Damian Brudaºca

## Domnule preºedinte, Domnilor secretari de stat, Domnilor colegi,

Constat cã cele douã rãspunsuri sunt contradictorii. Pe de o parte, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii dã dovadã de responsabilitate ºi într-adevãr îi pune probleme aceastã situaþie ambiguã ºi dovedeºte o documentare corespunzãtoare, iar pe de altã parte vine Ministerul Justiþiei care, spre surprinderea mea, dã soluþii care sunt în contradicþie cu realitatea ºi cu legea.

În primul rând, s-a afirmat aici cã aceastã ordonanþã de urgenþã nu a fost votatã. Ministerul Justiþiei în rãspun-

sul sãu o apreciazã ca act normativ cu putere de lege. Pãi, dacã n-a fost votatã, atunci cum sã fie act normativ cu putere de lege?

Pe de altã parte, constat cu surprindere cã Ministerului Justiþiei îi lipsesc o serie de informaþii sau a dorit sã treacã peste ele. De aceea, în timpul de ºase minute cât îmi revine pentru rãspunsul la cele douã interpelãri aº vrea sã-l informez pe reprezentantul Ministerului Justiþiei cu privire la urmãtoarele adevãruri ºi urmãtoarele acte pe care trebuie sã le aibã în vedere în viitor, când mai formuleazã asemenea rãspunsuri.

În anii care au urmat formãrii României Mari, statul român a rãscumpãrat toate proprietãþile strãine aflate înainte în hotarele Austro-Ungariei, echilibrându-le cu datoria statului succesor al acesteia, Ungaria, ca reparaþii pentru acþiunea din Primul Rãzboi Mondial.

Constatãm, aºadar, faptul cã de la înfiinþare pânã în 1921 clãdirile revendicate ºi suprafaþa de teren aferent, împreunã cu toatã finanþarea necesarã au ca sursã domeniul public.

Totodatã, mai observãm cã Eparhia Reformatã Maghiarã se constituie în subiect al proprietãþii ºi nu este în stare sã contribuie la suportul material al funcþionãrii ºcolii, de aceea nu înþelegem de ce îºi asumã astãzi rolul de proprietar ºi revendicã clãdirile amintite.

Noi, respectiv cei care conduc astãzi destinele acestei ºcoli se considerã moºtenitorii ºi noi ne considerãm moºtenitorii contribuabililor români marginalizaþi în cadrul societãþii multietnice ºi pluriculturale din Transilvania medievalã, singurii proprietari de drept ai clãdirilor ºcolare.

Restituirea solicitatã de Eparhia Reformatã din Ardeal se întemeiazã pe Ordonanþa de urgenþã nr. 83/1999, unde în anexa la poziþia 24 figureazã doar clãdirea din str. Mihail Kogãlniceanu nr. 16. Ea este consemnatã în extrasul de carte funciarã nr. 1.438 la nr. topo 617. În ”Monitorul OficialÒ se specificã inadvertenþa: ”Imobilul este degradat ºi nu este folositÒ.

ªi acum sã vã informãm, stimaþi reprezentanþi ai Justiþiei Române, legaþi la ochi sau legatã la ochi.

Nota de constatare din 20.08.1999 este semnatã doar de consilierul eparhial Tškes Elek Ñ nu vã spune nimic acest nume? Ð ºi nu de juristul acestei instituþii. Uimitor este faptul cã acelaºi act nu este datat, pe el îºi pun semnãturile doar domnii PŽter Ekstein Kov‡cs, la vremea aceea, ministru delegat pe lângã primul-ministru cu problemele minoritãþilor, domnul Kšte Josef, din partea Ministerului Educaþiei Naþionale.