Eugen-Gheorghe Hilote

Domnule preºedinte, Domnilor miniºtri,

Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Nu au trecut decât câteva luni de la precedenta moþiune pe problemele învãþãmântului. Dacã atunci era vorba de manuale alternative, astãzi este vorba de ”starea criticã a sistemului naþional de învãþãmântÒ. Aproape aceiaºi semnatari, atunci ºi acum, provenind din acelaºi spectru politic, vor sã demonstreze cât sunt ei de interesaþi de problemele învãþãmântului ºi cã, dacã nu ar fi veghea lor permanentã, acesta ar intra în colaps. Lãudabilã intenþia Domniilor lor, dacã nu am avea în faþã o campanie electoralã la care constatãm cã au început deja sã cotizeze prin demagogie ºi dacã dezbaterea ei nu ar veni dupã ce conflictul cu sindicatele din învãþãmânt nu s-ar fi stins, de astãzi ºi elevi ºi profesori fiind acolo unde le este locul: primilor, în bancã, celorlalþi, la catedrã.

ªi cum este evident cã prezenta moþiune se voia, în acelaºi timp, o susþinere a celor ce erau în grevã, ea, astãzi, nu mai are nici o relevanþã. Mai mult, solicitãrile principale cuprinse în moþiune sunt deja rezolvate, ele fiind în plinã desfãºurare, aºa încât era de bun-simþ, din partea semnatarilor, sã o retragã. Faptul cã noi o mai discutãm încã demonstreazã cã ea nu s-a dorit o rezolvare a stãrii din învãþãmânt, ci doar un motiv de discursuri demagogice cu iz electoral, precum ºi împiedicarea intrãrii în plenul Camerei a legilor de care avem nevoie.

Cunoaºtem cu toþii situaþia dificilã prin care trece þara, datoritã relei-credinþe cu care a fost guvernatã pânã în 1996.