Stenogramă plen

3. Raportul comisiei de mediere la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 8/1998 privind constituirea Fondului special pentru promovarea ºi dezvoltarea turismului.

4. Raportul comisiei de mediere la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 103/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 35/1994 privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România ºi Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, în valoare de 25 milioane dolari S.U.A., destinat finanþãrii proiectului ”Piaþa de grosÒ Bucureºti, semnat la Bucureºti, la 9 iunie 1994.

5. Raportul comisiei de mediere la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 115/1999 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România, reprezentatã prin Ministerul Finanþelor, ºi Fondul Internaþional pentru Dezvoltare Agricolã privind Proiectul de dezvoltare ruralã a munþilor Apuseni, în valoare de 12,4 milioane D.S.T., semnat la Roma, la 10 mai 1999.

6. Raportul comisiei de mediere la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 52/1998 privind planificarea apãrãrii naþionale a României.

7. Raportul comisiei de mediere la proiectul Legii privind restituirea sumelor cu titlu de penalizãri de 2% pentru nerealizarea parametrilor garantaþi ºi de 5% garanþie de bunã execuþie pentru blocul energetic nr. 1 la Centrala Termoelectricã de 2x330 MW Pucheng Ñ R.P. Chinezã.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Declar deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã, din totalul celor 342 de membri, ºi-au înregistrat prezenþa un numãr de 238 de deputaþi.

Sunt absenþi 104, din care 22 participã la alte acþiuni parlamentare. Cvorumul de lucru pentru ziua de astãzi este de 150 de deputaþi.

Privind ordinea de zi a sãptãmânii în curs, Biroul permanent vã propune urmãtoarele modificãri: trecerea la pct.1 a dezbaterii obiecþiei de neconstituþionalitate a art. 198 din Legea privind sistemul public de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale, ca urmare a deciziei Curþii Constituþionale nr. 20 din 2 februarie 2000.

De asemenea, Biroul permanent vã propune sã fiþi de acord ca rapoartele comisiilor de mediere la proiectele de lege care au fost elaborate, ºi anume 8 rapoarte, sã ocupe urmãtoarele locuri: de la locul 2 pânã la locul 8 inclusiv.

Iar a treia propunere pe care v-o face Biroul permanent este aceea de a fi de acord ca la poziþia 9 sã fie trecut proiectul de lege privind normele de tehnicã legislativã pentru elaborarea actelor normative.

Dacã existã obiecþii sau intervenii la aceste propuneri de modificare a ordinii de zi? Înþeleg cã nu sunt.

Dacã grupurile parlamentare au propuneri pentru modificarea ordinii de zi? Înþeleg cã nu au propuneri.

În aceste condiþii,

Domnul Vasile Pavel, deputatul de Bacãu al P.N.Þ.C.D., propus pentru aceastã comisie, în situaþia de astãzi nu este disponibil, pentru cã este bolnav, operat de ocluzie intestinalã, ºi nu ºtim când poate reveni la lucrãri. Astfel, propunem pe domnul Irimescu Haralambie.

Vã mulþumesc.

Deci luãm notã de propunerea Grupului parlamentar P.N.Þ.C.D. de înlocuire a domnului Pavel Vasile cu domnul Irimescu Haralambie.

Voturi pentru? Voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

A fost aprobatã componenþa comisiei de mediere, cu modificarea propusã de domnul deputat Corniþã.

Informare cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente:

Ñ Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 8/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, referitor la stabilirea salariului de bazã al personalului din învãþãmânt ºi pentru abrogarea unor dispoziþii din Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã în sectorul bugetar ºi al indemnizaþiilor pentru persoanele care ocupã funcþii de demnitate publicã, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru avize, Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

În conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

Ñ Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 153 din 1999 privind autorizarea Ministerului Finanþelor de a garanta un împrumut extern în valoare de 50 de milioane de mãrci germane pentru Banca de ExportÐImport a României Ñ EXIMBANK Ñ S.A., acordat de cãtre Kreditaustalt fŸr Wiederaufbau pentru realizarea programului de dezvoltare a întreprinderilor mici ºi mijlocii cu capital majoritar românesc, adoptat de Senat în ºedinþa din 21 februarie 2000. Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize, Comisia pentru industrii ºi servicii ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

În conformitate cu prevederile art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Pentru evitarea unor încãlcãri sau abuzuri în materia protejãrii proprietãþii publice ºi private a statului ori a unitãþilor administrativ-teritoriale ale acestuia se impune instituirea unui cadru organizat pentru exercitarea unui control eficient, neutru ºi continuu asupra tuturor hotãrârilor, actelor ºi celorlalte mãsuri prin care s-a dispus sau se va dispune trecerea unui bun din proprietatea publicã în cea privatã, precum ºi înstrãinarea, concesionarea, darea în administrare sau închirierea bunurilor care alcãtuiesc proprietatea publicã sau privatã a statului ºi a unitãþilor administrativ-teritoriale.

În aceste condiþii, autorii acestui proiect de lege propun instituirea unei comisii speciale de control parlamentar, înfiinþatã, normal, în acest sens; urmeazã ca în plenul Camerelor sã se decidã momentul ºi componenþa acestei comisii.

Autorii solicitã pentru acest proiect de lege deosebit de important procedura de urgenþã.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat.

Dacã existã intervenþii? Înþeleg cã nu.

Voi supune votului dumneavoastrã procedura de urgenþã.

Cine este pentru? Rog secretarii de ºedinþã sã numere voturile. 71 de voturi pentru.

- Voturi împotrivã? 71 de voturi împotrivã. Abþineri? 4 abþineri.

- Vã informez cã nu existã cvorum de lucru.

Votul se va repeta în momentul în care cvorumul de lucru va fi constituit. Rog liderii grupurilor parlamentare sã facã eforturi pentru a completa cvorumul de lucru.

În mod evident, sunt grupuri parlamentare extrem de puþin prezente astãzi în salã. Poate liderii Grupului P.D. încearcã sã-ºi aducã colegii în salã.

- Stimaþi colegi,

- S-a refãcut cvorumul de lucru.

Voi resupune votului dumneavoastrã procedura de urgenþã solicitatã de Grupul parlamentar al P.D.S.R. în legãturã cu propunerea legislativã privind instituirea unor mãsuri pentru crearea unui cadru organizat pentru exercitarea controlului parlamentar asupra modului de aplicare a unor dispoziþii din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publicã ºi regimul juridic al acesteia.

- Voturi pentru? 82 de voturi pentru.

- Voturi împotrivã? 96 de voturi contra.

- Abþineri? 4 abþineri.

Cu 82 de voturi pentru, 96 de voturi împotrivã ºi 4 abþineri, procedura de urgenþã a fost respinsã.

În conformitate cu prevederile art. 17 alin. 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaþilor, în vederea exercitãrii de cãtre deputaþi a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, urmãtoarele legi:

Ñ Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 9/1999 pentru modificarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instauratã cu începere de la 6 martie 1945, precum ºi celor deportate în strãinãtate ori constituite în prizonieri;

Ñ Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 73/1999 pentru aprobarea continuãrii lucrãrilor ºi a finanþãrii obiectivului de investiþii ”Dezvoltarea ºi modernizarea Aeroportului Internaþional BucureºtiÑOtopeniÒ ºi pentru aprobarea garantãrii unui credit în favoarea Companiei Naþionale ”Aeroportul Internaþional BucureºtiÑOtopeniÒ Ñ S.A.;

## **Domnul Anghel Stanciu:**

## Domnule preºedinte, Stimaþi invitaþi,

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã-mi permiteþi sã dau citire moþiunii privind actuala stare criticã a sistemului naþional de învãþãmânt, moþiune care a fost iniþiatã de profesorii din opoziþie, respectiv de un coleg de la putere, ºi semnatã de 86 de deputaþi.

Moþiunea deci nu este în numele unei formaþiuni politice, ci ea reprezintã iniþiativa dascãlilor pentru colegii lor care au rãmas în ºcoalã.

ÇSubsemnaþii deputaþi, aflaþi în exerciþiul unui mandat reprezentativ, solicitãm, în baza prevederii art. 64 ºi 112(2) din Constituþia României ºi al art. 142Ñ147 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, exprimarea poziþiei plenului Camerei Deputaþilor faþã de situaþia extrem de gravã creatã în sistemul naþional de învãþãmânt, ca urmare a eludãrii prevederilor Legii învãþãmântului, Statutului personalului didactic ºi Legii nr. 154/1998 în fundamentarea bugetului de stat pe anul 2000.

Drept consecinþã, ºcoala româneascã se aflã în aceste zile într-unul din cele mai dificile momente ale existenþei sale. Peste 350 de mii de persoane Ð personal didactic ºi didactic auxiliar Ð sunt în grevã generalã de peste trei sãptãmâni. Aproximativ 4.400.000 de elevi sunt puºi în imposibilitatea de a frecventa cursurile ºcolare. Cei circa 310.000 de studenþi ºi peste 22.000 de cadre didactice din învãþãmântul preuniversitar urmeazã sã li se alãture în aceastã sãptãmânã. Îngheþarea anului ºcolar/universitar, o premierã nedoritã în întreaga istorie a învãþãmântului românesc, este iminentã.È

## Stimaþi colegi,

Vã rog sã vã aºezaþi în bãnci ºi sã faceþi liniºte. Un coleg de-al nostru vorbeºte ºi este normal sã-l ascultãm cu respectul cuvenit.

Aveþi cuvântul, domnule deputat!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

ÇToate acestea sunt generate de subfinanþarea învãþãmântului românesc Ð alocaþiei destinate Ministerului Educaþiei Naþionale din bugetul de stat total insuficiente: 3,31% din P.I.B. în 1996; 3,45% din P.I.B. în 1997; 3,42% din P.I.B. în 1998; 2,67% din P.I.B. în 1999.

Aceastã subfinanþare cronicã a generat: salariile cele mai mici din sectorul bugetar, atingând limita de subzistenþã a personalului didactic, improprii asigurãrii traiului zilnic; neasigurarea manualelor ºcolare pentru cel puþin 40% dintre elevi; perimarea ºi diminuarea bazei materiale/logistice a învãþãmântului; încetarea, în majoritatea universitãþilor ºi ºcolilor, a plãþilor pentru energie termicã, electricã, apã, canalizare etc.; neplata la timp a salariilor personalului didactic ºi didactic-auxiliar, a burselor ºi a celorlalte ajutoare sociale acordate de lege elevilor ºi studenþilor; restrângerea drasticã a investiþiilor, a consolidãrii clãdirilor avariate, precum ºi degradarea multora dintre cele existente face imposibilã desfãºurarea activitãþii normale de învãþãmânt; internatele, cãminele studenþeºti ºi cantinele sunt în majoritate spaþii insalubre, cu dotãri care sunt depãºite fizic ºi moral.

Apreciem cã aceastã stare de lucruri nu mai poate continua, deoarece va accelera degradarea sistemului educaþional, fapt ce ar putea fi catalogat ca un atentat la siguranþa naþionalã, la viitorul României.

În aceste condiþii, Guvernul României, principalul responsabil de starea precarã a învãþãmântului din þarã, nu dã semne pozitive cã ar dori sfârºitul acestor proteste fãrã precedent. Dimpotrivã, printr-o scrisoare deschisã, fãrã logicã juridicã, domnul prim-ministru Mugur Isãrescu afirmã cã legea este valabilã doar în anumite situaþii: ”În baza legii ni se cere sã alocãm 4% din P.I.B. pentru învãþãmânt. Unde este lege, nu-i tocmealã, numai cã legea este un pact ce produce efecte atâta timp cât starea de lucruri care a generat-o nu se schimbã. Prevederea privind 4 procente din P.I.B. pentru învãþãmânt s-a bazat pe un raþionament solid; acum însã, ne confruntãm cu o nouã realitate care face dificilã respectarea acestei prevederi legale.Ò

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Conform prevederilor regulamentului, întreb dacã existã printre semnatari persoane, deputaþi care doresc sã-ºi retragã semnãtura. Constat cã nu existã.

Dau cuvântul domnului ministru Marga, reprezentant al Guvernului în aceastã dezbatere.

## **Domnul Andrei Marga** _Ñ ministrul educaþiei naþionale_ **:**

Domnule preºedinte al ºedinþei Camerei Deputaþilor, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Este, ca oriunde în democraþiile parlamentare, dreptul legiuitorilor sã examineze politicile Executivului ºi salutãm aceastã ocazie de a examina opþiuni privind evoluþiile din învãþãmânt.

Salut, la rândul meu, oportunitatea unei examinãri fãcute cu destule cunoºtinþe profesionale, cu suficientã cunoaºtere a istoriei învãþãmântului românesc ºi cu percepþia schimbãrilor ce au loc în þãrile europene în învãþãmânt.

Nu ascund însã, de la început, dezamãgirea de a purta dezbaterea pe textul unei moþiuni, redactatã cu lipsã evidentã de informare, cu o ideologie sumarã ºi într-o viziune depãºitã, la care nu se mai apeleazã în nici o altã þarã din proximitatea noastrã geograficã.

Este profund regretabil cã domnul Anghel Stanciu, care falsificã texte ºi fapte ºi le ºi distribuie, spre a incita, reuºeºte sã obþinã semnãturi ale unor deputaþi onorabili, pentru abordãri care nu servesc decât interesul sãu îngust.

Sã sperãm însã cã, în faþa argumentelor, oamenii rezonabili îºi vor da seama cã rãmânând critici, ca orice opoziþie faþã de guvernanþi, nu se câºtigã nimic recurgând la tertipuri ºmechereºti, la care vecinii noºtri au renunþat de multã vreme.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Actuala coaliþie de guvernare a preluat puterea efectivã la începutul anului 1997.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Domnule ministru,

O secundã vã rog sã vã opriþi, ca sã-mi permiteþi sã salut prezenþa în aulã a unei delegaþii militare franceze, condusã de ºeful Statului Major al acestei armate, domnul general de armatã Jean Pierre Kelch.

Vã mulþumesc pentru înþelegere, domnule ministru. Aveþi microfonul!

## **Domnul Andrei Marga:**

## Vã mulþumesc ºi eu.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Actuala coaliþie de guvernare a preluat puterea efectivã la începutul anului 1997. Pe de altã parte, observatorul cel mai demn de crezare în evaluãri este observatorul extern. Moþiunea, trebuie s-o spun direct, ignorã complet evaluãrile învãþãmântului românesc de pânã în anul 1996. Iatã, de pildã, ”Agenda 2000Ò, elaboratã, cum se ºtie, de Comisia Europeanã cu privire la starea învãþãmântului românesc de pânã în 1996 a observat: ”Marea dificultate în calea reformei învãþãmântului în România este nivelul scãzut al fondurilor alocate de Guvern pentru întreþinerea ºi îmbunãtãþirea infrastructurii educaþionale, cumpãrarea de noi materiale ºi echipamente ºi plata unor salarii atractive cadrelor didacticeÒ.

Pentru cei mai mulþi cetãþeni ai României a fost limpede cã nu se putea continua cu politicile de pânã în 1996. Analizele internaþionale au arãtat cã preþul menþinerii acelor politici va fi întârzierea indefinitã a alãturãrii României la dezvoltãrile economice ºi sociale din Europa comunitarã. O cercetare sistematicã fãcutã la Geneva anul trecut a arãtat cã în cazul României întârzierea va fi de peste 5 decenii.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Este demn de observat cã, în anii 1998 ºi 1999, evaluarea situaþiei reformei învãþãmântului din România de cãtre Uniunea Europeanã ºi O.E.C.D. s-a schimbat substanþial.

În raportul elaborat de Uniunea Europeanã, pe baza analizei din 1998, se scrie: ”Ministerul Educaþiei Naþionale a întreprins paºii majori spre reforma instituþionalã ºi legislativãÒ.

La rândul sãu, raportul O.E.C.D. din 1998 aratã cã: ”Sistemul educaþiei din România oferã un impresionant serviciu public ºi este angajat într-o schimbare profundã, pentru a ameliora calitatea învãþãrii, predãrii ºi întreaga organizare ºi managementul educaþieiÒ. În raportul Uniunii Europene, elaborat în 1999, se scrie: ”În ceea ce priveºte educaþia, în general, reforma sistemului educaþional din România continuãÒ.

Exact în zilele în care domnul Anghel Stanciu însãila noua sa diversiune, trebuie sã subliniez cã la Bruxelles se desfãºura _screening_ -ul educaþiei din þara noastrã. Evaluãrile au luat în considerare iniþiativele coaliþiei de guvernare ºi organizãrile instituþionale întreprinse în 1997, 1998, 1999. Aceste evaluãri sunt sintetizate în judecata pe care-o citez: ”România acceptã _acquis_ -ul educaþiei ºi formãrii ºi nu intenþioneazã sã solicite vreo perioadã de tranziþie. România va implementa deplin _acquis_ -ul la data accesului în Uniunea EuropeanãÒ.

Ca efect, Ministerul de Externe al României a propus reprezentanþilor Uniunii Europene începerea imediatã a negocierilor de aderare a þãrii noastre la Uniunea Europeanã cu domeniul educaþie, formare profesionalã ºi tineret.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Nu vreau sã vã reþin cu evocarea eºafodajului de schimbãri în învãþãmânt, pe care stau aprecierile experþilor reali din þarã ºi din afara ei. Vreau sã subliniez doar trei lucruri. Primul este acela cã actuala coaliþie de guvernare a promovat o reformã a învãþãmântului pentru a-l compatibiliza cu societatea libertãþilor ºi prosperitãþii pe care o dorim. Nu se mai poate inventa apa caldã ºi nu are rost sã cãutãm s-o facem. Al doilea este acela cã s-au fãcut schimbãri reale ºi benefice în ultimii ani. Nu vreau sã stãrui acum în descrierea lor, dar dacã este nevoie, o s-o facem. Al treilea lucru pe care vreau sã-l subliniez este acela cã îºi fac iluzii cei care, ºi în sãptãmânile trecute, declarau prin tot felul de oraºe mici de provincie cã trebuie sã revenim la trecut.

Trebuie asumat un adevãr, ºi anume cã România a fost ºi a rãmas, din pãcate, o þarã sãracã ºi cã, oricum am întoarce lucrurile, învãþãmântul nu poate fi derobat complet de la corãspunderea pentru sãrãcia endemicã a þãrii. Spus simplu: dacã vrem o Românie smulsã din sãrãcie, atunci avem nevoie de un alt învãþãmânt, iar reforma este indispensabilã.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Moþiunea pune problema finanþãrii învãþãmântului într-un limbaj neprofesionist, simplist, ce nu e deloc cel al dascãlilor reali. În nici o þarã, fie ea ºi avansatã, nu se considerã cã finanþarea învãþãmântului este suficientã. Sã privim spre Germania, sã privim spre Polonia, sã privim spre Grecia sau spre oricare altã þarã europeanã ºi vom sesiza discuþii aprinse privind finanþarea învãþãmântului. Dezbaterea este, dacã vreþi, chiar mai ascuþitã decât în þara noastrã. Din fericire pentru acele þãri, dezbaterea este precisã, nedemagogicã ºi fãcutã de oameni care cunosc materia ºi care nu se bat cu pumnul în piept cã au predat sau predau cândva.

Fãrã sã ne flatãm, sunt nevoit sã spun rãspicat un lucru: Ministerul Educaþiei Naþionale ºi Guvernul þãrii noastre au pus mai devreme decât oricare alte instituþii problema finanþãrii învãþãmântului. Noi am arãtat ºi în 1998, ºi în 1999, ºi în 2000 cã aceastã problemã trebuie rezolvatã.

:

a) Aºa cum a arãtat analiza internaþionalã, consacratã de experþi reali învãþãmântului, dificultãþile finanþãrii învãþãmântului din România nu sunt cauzate de cei din învãþãmânt ºi de politicile guvernamentale, ci sunt produse ”... de contextul economic extrem de dificil, de tranziþia socialã ºi politicã incompletã, de faptul cã atitudinile ºi valorile unor persoane nu se potrivesc încã cu provocãrile unei societãþi bazate în mai mare mãsurã pe valori liberaleÒ. Închei citatul care este chiar din raportul recent al O.E.C.D.-ului.

Din pãcate, avem de-a face astãzi nu cu o moþiune, care sã ducã înainte o gândire sãnãtos liberalã, ci cu un antiliberalism ºi cu o demagogie populistã, ce împiedicã necesarele schimbãri.

b) Ca þarã, trebuie sã investim mai mult în educaþie, dar trebuie, totodatã, sã facem convingãtoare ideea cã banii nu se dau de undeva, ci se procurã prin competiþia proiectelor ºi se gestioneazã cu chibzuinþã.

c) Este benefic, desigur, toþi o ºtim, sã alocãm mai mulþi bani unitãþilor ºi instituþiilor de învãþãmânt, dar este, trebuie s-o spun cu toatã francheþea, o demagogie evidentã, care nu se mai practicã nicãieri în aceastã regiune a Europei, sã luãm prostul management al unor unitãþi ca argument ºi sã acuzãm lipsa de bani.

Nimeni în lume nu va accepta cã trebuie toleratã proasta gospodãrire, în baza autonomiei, ºi cã unitãþile bine gospodãrite trebuie sã plãteascã extravaganþele incompetenþei altora, legitimatã de politica iniþiatorului moþiunii.

Nu avem deloc o restrângere a investiþiilor în infrastructura investiþiilor în ultimii ani, chiar dacã condiþiile economice sunt dificile.

Din 1999, investiþiile în preuniversitar au trecut, ca ºi în celelalte þãri care au început negocierile de aderare la Uniunea Europeanã, în bugetele locale.

Oricât de realist este sã considerãm faptul cã bugetele locale sunt slabe în multe locuri, trebuie spus cã nu este alternativã la descentralizare, cã în comunitãþile locale trebuie cultivat interesul pentru învãþãmânt, interes care a existat înainte de rãzboi, cã nu facem decât sã perpetuãm iluziile etatismului, atacând descentralizarea.

Desigur, sunt necesare programe de compensare, iar Guvernul le promoveazã. S-a creat Fondul special pentru susþinerea învãþãmântului de stat. Se aflã în aplicare Programul de reabilitare a ºcolilor. A început sã se aplice Programul de relansare a învãþãmântului rural, toate fiind orientate spre investiþii.

Cu analfabetismul ce se face?

În universitãþi sunt în curs construcþii de cãmine cu peste 14.000 locuri, sedii de facultãþi, laboratoare ºi biblioteci ºi s-au achiziþionat clãdiri pentru universitãþi în 7 centre.

S-a încheiat conectarea la INTERNET a universitãþilor publice, iar în acest an se încheie conectarea tuturor liceelor ºi grupurilor ºcolare din þarã.

Nici un ministru al învãþãmântului nu va refuza vreodatã bani în plus pentru sectorul sãu ºi, ca sã citez pe un distins coleg olandez, ”Nici un minister al învãþãmântului din Europa nu are relaþii line cu Ministerul Finanþelor ºi nici invers, finanþele cu învãþãmântulÒ.

În mod firesc, sunt realitãþi ale vieþii care trec dincolo de persoane, care se cer considerate ca atare. Trebuie însã sã subliniez cã nu demagogia electoralã rezolvã astfel de probleme, ci abordarea lucidã ºi responsabilã a oamenilor maturi. Aºa cum nu putem accepta ºi nu acceptãm fonduri pentru învãþãmânt mai puþine decât cele pe care le prevede legea, la fel nu putem accepta manipularea în scopuri demagogice a problemelor învãþãmântului ºi efortul unor oameni fãrã calificare suficientã în domeniu ºi corupþi de a-ºi face capital pe tema problemelor þãrii.

Fapte concrete! Cine vorbeºte de corupþie?!

## **Domnul Andrei Marga:**

Putem oferi probe ale implicãrii unor parlamentari în sindicate, dupã cum putem arãta cu ce se ocupã unii inspiratori ai moþiunii pe terenul învãþãmântului ºi pe ce se bazeazã chemãrile la grevã ale unor ucenici de-ai lor.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Problemele finanþãrii învãþãmântului au fost asumate explicit de Guvern înainte cu mult de aceastã moþiune. Existã ºanse sã prezentãm un buget 2000 al învãþãmântului care va fi un progres substanþial în evoluþia þãrii noastre. Pentru prima datã se trece în þara noastrã pragul celor 4% din produsul intern brut alocate învãþãmântului. Salarizarea în învãþãmânt a fost adusã, prin recenta Ordonanþã de urgenþã nr. 8 din 2000 a Guvernului, într-o situaþie substanþial amelioratã.

Guvernul deruleazã programe noi în materie de infrastructurã, oferind în acelaºi timp o reformã necesarã educaþiei, spre a o compatibiliza cu timpul nostru ºi cu nevoile României.

Trebuie sã adaug faptul cã Ministerul Educaþiei a înregistrat la Camera Deputaþilor în urmã cu câteva luni Raportul privind starea învãþãmântului, prevãzut de lege. Nu înþelegem de ce, în loc sã se discute un raport cuprinzãtor, se dã prioritate unei moþiuni, pornitã din interese pur electorale. Ca un argument cotextual, menþionez cã, având în vedere iniþiativele Guvernului României în construcþia bugetului 2000 ºi în ameliorarea substanþialã a salarizãrii în învãþãmânt, moþiunea ºi-a pierdut obiectul.

Problemele finanþãrii sunt reale în România, dar ºi în afara României, dar aceste probleme nu se mai trateazã nicãieri în Europa cu lipsa de informare ºi profesionalism ºi cu ideologii sumare ºi anacronice, precum în moþiunea de faþã.

Din toate aceste raþiuni, Guvernul României vã solicitã ca, în semn de preocupare realã, profesionalã pentru învãþãmânt, opusã din capul locului oricãrei demagogii, sã respingeþi moþiunea pe care am ascultat-o mai devreme. Vã mulþumesc.

În afarã de demagogie, nu ai spus nimic!

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

## Domnule ministru,

Aþi consumat 20 de minute din timpul Guvernului.

Începem dezbaterea. Are cuvântul domnul deputat Anghel Stanciu, din partea Grupului parlamentar P.R.M.

Se pregãteºte domnul deputat Napoleon Antonescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democraþiei Sociale din România.

Domnule Stanciu, aveþi microfonul!

## **Domnul Anghel Stanciu:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimate domnule ministru,

Stimate doamne ºi stimaþi domni,

Înainte de a da citire efectivã textului, vã rog sã-mi permiteþi sã fac o singurã remarcã: avem aici, de la sindicate, din teritoriu, strigãtul lor de disperare cã n-au manuale, cã n-au bani pentru plata curentului, cã n-au grupuri sanitare, în 165 de ºcoli din judeþul Cãlãraºi ºi aºa mai departe. Este o realitate pe care ar trebui s-o deplângem, nu sã încercãm s-o evitãm. Pãcat cã, ºi acum, se uziteazã, într-adevãr, de ideile socialismului rãsãritean, de care se fãcea vorbire, se jignesc oameni, nu eu sunt autorul întru totul al moþiunii, sunt 86 de colegi, mã flateazã cineva dacã-mi atribuie exclusivitate.

Suport cu stoicism tot ceea ce mi s-a adresat, pentru cã vine din partea unui domn poate de aleasã þinutã, dar care uitã cã cerea ”necesitatea organizãrii puterii de stat a clasei muncitoare ºi a desfiinþãrii proprietãþii capitaliste, ca premise esenþiale ale fãuririi noii orânduiriÒ.

Deci, domnilor, vã desfiinþeazã distinsul domn ministru, fãrã nici un fel de tãgadã, ca sã nu mai spunem cã cea mai mare victorie era ”crearea Partidului Comunist Român, eveniment istoric, de la care, peste câteva zile, se vor împlini 63 de ani, ºi încheiem sãrbãtorind împlinirea a 166 de ani de la naºterea lui Karl Marx. Poporul nostru îºi reafirmã, cu putere, hotãrârea de a-ºi consacra

toate eforturile înfãptuirii politicii partidului nostru, de înflorire multilateralã a României socialiste, de creºtere a contribuþiei sale la cauza socialismului, pãcii ºi prieteniei între popoare. Sâmbãtã, 5 mai 1984, doctor Andrei MargaÒ

Astãzi, distinsul nostru coleg s-a purificat.

Stimaþi colegi,

Vã rog, faceþi liniºte în salã! Vã rog frumos. Vã rog, faceþi liniºte în salã!

## **Domnul Anghel Stanciu:**

Doamnelor ºi domnilor invitaþi...

Domnilor, faceþi liniºte în salã!

Fiecare deputat are dreptul sã-ºi administreze, ca ºi fiecare grup, timpul pe care îl are la dispoziþie, aºa cum considerã.

Vã rog sã pãstrãm liniºtea necesarã. Domnule deputat, aveþi cuvântul!

Îmi cer scuze faþã de colegi, mã cunosc, unii, de 8 ani, nu practic aºa ceva, dar nici nu pot fi cãlcat în picioare, într-un stil inimaginabil.

Astãzi, 28 februarie 2000, a început ºcoala, dupã ce peste 4.400.000 de elevi ºi peste 381.000 de cadre didactice s-au aflat în grevã, fapt pe care noi am dorit sã-l evitãm prin scrisoarea ºi apelul nostru adresate primului-ministru de cãtre 85 de deputaþi.

86!

85 de deputaþi din opoziþie ºi un deputat de la putere. Guvernul, dupã tergiversãri repetate, a emis Ordonanþa de urgenþã nr. 8/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 128/1977 privind Statutul personalului didactic, referitor la stabilirea salariului de bazã al personalului din învãþãmânt ºi pentru abrogarea unor dispoziþii din Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã în sectorul bugetar ºi a indemnizaþiilor pentru persoane care ocupã funcþii de demnitate publicã.

Dezbaterea acestei moþiuni, în concepþia Grupului parlamentar România Mare, este absolut necesarã, în pofida celor care cred cã aceasta, prin conþinutul ei, ar fi perimatã. Susþinem aceasta deoarece, asemenea Partidului Naþional Liberal ºi Partidului Naþional Creºtin Democrat, care pun la baza reformei economico-sociale ºi politice din România garantarea proprietãþii, respectiv principiul _restitutio in integrum,_ Partidul România Mare ºi-a structurat concepþia despre reformã bazatã pe dictatura legii, adicã ”unde-i lege nu-i tocmealãÒ. Tocmai de aceea, Partidul România Mare susþine respectarea întocmai a legilor, în cazul de faþã a Legii învãþãmântului, care stipuleazã drept prioritate naþionalã instrucþia ºi educaþia. Reamintim acum ºi aici aceste lucruri deoarece considerãm, stimaþi deputaþi, cã este necesar sã vã constituiþi, prin votul dumneavoastrã pozitiv acordat prezentei moþiuni, garanþia aplicãrii întocmai ºi la timp a ordonanþei de urgenþã menþionate, cu atât mai mult cu cât data intrãrii sale în vigoare coincide cu o zi bine cunoscutã dumneavoastrã, adicã 1 aprilie, ziua pãcãlelilor. Dincolo de aceasta, însã, existã o practicã a puterii de a nu-ºi onora promisiunile faþã de învãþãmânt (protocolul Guvern Ð Sindicate din 28 octombrie 1998, reluat prin acordul Guvern Ð Sindicate din 17 iunie 1999) ºi a cãror nerespectare a determinat greva cadrelor didactice.

Suspiciunea noastrã asupra posibilitãþilor de neonorare a prevederilor ordonanþei de cãtre Guvern este alimentatã de prevederile art. 1(4) din ordonanþã, ce poate amâna sine die modificarea condiþionatã de limita fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru salarii. Aceasta cu atât mai mult cu cât domnul prim-ministru Mugur Isãrescu, ignorând prevederile art. 16(2) din Constituþia României, ”nimeni nu este mai presus de legeÒ, instituie principiul relativitãþii în aplicarea legii, redefinind noþiunea de lege. În scrisoarea deschisã din 9 februarie, dânsul precizeazã clar cã nu poate respecta legea, deoarece condiþiile s-au modificat. În consecinþã, noi spunem cã o lege nu înseamnã un pact, aºa cum încearcã s-o defineascã domnul Mugur Isãrescu, ci o regulã de conduitã impusã de o autoritate care, în termenii dreptului, impune, prin forþa ei, respectarea reglementãrii normative stabilite de Legislativ. De aceea, dacã legea nu mai corespunde condiþiilor existente, ea trebuie modificatã sau schimbatã, nicidecum încãlcatã.

Domnule deputat, vã rog sã pregãtiþi fraza de încheiere. Aþi depãºit timpul cu 20 de secunde.

De aceea, cerem Camerei, prin vot, sã impunã Guvernului principiul ”unde-i lege, nu-i tocmealãÒ, cãci, altfel, nerespectarea de cãtre Executiv a prevederilor legale ale unor acte normative devine o practicã obiºnuitã. Exemplificãm aceasta prin nerespectarea de cãtre Guvern a prevederilor privind finanþarea învãþãmântului de stat ºi a cercetãrii ºtiinþifice: finanþarea învãþãmântului de stat se face de la bugetul de stat în limitele a cel puþin 4% din produsul intern brut Ð art. 170(1) din Legea învãþãmântului; resursele bugetare alocate prin bugetul de stat la capitolul ”Cercetare ºtiinþificãÒ trebuie sã þinã seama de tendinþele mondiale în domeniu ºi sã nu fie mai mici de 1/5 din resursele bugetare alocate la capitolul ”ÎnvãþãmântÒ Ð Legea nr. 95/1998 º.a. Aceste încãlcãri ale legilor constituie un periculos exemplu ºi, în acelaºi timp, un îndemn la nerespectarea acestora de cãtre cetãþenii statului de drept. Cãci, ce ar însemna ca ºomerii sau alþi cetãþeni, cãrora li s-au schimbat condiþiile sociale în decursul timpului, sã nu respecte legea, devenitã, în concepþia primului-ministru, pact social. Efectul ar fi unul singur Ð haos ºi anarhie. Iatã un argument serios spre a vota aceastã moþiune, ca o garanþie a aplicãrii ordonanþei ºi a salvgardãrii statului de drept.

În acelaºi context, se impune clarificarea de urgenþã a condiþiilor în care a candidat la ocuparea funcþiilor de ºef de catedrã ºi rector ministrul educaþiei naþionale, precum ºi actualul statut al acestuia prin prisma legalitãþilor, cunoscând cã ministrul educaþiei naþionale nu a demisio-

nat (scrisoarea nr. 9197 din 27.01.2000), ci ºi-a pus la dispoziþie funcþia de ministru, solicitând eliberarea din aceastã funcþie, inducând astfel un statut incert pe perioada alegerilor, respectiv a grevei din învãþãmânt, contribuind direct la prelungirea acesteia.

Solicitãm acest lucru deoarece: funcþia de membru al Guvernului este incompatibilã cu exercitarea altei funcþii publice de autoritate, cu excepþia celei de deputat sau senator (art. 104, alin. 1 din Constituþie); deþinãtorii funcþiei de conducere de la orice nivel vor fi schimbaþi din funcþie în urmãtoarele cazuri: alin. g) Ñ dacã sunt aleºi miniºtri etc. sau dacã înceteazã contractul lor de muncã cu universitatea (Carta universitarã ”Babeº-BolyaiÒ, pct.B 15, lit.g Ð i); cadrele didactice titulare alese în Parlament sau numite în Guvern au dreptul de rezervare a postului didactic sau a catedrei pe perioada cât îndeplinesc aceste funcþii (art. 101 din Statutul personalului didactic). Ca urmare, solicitãm primului-ministru sã analizeze condiþiile în care a candidat pentru funcþia de ºef de catedrã ºi rector domnul ministru, dacã era sau nu ministru în acel punct, dacã respectã Carta universitarã ºi dacã respectã legi în aceastã Românie ºi sã stabileascã dacã rãmâne ministru sau rector.

ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Antonescu Napoleon. Se pregãteºte domnul deputat Eugen Hilote, Grupul P.N.Þ.C.D.

## Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnilor miniºtri,

Stimaþi colegi,

Doresc sã aduc câteva argumente certe, care sã confirme de ce este actualã moþiunea, chiar ºi dupã încheierea conflictului de muncã ºi dupã apariþia cunoscutei ordonanþe de Guvern. Mai mult, vreau sã vã aduc la cunoºtinþã câteva aspecte care aratã clar cã aceastã ordonanþã nu rezolvã problemele de fond ale învãþãmântului ºi, în plus, încalcã chiar unele legi actuale. De asemenea, vreau sã vã spun cã eu personal, aºa cum am spus ºi în Comisia de învãþãmânt, nu consider colegii din Ministerul Învãþãmântului adversarii noºtri, ci îi consider oameni de învãþãmânt care temporar îndeplinesc anumite funcþii, la nivelul învãþãmântului, dupã cum noi, temporar, îndeplinim anumite funcþii de conducere a universitãþilor sau facem parte din Parlament.

Înainte de a arãta aceste aspecte, ascultând discursul domnului Marga, vreau sã fac, totuºi, douã precizãri, ca sã vedeþi ºi dumneavoastrã cum se pot manipula cifrele. În primul rând, vreau sã vã spun, de la început, cã sunt de acord cã niciodatã nu s-a dat 4% din P.I.B., dar P.I.B.-ul, la datele pe care domnul Marga le-a enumerat, era atât de mare, încât suma absolutã alocatã acoperea din plin sau aproape satisfãcea din plin nevoile învãþãmântului. Deci nu comparaþi P.I.B.-ul din anii pe care i-a dat domnul Marga cu P.I.B.-ul din anul 2000, prevãzut. În al doilea rând, domnul Marga a citat, în mii de miliarde sumele alocate învãþãmântului. Dacã le transformãm în dolari, la cursul zilei, vedem cã, de fapt, din 1997 pânã acum, este o scãdere de 300 de milioane de dolari. Deci vedeþi ºi dumneavoastrã cã se pot manipula uºor astfel de cifre; noi trebuie sã ne raportãm la niºte date reale, la niºte date care nu se schimbã. Deci dacã iau în valoare absolutã miile de miliarde de astãzi, nu au nici o valoare, în comparaþie cu... sau au o valoare mult mai scãzutã decât cele din anii respectivi.

În al doilea rând, vreau sã vã spun cã concluziile pe care vi le voi prezenta au rezultat din discuþiile cu toþi directorii din învãþãmântul superior þinute la C.N.F.I.S., inclusiv în ºedinþa Consiliului Naþional de Finanþare a Învãþãmântului, de astãzi dimineaþã.

Mulþumesc, domnule deputat.

Aþi folosit 7 minute din timpul grupului.

Are cuvântul domnul deputat Eugen Hilote. Se pregãteºte domnul deputat Secarã Gheorghe, P.U.N.R.

Domnule preºedinte, Domnilor miniºtri,

Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

Nu au trecut decât câteva luni de la precedenta moþiune pe problemele învãþãmântului. Dacã atunci era vorba de manuale alternative, astãzi este vorba de ”starea criticã a sistemului naþional de învãþãmântÒ. Aproape aceiaºi semnatari, atunci ºi acum, provenind din acelaºi spectru politic, vor sã demonstreze cât sunt ei de interesaþi de problemele învãþãmântului ºi cã, dacã nu ar fi veghea lor permanentã, acesta ar intra în colaps. Lãudabilã intenþia Domniilor lor, dacã nu am avea în faþã o campanie electoralã la care constatãm cã au început deja sã cotizeze prin demagogie ºi dacã dezbaterea ei nu ar veni dupã ce conflictul cu sindicatele din învãþãmânt nu s-ar fi stins, de astãzi ºi elevi ºi profesori fiind acolo unde le este locul: primilor, în bancã, celorlalþi, la catedrã.

ªi cum este evident cã prezenta moþiune se voia, în acelaºi timp, o susþinere a celor ce erau în grevã, ea, astãzi, nu mai are nici o relevanþã. Mai mult, solicitãrile principale cuprinse în moþiune sunt deja rezolvate, ele fiind în plinã desfãºurare, aºa încât era de bun-simþ, din partea semnatarilor, sã o retragã. Faptul cã noi o mai discutãm încã demonstreazã cã ea nu s-a dorit o rezolvare a stãrii din învãþãmânt, ci doar un motiv de discursuri demagogice cu iz electoral, precum ºi împiedicarea intrãrii în plenul Camerei a legilor de care avem nevoie.

Cunoaºtem cu toþii situaþia dificilã prin care trece þara, datoritã relei-credinþe cu care a fost guvernatã pânã în 1996.

## Ce vorbeºti, domnule?!

## **Domnul Eugen-Gheorghe Hilote:**

Cu toate acestea, P.N.Þ.C.D. a susþinut permanent acordarea sumelor necesare Ministerului Educaþiei Naþionale, pentru ca acesta sã-ºi poatã desfãºura activitatea în condiþii cât mai bune ºi pentru a continua reforma deja începutã. Se cunosc, în acest sens, comunicatele Biroului naþional de conducere, prin care domnul ministru Marga este susþinut, în demersul sãu, ºi prin care se cerea imperativ Guvernului sã gãseascã sursele cele mai adecvate de finanþare. De altfel, încã din 1991, regretatul senator P.N.Þ.C.D., academicianul Caius Iacob, ºi academicianul Gabriel Þepelea au propus primul proiect de Lege a învãþãmântului, prin care acest domeniu era declarat ”prioritate naþionalãÒ, sintagmã atât de mult folositã astãzi ºi acum.

În 1993, Convenþia Democraticã, prin P.N.Þ.C.D., a depus un alt proiect de Lege a învãþãmântului, ale cãrei prevederi s-au regãsit, în mare mãsurã, în Legea nr. 84/1995. Nu mai vorbesc de noua Lege a învãþãmântului, care a pornit de la Ordonanþa nr. 36/1997 ºi care, prin prevederile actuale, conþine multe din concepþiile noastre ºi ale coaliþiei de guvernãmânt despre dezvoltarea învãþãmântului în actuala etapã.

Cât priveºte Legea Statutului personalului didactic, ea conþine, în majoritate, amendamentele noastre, care au adus importante avantaje salariale pentru cadrele didactice.

Convins fiind cã prezenta moþiune nu mai are obiect, întrucât solicitãrile ei, aºa cum arãtam, au fost deja soluþionate ºi cã celelalte aspecte menþionate vor fi rezolvate cât mai curând, Grupul parlamentar al P.N.Þ.C.D. va vota împotriva ei.

Cât priveºte ultima solicitare din moþiune, ne bucurãm cã domnul ministru Andrei Marga a anunþat cã revine asupra demisiei sale ºi rãmâne în fruntea Ministerul Educaþiei Naþionale, cu atât mai mult cu cât solicitãrile lui privind finanþarea învãþãmântului au fost acceptate. De

altfel, aceastã îngrijorare privind plecarea domnului ministru Marga de la conducerea Ministerului Învãþãmântului o înþeleg, din partea unora care constatã cã aceste transformãri în învãþãmânt sunt mult mai rapide decât le doreau dânºii ºi sunt mult mai rapide decât pot sã le facã faþã ei, din punct de vedere al ritmului de acomodare. Rãmânerea Domniei sale în fruntea ministerului, de altfel, o considerãm ca fiind o garanþie a continuãrii reformei în învãþãmânt.

Mulþumesc, domnule deputat. Aþi consumat 5 minute din timpul grupului.

Are cuvântul domnul deputat Secarã Gheorghe, P.U.N.R. Se pregãteºte domnul deputat Mihai Baciu, P.D. Domnule deputat, aveþi microfonul!

## Domnilor colegi,

Vã mãrturisesc cã sunt stupefiat de afirmaþiile domnului profesor Marga, care, în întreaga sa pledoarie, a relevat faptul cã în învãþãmânt nu existã nici o problemã ºi cã toate treburile merg bine, sunt bani, ºcoala este bine dezvoltatã, este bine dotatã ºi, ca atare, nu ar trebui sã ne facem nici o problemã.

Întrebare fireascã: este oare adevãrat acest lucru?!

## **Din partea stângã a sãlii:**

A plecat!

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

## Stimaþi colegi,

Am sã opresc dezbaterile 2 Ð 3 minute, pânã când domnul ministru se va reîntoarce în salã, ca sã asculte luãrile de cuvânt.

Rog pe cei care organizeazã ºedinþa sã-l informeze pe domnul ministru sã se întoarcã ºi îl rog pe domnul ministru Ciumara sã-mi permitã sã conduc ºedinþa aºa cum scrie în regulament.

## **Domnul Petre Þurlea**

**:**

S-a dus dupã Karl Marx!

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Domnule ministru pentru legãtura cu Parlamentul, vã rog sã-l invitaþi pe domnul ministru Marga în salã.

Mulþumesc, domnule ministru.

Domnule deputat, vã rog, continuaþi.

## **Domnul Gheorghe Secarã:**

Daþi-mi voie sã continuu cu urmãtoarele gânduri. În al doilea rând, trãiesc un sentiment de jenã constatând faptul cã realitatea este transformatã, devenind nemaipoment de atractivã. Rezultã firesc urmãtoarea întrebare: dacã este adevãrat ce a spus domnul ministru, cine are dreptate, domnul ministru, prin ceea ce ne-a prezentat, greviºtii, prin ceea ce au solicitat, fiindcã, iatã, o masã de oameni ºi-au arãtat nemulþumirea, de unde rezultã cã realitatea nu este cea pe care domnul ministru ne-a prezentat-o, sau grupul nostru de parlamentari, cei care am semnat, arãtând, de fapt, niºte elemente care nu funcþioneazã în învãþãmânt?!

ªi acum, daþi-mi voie sã iau problemele pe rând. În anul trecut, grupul nostru parlamentar l-a întrebat pe domnul ministru: ”Domnule ministru, ajung banii pentru învãþãmânt?Ò ªi ne-a spus, cu voce tare: ”Da, ajung banii pentru învãþãmânt!Ò Cunoaºteþi consecinþele acestei aprecieri, de-a lungul anului. Mai departe, tot domnul ministru ne-a spus cã bugetul este încheiat ºi este transmis ºi cã, în câteva zile, lucrurile se vor rezolva. Iatã cã Guvernului i-au trebuit 5 sãptãmâni ca sã dimensioneze bugetul pentru învãþãmânt, când acest buget trebuia sã fie depus la Camerã pânã în 10 octombrie, pentru întreaga naþiune! Acesta este un fapt cunoscut de cãtre noi, care ne aratã, de fapt, cât de bine funcþioneazã nu numai ministerul nostru, ci ºi celelalte ministere, practic, întreg Guvernul.

Sigur, din punctul nostru de vedere, dacã ministerul se apleca cu seriozitate, cu interes faþã de problemele învãþãmântului, poate cã nu se ajungea aºa, dar iatã cã lucrurile s-au tãrãgãnat, profesorii au fost în grevã 4 sãptãmâni, sigur cã prin mãrirea de salarii au intrat înapoi, la ºcoalã, dar cu consecinþe deosebite faþã de pregãtirea elevilor. Cine plãteºte aceste daune elevilor, copiilor noºtri, faþã de aceastã situaþie creatã? Este o problemã: se încerca sã se spunã cã profesorii sunt de vinã. Oare sã fie acest lucru adevãrat, când ei, de mult, au atenþionat ministerul despre problemele pe care le au ºi asupra cãrora nu s-a aplecat nimeni?! Sigur cã ministerul ne-a relevat partea pozitivã a activitãþii desfãºurate ºi am fost puºi la zid noi, cei care am încercat sã arãtãm cã lucrurile nu sunt aºa ºi am arãtat partea care încã mai necesitã îndreptãri. Dar, pentru aceasta, trebuie ca noi sã fim etichetaþi aºa cum am fost etichetaþi, ca venind de undeva, ca fãcând nu ºtiu ce, ca rãmânând cutare?! Pe mine mã surprinde treaba aceasta. Eu personal aveam altã apreciere faþã de domnul Marga ºi nu-mi dau seama de ce foloseºte aceste aprecieri, când ar putea, practic, sã releve realitatea, în tot ceea ce face.

**:**

Atâta poate!

Domnule deputat, vã rog sã pregãtiþi fraza de încheiere. Aþi depãºit timpul.

## Stimaþi colegi,

Din punctul nostru de vedere, apreciem cã soluþia datã prin mãrirea de salarii nu rezolvã problema. Observaþi cã salariile corpului didactic sunt construite pe doi piloni ficºi. Dacã pentru moment problema s-a aplanat, peste jumãtate de an ea va reizbucni din nou, având în vedere devalorizarea leului în raport cu dolarul, având în vedere, practic, scumpirile care urmeazã. Firesc era, ºi era aceastã ocazie, ca salariile în învãþãmânt sã se construiascã pe coeficienþi dinamici, care sã urmãreascã evoluþia activitãþii economice. Nu s-a întâmplat acest lucru ºi este regretabil.

Sigur cã m-aº bucura dacã domnul ministru ar recunoaºte acum cã, practic, situaþia în care a ajuns învãþãmântul, prin subfinanþare, i se datoreºte, în cea mai mare mãsurã ºi, dacã se purta cel puþin cum s-a purtat în ultima perioadã, când am apreciat poziþia pe care a avut-o, poate cã nu se ajungea la situaþia la care s-a ajuns la ora actualã.

Vã mulþumesc. Mã opresc aici.

Mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Mihai Baciu, Grupul parlamentar al Partidului Democrat. Se pregãteºte domnul deputat Bejinariu, Grupul parlamentar al P.D.S.R. Domnule deputat, aveþi microfonul!

## **Domnul Mihai Baciu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte, Onoraþi colegi,

Sigur cã aº fi preferat sã expun liber punctul de vedere al Grupului parlamentar al Partidului Democrat, dar problema este atât de complexã, încât oricine ar încerca sã facã acest lucru liber ar fi ispitit de fel de fel de completãri, digresiuni º.a.m.d. ºi nu am timp pentru aºa ceva. Aºa încât, onoraþi colegi, azi discutãm o nouã moþiune simplã depusã de deputaþii opoziþiei. Ea priveºte starea actualã a sistemului naþional de învãþãmânt, cu accent pe situaþia materialã dificilã a slujitorilor ºcolii.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat recunoaºte realitatea problemei, vizatã de moþiune. Lideri ai Partidului Democrat, deputaþi ºi senatori ai partidului nostru au afirmat, în repetate rânduri, valoarea eminentã a educaþiei în progresul României, necesitatea unui efort major pentru susþinerea învãþãmântului.

În programul politic al Partidului Democrat, adoptat la recenta Convenþie Naþionalã, se spun urmãtoarele: ”A spune sau a crede cã, în lumea modernã, poate sã existe o bunã guvernare, ca lucrul bine fãcut, în general, din inspiraþie ºi noroc, iar nu din educaþie ºi seriozitate, este extrem de periculos ºi pãgubitor. Pentru programul nostru, învãtãmântul are importanþã capitalã. Într-adevãr, numai plecând din interiorul învãþãmântului se poate elabora ºi pune în aplicare un program general de dezvoltare ºi modernizare a societãþiiÒ.

În egalã mãsurã, noi am avut cuvinte critice pentru situaþia actualã a învãþãmântului românesc, îndeosebi privind finanþarea lui, salariile profesorilor ºi ale personalului auxiliar, starea ºcolilor, a internatelor ºi cãminelor studenþeºti. De aceea, Grupul parlamentar al Partidului Democrat afirmã adevãrul unor enunþuri din moþiune care descriu consecinþele subfinanþãrii învãþãmântului românesc.

De asemenea, membrii grupului nostru au deplâns deseori faptul cã nu se aplicã prevederi legale importante privitoare la învãþãmânt, cum ar fi cele cuprinse în Legea învãþãmântului, Statutul personalului didactic sau Legea nr. 154.

Chiar în prima sãptãmânã a grevei profesorilor, de la aceastã tribunã, într-o declaraþie politicã, eu am fãcut, în numele grupului din care fac parte, dar ºi ca profesor, urmãtoarele afirmaþii: nu vãd altã cale pentru rezolvarea problemei decât aplicarea riguroasã a legilor pe care noi înºine le-am votat, iar în una dintre acestea scrie, negru pe alb, cã, ”În România, învãþãmântul este prioritate naþionalãÒ, cu tot ce decurge de aici, iar bugetul sãu trebuie sã fie de 4% din P.I.B. ªi mai departe: ”Este adevãrat cã aplicarea legilor care se referã la învãþãmânt presupune acum un mare efort economic, dar trebuie sã ne asumãm riscul, pentru cã pierderea încrederii în lege se poate dovedi mult mai pãgubitoare pentru þarã decât satisfacerea revendicãrilor celor din învãþãmântÒ. Aceasta am spus-o noi, grupul nostru, ºi eu însumi, acum o sãptãmânã ºi jumãtate.

Domnule deputat, aþi consumat 8 minute ºi 30 de secunde din timpul grupului. Are cuvântul domnul deputat Bejinariu Ð P.D.S.R., se pregãteºte domnul deputat Ferenc Asztalos Ð U.D.M.R.

Domnule deputat, aveþi microfonul!

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnilor miniºtri,

Stimaþi colegi,

Vã cer îngãduinþa sã mã opresc la trei chestiuni, într-un timp foarte scurt.

1. Educaþiei pentru mileniul III...

Domnule deputat, îmi pare rãu cã vã opresc, din nou nu avem ministru în banca Guvernului; de fapt, nu mai este nimeni, din nou opresc...

Pãi, o sã retractez adresarea.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Sunt obligat sã opresc lucrãrile. Deputaþii se adreseazã Guvernului, reprezentat de ministrul de resort.

Rog, din nou, pe cei care se ocupã de legãtura cu Guvernul, sã-l invite pe domnul ministru Marga în plenul Camerei Deputaþilor.

## **Domnul Adrian Nãstase**

**:**

Domnul ministru dã interviuri; sã aºteptãm pânã terminã interviurile. Sã aºteptãm sã dea interviuri! ## **Domnul Marþian Dan**

**:**

Mai trebuie cârpit câte ceva...

## **Domnul Gheorghe Ana**

**:**

Domnule, ãºtia îºi bat joc de noi?!

## **Domnul Barbu Piþigoi**

**:**

Este ocupat!

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Domnule deputat Piþigoi, dacã aveþi vreo problemã de procedurã, vã invit la microfon. Dacã aveþi o problemã de procedurã vã ofer microfonul cu mare plãcere. Sunt convins cã domnul deputat vã permite sã luaþi cuvântul.

Domnule ministru, regret cã trebuie sã vã rog sã daþi mai multã importanþã deputaþilor ºi Camerei decât ziariºtilor care vã aºteaptã pe hol. Înþeleg acest lucru, dar, ca sã putem intra în termen, vã rog sã fiþi de acord sã rãmâneþi în salã.

Domnule deputat, aveþi cuvântul!

## Mulþumesc.

Mã refer la trei chestiuni, ºi anume: 1Ñ educaþie pentru început de mileniu, 2 Ñ tristeþi ºi îngrijorãri motivate de realitate ºi 3 Ð interogaþii elegante la adresa domnului ministru.

1. Într-o lume care se schimbã, dar mai ales se schimbã din ce în ce mai repede, dimensionatã ºi de opþiunea ºi negocierile României pentru integrarea în Uniunea Europeanã, care a fost pornitã de P.D.S.R. ºi pe care o susþine, datorãm tineretului o culturã ºi o educaþie profund umaniste, cu largi deschideri cãtre semeni, naturã ºi viitor ºi care costã bani ºi, uneori, chiar mulþi bani, dar aceastã investiþie este cea mai profitabilã pe termen lung.

2. ªcoala fãrã iluminare ºi cãldurã suficiente sau deloc, aºa cum le-am vãzut în anul acesta, fãrã materiale ºi dotãri, cu elevi ºi studenþi cu o alimentaþie precarã ºi nemotivaþi pentru studiu, cu învãþãtori ºi profesori umiliþi mereu pe statele de platã ºi social, iar la începutul semestrului II ºi fãrã ministru ºi fãrã toþi inspectorii generali devotaþi Domniei sale, slujitorii ºcolii, patru sãptãmâni au fost scoºi pe strãzi, afectând tinerii ºi copiii, care nu sunt vinovaþi cu nimic.

ªi acum, discontinuitãþi nepedagogice aduse în structura anului de învãþãmânt, abandonul ºcolar în creºtere, programe ºi manuale supraîncãrcate, evaluarea la clasele primare cu patru niveluri, în loc de 10, chiar sub nivelul sovietic de notare de altãdatã, renunþarea la evaluarea continuã, plaja opþionalã, un domeniu al intereselor oricui, impunerea politicii în multe ºcoli potrivit algoritmului numirilor de directori devotaþi puterii, manuale de istorie duse în zona unor afaceri la editare ºi care induc uitarea ºi necunoaºterea istoriei românilor, popor care valoreazã ”cât o turmãÒ, cum se scrie în cartea ”PoliticeÒ, apãrutã la ”HumanitasÒ, toate acestea ºi multe altele sunt încadrate în ceea ce numim noi astãzi reformã ºi mereu puse pe pancartele ºi sloganele mai-marilor de azi ai ºcolii, unele dintre ele auzite ºi în Parlament.

Insistenþa ºi nu totdeauna inspiratele trimiteri la sistemele de învãþãmânt strãine, copierea lor ºi ignorarea istoriei ºi tradiþiilor ºcolii româneºti mã îndeamnã sã vã întreb: oare sã nu mai fie nimic valabil pentru ºcoala de azi din ceea ce au gândit, profesat ºi clãdit marii pedagogi ºi mari miniºtri români rãmaºi în istoria ºi cultura româneascã?

Mulþumesc, domnule deputat. Aþi folosit 5 minute din timpul grupului parlamentar.

Are cuvântul domnul deputat Asztalos Ferenc, Grupul parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, se pregãteºte domnul deputat Sorin Lepºa, deputat independent.

Domnule deputat, aveþi microfonul!

## Domnule preºedinte,

## Domnilor miniºtri,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

În calitate de vicepreºedinte al Comisiei pentru învãþãmânt ºi în posesia unor documente oficiale nu pot nega faptul ca învãþãmântul românesc, în ultimii 10 ani, a fost subfinanþat ºi cã aceastã subfinanþare a generat salariile cele mai mici din sectorul bugetar, neplata la timp a salariilor ºi restrângerea investiþiilor. Deci, am fost de acord cu unele constatãri ale moþiunii ºi, datoritã acestui fapt, atât în cadrul Comisiei pentru învãþãmânt, cât ºi în cadrul formaþiunii mele politice s-au fãcut toate demersurile posibile pentru a depãºi acest moment critic, pentru a asigura cadrul necesar bunei funcþionãri a sistemului naþional de învãþãmânt atât în folosul cadrelor didactice, cât ºi al elevilor.

Doamnelor ºi domnilor semnatari ai moþiunii, dumneavoastrã aþi fãcut abstracþie de faptul cã, la data de 21 februarie 2000, Guvernul a identificat sumele necesare alocãrii de la bugetul de stat a 4% din P.I.B. învãþãmântului. Tot în aceastã ºedinþã extraordinarã, Guvernul a adoptat Ordonanþa de urgenþã nr. 8, deja amintitã. Liderii sindicali, personalul didactic aflat în grevã au apreciat demersurile Guvernului ºi în momentul de faþã atât profesorii, cât ºi elevii se aflã în sãlile de clasã.

Doamnelor ºi domnilor semnatari ai moþiunii, atât în viaþa cotidianã, cât ºi în cea politicã, trebuie sã ai simþul mãsurii, altfel, poþi deveni ridicol. Dumneavoastrã, cu aceastã moþiune, ne-aþi demonstrat cã nu aveþi acest simþ al mãsurii, fiindcã, contrar unei logici elementare, în loc sã retrageþi moþiunea dupã încetarea grevei, faceþi tot posibilul de a bulversa, încã o datã, apele în sfârºit liniºtite ale învãþãmântului, ºi pentru aceastã afirmaþie vã dau un singur exemplu. Sãptãmâna trecutã, dupã ce la data de 21 februarie, Guvernul a adoptat deja ordonanþa amintitã, la data de 23 februarie, în plenul Comisiei pentru învãþãmânt, unii colegi, semnatari ai moþiunii, au depus eforturi susþinute pentru votarea unei iniþiative privind modificarea indicatorului de prioritate intersectorialã pentru învãþãmânt. Argumentul forte al unei susþinãtoare pentru acceptarea acestui proiect suna, cu aproximaþie, în felul urmãtor: ”Stimaþi colegi, suntem ºi noi profesori, azimâine ne întoarcem la catedrãÒ.

Vã mulþumesc, domnule deputat. Aþi consumat 3 minute din timpul grupului.

Are cuvântul domnul deputat Sorin Lepºa, deputat independent, se pregãteºte domnul deputat Anton Ionescu, Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal. Domnule Lepºa, aveþi microfonul!

## **Domnul Sorin Lepºa:**

Domnule preºedinte, Domnilor miniºtri,

Stimaþi colegi,

Pentru istoria unei naþiuni sunt importante câteva domenii, între care nu se numãrã în primul rând construcþia de maºini, ci sãnãtatea, educaþia, cultura, acestea sunt pe primele locuri, aceste domenii garanteazã perpetuarea fizicã ºi spiritualã a unei þãri. Dacã drumurile mai pot avea gropi, dacã zidurile pot fi ºi vechi, dar sigure, dacã hainele pot fi ºi uzate, sãnãtatea ºi educaþia trebuie sã fie de primã calitate, ca sã asigure demnitatea ºi libertatea unui popor. S-ar putea spune cã totul e bine când se terminã cu bine, iar încetarea grevei din învãþãmânt, prin satisfacerea cererilor sindicaliºtilor, ar putea fi interpretatã ca un sfârºit fericit; în parte ºi este.

La ora actualã, copiii merg la ºcoalã, dar noi, grupul popular din Camera Deputaþilor, punem o singurã întrebare: de ce a fost nevoie de o lunã de zile pentru a fi îndeplinite cererile învãþãtorilor ºi profesorilor, dacã, pânã la urmã, s-au gãsit soluþiile? Deci soluþii erau, din moment ce greva a încetat prin satisfacerea cererilor! Atunci de ce a fost nevoie sã absenteze de la ºcoalã copiii noºtri, de fapt, viitorul nostru?

Este pentru prima datã în România, când se face grevã pentru ca legea sã fie respectatã, pentru cã profesorii ºi învãþãtorii aceasta au cerut, sã se respecte Legea învãþãmântului, Statutul personalului didactic ºi Legea nr. 159/1998. Iar Guvernul?! Guvernului nostru i-a trebuit o lunã de zile ca sã accepte legea! Nu este normal ca, într-o societate care se pretinde democraticã, sindicatele sã facã grevã pentru respectarea legilor, iar guvernanþii sã caute soluþii ca sã nu fie respectate. Iar ministerul nu a gãsit altã soluþie decât sã dea sindicatele în judecatã, instanþa urmând sã se pronunþe dacã greva profesorilor este legalã sau nu, adicã justiþia sã se pronunþe dacã este legal sau nu sã respecþi legea în România.

Manevra ministerului ar fi ilarã, dar nu este decât tragicã. Este tragic pentru cã noi toþi, inclusiv membrii Guvernului, am trecut prin ºcoalã, adevãrat, unii mai mult ca gâsca prin apã, ceea ce s-a demonstrat tocmai în aceastã perioadã, pentru cã altminteri ar fi avut mai mult respect pentru profesori ºi învãþãtori, mãcar dacã ºi-ar fi amintit de cei care le-au pus creionul în mânã.

Mulþumesc, domnule deputat Lepºa. Mã simt obligat sã vã atrag atenþia, în Camera Deputaþilor nu existã un grup popular, dumneavoastrã aþi vorbit în numele unui numãr de deputaþi independenþi. Vã mulþumesc pentru înþelegere ºi sper, pe viitor, sã vã adresaþi conform regulamentului, sãlii.

Are cuvântul domnul deputat Anton Ionescu, din partea Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal, se pregãteºte doamna deputat Andronescu, din partea Grupul parlamentar al Partidului Democraþiei Sociale din România.

Domnule Ionescu, aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte, Domnilor miniºtri,

## Stimaþi colegi,

În primul rând, Partidul Naþional Liberal deplânge procedeul demagogic utilizat în promovarea prezentei moþiuni, pentru cã, în timp ce în întreaga þarã se ºtia cã problemele menþionate în moþiune erau deja rezolvate pânã la data depunerii acesteia, distinºii noºtri colegi au perseverat în a o redacta, semna ºi a o depune, bineînþeles, în ideea câºtigãrii unor ipotetice avantaje electorale.

În al doilea rând, moþiunea, depusã în 22 februarie, este inoportunã, pentru cã obiectivele ei au fost deja rezolvate de cãtre Guvern, în înþelegere cu sindicatele, în Ordonanþa Guvernului nr. 8, publicatã în 23 februarie, astfel: negocierea conflictului, pct.b 1), se ºtie, rezolvat în 21; alocarea a 4% din P.I.B., rezolvatã, anexa IV; modificarea valorii de referinþã, rezolvatã, anexa II, iar clarificarea situaþiei domnului ministru Marga este vizibilã, se aflã în bancã în calitate de ministru. La aceste rezolvãri se adaugã o serie întreagã de acte interne ale Ministerului Educaþiei Naþionale, care completeazã mãsurile de mai sus, ºi anume: mãsuri de reducere a personalului, mãsuri de rezolvare a cheltuielilor neeconomicoase ºi altele.

În concluzie, având în vedere cã toate problemele solicitate de cãtre distinºii semnatari ai moþiunii sunt rezolvate, deci moþiunea nu mai are obiect, Partidul Naþional Liberal va vota împotriva moþiunii ºi vã propune sã facem economie de timp ºi de energie ºi sã limitãm, eventual sã ºi oprim discuþiile, ºi sã trecem la urmãtoarele puncte de pe ordinea de zi.

Vã mulþumesc.

Domnule deputat, aþi folosit un minut din timpul alocat grupului dumneavoastrã. Sunt însã obligat sã vã spun cã propunerea pe care aþi fãcut-o la sfârºit nu poate fi luatã în considerare, regulamentul ºi procedurile spunând altceva.

Are cuvântul doamna deputat Andronescu, se pregãteºte domnul deputat Ioan-Vida Simiti, Grupul parlamentar al P.N.Þ.C.D.

Doamnã deputat, aveþi microfonul!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnilor miniºtri,

Stimaþi colegi profesori,

## Doamnelor ºi domnilor parlamentari,

”Învãþãmântul este în dezbatere în orice þarã civilizatã, indiferent de nivelul ei de dezvoltareÒ este citatul cu care începe Raportul privind starea sistemului de învãþãmânt. Ca urmare, moþiunea de astãzi nu face decât sã

rãspundã acestui deziderat exprimat ºi, deci, însuºit de Ministerul Educaþiei Naþionale.

Personal consider cã discuþiile pe problemele învãþãmântului sunt mereu necesare, pentru a identifica pe toate rutele soluþii ºi pentru a-i convinge pe cei mai puþin aplecaþi spre problemele ºcolii, dar cu putere de decizie, cã investiþia în educaþie este prioritarã pentru orice þarã responsabilã de viitorul ei.

Trebuie subliniat cã în Uniunea Europeanã, în care dorim sã ne integrãm, toate politicile educative ale statelor membre vizeazã o veritabilã egalitate a ºanselor, evitarea oricãror excluziuni din motive sociale, economice, fizice, psihice sau de altã naturã.

În recenta cuvântare de la Forumul de la Davos, Tony Blair spunea: ”Mai mult decât orice, într-o economie dominatã de informaþie ºi ºtiinþã, învãþãmântul este regeÒ. ªi continua: ”În domeniul educaþiei, ceea ce este important pentru lumea industrializatã este imperativ pentru lumea în curs de dezvoltareÒ. Or, sãrãcia este de necontestat cã pune sub semnul incertitudinii tocmai principiul de bazã pentru învãþãmântul obligatoriu din toate þãrile europene. Din pãcate, sãrãcia, pe lângã faptul cã determinã îngroºarea rândurilor analfabeþilor, i-a trimis în stradã, sã-ºi cearã drepturile, ºi pe cei cãrora le datorãm ºtiinþa noastrã de carte sau ºtiinþa de carte a copiilor noºtri.

Ignorarea cadrelor didactice rezultã nu numai din tergiversarea conflictului de muncã, dar ºi din lipsa de preocupare pentru îmbunãtãþirea salarizãrii acestora, lipsã de preocupare care nu este în beneficiul societãþii în ansamblul ei ºi este extrem de pãguboasã ºi defavorabilã pentru ºcoalã ºi pentru oamenii ei.

De altfel, în Raportul Ministerului Educaþiei Naþionale asupra stãrii învãþãmântului, la Capitolul ”Salarizarea în învãþãmântÒ se recunoaºte ca România s-a situat printre þãrile cu cea mai scãzutã salarizare a personalului didactic. Mai mult, Revista de statisticã din noiembrie 1999 plasa cadrele didactice, sub aspectul salarizãrii, la nivelul cel mai scãzut dintre toate sectoarele de activitate.

Doamna deputat, vã rog sã vã opriþi o secundã. Domnule deputat Ionescu, vã rog sã-i permiteþi domnului ministru sã asculte vorbitorul. Vã mulþumesc.

Doamna deputat, îmi cer scuze! Vã rog sã continuaþi.

## **Doamna Ecaterina Andronescu:**

Vã mulþumesc. Reiau. Mã iertaþi pentru reluare.

Domnule ministru Marga, nu cred cã este în interesul instituþiei ºcolare ºi nici în interesul dumneavoastrã sã fie promovate prin mass-media valori ale salariilor din învãþãmânt ce nu vor putea fi atinse prin bugetul recent promis opiniei publice.

Vã reamintesc cã salariul unui profesor, ca sã iau acest exemplu care-mi este extrem de bine cunoscut, putea sã fie ºi pânã acum, prin Legea nr. 154, mult mai mare. El este, regretabil, plasat, dupã 25 de ani vechime, la valoarea de 1.800.000 lei.

Cred, domnule ministru, cã profesorii, colegi ai noºtri, au dreptul la adevãr ºi meritã eforturi reale de susþinere. Doar astfel, domnule ministru, instituþia ºcolarã poate recâºtiga încrederea comunitãþii, iar corpul profesoral sã redea speranþa oamenilor în adevãr ºi în muncã cinstitã.

Cunoscându-le mentalitatea, cred cã ei, profesorii de orice grad, mai aºteaptã încã de la dumneavoastrã susþinerea realã de care au nevoie ºi la care au sperat atunci când v-au dat votul.

De la aceastã înaltã tribunã, Partidul Democraþiei Sociale din România, ºi prin cuvântul meu, în mod democratic, pledeazã cu sinceritate cauza colegilor noºtri profesori, cãrora le datorãm formarea noastrã profesionalã, din rândul cãrora provenim, în rândul cãrora rãmânem ºi faþã de care avem cel puþin o datorie moralã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, doamna deputat. Aþi consumat 5 minute din timpul grupului.

Are cuvântul domnul deputat Ioan Vida-Simiti, Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D.; se pregãteºte domnul deputat Nicolae Popa, independent.

## **Domnul Ioan Vida-Simiti:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnilor miniºtri, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Viaþa publicã din România ultimelor sãptãmâni a fost marcatã ºi aº putea spune traumatizatã, în modul cel mai trist cu putinþã, de greva profesorilor din învãþãmântul preuniversitar.

Protestul dascãlilor a periclitat, în termenii cei mai serioºi, însãºi buna desfãºurare a anului ºcolar 19992000. Nu este, desigur, un motiv de bucurie sã constatãm cã, în plin an ºcolar, peste 300 de mii de oameni ai ºcolii se aflau în grevã ºi cã regimul de pregãtire ºcolarã a peste 4 milioane de elevi este total bulversat.

Pe de altã parte, însã, ca om al ºcolii, am obligaþia moralã de a-mi exprima sentimentele de solidaritate în raport cu situaþia ingratã în care s-au aflat profesorii din România, de a-i asigura cã le înþeleg nemulþumirile, dupã cum regret umilinþele pe care au trebuit sã le traverseze în ultimul deceniu.

Este ºi motivul pentru care mã pronunþ în favoarea reabilitãrii statutului social al profesorului, cât ºi pentru o redefinire adecvatã a funcþiunilor pe care dascãlul le are ºi mai ales le poate avea în evoluþia societãþii româneºti.

Noi trebuie sã ne însuºim o înþelegere raþionalã, ºi nu una exaltatã, asupra rolului fundamental pe care

învãþãmântul îl are într-o societate modernã. Trebuie sã fim de acord cã învãþãmântul de astãzi reprezintã proiecþia fidelã a societãþii româneºti de mâine. În consecinþã, este momentul ca dascãlul, ºcoala româneascã, în ansamblul sãu, sã fie privite într-o altã opticã, inclusiv sau poate în primul rând prin alocarea unor resurse financiare care sã se apropie de satisfacerea nevoilor existente atât în domeniul salarizãrii, cât ºi în cel al dotãrilor. Dacã admitem cã acesta este orizontul de aºteptare al profesorilor, atunci o sã-mi permiteþi sã apreciez, doamnelor ºi domnilor colegi, cã ultimele decizii ale Guvernului ºi Ministerului Educaþiei Naþionale au semnificaþia unor progrese importante.

Reamintesc semnatarilor moþiunii cã prin ordonanþa de urgenþã a Guvernului din 23 februarie, revendicãrile de ordin financiar ale profesorilor, care au constituit mobilul principal al grevei din învãþãmânt, au fost în bunã mãsurã satisfãcute, prin acceptarea unor îmbunãtãþiri salariale substanþiale, prin acordarea celui de al 13-lea salariu sau prin acordarea altor drepturi salariale restante.

Vã mulþumesc, domnule deputat. Aþi consumat 5 minute din timpul grupului.

Are cuvântul domnul deputat Nicolae Popa, deputat independent. Se pregãteºte domnul deputat Vichentie Nicolaiciuc, Grupul parlamentar al minoritãþilor naþionale. Domnule deputat, aveþi microfonul!

Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnule ministru,

Stimaþi colegi,

Problema abordatã în moþiunea semnatã de parlamentarii din tot spectrul politic are o dimensiune socialã extraordinarã. Situaþia este cu atât mai gravã cu cât este vorba despre o categorie profesionalã care, prin natura lucrurilor Ñ ºi pe bunã dreptate Ñ, se bucurã în societate de o autoritate ºi de un prestigiu deosebite.

Ei, profesorii, constituie pivotul procesului vital de dezvoltare naþionalã prin aceea cã asigurã formarea resurselor umane necesare acestuia.

În aceastã ordine de idei, a discuta despre situaþia corpului profesoral nu numai material, dar inclusiv moral ºi profesional este imperativ pentru forul legislativ, pentru cã efectul de rezonanþã la nivelul societãþii este maxim.

Din pãcate, realitatea este crudã. Anii postrevoluþionari au dus la o degradare continuã a statutului profesorilor, salariile de mizerie reprezentând doar o faþetã a acestei stãri de lucruri. ªcoala însãºi, ca instituþie, este subminatã în acest moment chiar de la temelii.

Practic, în domeniul învãþãmântului se regãsesc toate tarele societãþii postrevoluþionare. Între altele, unele din explicaþiile care relevã esenþa fenomenului Ð ºi, de aici, neglijenþa demonstratã de guvernele acestor ani, îndeosebi dupã 1996, faþã de problemele învãþãmântului Ð le constituie haosul social, dezordinea care se manifestã în lumea valorilor, abandonarea criteriilor ºi indicatorilor de competenþã, muncã cinstitã, concurenþã loialã, pe altarul câºtigului cu orice preþ al banului, al înavuþirii.

Pentru prima datã în istoria învãþãmântului românesc, pe banca acuzãrii este trimis întreg corpul profesoral. Darea în judecatã de inspectoratele ºcolare a sindicatelor care-ºi revendicau drepturile reprezintã o greºealã de neiertat.

Sigur cã domnul ministru Marga nu a avut suficient timp pentru rezolvarea problemelor din învãþãmânt, deoarece era ocupat cu alegerile privind funcþia de rector, precum ºi funcþii din conducerea P.N.Þ.C.D. care, se pare, erau cu mult mai importante pentru Domnia sa.

Constatãm cu tristeþe ºi durere cã extrem de mulþi, chiar alarmant de mulþi tineri abandoneazã ºcoala. Numai în 1998 au fost aproape 20.000 de elevi, iar alþii, nu mai puþini la numãr, o frecventeazã doar de ochii lumii.

Vã mulþumesc ºi eu, domnule deputat. Mã simt obligat sã vã atrag atenþia ºi dumneavoastrã. Alianþa pentru România nu are grup parlamentar, nu este partid parlamentar. Aþi vorbit în numele unui grup de parlamentari independenþi. Vã rog, pe viitor, sã staþi în aceastã situaþie a dumneavoastrã, deocamdatã, în Camera Deputaþilor.

Are cuvântul domnul deputat Vichentie Nicolaiciuc, Grupul parlamentar al minoritãþilor naþionale, altele decât maghiare. Se pregãteºte domnul deputat Garda Dezideriu, Grupul parlamentar al U.D.M.R.

Domnule deputat, aveþi microfonul!

## Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi domni miniºtri,

## Onoraþi colegi,

Dezbatem astãzi moþiunea privind actuala stare criticã a sistemului naþional de învãþãmânt, deci despre un sector care a fost numit într-o lege organicã ca prioritate naþionalã, dar, din pãcate, cãruia în nici un an nu i s-a acordat 4% din P.I.B., deºi Legea învãþãmântului ºi modificãrile ulterioare prevedeau aceasta.

Iatã cã în cei 10 ani postdecembriºti atâtea necazuri materiale ºi financiare s-au acumulat în învãþãmânt, încât sistemul de învãþãmânt a ajuns într-o situaþie criticã nu numai din punct de vedere al salarizãrii personalului, ci în întregul lui. Colac peste pupãzã, de 2 ani de zile a început ºi aplicarea serioasã a reformei, care cere ºi ea susþinere financiarã. Aºa cã, în totalitate, considerãm cã trebuia ºi trebuie, odatã pentru totdeauna, schimbatã optica privitoare la rolul ºi importanþa învãþãmântului în societatea noastrã, mai ales acum, când societatea româneascã tinde sã se integreze în cerinþele noi, moderne, demne pentru mileniul 3.

Ca parlamentar care provine din învãþãmânt, am fost de acord ºi sunt pentru schimbãri profunde în învãþãmânt nu numai din punct de vedere curicular, dar ºi pentru asigurarea unei salarizãri demne ºi a unei baze materiale în învãþãmânt corespunzãtoare.

Pentru acest motiv, am lansat un apel iniþiat de 6 parlamentari profesori de la Grupul parlamentar al minoritãþilor naþionale, pe 8 februarie, ºi care a fost prezentat atunci drept declaraþie politicã apelul nostru la care s-au solidarizat 44 de parlamentari din partidele P.N.Þ.C.D. ºi P.N.L.

În apelul nostru susþineam cu tãrie revenirea domnului profesor dr. Andrei Marga la conducerea ministerului, pentru a continua reforma ºi pentru a aloca din produsul intern brut cele 4 procente, dar fãrã sã urmãrim, prin acest demers parlamentar, crearea unei imagini sau obþinerea unor avantaje mai mari sau mai mici, mai ales cã suntem în anul electoral.

Cei 44 de colegi parlamentari din cadrul P.N.Þ.C.D. ºi P.N.L. au semnat apelul nostru în favoarea învãþãmântului ºi iatã cã, ºi prin contribuþia acestora, Executivul a fost influenþat pozitiv ºi, astfel, s-a mãrit alocaþia financiarã pentru învãþãmânt, iar activitatea din ºcoli a reintrat în normalitate.

ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Garda Dezideriu, Grupul parlamentar al U.D.M.R. Se pregãteºte domnul deputat Gheorghe Andrei, Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D. Domnule deputat, aveþi 3 minute.

Vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte, Domnilor miniºtri,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În lunile anterioare, în perioada de dinaintea apariþiei ordonanþei referitoare la schimbarea coeficientului sectorial din Legea nr. 154 din 1998, noi niciodatã nu am afirmat cã suntem mulþumiþi cu salariile, la limitã de subzistenþã, ale personalului didactic sau cu restrângerea drasticã a investiþiilor pentru consolidarea clãdirilor avariate sau cu faptul cã nu sunt bani la buget pentru oprirea degradãrii unor construcþii care, de multe ori, fac imposibilã desfãºurarea activitãþii normale de învãþãmânt. Dar aceste lipsuri ºi neajunsuri erau la fel de acute ºi în perioada de dinaintea anului 1996, când þara era condusã de actuala opoziþie, de cei care au depus moþiunea. Cauzele care au generat aceastã subfinanþare trebuie cãutate în politica antireformistã, de eludare a privatizãrii reale de cãtre partidele aflate înaintea anului 1996 la putere. Costul decalajului, faptul cã s-a stopat restructurarea realã a vieþii economice le resimt atât sistemul de învãþãmânt, cât ºi bugetele celorlalte ministere.

Cu tot efortul financiar, prin care s-a mãrit salariul cadrelor didactice, din partea Guvernului, ar mai fi o sursã prin care am mai putea contribui la lãrgirea bazei tehnico-materiale a învãþãmântului, dacã organele abilitate ale statului ºi-ar face datoria faþã de ilegalitãþile descoperite de cãtre Comisia privind situaþia economiei forestiere din România. Atunci ar exista bani destui ºi pentru celelalte sectoare bugetare.

Din confruntarea, încheiatã recent, dintre reprezentanþii sindicatelor, ai ministerului, la care s-a implicat atât Guvernul României, cât ºi Comisia de învãþãmânt a Parlamentului, n-ar trebui ca cei care pierd sau cei care vor avea de suferit sã fie elevii. Sunt de acord cu recuperarea materiei pierdute cu prelungirea grevei, dar numai cu o recuperare selectivã, care sã nu afecteze capacitatea de însuºire a unui elev cu capacitate mediocrã.

Cu toate cã reforma a avut efecte pozitive asupra sistemului de învãþãmânt, programele ºcolare au rãmas încã supraîncãrcate, iar manualele au în continuare un limbaj greoi, fãrã sã se ia în considerare criteriul accesibilitãþii.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Gheorghe Andrei, Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D. Se pregãteºte doamna deputat Daniela Bartoº, P.D.S.R.

Domnule deputat, mai aveþi 9 minute.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi, Domnule ministru,

Stimaþi invitaþi,

Moþiunea va rãmâne o moþiune liricã, cãzutã deja în istoria demagogiei, întrucât nici mãcar nu poartã originalitatea semnatarilor, jumãtate din ea conþinând citatele unor lideri sindicali ºi ale altor persoane cuprinse de febra demagogiei faþã de problemele reale ale reformei învãþãmântului românesc.

Nici unul din foºtii miniºtri nu a avut capacitatea ºi sprijinul politic de a declanºa o realã reformã în sistemul de învãþãmânt. Moþiunea rãmâne deja la timpul trecut. Ea putea fi depusã ºi în 1993, 1994 sau 1995.

De altfel, domnul ministru Mihail Golu ºi domnul ministru Liviu Maior nu au susþinut cu tãrie în nici un fel creºterea alocaþiei bugetare pentru învãþãmânt ºi nici nu s-au gândit mãcar sã-ºi dea demisia pentru o astfel de cauzã, deoarece nu puteau ieºi din cuvântul partidului lor.

Aþi amintit în moþiune de starea cãminelor. Vreau sã atrag atenþia cã aceste cãmine studenþeºti ºi cantinele nu sunt chiar insalubre, ci nu sunt întreþinute ºi nu existã o preocupare elementarã a studenþilor de a menþine o curãþenie cel puþin obiºnuitã. Dacã a vizitat cineva cãminele studenþeºti la sfârºitul anului ºcolar, poate sã tragã concluzia realã.

Aþi mai afirmat cã dotãrile din ºcoalã sunt depãºite fizic ºi moral. Or, ele nu au devenit în mod brusc depãºite fizic ºi moral, imediat dupã 1996. Depãºirea s-a produs în timp ºi aceasta va rãmâne un fenomen permanent.

Afirmaþiile precum cã învãþãmântul se aflã în colaps ºi în agonie sunt absolut gratuite, iar dacã mai credeþi, trebuie sã ºtiþi cã el a fost bolnav ºi pe timpul dumneavoastrã. El nu putea intra brusc în agonie, fãrã a fi bolnav.

Multe din neajunsurile inerente unei demarãri reale a reformei au fost catalogate de dumneavoastrã ca un atentat la siguranþa naþionalã. Când aþi pus pe hârtie o asemenea frazã, nu v-aþi gândit oare la adevãratele atentate la siguranþa naþionalã, sãvârºite sub guvernele de dinainte de 1996?

Voi aminti numai câteva din ameninþãrile reale la adresa siguranþei naþionale. Devalizarea bãncilor prin acordarea unor împrumuturi arbitrare cu dobânzi preferenþiale, fãrã a se þine seama de adevãrata bonitate a celor creditaþi Ñ banii care au mers cãtre aceste bãnci, la început ºi dupã aceea, ar fi putut ajunge la învãþãmânt. Un alt atentat este ridicarea oricãror restricþii la trecerea frontierelor imediat dupã revoluþie, care a condus la dispariþia din þarã a multor valori din patrimoniul naþional.

Mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul doamna deputat Daniela Bartoº, ultimul vorbitor.

Doamna deputat, aveþi cuvântul!

## **Doamna Daniela Bartoº:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnule ministru,

Domnilor colegi,

Timp de 4 ani, noi, slujitorii catedrelor, atât din învãþãmântul universitar, cât ºi preuniversitar, am aºteptat aplicarea aºa-zisei reforme care urma sã se facã în sectorul pe care îl reprezentãm. Acum, la începutul anului 2000, ne aflãm cu toþii într-o situaþie ineditã, aceea de a ne lupta cel puþin pentru aplicarea Legii învãþãmântului ºi a prevederilor ei. Nu doresc sã pledez pentru necesitatea creºterii salariilor pentru profesori, deoarece acesta este un element firesc ºi, de altfel, mult mediatizat, care nu cred cã mai are nevoie de alte argumente pentru susþinere.

Am sã aduc însã, în faþa dumneavoastrã, un aspect care, cel puþin pe mine, m-a impresionat extrem de mult. Fãcând multe vizite în ºcoli sãteºti, în care sunt educaþi mii de copii, am fost ºocatã de starea precarã igienicosanitarã a clãdirilor. ªcolile noastre nu au fost zgrãvite de ani de zile; în multe dintre ele nu este apã curentã, ceea ce face ca pe culoare sã se facã lighene cu mici rezervoare de apã, în care copiii ar trebui sã se spele pe mâini. Sã nu amintim ºi faptul cã multe ºcoli nu au grupuri sanitare, iar acolo unde existã, ele sunt într-o stare de degradare de neimaginat. Dacã intri într-o clasã eºti impresionat de copiii care sunt gros îmbrãcaþi, deoarece în clasã este frig, din cauza lipsei de combustibil. În aceste condiþii, profesorii noºtri nu pot fi motivaþi pentru a-ºi face munca decât de o mare dragoste faþã de meserie, faþã de copii.

V-aº întreba, domnilor din Ministerul Educaþiei Naþionale, câþi dintre dumneavoastrã v-aþi deplasat în ºcoli sãteºti ºi care a fost impresia pe care v-au fãcut-o? Nu vã apasã pe conºtiinþã faptul cã nu vã luptaþi pentru a avea banii pentru investiþii cât de mici în întreaga reþea de învãþãmânt a acestei þãri? Cum vreþi dumneavoastrã sã asigurãm generaþiilor viitoare o educaþie în concordanþã cu cererile europene, când nu sunteþi capabili sã asiguraþi nici mãcar un minim de condiþii igienico-sanitare în toate ºcolile, aºa fel încât copiii noºtri sã poatã creºte ºi învãþa în condiþii civilizate?

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, doamnã deputat. Cu doamna deputat Daniela Bartoº s-a încheiat lista deputaþilor înscriºi la cuvânt.

Înainte de a trece la procedura de vot, domnul ministru Marga are cuvântul, pentru a rãspunde vorbitorilor. Domnule ministru, aveþi 25 de minute.

## **Domnul Andrei Marga:**

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Vreau sã fiu cât se poate de scurt. Doamnei Bartoº vreau sã-i mãrturisesc cã am vãzut toate judeþele ºi foarte multe sate, exceptând, într-adevãr, douã judeþe, Neamþ ºi Vaslui, pânã la aceastã orã. Dar îi confirm cã le-am vãzut pe toate. În rest, eu aº vrea sã fim dumiriþi, nu-i destul sã predai ca sã fii ºi om al ºcolii, mai trebuie ºi citit.

Rãspunsurile vreau sã fie cât se poate de punctuale. În legãturã cu textul distribuit, confirm încã o datã cã nu este textul scris de mine ºi se poate oricând analiza stilistic, argumentativ, de conþinut pentru a se vedea cã vine din aceeaºi fãbricuþã din care vine ºi domnul Stanciu, care l-a adus, cu siguranþã. Nu este nici o problemã. Vreau sã vã spun foarte clar, eu am studiat doi ani în Germania ºi am studiat toatã filozofia de la Kant încoace, dacã asta e problema, inclusiv Marx, aceasta era tematica ºi în Germania, ºi acum e aceastã tematicã, iar colegii mei sau unii dintre colegii mei au fost miniºtri ºi în Guvernul C.D.R., unii sunt ºi astãzi, ºi putem discuta la orice orã, fãrã nici o rezervã, aceste lucruri.

În legãturã cu ceea ce spune domnul profesor Antonescu, dacã ordonanþa e acoperitã de buget. Calculele sunt fãcute exact, însã trebuie sã spunem un lucru foarte cinstit, noi trebuie sã normalizãm curricula universitarã în România, dacã vrem sã atragem studenþi strãini ºi dacã vrem ca studenþii noºtri sã aibã o altã pregãtire, ºi cred cã trebuie sã facem acest efort. Dacã facem normalizarea de curriculum, aceºti bani susþin creºterea salarialã, dar trebuie sã spunem cã nu e rãu sã producem în plus. ªi aici vreau sã spun un lucru, dacã vreþi, spre lauda unui guvern care a precedat coaliþia. În 1994, Guvernul Vãcãroiu a semnat cu Banca Mondialã între alte reglementãri ºi una prin care universitãþile se susþin, ca ºi în alte þãri, cu 30% din resursele proprii. Aceastã opþiune trebuie sã spunem cã este corectã în sistemul internaþional, nu e nici o problemã. Dar vreau sã privim aceste lucruri, dacã vreþi, dincolo de disputa, de polemica politicã inevitabilã, cu tot realismul ºi sã spunem lucrurilor pe nume. Aceºti bani, sigur, dacã sunt mai mulþi este bine, nu e nici o problemã, dar aºa cum e fãcut calculul ºi dacã facem o reformã curricularã realã, pe care toatã lumea o doreºte sau o clameazã, cel puþin, atunci vom putea face un pas înainte. Eu nu am spus, ceea ce-i rãspund domnului Secarã, niciodatã cã banii sunt de ajuns, ºi-l rog sã verifice banda de anul trecut, vã rog sã verificaþi banda de anul trecut în care am spus cã banii pentru învãþãmânt nu ajung. Aceasta numai pentru a fi cât se poate de exacþi.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule ministru. Dacã din partea Guvernului mai existã solicitãri de intervenþie? Înþeleg cã nu.

Înainte de vot, domnul Emil Popescu ne-a rugat sã ne prezinte un raport al Comisiei de validare. Domnule preºedinte, aveþi cuvântul!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia de validare a fost sesizatã cã a devenit vacant un loc de deputat, urmare a demisiei domnului Florea Simion, cãruia i-a fost repartizat mandatul de deputat în urma alegerilor din 3 noiembrie 1996, când a candidat în Circumscripþia electoralã nr. 16 Ñ Dâmboviþa, pe lista Comunitãþii ”BratstvoÒ a bulgarilor din România.

”În conformitate cu dispoziþia art. 66 alin. 9 din Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaþilor ºi a Senatului, în caz de vacanþã a mandatelor de deputaþi aleºi pe liste de candidaþi, supleanþii vor ocupa locurile vacante, în ordinea în care sunt înscriºi pe liste, dacã pânã la data validãrii partidele sau formaþiunile politice pe listele cãrora au candidat supleanþii confirmã în scris cã aparþin acestora.

În legãturã cu ocuparea locului de deputat devenit vacant, Comisia de validare, procedând, în ziua de 28 februarie 2000, la examinarea actelor dosarului în cauzã, a constatat urmãtoarele: pentru ocuparea mandatului de deputat s-au adresat Comisiei de validare douã organizaþii ale cetãþenilor aparþinând minoritãþii naþionale a bulgarilor din România, ºi anume Comunitatea ”BratstvoÒ a bulgarilor din România, care a solicitat validarea mandatului pentru supleantul de pe lista sa, domnul Dumitru Rotaru, membru ºi în prezent al acestei organizaþii, precum ºi Uniunea bulgarã din Banat Ð România, care a solicitat validarea mandatului pentru domnul Carol Matei Ivanciov, candidat la alegeri pe lista acestei organizaþii. Verificând actele Biroului Electoral Central, publicate în Monitorul Oficial al României Ð Partea I, Comisia de validare a constatat cã ambele organizaþii au depus liste de candidaþi la alegerile din 3 noiembrie 1996 ºi cã, în raport cu numãrul total de voturi valabil exprimate în favoarea fiecãrei organizaþii, mandatul de deputat a fost atribuit Comunitãþii ”BratstvoÒ a bulgarilor din România, care a obþinut 5.359 voturi, în timp ce Uniunea bulgarã din Banat Ð România a obþinut mai puþine Ð 4.115 voturi.

De asemenea, în lista organizaþiilor cetãþenilor aparþinând unei minoritãþi naþionale cãrora li s-a repartizat un mandat în ordinea voturilor în circumscripþii, publicatã la pagina 34 în ”Monitorul OficialÒ amintit mai sus, figureazã Comunitatea ”BratstvoÒ a bulgarilor din România, cu cele 9 circumscripþii electorale în care a obþinut voturi, prima dintre acestea, cu cel mai mare numãr de voturi, fiind Circumscripþia electoralã nr. 16 Ñ Dâmboviþa.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Dacã existã intervenþii? Înþeleg cã nu.

Cine este pentru aprobarea raportului prezentat? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Nu sunt.

Abþineri? Nu sunt.

Stimaþi colegi,

Trecem la procedura de vot privind moþiunea simplã depusã. Propun ca procedurã de vot votul deschis, cu ridicarea mâinii.

Dacã existã alte intervenþii? Alte propuneri? Înþeleg cã

nu.

Cine este pentru procedura propusã? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Nu sunt. Abþineri? Nu sunt.

Am sã supun moþiunea votului dumneavoastrã. Cine este pentru? Vã rog, numãraþi voturile. 86 de voturi pentru.

Voturi împotrivã? Vã mulþumesc. Abþineri? 3 abþineri.

Cu 86 de voturi pentru, 118 voturi împotrivã ºi 3 abþineri, moþiunea simplã a fost respinsã.

Dupã o pauzã de 5 minute, trecem la ultima parte a ºedinþei de astãzi, rãspunsuri la întrebãri.

PAUZÃ

## DUPÃ PAUZÃ

Vã propun sã începem cea de-a doua parte a ºedinþei noastre de luni, cu o întârziere, e adevãrat, de 45 de minute. Vom încerca împreunã sã rezolvãm problematica pe care o avem de rezolvat pânã la ora 20,00.

Primul rãspuns ar trebui sã-l primeascã domnul deputat Petre Naidin, care a adresat o întrebare domnului Andrei Marga. Domnul deputat Naidin este, domnul ministru Marga este. Se propune sã rãspundã la întrebare domnul secretar Fronescu. Îl întreb pe domnul deputat Naidin dacã este de acord.

De acord.

Este de acord.

Vã rog, domnule deputat, sã prezentaþi întrebarea.

Primarul de la Belciugatele din judeþul Cãlãraºi a înþeles cã pentru orice problemã care nu are rezolvare trebuie sã se adreseze chiar Preºedintelui României, domnului Emil Constantinescu, ceea ce a ºi fãcut, în sensul cã Staþiunea Didacticã Belciugatele, care se aflã în coordonarea Ministerului Educaþiei Naþionale, prezintã o situaþie deloc de dorit din punct de vedere financiar ºi al managementului. Nu a primit rãspuns de la Preºedinþie, m-a rugat pe mine sã intervin, ºi am pus aceastã întrebare domnului Andrei Marga, ca printr-o analizã atentã sã aflãm care este realitatea, dacã s-au compromis culturi de floarea-soarelui, dacã nu s-au recoltat grâul ºi rapiþa, dacã sectorul zootehnic n-a fost scutit de zelul managerial al celor doi directori ºi, respectiv, dacã aici sunt pierderi, ºi dacã sunt pierderi, cine plãteºte, þinând cont cã dânºii sunt specialiºti ai zilelor de astãzi. Aºtept rãspunsul.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule deputat. Domnul secretar de stat Fronescu. Vã rog, aveþi microfonul! ## **Domnul Mircea Corneliu Fronescu** _Ñ secretar de stat_

_la Ministerul Educaþiei Naþionale_ **:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnule deputat Petre Naidin, Ca urmare a memoriului transmis de ...

Colegii din partea stângã, sus, din salã sunt rugaþi sã pãrãseascã sala sau sã ia loc în bãnci ca sã putem sã desfãºurãm lucrãrile. Colegii din partea din stânga sus sunt rugaþi sã poarte discuþiile pe culoar sau sã ia loc în bãnci.

Vã mulþumesc.

Domnule secretar de stat, vã rog, continuaþi!

ªi eu vã mulþumesc.

În legãturã cu întrebarea domnului Petre Naidin, înregistratã la Camera Deputaþilor ºi rezultatã ca urmare a memoriului transmis de Petre Dinei, primarul comunei Belciugatele, prin care se incrimineazã o situaþie dezastruoasã ºi cu pierderi de mai multe miliarde de lei la Staþiunea Didacticã Belciugatele, judeþul Cãlãraºi, care aparþine Universitãþii de ªtiinþe Agricole ºi Medicinã Veterinarã din Bucureºti, vã precizãm urmãtoarele.

Din punct vedere financiar, în ultimii 4 ani staþiunea din _... (Gãlãgie în spatele sãlii.)_

Stimaþi colegi, Domnule deputat Popa, vã rog frumos...

Deci, din punct de vedere financiar, în ultimii 4 ani, Staþiunea Didacticã Belciugatele are urmãtoarele realizãri: 1996 Ñ profit Ð 362.919.848 lei, 1997 Ð profit Ð 4.000.416.802 lei, în 1998 Ð profit Ð 173.430.038 lei, 1999 Ð profit Ð 90.033.714 lei. Alãturi este ataºat raportul de activitate al comitetului director. Staþiunea didacticã nu a mai primit subvenþii, cupoane, bonificaþii ºi alte fonduri, ºi nici credite cu dobândã bonificatã din anul 1997. Întrebarea fireascã care se pune este: dacã este un dezastru, cum sã obþii beneficii? Unitatea este didacticã ºi în aceste condiþii suprafeþele, culturile, cât ºi animalele sunt utilizate ºi ca material didactic. Este vorba despre Legea nr. 123/1993.

În legãturã cu celelalte aspecte, precizãm cã nu concordã cu realitatea. Astfel, 60 ha rapiþã au fost calamitate în anul 1997, pentru care existã proces-verbal de calamitate întocmit de factorii de rãspundere, producþia de sãmânþã fiind diminuatã, dar ºi în aceste condiþii s-au obþinut 20 tone de sãmânþã, sola respectivã fiind semãnatã cu o culturã de orz de toamnã, care a fost recoltat în 1998.

În legãturã cu 50 de ha grâu nelucrate ºi nerecoltate, dacã nu au fost însãmânþate, normal cã nu aveau cum sã se recolteze.

Referitor la cele 60 de ha cultivate cu floarea-soarelui, s-a constatat cã aprecierile fãcute sunt incorecte, întrucât din documente rezultã cã s-a obþinut o producþie de 1.500 kg la ha, egalã cu producþia medie a judeþului Cãlãraºi.

Sesizarea referitoare la cele 600 ha de teren necultivat în termen optim; din investigaþiile fãcute de noi rezultã cã existã un plan de culturã aprobat de cãtre comitetul director, precum ºi de stabilire a prioritãþilor, e vorba despre înfiinþarea culturilor de toamnã, 800 de ha, ºi sunt trecute într-o altã anexã.

Referitor la culturile din baza furajerã s-a constatat cã unitatea ºi-a asigurat întregul stoc de furaje de volum din producþia proprie. Aceste stocuri puteau fi ºi mai mari, asigurându-se disponibil pentru vânzare, dacã unitatea era spijinitã de organele locale în acþiunile de pazã împotriva þiganilor. Unitatea a cumpãrat în anul 1998 90 tone fân din zona de munte, la 300 lei kg, fân necesar pentru vacile importate, ºi la un preþ foarte scãzut.

ªi eu vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Domnule deputat, aveþi comentarii de fãcut? Aveþi microfonul pentru douã minute.

E chiar foarte mult. Deci eu am vorbit în numele autoritãþii locale a comunei Belciugatele, judeþul Cãlãraºi, în numele autoritãþii deliberative ºi al cetãþenilor. Rãspunsul autorizat o sã-l distribui celor care au nevoie de el ºi, dacã-mi permite domnul ministru, am sã-l trimit ºi Preºedintelui României Emil Constantinescu, care, deºi are memoriul de o lunã ºi jumãtate, nu a reuºit sã-l dea spre rezolvare.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat, vreþi sã mai interveniþi pe acest subiect? Nu. Vã mulþumesc. Procedurã. Domnul Sireþeanu.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Nu aº fi intervenit, dar astãzi este un moment aniversar, se împlinesc exact nouã luni de când am adresat o interpelare ministrului muncii ºi protecþiei sociale ºi cu toate intervenþiile mele, fãcute de la acest microfon, atât în cursul lunii iunie, cât ºi în toamnã, în septembrie, octombrie, noiembrie, nu am reuºit sã primesc nici un rãspuns. Am crezut cã, o datã cu înlocuirea Domniei sale, situaþia se va schimba, aºa încât, acum trei sãptãmâni, am revenit cu interpelarea, dar fãrã succes. Doamna ministru Smaranda Dobrescu vãd cã a preluat nu numai postul, dar ºi obiceiul casei.

Vã rog pe dumneavoastrã, domnule preºedinte, dacã existã o cale pentru a atrage atenþia doamnei ministru cã existã o lege care o obligã sã vinã în faþa Parlamentului sã rãspundã la întrebãri.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

## ªi eu vã mulþumesc.

Am sã adresez rugãmintea secretarului care se ocupã de aceste probleme, secretarului general, sã facã demersurile necesare cãtre ministrul pentru relaþia cu Parlamentul, astfel încât rãspunsul sã vinã în mod, mã rog, nu în timp util, cã nu mai este vorba de timp util, dar mãcar sã vinã.

Domnule deputat Petre Naidin, sunt informat cã aþi fost de acord cu rãspunsul în scris la întrebãrile adresate domnului ministru Vlad Roºca. Este adevãrat, domnule deputat?

## **Domnul Petre Naidin**

**:**

Da.

## Mulþumesc.

De asemenea, întrebarea adresatã doamnei Smaranda Dobrescu, înþeleg cã aþi fost de acord ºi în acest caz cu rãspunsul în scris.

Tot domnul Petre Naidin are o întrebare adresatã domnului ministru Nicolae Noica. Este prezent sã-i rãspundã domnul secretar de stat L‡szl— BorbŽly. Sunteþi de acord sã vã rãspundã domnul secretar de stat? Da. Vã rog, puneþi întrebarea.

Este o plãcere sã dialogãm cu domnul secretar de stat BorbŽly. Am fãcut-o de atâtea ori cu seriozitate, pentru cã ºi noi am pus o problemã de seriozitate, întrucât la o întrunire politico-administrativã de la Piteºti, domnul ministru plin, Noica, a împãrþit fonduri din creditele

externe de 340 milioane dolari. Este vorba despre un credit angajat anul trecut în numele statului român ºi care se aflã, trebuie sã se afle în derulare în acest an.

Din pãcate, din cele opt judeþe, cel al meu, Cãlãraºiul, nu a primit nimic, întrucât din motive puerile, motive neexplicabile, se considerã, politic, am spus în întrebare, se considerã cã este prea P.D.S.R.-izat încât sã mai merite atenþia autoritãþii administraþiei publice centrale. Primeºte, este adevãrat, mi s-a spus, primeºte o sumã infimã de 20 miliarde de la proiectul bugetului de stat în acest an.

L-am citat acolo ºi îl mai citez ºi aici. Ne spune domnul ministru Noica: ”Obiectivul nostru este de a executa anual alimentarea cu apã a 15% din cele peste 10.000 de sate aflate în suferinþã la acest capitolÒ. Problema normalizãrii vieþii la sate este deosebit de importantã ºi M.L.P.A.T. va demonstra o datã în plus cã promoveazã politica faptelor, ºi nu a vorbelor. Era ºi un citat al Preºedintelui Emil Constantinescu care spune cã în curând satele noastre vor fi la standardul occidental ºi, din pãcate, constatãm cã judeþul Cãlãraºi nu are o ºansã. Dacã m-ar contrazice domnul secretar de stat BorbŽly ar fi un lucru foarte bun.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Mulþumesc, domnule deputat.

Domnul secretar de stat L‡szl— BorbŽly, aveþi microfonul.

## **Domnul BorbŽly L‡szl—** Ñ _secretar de stat în_

## _Ministerul Lucrãrilor Publice ºi Amenajãrii Teritoriului_ **:**

## Mulþumesc, domnule vicepreºedinte. Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

De fapt, alocþiunea domnului deputat, deºi diferã puþin întrebarea sa, de interpelarea care a fost mult mai fermã ºi vorbea ºi de ”Cântarea cu RomâniaÒ ºi alte...

## **Domnul Petre Naidin**

**:**

Este vorba de ”Contractul cu RomâniaÒ!

Da. Deci, în loc de ”Contractul cu RomâniaÒ, probabil aþi menþionat ”Cântarea cu RomâniaÒ. Eu nu vreau sã polemizez cu domnul deputat, pentru cã ne cunoaºtem foarte bine ºi dânsul a avut niºte întrebãri la obiect, de fapt, ºi la care sper cã am rãspuns, tot aºa, în acelaºi spirit. De fapt, alocuþiunea domnului deputat este o înºiruire de constatãri, fãrã a formula o întrebare concretã, dar am dedus cã ar fi vorba de investiþii de infrastructurã ruralã. ªi pentru a avea cât de cât o imagine a acestor proiecte de infrastructurã, vã prezint câteva date, eu sper, destul de elocvente, în ceea ce priveºte investiþiile coordonate de minister în judeþul Cãlãraºi.

Deci M.L.P.A.T. este coordonatorul unor programe ce au ca scop îmbunãtãþirea condiþiilor de trai ale populaþiei. Dintre acestea amintim asigurarea cu locuinþe prin Ordonanþa nr. 19/1994 ºi cu locuinþe sociale, potrivit Legii locuinþei, ºi alimentarea cu apã a satelor ºi pietruirea drumurilor comunale. Derularea acestor programe se realizeazã, evident, în toate judeþele þãrii ºi, în 1999, pentru judeþul Cãlãraºi, au fost alocate: o sumã de 17,6 miliarde de lei pentru construirea de locuinþe prin Ordonanþa nr. 19 ºi au fost puse în funcþiune 46 de apartamente, ceea ce înseamnã aproape 4% din totalul sumelor alocate pentru toate judeþele ºi, prin Hotãrârea Guvernului nr. 577, suma de 7,6 miliarde de lei.

În ceea ce priveºte acest credit internaþional de care a amintit domnul deputat, vreau sã vã spun cã au fost incluse 28 de judeþe din 41, pe baza unor criterii foarte clare ºi care au fost expuse ºi la întâlnirea cu preºedinþii consiliilor judeþene. Deoarece lucrãrile de alimentare cu apã în judeþul Cãlãraºi, cuprinse în acest studiu din care am extras acele judeþe, sunt lucrãri în continuare, nu a fost posibilã cuprinderea, pentru cã aici au fost cuprinse numai investiþii care au pornit, investiþii noi. De fapt, sunt ºi alte judeþe unde alimentãrile cu apã, din pãcate, sunt necorespunzãtoare ºi, totuºi, nu au fost cuprinse în aceastã licitaþie internaþionalã: Sãlaj, Ilfov ºi alte judeþe. ªi sã ºtiþi cã în repartizarea judeþelor nu s-a þinut nicidecum cont de apartenenþa politicã a preºedinþilor consiliilor judeþene, ci de criterii clare, sociale ºi de infrastructurã ruralã din judeþele defavorizate: Botoºani, Vaslui, Teleorman ºi alte judeþe.

ªi eu vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Domnule deputat, nu aveþi comentarii. Vã mulþumesc.

Domnul deputat Ana Gheorghe a adresat o întrebare doamnei ministru Smaranda Dobrescu. Doamna ministru Smaranda Dobrescu nu este prezentã. Vã rog pe cei care prezintã aici legãtura cu Guvernul, transmiteþi Ministerului Muncii protestul meu ferm pentru faptul cã doamna secretar de stat Norica Nicolai a fost mai devreme în salã ºi a plecat. V-a dat în scris? Sunteþi mulþumit cu rãspunsul scris? Domnule deputat, va trebui sã fiþi foarte clar. Sunteþi mulþumit de rãspunsul în scris sau nu?

**Domnul Gheorghe Ana** _Ñ Circumscripþia electoralã nr. 22 Ñ Hunedoara (din salã)_ **:**

Nu. Deci, repet, vã rog sã prezentaþi protestul meu doamnei secretar de stat pentru cã a pãrãsit lucrãrile fãrã sã prezinte, aºa cum cere regulamentul, rãspunsul. ªi doamnei ministru Smaranda Dobrescu, pentru cã nu se prezintã, conform regulamentului, sã rãspundã la întrebãri.

Domnul Kerekes K‡roly a pus o întrebare la care trebuie sã rãspundã domnul Dorin Nicolae Pârvu, Agenþia Naþionalã pentru Ocupare ºi Formare Profesionalã. Domnul Dorin Nicolae Pârvu este prezent. Domnul deputat, vã rog, întrebarea.

Mulþumesc, domnule preºedinte,

Întrebarea mea sunã în felul urmãtor. Potrivit art. 18 din Legea nr. 145/1998 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Agenþiei Naþionale pentru Ocupare ºi Formare Profesionalã, directorii executivi ai agenþiilor judeþene sunt sprijiniþi în activitatea lor de cãtre un consiliu consultativ. Din pãcate, aceastã prevedere a legii nu este aplicatã în judeþul Mureº, directorul executiv, în toate cazurile, ia decizii fãrã consultarea acestui consiliu.

Care este motivul susþinerii de cãtre dumneavoastrã, ºi mã adresez preºedintelui Agenþiei Naþionale pentru Ocupare ºi Formare Profesionalã, care este motivul susþinerii de cãtre dumneavoastrã a directorului Reghina Fãrcaº, persoanã contestatã pe plan local?

Domnule preºedinte, aveþi cuvântul!

**Domnul Dorin Nicolae Pârvu** _Ñ preºedintele Agenþiei Naþionale pentru Ocupare ºi Formare Profesionalã_ **:**

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Vã rog sã mã scuzaþi cã sunt bolnav, aºa cã va trebui sã mã acceptaþi aºa, cu un glas mai rãguºit.

Referitor la interpelarea domnului deputat Kekeres K‡roly privind înfiinþarea ºi funcþionarea consiliilor consultative, facem urmãtoarele precizãri.

Agenþia Naþionalã pentru Ocupare ºi Formare Profesionalã este înfiinþatã ca autoritate administrativã autonomã, în condiþiile art. 115 ºi 116 din Constituþia României, prin Legea nr. 145 din 1998, lege organicã. Art. 18 alin. 1 din lege prevede cã directorii executivi ai agenþiilor pentru ocupare ºi formare profesionalã vor fi sprijiniþi de un consiliu consultativ format din 15 membri. Consiliile consultative realizate în condiþiile alineatului precedent nu funcþioneazã pânã în prezent în nici un judeþ, deoarece partea sindicalã nu a ajuns la un consens privind nominalizarea membrilor.

Conducerea Agenþiei Naþionale a încercat în repetate rânduri medierea în soluþionarea problemei, dar fãrã rezultat, motiv pentru care consiliul de administraþie, prin Hotãrârea nr. 47 din anul 2000, a decis efectuarea unei analize statistice a membrilor de sindicat ºi apartenenþa lor, urmând ca, în funcþie de rezultat, sã se decidã reprezentativitatea organizaþiilor sindicale la nivel judeþean. Odatã soluþionatã problema reprezentativitãþii pãrþii sindicale, se va debloca funcþionarea consiliilor consultative,

Nu sunt mulþumit. având în vedere cã celelalte pãrþi, autoritãþi publice locale ºi patronat, ºi-au nominalizat reprezentanþii.

Referitor la susþinerea pe postul de director executiv a doamnei Reghina Fãrcaº, vã precizãm cã persoana susmenþionatã a ocupat acest post urmare a unui concurs organizat în data de 15.V.1999, în condiþiile art. 17 din Legea nr. 145/1998. Conducerea Agenþiei Naþionale pentru Ocupare ºi Formare Profesionalã este mulþumitã de activitatea doamnei Fãrcaº Reghina. În acelaºi timp, colaborarea dânsei cu autoritãþile locale este bunã, aºa cum reiese din scrisoarea prefectului, anexatã prezentei adrese.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule deputat, aveþi douã minute pentru comentarii.

## Domnule preºedinte,

Sunt nevoit sã comentez acest rãspuns. Aºa cum am afirmat în interpelare, nu e o interpelare, de fapt este o întrebare, aceastã persoanã, e vorba de directorul Reghina Fãrcaº, este contestatã pe plan local, în presa localã ºi în cadrul serviciului, lucru de care, de fapt, are cunoºtinþã ºi prefectul judeþului. Eu personal, cu doi ani în urmã, am sesizat pe actualul preºedinte al Agenþiei Naþionale de Ocupare ºi Formare Profesionalã, pe domnul Pârvu, atunci secretar de stat, cã aceastã persoanã, atunci director adjunct la D.G.M.P.S. Mureº, actualmente directorul acestei agenþii pe plan local, este în incompatibilitate. De ce? Pentru cã actualul director al acestei agenþii face parte, în acelaºi timp, ºi din conducerea Fundaþiei PAEM Târgu-Mureº, câºtigãtoarea licitaþiei pentru prestãri servicii, mãsuri active finanþate de Banca Mondialã.

În aceastã dublã calitate, aceastã persoanã a comis o serie de abuzuri ºi abateri de la disciplina financiarã, motiv pentru care a fost trimisã în judecatã. Eu am primit un rãspuns, ºi afirm acest lucru potrivit acestui rãspuns, din partea Curþii de Conturi. E vorba de adresa nr. 958 din 15.XII.1999, prin care Curtea de Conturi îmi spune urmãtoarele: ”Este sesizat colegiul jurisdicþional al Camerei de Conturi din Târgu-Mureº pentru stabilirea rãspunderii juridice a directorului Fãrcaº ReghinaÒ.

Deci acesta este comentariul meu pe marginea celor afirmate de cãtre domnul preºedinte Pârvu. Domnia sa este mulþumit de activitatea acestei persoane pe care a pus-o în aceastã funcþie de director.

Domnule preºedinte, dacã doriþi sã comentaþi, aveþi douã minute. Aveþi microfonul!

## Domnule deputat,

Îmi pare rãu cã trebuie sã polemizãm, dar nu am pus-o eu pe aceastã persoanã în funcþia de director. A fost o comisie la care au participat membri ai consiliului de administraþie, marile centrale sindicale, patronate ºi reprezentanþi ai Ministerului Muncii. E bine sã subliniez cã dumneavoastrã veniþi acum cu alte probleme faþã de întrebarea iniþialã. Deci dacã sunt pobleme ºi este trimisã

Sper sã-mi acordaþi înþelegere.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Urmãtorul rãspuns ar trebui sã-l primeascã domnul deputat Udrea Florian. Constat cã domnul deputat nu este prezent în salã. De asemenea, ultimul deputat care ar trebui sã primeascã un rãspuns astãzi este domnul Cornel Sturza-Popovici pe care, de asemenea, nu-l vãd în salã.

Un comentariu pentru Departamentul de legãturã cu Guvernul, nu mai ºtiu cum se numeºte exact acest departament, conform art. 151 alin. 2, membrul Guvernului poate amâna rãspunsul la întrebãri orale pentru ºedinþa urmãtoare numai în cazuri temeinic justificate. Conform listei pe care o am în faþã, am primit-o, nu este nici o justificare a motivului pentru care miniºtrii Petre Roman, Ioan Avram Mureºan, Radu Sârbu, Radu Berceanu, Constantin Dudu-Ionescu au refuzat sau nu s-au prezentat sã rãspundã la întrebare.

Conform aceluiaºi art. 151, alin. 3 de aceastã datã, în situaþia în care membrul Guvernului cãruia i se adreseazã întrebarea nu este prezent, rãspunsul la întrebarea oralã se va da în ºedinþa urmãtoare consacratã întrebãrilor orale, iar preºedintele Camerei Deputaþilor informeazã primul-ministru asupra rãspunsurilor amânate. Vã rog ca mâine sã-mi prezentaþi lista cu aceºti miniºtri care nu ºi-au motivat astãzi neprezenþa, pe care s-o trimitem primului-ministru sub semnãtura mea, cã am condus astãzi ºedinþa.

Vã mulþumesc.

Trecem la ultima parte a ºedinþei noastre, adresarea pe scurt a interpelãrilor.

Domnule deputat Irimescu Haralambie, aveþi microfo-

nul.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã Ministerului Apãrãrii Naþionale, domnului ministru Victor Babiuc.

## Domnule ministru,

Personalului civil auxiliar ºi de specialitate de la instanþele ºi Parchetele militare, în general, din cadrul structurilor militare ale puterii judecãtoreºti i s-au diminuat veniturile bãneºti lunare prin sistarea majorãrii de pânã la 30% a salariilor de bazã prevãzute în art. 23 alin. 3 din Hotãrârea Guvernului nr. 282/1993. Aceasta s-a fãcut prin aplicarea Legii nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bazã în sectorul bugetar ºi a indemnizaþiilor pentru persoane care ocupã funcþii de demnitate publicã, act normativ care abrogã textul menþionat.

Vi s-a cerut de cãtre salariaþii în cauzã, în diverse modalitãþi, reacordarea dreptului câºtigat, dar pierdut, printr-un act legislativ cu efect reparatoriu. Ce soluþii aþi dat problemei, pentru cã salariaþii nedreptãþiþi se aflã în aceastã situaþie de la data de 1 august 1999? Pânã la aceastã datã, a funcþionat avizul dat de Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale nr. 2767/1998 pentru acordarea dreptului menþionat, dar care nu a mai fost prelungit. Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat. Domnul deputat Ionescu Gheorghe. Vã rog, o prezentare foarte scurtã.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Mã adresez domnului prim-ministru Mugur Isãrescu, în legãturã cu discrepanþele care au apãrut între facilitãþile acordate firmei ”Renault-DaciaÒ, în comparaþie cu Firma ”Daewoo-AutomobileÒ Craiova, prin care s-au creat o serie întreagã de controverse care fac ca unitatea de la Craiova sã aibã probleme. Pânã în prezent, unitatea a creat aproape 5.000 de locuri de muncã, a investit în jur de 800 milioane de dolari. Ea se încadreazã în Ordonanþa nr. 67 care a fost emisã în 19 mai 1999 ºi ea a cerut ca Guvernul sã-i acorde aceleaºi facilitãþi de care dispune firma nou-creatã la Piteºti Ð ”Renault-DaciaÒ. ºi anume scutirea de plata taxelor vamale ºi T.V.A. pe termen nelimitat, amânarea T.V.A. pe timp de trei ani, amânarea la plata taxei de drum de 65 de zile pe timp de 5 ani, acordarea subfurnizorilor din industria orizontalã pentru industria de automobile fabricate la Craiova a aceluiaºi decalaj de platã la T.V.A. ºi a taxei de drum cu cele prevãzute în Hotãrârea Guvernului nr. 445.

Amintesc, domnule prim-ministru, cã Ordonanþa nr. 67 prevede acest lucru, ca sã aibã acelaºi tratament la investiþiile realizate în baza Legii nr. 35, nr. 71 ºi prin Ordonanþa nr. 67.

Vã rog sã precizaþi poziþia dumneavoastrã, având în vedere cã unitatea de la Craiova se confruntã cu probleme deosebite, în sensul cã e posibil sã se retragã de pe piaþa româneascã.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat. Am înþeles cã aþi prezentat interpelarea cãtre primul-ministru sau am înþeles eu greºit?

Da.

Vreau sã atrag atenþia colegilor cã astãzi sunt interpelãri adresate membrilor Guvernului, nu primului-ministru. Este o procedurã specialã pentru acel moment.

Atunci o adresez ministrului industriilor.

Da, ministrului industriilor. Vã rog sã depuneþi, astãzi sau mâine, în scris, interpelarea pentru ministrul industriilor.

Domnul Petre Moldovan. Vã rog, aveþi microfonul, domnule deputat!

Foarte pe scurt. Este vorba tot de o interpelare adresatã domnului prim-ministru.

Domnule preºedinte, sunt înscris pe acea ordine de zi, acea listã. De fapt, aceastã interpelare se constituie mai degrabã într-o rugãminte adresatã domnului primministru de a rãspunde de urgenþã unui apel pe care Asociaþia Fermierilor din România, care este un organism al societãþii civile din þara noastrã, l-a adresat domnului prim-ministru în legãturã cu situaþia agriculturii din þara noastrã.

În speþã, este vorba despre necesitatea de a lua în considerare finanþarea mai bunã a campaniei agricole din primãvara aceasta, se prezintã o serie de cifre care ar fi, fãrã îndoialã, interesante ºi care necesitã un rãspuns din partea celor care se ocupã acum de soarta agriculturii.

De asemenea, interpelarea respectivã conþine o serie de propuneri pentru normalizarea activitãþii în agriculturã, propuneri care pot, fãrã îndoialã, contribui la efortul nostru de asigurare a securitãþii alimentaþiei în România ºi la efortul general al þãrii noastre de integrare europeanã. Rugãmintea noastrã insistentã este ca la aceastã scrisoare adresatã primului-ministru sã se rãspundã în timpul cel mai scurt, având în vedere faptul cã a fost înaintatã încã la data de 17 ianuarie a.c. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat.

Repet, astãzi probabil cã va merge la ministrul agriculturii interpelarea dumneavoastrã, nu la primul-ministru.

Domnul deputat Radu Mazãre, aveþi cuvântul! Se pregãteºte... domnul deputat ªerban Mihãilescu a depus în scris, domnul Nicã Mihail vãd cã nu este. Domnule Mazãre, aveþi cuvântul!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Adresasem o interpelare domnului prim-ministru neºtiind despre aceastã prevedere a regulamentului acum douã sãptãmâni. Aº dori sã fie îndreptatã cãtre ministrul Remeº, întrucât oricum nu a binevoit domnul prim-ministru sau un trimis al Domniei sale sã vinã sã rãspundã. Era referitoare la Legea nr. 133 privind stimularea întreprinzãtorilor privaþi.

Astãzi adresez o interpelare domnului Remeº privitor la aceeaºi lege, fãcând referire la Ordonanþa de urgenþã nr. 6 din 18 februarie 2000 ºi în care se anuleazã, atenþie, absolut toate facilitãþile acordate întreprinderilor mici ºi mijlocii, facilitãþi care ºi aºa erau mici, prevãzute în Legea nr. 241 ºi nr. 133, respectiv deducerea cheltuielilor cu amortizare acceleratã ºi a celor cu reclamã ºi publicitate, toate facilitãþile privind stimularea investiþiilor directe, scutirea de la plata impozitului pe profitul reinvestit, reducerea impozitului pe profit cu 20% în cazul creãrii de noi locuri de muncã, cu 75% în cazul profitului obþinut din producþia livratã la export.

Efectiv, nu mai înþeleg eu nimic, bãnuiesc cã nici dumneavoastrã ºi cu atât mai mult aceºti mici întreprinzãtori, pentru cã, pe de o parte, se spune cã dorim capitalism, cã s-au fãcut strategii pe termen mediu ºi cã se va sprijini dezvoltarea capitalului autohton ºi a întreprinderilor mici ºi mijlocii, dar, în realitate, cu o mânã se dã ºi se ia cu zece. Nu ºtiu unde se urmãreºte sã ajungem, pentru cã, efectiv, aceºtia sunt morþi. Efectiv, nu se mai pot lua taxe de la ei. Nu ºtiu cãtre ce se merge. Mulþumesc.

## Mulþumesc, domnule deputat.

Vã rog sã depuneþi ºi în scris cererea dumneavoastrã. Domnul ªerban Mihãilescu, Nicã Mihail, Daniela Bartoº au depus în scris interpelãrile. Domnul Acsinte Gaspar...

A, mã iertaþi, doamna Daniela Bartoº, dupã aceea, domnul Gaspar.

Interpelarea era adresatã atât domnului prim-ministru, cât ºi domnului ministru de finanþe Remeº, ºi se referã la Hotãrârea Guvernului care a fost datã în 16 decembrie 1999 cu nr. 1038, prin care se aloca, se garanta un împrumut de 20 milioane de dolari pentru dotarea spitalului Ministerului de Justiþie, spital care nu are decât 70 de paturi ºi, în respectiva hotãrâre de Guvern, aceºti 20 de milioane de dolari erau utilizaþi atât pentru dotarea spitalului, cât ºi pentru dotarea celor 41 de dispensare teritoriale din reþeaua Ministerului de Justiþie, dispensare care nu existã ca atare, deci nu sunt organizate ºi nu existã la ora actualã nici un plan pentru înfiinþarea acestor dispensare.

Menþionãm cã spitalul Ministerului Justiþiei nu asigurã decât asistenþa medicalã a 22.000 de persoane, deci suma alocatã ca împrumut garantat de Guvern mi se pare o sumã extrem de mare.

Probabil, dintr-o eroare, în aceeaºi hotãrâre de Guvern a apãrut ºi lista dotãrilor care urmeazã sã se facã din aceºti bani, lista dotãrilor care este de-a dreptul ilarã, deci pentru respectivul spital urmau sã se facã inclusiv dotãri cu echipamente de liposupþie. Probabil cã deþinuþii noºtri sunt prea graºi sau magistraþii noºtri sunt prea graºi ºi trebuie operaþi estetic. N-aº vrea sã o consider ca o glumã; este o glumã care este extrem de dureroasã pentru noi, pentru cã aceste echipamente sunt foarte scumpe, iar pentru a le folosi sunt necesari minimum 5 ani pentru crearea unui specialist în acest sens, specialist pe care Ministerul Justiþiei nu-l are la ora actualã.

Deci adresam întrebarea: care au fost criteriile dupã care s-a acordat acest împrumut, cui i-a fost adresat, în mod expres, ºi dacã chiar era necesar sã se facã acest lucru?

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, doamna deputat. Domnule secretar Acsinte Gaspar, aveþi microfonul!

## Domnule preºedinte,

Interpelarea mea este adresatã domnului Hajdœ Gab—r, ministrul sãnãtãþii, ºi are ca principal obiect urmãtoarea situaþie: þinând seama de rata foarte înaltã a mortalitãþii copiilor la vârsta de pânã la 5 ani, un grup de medici din Râmnicu-Vâlcea au realizat un studiu de caz ºi au formulat prioritãþi pentru programele de protecþie a sãnãtãþii copilului în România, care sã conducã la reducerea mortalitãþii copiilor din aceastã grupã de vârstã.

În acest sens, îl rog pe ministrul sãnãtãþii sã ne precizeze mãsurile care au fost luate de Ministerul Sãnãtãþii cu privire la reducerea mortalitãþii copiilor din grupa de vârstã de la 0 la 5 ani, dacã prioritãþile enumerate în materialul care este anexat la aceastã interpelare se regãsesc în programele de protecþie a sãnãtãþii copilului, ale ministerului.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule secretar, ºi îi rog ºi pe ceilalþi colegi care mai intervin la microfon sã ia exemplu de la domnul secretar, ca mod de prezentare, sã terminãm într-un timp cât mai scurt.

Domnule deputat ªtefan Baban, aveþi microfonul!

Domnule preºedinte,

Într-adevãr, voi fi foarte scurt. Am materialul scris. Cele douã interpelãri sunt foarte importante.

Prima se referã la declararea judeþului Botoºani ca zonã defavorizatã. Nu este prima interpelare pe care o fac ºi, din disperare, m-am adresat primului-ministru, chiar dacã spuneþi cã am încãlcat, într-un fel, nu ºtiu ce regulament...

Era vorba de Regulamentul Camerei Deputaþilor.

Ceea ce vreau sã vã spun este cã judeþul care a dat naþiunii române pe Luceafãrul poeziei româneºti, pe marele istoric Nicolae Iorga ºi pe pictorul florilor, ªtefan Luchian, vã cere ca în anul lui Eminescu sã-i acordaþi sprijinul de care are nevoie pentru a reveni la gloria avutã ºi la o viaþã economicã ºi socialã normalã, ºi anume declararea judeþului Botoºani ca zonã defavorizatã.

Aº putea sã vã mai informez cã, pe aceastã temã, ºi colegii de la P.D.S.R. din judeþ, în speþã, doamna deputat Viorica Afrãsinei, au fãcut interpelãri ºi nu au primit nici un rãspuns care sã ducã la ceva bun.

A doua interpelare, iar voi fi foarte scurt, din lipsã de timp, ºi voi depune interpelarea la stenogramã, este adresatã domnului ministru Traian-Decebal Remeº, ministrul finanþelor, ºi se referã la acordarea sumelor de echilibrare de la bugetul de stat. Este vorba de 300 de miliarde lei. Aceasta denotã cã nu au de unde sã-ºi strângã aceºti bani pe plan local.

ªi închei cam aºa: cu speranþa cã solicitarea Consiliului Judeþean Botoºani va fi rezolvatã pozitiv prin proiectul bugetului de stat pe anul 2000, consider cã sumele de echilibrare cerute vor putea asigura funcþionarea organelor administraþiei publice locale din acest judeþ, în acest an.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat.

Îl depun la stenogramã, da?

Vã rog. ªi eu vã mulþumesc. Are cuvântul domnul deputat Marin Ianculescu.

## Domnule preºedinte,

Vã rog sã-mi permiteþi sã prezint obiectul a douã interpelãri.

Prima este adresatã domnului Ioan Avram Mureºan, ministrul agriculturii, ºi are ca obiect modul discriminatoriu de acordare a cupoanelor agricole pentru campania de primãvarã în judeþul Teleorman. Chiar ºi în localitãþile în care primarul aparþine P.N.Þ.C.D. cupoanele ajung numai la cei care sunt fideli acestui partid.

A doua interpelare este adresatã domnului Romicã Tomescu, ministrul apelor, pãdurilor ºi protecþiei mediului.

Obiectul interpelãrii este urmãtorul: dacã sunt pregãtite condiþiile pentru retrocedarea pãdurilor, în conformitate cu Legea nr. 1/2000? Printre altele, se condiþioneazã, în aceastã lege, acþiunea de retrocedare a pãdurilor, de existenþa structurilor silvice teritoriale de control al aplicãrii regimului silvic ºi de administrare a pãdurilor proprietate privatã, precum ºi de promulgarea Legii Statutului personalului silvic.

Îmi rezerv, domnule preºedinte, dreptul de a dezvolta aceste interpelãri în ºedinþa Camerei Deputaþilor consacratã rãspunsurilor la interpelãrile deputaþilor. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat. Domnul deputat Anghel Stanciu a lãsat interpelarea în scris.

Are cuvântul domnul deputat Popa Nicolae, pentru a-ºi prezenta interpelãrile. Se pregãteºte domnul deputat Sorin Dimitriu.

## Domnule preºedinte,

Eu am douã interpelãri adresate domnului prim-ministru Mugur Isãrescu.

Prima se referã la societãþile comerciale private, care recolteazã ºi comercializeazã ciuperci ºi fructe de pãdure ºi care se confruntã în momentul de faþã cu niºte probleme deosebite.

A doua interpelare se referã la situaþia catastrofalã a Bãncii Agricole, unde solicit intervenþia primului-ministru. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Sorin Dimitriu. Se pregãteºte domnul deputat Eugen Nicolicea.

## Domnule preºedinte,

Interpelarea mea se adreseazã Guvernului României, este o problemã de strategie, referitoare la poziþia Guvernului faþã de industria metalurgicã. Sunt trei probleme la care solicit clarificarea.

Termenul la care Guvernul îºi va respecta angajamentul faþã de ”SiderurgicaÒ Hunedoara, care este poziþia Guvernului faþã de finanþarea proiectelor pentru care existã garanþii guvernamentale ºi, în fine, termenul la care se va prezenta programul de restructurare a industriei metalurgice, fiind o prioritate solicitatã, de altfel, ºi de echipa Uniunii Europene.

Mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat.

Solicit rãspuns scris.

ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Eugen Nicolicea. Se pregãteºte domnul deputat Mihai Vitcu.

Am sã prezint pe scurt o interpelare adresatã domnului ministru al justiþiei, domnul Valeriu Stoica.

Domnule ministru, în cotidianul ”AdevãrulÒ aþi fost acuzat cã aþi iniþiat o ordonanþã de Guvern, mã refer la Ordonanþa nr. 11 din 30 ianuarie 1998, prin care a fost modificatã ºi completatã Legea nr. 146/1997. Aceasta este consideratã o nouã procedurã de hãrþuire a gazetarilor, ºi ministrul justiþiei este acuzat cã este primul ei beneficiar. Este vorba de scutirea taxei de timbru pentru cererile de daune morale.

Având în vedere cã ºi doamna Albright, în scrisoarea sa, a arãtat cã drepturile omului ºi libertatea presei sunt încãlcate în România, vã rog sã ne prezentaþi o situaþie statisticã privind daunele morale pe care au fost obligaþi sã le plãteascã ziariºtii.

Mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Mihai Vitcu. Se pregãteºte domnul deputat Petru Bejinariu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Inteprelarea mea se adreseazã domnului ministru Nicolae Noica ºi este vorba de dorinþa unor cetãþeni din municipiul Fãlticeni, care au devenit chiriaºi în casele lor, ca urmare a unui plan de sistematizare din anul 1989. Voi detalia problemele atunci când voi avea ºi rãspuns. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat. Are cuvântul domnul deputat Petru Bejinariu. Se pregãteºte domnul deputat Tudor Marcu.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea se adreseazã Ministerului Industriei ºi Comerþului ºi îl întreb pe domnul ministru dacã are în vedere repunerea în lucru a industriei de mobilã în judeþul Suceava, dacã are de gând sã ia mãsuri pentru diminuarea exportului de lemn brut, cherestea ºi alte produse de lemn cu grad redus de prelucrare ºi, prin aceasta, sã se apere fondul forestier, care se aflã în plinã distrugere, cu urmãri foarte grave, manifeste sau previzibile.

Mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule deputat. Are cuvântul domnul deputat Tudor Marcu. Se pregãteºte domnul deputat Valeriu Tabãrã.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte, dar vã mãrturisesc cã eu nici nu ºtiu cui sã adresez aceastã interpelare, deoarece, pânã acum, nici nu mai ºtiu dacã mai existã ministrul apãrãrii în persoana domnului Babiuc sau nu. Dar, oricum, o adresez conducerii Ministerului Apãrãrii Naþionale.

Acum douã ore exista, domnule...

Era încã, nu?!

Acum douã ore era!

Mã bucur pentru el, dar nu se ºtie pânã mâine dimineaþã. În orice caz, vreau sã informez înainte, în scurt timp, cã am participat din plin, de fapt chiar am condus toate lucrãrile de import al submarinului ”DelfinulÒ 877 E, din anul 1987, care a costat peste 80 de milioane de dolari, cu toate ansamblele de rachete aferente.

În momentul acesta nu mai este funcþional, din mai multe motive, iar unul dintre ele devine deja un pericol mai mare decât ne putem închipui.

Iatã despre ce este vorba, ca sã trec direct la subiect. În aceste complete existã ºi niºte torpile clasice care mai au durata de serviciu maximum trei ani. Repararea, controlul ºi pregãtirea lor se fac într-o construcþie care nu corespunde normelor pentru activitãþi pirotehnice, existând pericolul unei explozii care ar avea efecte devastatoare asupra navelor militare din port, asupra unitãþilor militare din zonã, cât ºi asupra cartierului de locuinþe apropiat de actuala bazã de reparare de la Unitatea Militarã 2146 C.

Peste trei ani marina militarã nu va mai avea nici o torpilã, dacã nu se iau mãsuri urgente pentru punerea în funcþiune a torpilelor cu oxigen ºi, totodatã, importul unor noi tipuri de torpile sau reluarea fabricaþiei de torpile la Uzina Mecanicã Plopeni, fabricaþie sistatã acum câþiva ani, fãrã nici o justificare.

În timp ce nenumãraþi ”specialiºtiÒ, dintre care unii dintre ei fiind chiar generali, ºi care, din nepricepere, indecizie sau chiar rea-intenþie, în scopul interesului personal, au pãgubit vistieria statului cu sume de ordinul a miliarde lei, conducerea Ministerului Apãrãrii nu gãseºte 14 mili-

arde de lei pentru acest obiectiv de investiþie, a cãrui nerealizare afecteazã capacitatea de apãrare a þãrii.

Întreb conducerea Ministerului Apãrãrii Naþionale ce are de gând cu repunerea în funcþiune a submarinului importat cu bani mulþi ºi care, din motive mai mult decât subiective ºi prea puþin obiective, este nefuncþionabil ºi se degradeazã permanent.

Din neglijenþa unora dintre actualii conducãtori ai armatei ºi ai Guvernului se profileazã un posibil dezastru în zona în care în prezent se fac simþite efectele unui alt dezastru ecologic întâmplat cu puþin timp în urmã în apele teritoriale din România, Ungaria ºi Iugoslavia, cu mari implicaþii internaþionale, defavorabile þãrii noastre. Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Valeriu Tabãrã. Se pregãteºte domnul deputat Mihai Drecin.

Interpelarea mea se adreseazã domnului ministru Vlad Roºca ºi se referã la Legea nr. 9/1998, cea care reglementeazã acordarea de compensaþii cetãþenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar, în urma aplicãrii Tratatului dintre România ºi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940.

Este vorba aici de aceºti cetãþeni care la aceastã datã sunt purtaþi pe drumuri, pe la prefecturi. Numai în judeþul Timiº, la prefecturã sunt chemaþi câte 10 sãptãmânal, iar ei sunt circa 840 de persoane.

Interpelarea se referã, în primul rând, la rezolvarea situaþiei celor prevãzuþi în aceastã lege Ð a nu se uita cã ea a fost elaboratã ºi promulgatã în 8 ianuarie 1998 ºi publicatã în ”Monitorul OficialÒ. Urmeazã ca dezvoltarea acestei interpelãri sã fie fãcutã în prezenþa domnului ministru Roºca.

Mulþumesc foarte mult. Mâine am sã depun materialul.

Mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Drecin Mihai. Se pregãteºte domnul deputat Nicolescu.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

De fapt, pentru ca sã verific datele în posesia cãrora am intrat ºi care constituie esenþa interpelãrii mele, azidimineaþã am fost la Ministerul Educaþiei Naþionale ºi am discutat cu factori de decizie de acolo, inclusiv cu domnul ministru Marga, cãruia, mã rog, îi dedic, sã zic aºa, aceastã interpelare.

Prin adresa nr. 25.483 din 24 ianuarie 2000 a Ministerului Educaþiei Naþionale, Direcþia generalã învãþãmânt pentru minoritãþi naþionale, semnatã de secretarul de stat Kšto Jšzsef, se atrage atenþia cã: ”În ºcolile cu predare în limbile minoritãþilor naþionale, studiul în limba românã a disciplinei ÇIstoria RomânilorÈ la clasele a VIII-a ºi a XII-a se va realiza începând cu anul ºcolar 2000 Ð 2001.Ò Aplicarea prevederilor legale anuleazã conþinutul circularei emise de conducerea Ministerului Educaþiei Naþionale nr. 40.976/1997.

Datã la mijlocul anului ºcolar 1999 Ð 2000, adresa urmãreºte bulversarea predãrii ”Istoriei RomânilorÒ la clasele a VIII-a ºi a XII-a, inclusiv a examenelor de capacitate ºi bacalaureat de la sfârºitul anului ºcolar în curs, în secþiile ºi ºcolile cu predare în limbile minoritãþilor. Concret, se dispune ca în semestrul al II-lea al prezentului an ºcolar predarea ”Istoriei RomânilorÒ sã se facã în limbile minoritãþilor, dupã ce în primul semestru s-a fãcut, potrivit legii, în limba românã.

Aceastã dispoziþie provoacã mari ºi periculoase disfuncþionalitãþi în învãþãmântul preuniversitar românesc. Astfel, se cere o recalculare a normelor profesorilor de istorie care predau disciplina în secþiile ºi ºcolile minoritãþilor, în speþã a celei maghiare, ocazie evidentã pentru epurarea profesorilor români care aveau în normã ºi ore la secþiile minoritãþilor.

În al doilea rând, se pune întrebarea: în iunie anul curent, la examenele de capacitate ºi bacalaureat, cum se va verifica materia în discuþie, cea predatã în semestrul I în limba românã, respectiv în limbile maghiarã, slovacã, germanã, ucraineanã etc., aºa cum ar urma sã se predea în semestrul II?

În concluzie, deoarece adresa în discuþie a fost deja rãspânditã într-o serie de judeþe din Transilvania, inclusiv în Bihor, cerem revocarea ei, ca ºi sancþionarea exemplarã a celor vinovaþi de redactarea ºi rãspândirea în teritoriu; ºi solicit un rãspuns atât în Camera Deputaþilor, cât ºi în scris, din partea ministerului. În felul acesta sper ca ceea ce am discutat astãzi sã aparã ºi scris negru pe alb, evitându-se o bulversare Ð repet Ð a predãrii ”Istoriei RomânilorÒ în ºcolile minoritãþilor naþionale.

Mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Nicolescu. Se pregãteºte domnul deputat Valeca.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Interpelarea se adreseazã domnului ministru Ioan Mureºan ºi are în vedere situaþia pe care o regãsim în multe societãþi agricole cu capital majoritar de stat din þarã, care, datoritã situaþiei economice nefavorabile în care se aflã, au anulat contractele cu locatorii ºi acþionarii, comunicând cã nu mai lucreazã suprafeþele de teren aparþinând acestora.

O astfel de situaþie sau mai multe situaþii se regãsesc ºi în cadrul judeþului Dolj ºi, într-adevãr, primãriile au anunþat cã, neavând titlu de proprietate, locatorii ºi acþionarii nu vor primi cupoanele alocate conform Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 219/1999, pentru lucrãrile aferente ale anului 2000.

Situaþia este foarte gravã. Suprafeþe mari sunt nearate, cu resturi vegetale, de aceea mi-am permis ºi am formulat douã întrebãri în cadrul interpelãrii: cum intenþioneazã ministerul sã rezolve situaþia acestor suprafeþe, având în vedere cã acestea trebuie lucrate ºi însãmânþate în aceastã primãvarã, ºi dacã Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei intenþioneazã sã intervinã pentru corectarea Ordonanþei de urgenþã nr. 219, în vederea rezolvãrii problemelor prezentate.

Interpelarea va fi definitivatã ºi depusã pânã mâine la prânz.

Vã mulþumesc.

Eu vã mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Valeca. Se pregãteºte domnul deputat Naidin.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã Guvernului României, în special Ministerului Finanþelor ºi Ministerului Industriei ºi Comerþului, ºi vizeazã intenþia acestuia de a continua lucrãrile la Unitatea II Cernavodã ºi, implicit, continuarea producþiei de apã grea în România.

Se solicitã date concrete din strategia referitoare la programul nuclear, termene de execuþie, fonduri alocate, ºi nu simple declaraþii de intenþie, cum s-a mai încercat. Deci cât s-a alocat ºi dacã se pot continua lucrãrile de progres la Unitatea II ºi de producþie apã grea, în condiþii de eficienþã economicã.

Interpelarea va fi depusã mâine, în scris.

Mulþumesc, domnule deputat.

Ultimul coleg care intervine, domnul deputat Naidin.

Mã adresez Guvernului României privind stadiul privatizãrii Societãþii ”SidercaÒ S.A. Ñ Cãlãraºi. Vã mulþumesc.

## **Domnul Miron-Tudor Mitrea:**

Mulþumesc, domnule deputat.

Vã mulþumesc tuturor cã aþi rãmas cu mine pânã la sfârºit.

Declar închise lucrãrile ºedinþei noastre de astãzi.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti.

Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 23/2000 conþine 36 de pagini.**

Preþul 17.244 lei