem întru totul promovarea acestui proiect de lege în forma în care a fost aprobat ºi de comisie. Motivele sunt ºi de aliniere la cerinþele Uniunii Europene, dar ºi la un numãr de 12 convenþii internaþionale în domeniu, care prin acest cadru pot fi mult mai bine aplicate.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte Oltean, vã rog sã propuneþi timpii de dezbatere ºi, succint, ºi raportul.

## Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 202/2002 privind gospodãrirea integratã a zonei costiere a fost analizatã de cãtre comisie, luându-se în calcul ºi avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, ale Comisiei de apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, precum ºi ale Comisiei pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice.

Legea a trecut ºi prin Senat, iar comisia a întocmit un raport favorabil. Ca timp de dezbatere: un minut pentru fiecare intervenþie individualã ºi 30 de minute pentru dezbaterea integralã a textului de lege.

Vã mulþumim.

## Mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu timpii de dezbatere? De acord.

Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

O secundã sã aveþi rãbdare, ca sã-mi aducã proiectul de lege, dupã care sã-l dezbatem. Pânã atunci, rog ºefii grupurilor parlamentare sã-ºi anunþe toþi colegii sã se prezinte la ora 12,00 la vot final.

Stimaþi colegi, trecem la dezbaterea proiectului de lege ºi a ordonanþei.

La titlul proiectului de lege dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt obiecþiuni.

Votat în unanimitate.

La articolul unic, vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 2. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul nr. 2? Nu aveþi.

S-a admis amendamentul nr. 2 ºi se modificã textul articolului unic.

În continuare, vã rog sã urmãriþi ordonanþa. La titlul ordonanþei dacã aveþi obiecþiuni? Adoptat titlul ordonanþei în formula iniþiatorului. Capitolul I. Nu sunt obiecþiuni.

Votat titlul în formularea iniþiatorului. Art. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10 din capitolul I. Nu sunt obiecþiuni la niciunul.

Votate în unanimitate.

Titlul capitolului II ºi al secþiunii I. Nu sunt obiecþiuni. Votate în formularea din ordonanþã.

Art. 11 ºi 12. Nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea din ordonanþã.

La art. 13 alin. 1, 2 ºi 3. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votate în formularea din ordonanþã.

Dupã alin. 3, vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 3, care introduce un nou alineat, numerotat de comisie, provizoriu 3[1] .

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 3?

Admis amendamentul ºi se introduce un nou alineat. La alin. 4, 5 ºi 6 de la art. 13. Dacã aveþi obiecþiuni?

- Nu.

Votate în formularea din ordonanþã. Pentru alin. 7, urmãriþi amendamentul nr. 4. Admis amendamentul ºi modificat alin. 7. La alin. 8, 9 ºi 10. Dacã aveþi obiecþiuni? Votate toate în formularea iniþiatorului. Art. 14 ºi 15. Nu aveþi obiecþiuni. Votate în formularea din ordonanþã.

Art. 16 alin. 1, urmãriþi amendamentul nr. 5. Alin. 1 ºi 2, nu aveþi obiecþiuni.

Admis amendamentul ºi modificat cele douã alineate.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Avem douã variante, ºi se referã la un spaþiu privind autorizarea de construire a unor ºosele pe banda litoralã. Prima variantã era de 100 pânã la 300 de metri zonã protejatã interzisã pentru construcþia unei ºosele.

În varianta nouã, se propune de la 50 la 100 de metri zonã de protecþie. Pentru o ºosea zona de protecþie pe malul mãrii de 50 de metri este mult prea puþin. ªi-apoi, limita de la simplu la dublu este greu de acceptat. Eu sunt pentru soluþia sã precizãm 100 de metri. Mulþumesc.

Mulþumesc, domnule coleg. Domnul ministru ºi apoi domnul preºedinte.

Noi susþinem în continuare varianta care e prevãzutã, având în vedere variaþia mare ºi situaþiile deosebite, de a se menþine aceastã marjã între 50 ºi 100 de metri.

Domnul preºedinte Oltean.

## Domnule preºedinte,

ªi noi menþinem punctul de vedere exprimat în art. 35 alin. 1 ºi vã rog sã observaþi, stimaþi colegi, cã acesta este pus de acord cu alin. 1 al art. 16, pentru cã în opinia noastrã am analizat cu foarte multã atenþie propunerile fãcute. Am constatat cã pe întreg litoralul românesc sunt deja sute de loturi în proprietate privatã, care au fost atribuite în conformitate cu Legea nr. 18/1991, precum ºi cu Legea nr. 1/2001, ºi o altfel de propunere, o altfel de suprafaþã aprobatã ar fi de naturã sã atenteze în mod evident la dreptul de proprietate ºi la uzufructul asupra terenului.

Noi apreciem cã aceastã distanþã de 50Ñ100 de metri este una bunã ºi pentru protecþia mediului ºi protecþia zonei respective, cât ºi pentru protecþia dreptului de proprietate al celor care au terenuri în imediata apropiere. De aceea ne menþinem punctul de vedere.

Domnul deputat Puiu Haºotti.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. În fond, este ºi o continuare a ceea ce noi deja am agreat acum câteva minute. Este în concordanþã aceastã prevedere cu art. 16, care este deja votat. Nu vreau sã invoc o serie întreagã de argumente pentru care trebuie sã rãmânã în formula agreatã de comisie. Am venit doar sã-mi susþin amendamentul ºi, de altfel, chiar pe coloana din dreapta se scrie: ”pentru a fi în concordanþã cu amendamentele de la art. 16Ò. Practic, nu numai cã nu mai putem modifica art. 16, dar încã o datã nu vreau sã le invoc, sunt o serie întreagã de argumente care pledeazã pentru ceea ce a stabilit comisia.

Vã mulþumesc.

Domnule ministru Jelev, vã rog sã vã pronunþaþi cu privire la analogia pe care colegul nostru o invocã cu art. 16, analogie de situaþie.

Domnule Jelev? Colegul nostru Puiu Haºotti a spus cã noi am adoptat deja art. 16, care... Vã rog, domnule ministru Gaspar.

## Domnule preºedinte,

Vã rog sã observaþi cã art. 16 alin. 1, care a fost votat, într-adevãr, cu acea limitã între 50 ºi 100 metri, are alt obiect. Acolo se vorbeºte de conservarea condiþiilor ambientale ºi valori patrimoniale ºi peisagistice,

pe când la art. 35 alin. 1 este vorba de construcþia de strãzi. ªi atunci ai nevoie, pentru a asigura siguranþa în circulaþie totuºi, de un spaþiu mai mare. Este cu totul altceva. Nici nu se coreleazã cele douã texte prin obiectul de reglementare.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi, aþi ascultat ºi argumentele domnului Leonãchescu ºi ale domnului Haºotti. Aþi auzit ºi explicaþiile comisiei ºi...

Poftiþi?

## **Domnul Puiu Haºotti**

**:**

O explicaþie, domnului secretar Gaspar.

Pãi aþi dat-o deja! Poftiþi, mai interveniþi o datã? Aveþi cuvântul.

Vã mulþumesc. În fond, este vorba despre exact acelaºi lucru ºi vreau sã înþelegeþi, domnule ministru Gaspar. Indiferent cã se construieºte o clãdire, o construcþie mai mare sau mai micã sau o ºosea perimetrul de protecþie, zona de protecþie este de 50Ñ100 metri.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Haideþi, cã s-au dat toate explicaþiile posibile. Pentru cã s-a propus, practic, reformularea pe fond a amendamentului comisiei, eu, potrivit regulamentului, sunt obligat sã supun întâi votului amendamentul comisiei, în formularea acesteia.

Cu privire la art. 35

Nu e susþinutã!

## Care, domnule?! 100Ñ300?

Domnul preºedinte al comisiei, vã rog sã interveniþi ºi dumneavoastrã, ca sã ºtie lumea ce voteazã. Poftiþi, domnule ministru!

## Domnule preºedinte,

Intervenþia mea Ñ ºi cel puþin cred cã aºa s-a înþeles Ñ este împotriva amendamentului ºi pentru menþinerea textului în forma...

Erau douã amendamente: unul al comisiei ºi unul, împotrivã, tot amendament, al domnului Haºotti ºi al domnului Leonãchescu.

La art. 35 alin. 1, aºa cum a sesizat ºi domnul secretar Leonãchescu, Guvernul merge pe varianta iniþialã, în sensul cã banda aceea de protecþie pentru construirea de ºosele sã fie ”între 100 ºi 300 de metriÒ, ºi nu ”între 50 ºi 100 metriÒ, cum s-a propus de cãtre comisie.

Domnul preºedinte.

## Domnule preºedinte,

Cred cã trebuie sã clarificãm întâi ºi întâi un lucru. La adoptarea ºi la dezbaterea la nivelul comisiei Guvernul a fost reprezentat de cãtre reprezentanþii Ministerului Mediului, care sunt, de fapt, iniþiatorii acestui proiect de lege. Atunci noi ne-am pus de acord în privinþa aceasta ºi am convenit cã art. 35 alin. 1, în forma consacratã în raport, reprezintã ºi punctul de vedere al iniþiatorului ºi punctul de vedere al comisiei. Rãmân acum surprins cã domnul ministru Gaspar vine ºi spune cã reprezintã punctul de vedere al Guvernului.

Vreau sã înþeleg dacã Ministerul Mediului, care a reprezentat la dezbatere Guvernul ºi care ºi-a exprimat deja punctul de vedere, înainte de domnul ministru Gaspar, reprezintã tot un minister din Guvernul Nãstase sau reprezintã altceva, pentru cã nu pot sã cred cã existã aici doi miniºtri, care au douã puncte diferite, fãcând parte din acelaºi Guvern?!

De aceea, noi ne menþinem punctul de vedere al comisiei, punct de vedere pus de acord cu reprezentantul Guvernului la ºedinþa de dezbatere a comisiei ºi nu credem cã mai sunt argumente care sã conducã spre un alt punct de vedere.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Bivolaru. Fiind ºi o problemã industrialã, poate ne ajutã Comisia pentru industrii.

Nu este chiar industrialã, este o problemã de infrastructurã rutierã. Sigur cã Guvernul, în înþelepciunea lui, a analizat aceastã bandã litoralã, privind ºi protecþia ºi în mod special este problema de protecþie a litoralului, propunând ca aceastã bandã sã fie cuprinsã între 100 ºi 300 de metri, pentru cã aceastã zonã trebuie sã fie protejatã inclusiv împotriva vibraþiilor. Existã suficiente zone ºi construcþii din þarã unde se introduc astfel de restricþii, pentru cã existã aceste pericole.

A apropia banda de construcþie a infrastructurii rutiere de banda de litoral la 50 de metri, sigur, existã un risc care nu poate fi compensat de înþelepciunea Comisiei pentru administraþie.

În condiþiile acestea, vã propun, stimaþi colegi, sã lãsaþi aceastã bandã de protecþie în limitele a 100 Ñ 300 metri, cu atât mai mult cu cât chiar domnul preºedinte al comisiei, domnul deputat Oltean, face ºi propunerea, la alin. 4, ca în ceea ce a mai rãmas din

banda de litoral sub 100 de metri sã se poatã construi o zonã de promenadã.

În consecinþã, vã rog, domnule preºedinte, sã supuneþi la vot propunerea iniþiatorului ca banda litoralã sã fie lãsatã la limitele 100Ñ300 de metri.

Domnul preºedinte Oltean, ºi apoi domnul secretar Leonãchescu.

Domnule preºedinte,

În primul rând, vreau sã vã reamintesc cã suntem în procedurã de urgenþã ºi, în consecinþã, normele de adoptare în aceastã procedurã sunt altele ºi v-aº ruga sã aveþi în vedere acest lucru.

În al doilea rând, þin sã precizez cã amendamentele care au fost fãcute ºi care au fost însuºite de cãtre comisie, de comun acord cu Ministerul Apelor ºi Protecþiei Mediului Ñ repet Ñ au fost amendamente venind din partea partidului de guvernãmânt. De aceea, rãmân extrem de surprins neplãcut cã cei care ºi-au fãcut amendamente, colegii vin ºi le contestã, încãlcând în acelaºi timp ºi procedura de dezbateri în regim de urgenþã.

Vã mulþumesc.

În ordinea în care s-a solicitat cuvântul: domnul Leonãchescu, domnul Haºotti ºi pe urmã dumneavoastrã.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Iertaþi-ne cã intervenim la aceastã problemã deosebit de delicatã, chiar dacã suntem în procedurã de urgenþã ºi suntem blocaþi de anumite norme de comportament în discutarea unui proiect aflat într-o asemenea procedurã.

Ia gândiþi-vã cã avem la limita minimã de 50 metri zonã de protecþie o curbã, ºi o maºinã merge cu 200 km/orã. La un accident ajunge imediat în mare. Deci nu este vorba numai de securitatea zonei ºi a unor mici obiective, este vorba de securitatea circulaþiei. Limita minimã este practic inacceptabilã.

În al doilea rând, mie mi se pare cã limita maximã este prea mare, 300 metri, dar nu o comentez. Vor fi situaþii ºi, ºi, dar mãcar sã ne asigurãm la limita minimã. 50 metri este mult prea puþin.

În ceea ce priveºte valoarea zonei de protecþie, atrag atenþia cã în funcþie de obiectivul respectiv, de construcþia respectivã, ea variazã. Avem rezervoare de apã la care luãm drept zone de protecþie distanþe mai mari ºi aºa mai departe.

Avem centrale nucleare cu zone de protecþie ºi mai mari. Aici credem, pe baza experienþei în domeniu, ºi eu lucrez în domeniu, cã limita de 50 de metri este inacceptabilã.

Dacã contrapunem securitatea circulaþiei, fenomenele geoclimatice, inundaþii, peste limita de 50 de metri nu mai asigurãm nici un fel de securitate. Sunt foarte multe argumente sã evitãm aceastã capcanã. Vã mulþumesc.

Domnul deputat Haºotti.

ªi mie îmi pare rãu cã intervin, dar noi am hotãrât o primã limitã de 50 ºi 100 de metri. Deci în aceastã limitã este vorba de construcþii pentru spaþiile comerciale.

Noi dacã prelungim la 300 de metri sau la 200 metri, eu vã pun o simplã întrebare: cum mai pot fi aprovizionate spaþiile comerciale, cum pot fi aprovizionaþi agenþii economici care desfãºoarã o activitate economicã pe litoral? ªi nu este vorba numai despre ceea ce se va construi, este vorba de staþiuni care deja existã ºi în care nu se mai poate construi practic nimic.

Vorbiþi la microfon, stimate coleg, este important sã vã audã colegii.

Era o obiecþiune. De aceea eu am fãcut referire la armonizarea cu art. 16. Dacã vreþi, sigur, noi suntem suverani, putem sã facem ºi un compromis. Vã propun 50 Ñ 150 metri, ca sã fim, cât de cât, în concordanþã cu ceea ce am votat deja ºi cu ceea ce este logic.

Domnul deputat Marton. Staþi în ordinea în care v-aþi înscris.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Dacã înþeleg eu bine, dezbatem alin. 1 de la art. 35, unde se vorbeºte despre construirea de noi ºosele. Deci prima datã ”noiÒ ºi pe urmã ”ºoseleÒ. Pentru mine, o stradã de aprovizionare cãtre un hotel, motel sau punct de alimentaþie publicã nu înseamnã ºosea. Pentru mine, ºosea este altceva. Poate eu nu înþeleg bine limba românã.

Pe de altã parte, este vorba de o bandã. Cineva, din acest art. 35, vã spun sincer, eu nu ºtiu cine, va decide cã la un moment dat aceastã bandã este de 100 sau 300 metri. Deci cineva, probabil autoritatea competentã de mediu sau cea care elibereazã autorizaþia de construcþie va fi cea care va spune: uite, aici te duci pânã la 100 metri, aici te duci doar pânã la 250 metri, cã cineva va spune pânã unde sã se ducã cu aceastã nouã ºosea.

Întrebarea este: e bine sã avem o ºosea la 50 de metri de þãrm? Este bine sã mergem pânã acolo cu 50 de metri sau ne oprim la 100 de metri? ªi pe urmã vedem dacã putem sã venim pânã la 300, la 200, la 250 metri, la aceastã posibilitate de interdicþie, sau mergem numai pe 100 metri. Nu te mai poþi apropia mai mult de 100 de metri de þãrm. Este o întrebare.

Eu, unul, cred ºi sunt convins cã nu putem deschide o portiþã cãtre 50 de metri, ºosea nouã construitã la 50 de metri de malul mãrii.

## Mulþumesc.

Domnul preºedinte Oltean.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Conþinutul acestui alineat a stârnit discuþii contradictorii nu numai între reprezentanþii grupurilor parlamentare, dar ºi între reprezentanþii Guvernului. De aceea, eu vã propun

ca alin. 1 al art. 35 sã fie retrimis comisiei pentru a fi reanalizat în directã concordanþã cu art. 16, care a fost deja votat, pentru cã nu cred cã putem sã acceptãm ca o construcþie definitivã sã fie aºezatã la 50 de metri de litoral, iar ºoseaua sã fie construitã la 300 metri de litoral. Deci trebuie sã punem de acord cele douã articole, chiar dacã art. 16 a fost acceptat în comisie. Eu vã propun ca alin. 1 al art. 35 sã fie retrimis comisiei, pentru o nouã analizã. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Cred cã propunerea se încadreazã ºi în prevederile regulamentului, având în vedere consecinþele asupra textelor deja votate, dacã noi am schimba soluþia.

## Domnule preºedinte,

Propun ca ºi art. 60 alin. 2 sã fie retrimis comisiei, pentru a fi corelat cu celelalte articole.

Corect, pentru cã sunt aceleaºi probleme. Stimaþi colegi, La art. 60 alin. 1 ºi 3 dacã aveþi obiecþiuni? Votate în formularea din ordonanþã.

Pentru alin. 2 s-a fãcut propunerea similarã celei precedente, de restituire la comisie.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Titlul capitolului V. Sunt obiecþiuni? Votat în unanimitate.

Articolul 61. Sunt obiecþiuni? Votat în unanimitate.

- Titlul capitolului VI. Sunt obiecþiuni? Votat în unanimitate.

Articolele 62, 63, 64, 65, titlul secþiunii a 2-a, art. 66, titlul secþiunii a 3-a, art. 67. Dacã aveþi obiecþiuni? Votate toate în formularea din ordonanþã.

Titlul secþiunii a 4-a. Sunt obiecþiuni?

Votat în unanimitate.

Articolul 68. La alin. 1 dacã aveþi obiecþiuni?

Votat în formularea din ordonanþã.

La alin. 2 urmãriþi litera i), amendamentul 8. Dacã aveþi obiecþiuni?

Admis amendamentul 8. Modificatã lit. i). Pentru celelalte litere de la alin. 2 comisia nu a mai avut obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã?

Votate toate în formularea din ordonanþã.

Alineatele 3, 4, 5, 6 ale art. 68. Sunt obiecþiuni? Votate în formularea din ordonanþã. Titlul capitolului VII. Sunt obiecþiuni? Votat în unanimitate.

Articolele 69, 70, 71, 72 dacã aveþi obiecþiuni? Votate în formularea din ordonanþã.

Titlul capitolului VIII. Sunt obiecþiuni? Votat în unanimitate.

Articolul 73, 74, 75. Sunt obiecþiuni?

Votate în unanimitate.

Salutãm prezenþa în salã a Grupului liberal.

Titlul capitolului IX. Sunt obiecþiuni?

Votat în unanimitate. Articolul 76. Votat în unanimitate.

Articolul 77 alin. 1. Urmãriþi amendamentul 9. Admis amendamentul 9, modificat art. 77 alin. 1.

Vã rog sã urmãriþi cu atenþie amendamentul 9. Comisia face doar câte o modificare la cele trei puncte: 1, 2 ºi 3. Dacã aveþi obiecþiuni? Domnul Leonãchescu.

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Grupul nostru parlamentar a formulat prin domnul Pleºa o propunere, o amendare. Eu am la alin. 1 o intervenþie, în scopul unei redactãri mai simple, mai directe ºi mai eficace.

Primele trei rânduri ale alin. 1 practic nu sunt necesare. Eu aº propune sã menþinem ultimele douã rânduri, ºi anume noua redactare: ”Evacuãrile în mediul marin ale compuºilor organohalogenaþi sunt strict interziseÒ. Ceea ce este în preambul se înþelege de peste tot, inclusiv din corpul acestei legi. ”În scopul prevenirii, reducerii ºi controlului poluãrii mediului marin al Mãrii Negre, din surse de pe uscatÉÒ. Este absolut inutil ºi mult prea redundant. Deci propun eliminarea primelor douã rânduri ºi pãstrarea ultimelor douã, ºi avem o exprimare directã, simplã, eficace. Mulþumesc.

## Mulþumesc.

Iniþiatorul? Domnule preºedinte Oltean, dumneavoastrã aþi fost atent la amendamentul domnului Leonãchescu? Vã rog sã-l consultaþi, dacã aveþi vreo neclaritate.

## Domnule preºedinte,

Cunosc amendamentul domnului deputat Pleºa. La vremea respectivã am apreciat cã nu este întemeiat ºi ne menþinem punctul de vedere ºi acum.

Domnul secretar de stat Jelev.

ªi noi ne menþinem punctul de vedere de a rãmâne cu formularea completã.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Supun, cu aceste explicaþii, amendamentul 9 al comisiei, cu privire la cele trei puncte de la art. 77, votului dumneavoastrã.

Cine este pentru amendamentul 9? Stimaþi colegi,

La dezbateri participã ºi sala, nu numai prezidiul, iniþiatorul ºi preºedintele comisiei, sau mãcar la vot.

Cine este pentru amendamentul 9, cu privire la art. 77? Mulþumesc. Împotrivã? Nu sunt voturi împotrivã. Abþineri? Nu sunt. Mulþumesc. La art. 78 dacã aveþi obiecþiuni? Votat în formularea Guvernului.

Articolele 79, 80. Nu sunt obiecþiuni. Votate amândouã în formularea Guvernului. La art. 81 urmãriþi amendamentul 10. Admis amendamentul, se modificã textul. Articolul 82. Nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea Guvernului. Titlul capitolului X. Sunt obiecþiuni? Votat în formularea Guvernului.

Articolele 83, 84, 85 ºi 86. Nu sunt obiecþiuni. Votate toate în formularea Guvernului.

Articolul 87. Nu sunt obiecþiuni. Votate în formularea din ordonanþã. Anexa nr. 1. Nu sunt obiecþiuni. Votatã în formularea Guvernului. Anexa nr. 2. Nu sunt obiecþiuni. Votatã în unanimitate.

Anexa nr. 3. Nu sunt obiecþiuni. Votatã în unanimitate.

Am parcurs acest proiect de lege, distinºi colegi. Pânã la ora votului final mai avem un proiect de lege restant, pe care l-am trimis comisiei pentru câteva puncte. Este vorba de proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 15/1999 privind înfiinþarea Academiei Române de Aviaþie. S-a cerut comisiei un raport suplimentar. Vã rog sã luaþi acest raport.

La amendamentul 1, cel cu privire la art. 2 alin. 1, 2, 3, 4, vã repet, exista dilema dacã denumirea entitãþii este ”ºcoalãÒ sau ”academieÒ, ºi comisia propune denumirea de ”ºcoalãÒ.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 1?

Admis amendamentul, se modificã art. 2 în mod corespunzãtor.

Al doilea text trimis comisiei pentru raport suplimentar este art. 9, cu privire la care vã rog sã urmãriþi amendamentul 2.

Admis amendamentul 2, se modificã în mod corespunzãtor art. 9.

Al treilea text restituit comisiei a fost art. 11 alin. 1. Urmãriþi amendamentul 3. Admis amendamentul, modificat textul.

Are cuvântul domnul deputat Stroe.

Permiteþi-mi, domnule preºedinte, sã apreciem pozitiv Ð Grupul Partidului Naþional Liberal Ð aceste propuneri ºi suntem întru totul de acord cu ele.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimate coleg,

Lãsaþi la urmã intervenþia aceasta, vã rog insistent! Dupã vot. E totuºi mai important sã votãm legile înscrise pe ordinea de zi, vã rog insistent. Am intrat deja în procedura de vot final ºi...

Domnule preºedinte,

Nu s-a intrat în procedura de vot final, ºi dupã vot, nu are rost sã mai discutãm problema respectivã.

O sã vã dau cuvântul dupã încheierea procedurii de vot final, pentru intervenþia dumneavoastrã umanitarã.

1. Proiectul de Lege privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor ºi protecþia persoanelor, lege care urmeazã sã fie votatã în condiþiile art. 74 alin. (1) din Constituþie. Cine este pentru? 191 voturi pentru.

Împotrivã? 38 voturi împotrivã.

Abþineri? 9 abþineri.

2. Proiectul de Lege privind exercitarea profesiei de

detectiv particular. Lege cu caracter organic, se voteazã conform art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? 234 voturi pentru. Împotrivã? 15 voturi împotrivã. Abþineri? 10 abþineri.

3. Propunerea legislativã privind exercitarea profesiei de detectiv particular. Comisia propune, ca urmare a primului vot al dumneavoastrã, respingerea acestei iniþiative legislative.

Cine este pentru? 234 voturi pentru. Împotrivã? 38 voturi împotrivã. Abþineri? nu sunt.

4. Proiectul de Lege pentru modificarea ºi completa-

rea Legii nr. 60/1991 privind organizarea ºi desfãºurarea adunãrilor publice. S-a restituit comisiei.

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 65/2002 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare. Se propune respingerea ordonanþei.

Cine este pentru soluþia de respingere? Vã rog sã vã pronunþaþi! 221 voturi pentru.

Împotrivã? 38 voturi împotrivã.

Abþineri? Nu sunt.

6. Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea art. 11 ºi art. 42 din Legea audiovizualului nr. 504/2002. Se propune respingerea propunerii legislative.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

La punctul 42 este votul pentru proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 18/2003 pentru modificarea art. 8 din Legea nr. 543/2002 privind graþierea unor pedepse ºi înlãturarea unor mãsuri ºi sancþiuni ºi pentru propunerea legislativã care existã cu acelaºi obiect.

În primul rând, aº vrea sã menþionez faptul cã este vorba despre o premierã. Iatã, ºi o propunere legislativã din partea opoziþiei este acceptatã de cãtre majoritatea parlamentarã, cu singura observaþie cã a fost nevoie ºi de o ordonanþã de Guvern care sã dubleze o propunere legislativã formulatã de cãtre opoziþie.

În al doilea rând, aº vrea sã menþionez faptul cã acest proiect de lege sper sã fie o lecþie finalã pentru Ministerul Justiþiei, care, în urma acestor proiecte, sã nu mai încerce sã revoluþioneze sistemul judiciar, sã nu mai încerce sã revoluþioneze instituþia graþierii, aºa cum a dorit-o. Sã-ºi aminteascã discuþiile care au avut loc în plenul Camerei Deputaþilor, când experþii în materie s-au pronunþat împotriva soluþiei propuse de cãtre Ministerul Justiþiei, iar Curtea Constituþionalã i-a infirmat poziþia cu privire la problematica graþierii.

Deci iatã cã o propunere legislativã a opoziþiei, a Partidului Democrat în speþã, trece, dar orgoliul Guvernului a fost mai presus ºi a venit cu o ordonanþã de urgenþã pentru a anihila ºi o umilã iniþiativã formulatã de cãtre opoziþie.

Vã mulþumesc.

43. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 191/2002 privind creºterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã pentru personalul contractual din sectorul bugetar ºi personalului salarizat potrivit anexelor nr. II ºi III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã în sectorul bugetar ºi a indemnizaþiilor pentru persoane care ocupã funcþii de demnitate publicã. Lege cu caracter ordinar, conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? 189 de voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

44. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 192/2002 privind reglementarea drepturilor de naturã salarialã ale funcþionarilor publici. Lege cu caracter ordinar, conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.

- Cine este pentru? 189. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

45. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege

pentru prevenirea ºi combaterea violenþei în familie. Lege cu caracter ordinar, conform art. 74 alin. (2) din Constituþie. Cine este pentru? 194 de voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? O abþinere.

46. Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de finanþare convenit între Guvernul României ºi Comisia Europeanã privind asistenþa financiarã nerambursabilã acordatã prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru mãsura ”Asistenþã tehnicã pentru reabilitarea liniei de cale feratã de la graniþa ungarã pânã la Simeria ºi studiile adiacente, RomâniaÒ, semnat la Bucureºti la 17 aprilie 2002 ºi la Bruxelles la 20 decembrie 2001. Lege cu caracter ordinar, conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? 195 de voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

47. Proiectul de Lege privind aderarea României la Convenþia Europeanã asupra recunoaºterii ºi executãrii hotãrârilor în materie de încredinþare a copiilor ºi de restabilire a încredinþãrii copiilor, adoptatã la Luxemburg la 20 mai 1980. Lege cu caracter ordinar, conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? 188 de voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

48. Proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenþia privind facilitarea accesului internaþional la

justiþie, adoptatã la Haga la 25 octombrie 1980. Lege cu caracter ordinar, conform art. 74 alin. (2) din Constituþie. Cine este pentru? 188 de voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

49. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Arabe Egipt privind transportul maritim, semnat la Cairo la 15 octombrie 2002. Lege cu caracter ordinar, conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.

## Domnule preºedinte,

Partidul Democrat a votat împotriva acestui proiect de lege din urmãtoarele considerente:

În primul rând, aceastã Autoritate Electoralã Permanentã nu este reglementatã în maniera în care s-ar fi dorit a fi într-un stat democratic, ºi anume: pe de o parte, în interiorul Autoritãþii Electorale Permanente nu existã acea comisie pentru conturi de campanie electoralã, care ar urma sã gestioneze ºi în acelaºi timp sã verifice modul în care sunt cheltuiþi banii în campaniile electorale, întrucât acest control care se face acum prin intermediul Curþii de Conturi este ineficient, iar soluþia propusã ºi susþinutã ºi de Asociaþia ”Pro DemocraþiaÒ era ca în subordinea acestei Autoritãþi Electorale Permanente sã figureze o comisie pentru conturi de campanie electoralã, iar aceastã autoritate independentã sã verifice modul de gestionare a banilor din campania electoralã. Este un pas care, apreciem noi, trebuia sã fie fãcut pe linia întãririi transparenþei cheltuirii banului public în perioada campaniilor electorale.

În al doilea rând, la nivelul incompatibilitãþilor, din nefericire, plenul Camerei nu a admis amendamentele Grupului parlamentar al Partidului Democrat, prin care ceream ca preºedintele ºi vicepreºedintele Autoritãþii Electorale Permanente sã nu poatã fi soþ sau rudã pânã la gradul al III-lea inclusiv cu persoanele care numesc membrii în Autoritatea Electoralã Permanentã, ºi era vorba de preºedintele Senatului, preºedintele Camerei Deputaþilor, preºedintele României ºi rude cu preºedinþii partidelor politice. Era o mãsurã care urmãrea din nou sã întãreascã transparenþa ºi corecta gestionare a Autoritãþii Electorale Permanente.

ªi al treilea motiv pentru care am votat împotrivã se datoreazã faptului cã nu s-a acceptat în plenul Camerei Deputaþilor amendamentul Partidului Democrat, prin care ceream ca, acum, la modificarea Legii electorale, partidele politice sã fie obligate sã includã pe listele electorale cel puþin 30% femei. Repet: cel puþin 30%, ºi nu alte procente, nu 50%, nu 60%, cât existã în alte þãri din Uniunea Europeanã. Noi am spus cã un început ar fi fost bun cu 30%, pentru a stimula participarea femeilor la viaþa publicã, ºi ar fi rãspuns unei exigenþe europene, fiind un principiu de largã respiraþie democraticã.

## Vã mulþumesc.

56. Proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executãrii lucrãrilor de construcþii, Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executãrii lucrãrilor de construcþii ºi unele mãsuri pentru realizarea locuinþelor, Propunerea legislativã pentru

modificarea ºi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executãrii lucrãrilor în construcþii. Lege cu caracter organic, conform art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru aceastã lege? 182 de voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

57. Proiectul de Lege pentru ratificarea celui de-Al 4-lea Protocol adiþional, semnat la Roma la 11 decembrie 2002, la Acordul cu privire la Forþa Multinaþionalã de Pace din Europa de SudÑEst, semnat la Skopje la 26 septembrie 1998. Lege cu caracter ordinar, conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? 182. Împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

58. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 91/2002 pentru modificarea ºi completarea Legii protecþiei mediului nr. 137/1995, lege dezbãtutã astãzi. Lege cu caracter organic, conform art. 74 alin. (1) din Constituþie.

Cine este pentru? 183 de voturi pentru. Împotrivã? Douã voturi împotrivã. Abþineri? Nu sunt.

59. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 15/1999 privind înfiinþarea Academiei Române de Aviaþie. Lege cu caracter ordinar, conform art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? 183 de voturi pentru. Împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt. Domnule Bãlãeþ, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi deputaþi,

Vã rog sã îmi permiteþi sã evoc aici, în Camera Deputaþilor, doi oameni importanþi ai culturii române care s-au stins din viaþã în Sãptãmâna Patimilor de dinaintea minivacanþei parlamentare ºi deci nu am avut posibilitatea sã îi evocãm aici.

Primul dintre aceºtia este marele regizor, actor ºi scenarist cinematografic Emil Loteanu, care s-a stins la Moscova, în noaptea de joi spre vineri, 18 aprilie 2003.

Loteanu s-a nãscut român, în urmã cu 66 de ani, la 6 noiembrie 1936, în satul Clocouºna, raionul Ocniþa din nordul Basarabiei. A urmat ºcoala la Rãdãuþi ºi apoi la ”Sfântul SavaÒ din Bucureºti. Vicisitudinile soartei l-au dus apoi în R.S.S. Moldova, unde se nãscuse, ºi apoi la Moscova, unde talentul sãu excepþional s-a remarcat în domeniul scenariului ºi regiei de film.

”Poienele roºiiÒ (1966), ”LãutariiÒ (1971), ”ªatraÒ (1976), ”Drama la vânãtoareÒ (1980) sunt filme ale sale care au impus un stil propriu de un accentuat lirism în cinematografia mondialã.

Loteanu s-a inspirat ºi din opere ale culturii române. Filmul sãu ”A fost odatã un bãiatÒ (1960) este inspirat de ”Amintirile din copilãrieÒ ale lui Ion Creangã, iar ”LuceafãrulÒ cautã o transpunere cinematograficã pentru celebra capodoperã eminescianã.

Unul dintre ultimele sale filme, ”GãoaceaÒ (1993), are ca personaje importante actori români de primã talie, ca Mircea Diaconu ºi Silviu Stãnculescu.

Deºi Emil Loteanu a dorit din tot sufletul sã se transfere dupã 1989 aici, la Bucureºti, pentru a-ºi dedica întreaga forþã creatoare cinematografiei române, faptul nu s-a putut împlini datoritã unor atitudini meschine care bareazã încã multe drumuri ale culturii noastre naþionale, culturã care ar trebui sã fie o culturã a românilor de pretutindeni ºi care ar trebui sã aibã un centru de iradiere puternic ºi oficial în preaiubitul nostru Bucureºti. Aceasta este o problemã care ar merita sã fie discutatã mai mult în Parlamentul nostru, luându-se ºi mãsuri de rigoare.

Cea de-a doua personalitate pe care o evocãm este ziaristul ºi omul politic Viorel Sãlãgean, stins din viaþã tot în Sãptãmâna Patimilor, marþi, 22 aprilie 2003, la vârsta de doar 61 de ani.

Viorel Sãlãgean a fost ºi rãmâne în memoria noastrã ca un ardelean vivace, de tip Chendi, un ziarist de anvergurã care a ars frumos pe paginile ziarului ”AdevãrulÒ, ”Adevãrul economicÒ ºi ”Romanian Business JournalÒ, al cãrui director a fost.

Mai existã o evocare.

## **Domnul Constantin Niþã:**

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Cred cã este cazul sã amintim ºi de marele sculptor Constantin Piliuþã, care ºi el a trecut în nefiinþã.

Cred cã sunteþi de acord cu mine cã este o valoare a sculpturii româneºti, o valoare a sculpturii universale. Pentru acest motiv, cred cã este cazul sã pãstrãm un moment de reculegere ºi pentru acest mare sculptor român.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Stimaþi colegi,

În încheiere, vã rog sã îmi permiteþi sã vã supun aprobãrii dumneavoastrã constituirea unor comisii de mediere.

Comisia de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 176/2002. Sunt propuºi urmãtorii deputaþi: Marin Gheorghe, Arnãutu Eugenu, Giuglea ªtefan, Mocioi Ion, Pãºcuþ ªtefan, Bran Vasile, PŽcsi Ferenc.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 149/2002. Sunt propuºi urmãtorii deputaþi: Iordache Florin, Zgonea Valeriu ªtefan, Popescu Kanty Cãtãlin, Pleºa EugenLucian, ªnaider Paul, Dobre Victor Paul, Mirciov Petru. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 268/2001. Sunt propuºi urmãtorii deputaþi: Marin Gheorghe, Ionel Adrian, ªtefan Ion, Sadici Octavian, Pereº Alexandru, Gheorghe Valeriu, Kelemen Attila-BŽla-Ladislau.

Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 13/2003. Sunt propuºi urmãtorii deputaþi: Burnei Ion, Ionescu Dan, Naidin Petre, Abiþei Ludovic, Popa Constanþa, Pereº Alexandru, Florea Ana.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere la proiectul de Lege privind Statutul Corpului Diplomatic ºi Consular al României. Sunt propuºi urmãtorii deputaþi: Podgoreanu Radu, Bentu Dumitru, Dumitrescu Cristian, Brudaºca Damian, Ionescu Mihaela, Chiliman Andrei Ioan, K—nya-Hamar S‡ndor.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Vã mulþumesc.

Cu aceasta, declar închisã ºedinþa în plen de astãzi. Mâine ne vom întâlni în plenul celor douã Camere la ora 9,00. Ordinea de zi a fost afiºatã.

Dupã-amiazã sunt activitãþi în comisiile permanente. Vã mulþumesc.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 13,00._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Direcþia de Trezorerie ºi Contabilitate Publicã a Municipiului Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare).

Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

> **ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 54 /16.V.2003 conþine 40 de pagini.**

Preþul 49.440 lei