Stenogramă plen

Stenogramă plen · Camera Deputaților · 2 octombrie 2002 · monitorul.ai

09 · final vote batch · respins

Supunerea la votul final a urmãtoarelor: Ñ propunerea legislativã privind modificarea Legii nr. 74/1995 (republicatã) privind exercitarea profesiunii de medic, organizarea ºi funcþionarea Colegiului Medicilor din România. (Adoptatã.); Ñ proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 60/2002 pentru modificarea art. 16 alin. (1) din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalitãþi administrative pentru înregistrarea ºi autorizarea funcþionãrii comercianþilor. (Adoptat.); Ñ propunerea legislativã privind înfiinþarea comunei Crizbav, judeþul Braºov. (Adoptatã.); Ñ propunerea legislativã privind modificarea ºi completarea Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale. (Adoptatã propunerea de respingere.); Ñ propunerea legislativã privind completarea ºi modificarea Legii nr. 69/1992 pentru alegerea Preºedintelui României. (Adoptatã propunerea de respingere.); Ñ propunerea legislativã privind modificarea ºi completarea Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaþilor ºi a Senatului. (Adoptatã propunerea de respingere.); Ñ propunerea legislativã privind completarea ºi modificarea Legii partidelor politice. (Adoptatã propunerea de respingere.); Ñ propunerea legislativã pentru completarea ºi modificarea Legii partidelor politice. (Adoptatã propunerea de respingere.); Ñ propunerea legislativã privind restabilirea drepturilor de proprietate ºi a reparaþiilor pentru daunele cauzate proprietãþii private în perioada 6 martie 1945Ð22 decembrie 1989. (Adoptatã propunerea de respingere.); Ñ propunere legislativã privind regimul incompatibilitãþilor. (Adoptatã propunerea de respingere.); Ñ propunerea legislativã privind completarea art. 209 din Codul Penal. (Adoptatã propunerea de respingere.); Ñ proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 44/1998 pentru modificarea Legii locuinþei nr. 114/1996. (Adoptatã propunerea de respingere.); Ñ propunerea legislativã privind vânzarea locuinþelor de serviciu personalului militar ºi civil din cadrul ministerelor ºi instituþiilor publice din sistemul apãrãrii, ordinii publice ºi siguranþei naþionale (nr. 80/2002) ºi propunerea legislativã privind vânzarea locuinþelor de serviciu de cãtre instituþiile publice de apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, în unele situaþii speciale. (Adoptatã propunerea de respingere.); Ñ propunerea legislativã privind încheierea de contracte individuale pentru consumurile de apã rece, apã caldã menajerã, cãldurã, ºi gaz metan din clãdirile colective. (Adoptatã propunerea de respingere.); Ñ propunerea legislativã pentru modificarea art. 25 alin. 3 din Legea nr. 705/2001 privind sistemul naþional de asistenþã socialã. (Adoptatã propunerea de respingere.); Ñ propunerea legislativã privind încurajarea tinerilor întreprinzãtori prin acordarea de facilitãþi în desfãºurarea actelor ºi faptelor de comerþ. (Adoptatã propunerea de respingere.); Ñ propunerea legislativã pentru completarea ºi modificarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi stimularea ocupãrii forþei de muncã. (Adoptatã propunerea de respingere.); Ñ propunerea legislativã privind asigurarea asistenþei medicale în mediul rural. (Adoptatã propunerea de respingere.); Ñ proiectul de Lege pentru modificarea alin. (2) al art. 2 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 55/1999 pentru interzicerea publicitãþii produselor din tutun în sãlile de spectacol ºi interzicerea vânzãrii produselor din tutun minorilor. (Adoptatã propunerea de respingere.); Ñ propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii ºi de divertisment. (Adoptatã propunerea de respingere.); Ñ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor. (Adoptatã propunerea de respingere.); Ñ proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 134/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor. (Adoptatã propunerea de respingere.); Ñ proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 187/2000 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor. (Adoptatã propunerea de respingere.); Ñ proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 209/2000 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor. (Adoptatã propunerea de respingere.); Ñ proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 252/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor. (Adoptatã propunerea de respingere.); Ñ propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 123/2001 privind regimul strãinilor în România. (Adoptatã propunerea de respingere.); Ñ proiectul Legii minelor. (Adoptat.); Ñ propunere legislativã privind finanþarea activitãþii partidelor politice ºi a campaniilor electorale. (Adoptat.); Ñ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 86/2002 privind înfiinþarea Ghiºeului unic în punctele de trecere a frontierei de stat a României. (Adoptat.); Ñ proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 117/2001 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor ºi instituirea unor mãsuri pentru diminuarea fenomenelor de fraudã ºi evaziune fiscalã în domeniul alcoolului ºi al bãuturilor alcoolice. (Adoptat.); Ñ proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 66/2002 pentru stabilirea unor mãsuri referitoare la salarizarea personalului din învãþãmânt. (Adoptat.); Ñ raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri proprietate publicã ºi privatã a statului cu destinaþie agricolã ºi înfiinþarea Agenþiei Domeniilor Statului. (Adoptat.); Ñ proiectul de Lege pentru ratificarea Convenþiei dintre România ºi Republica Letonia pentru evitarea dublei impuneri ºi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit ºi pe capital, semnatã la Bucureºti la 25 martie 2002. (Adoptat.); Ñ proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 60/2002 pentru ratificarea Memorandumului de înþelegere dintre România ºi Comunitatea Europeanã privind participarea României la Programul comunitar pentru întreprinderi ºi spirit antreprenorial, în particular pentru întreprinderi mici ºi mijlocii, semnat la Bucureºti la 31 mai 2002 ºi la Bruxelles la 28 iunie 2002. (Adoptat.); Ñ proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 73/2002 pentru asigurarea fondurilor necesare elaborãrii proiectelor aferente Programului SAPARD, Mãsura 2.1. ”Dezvoltarea ºi îmbunãtãþirea infrastructurii ruraleÒ. (Adoptat.); Ñ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 70/2002 privind efectuarea recensãmântului general agricol din România. (Adoptat.); Ñ reexaminarea art. 5 alin. (4) din Legea privind vânzarea spaþiilor comerciale proprietate privatã a statului ºi a celor de prestãri servicii, aflate în administrarea consiliilor judeþene sau a consiliilor locale, precum ºi a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local ca urmare a Deciziei Curþii Constituþionale nr. 192/2002. (Adoptat.); Ñ proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 74/2002 pentru modificarea Legii apãrãrii naþionale a României nr. 45/1994. (Adoptat.); Ñ proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 98/2002 pentru modificarea anexei la Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 160/2000 privind salarizarea controlorilor financiari din cadrul Curþii de Conturi. (Adoptat.); Ñ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 99/2002 pentru instituirea unor mãsuri privind importul autovehiculelor. (Adoptat.); Ñ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 77/2002 privind trecerea unor instituþii de culturã în subordinea Ministerului Culturii ºi Cultelor. (Adoptat.); Ñ raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind organizarea ºi funcþionarea Agenþiei Naþionale de Presã Rompres. (Adoptat.); Ñ proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 72/2002 pentru modificarea art. 42 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Serviciului Român de Informaþii. (Adoptat.); Ñ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 54/2002 privind înfiinþarea Centrului Naþional pentru Reducerea Riscului Seismic. (Adoptat.); Ñ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 80/2000 privind certificarea ºi/sau omologarea echipamentelor, pieselor de schimb ºi materialelor de exploatare utilizate la vehicule rutiere. (Adoptat.); Ñ propunerea legislativã privind modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului 108/2001 privind exploataþiile agricole. (Adoptatã propunerea de respingere.); 8Ð15 10. Ñ Dezvoltarea interpelãrilor ºi primirea de rãspunsuri la interpelãri adresate membrilor Guvernului 15Ð24

99 de discursuri

Viorel Hrebenciuc
#26668
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
La punctul 4, aprobare, nu respingere, dacã nu s-a înþeles. Vã mulþumesc foarte mult pentru atenþie.
Stimaþi colegi, deci, la punctul 1 avem textul Camerei Deputaþilor, nu votãm.
- La punctul 2, textul Camerei.
- Punctul 3, text comun.
- Cine este pentru? Vã mulþumesc. Abþineri? Împotrivã? Unanimitate.
Tot punctul 3 este text comun sau textul Camerei Deputaþilor.
Punctul 4, de asemenea. Punctul 5 este textul Camerei Deputaþilor, nu votãm punctul 6, tot varianta Camerei Deputaþilor, nu se voteazã punctul 7, de asemenea, textul Camerei Deputaþilor.
- La lit. e) de la punctul 7 este un text comun. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Abþineri? Împotrivã? Unanimitate.
- În continuare, textul Camerei Deputaþilor.
- Punctul 8, text comun.
- Cine este pentru? Vã mulþumesc. Abþineri? Împotrivã? Unanimitate.
- Apoi avem textul Camerei, doar la punctul 8; alin. 4
- se eliminã.
- Cine este pentru? Vã mulþumesc. Abþineri? Împotrivã? Unanimitate.
- De asemenea, la punctul 9, alin. 3 avem un text
- comun.
- Cine este pentru? Vã mulþumesc. Unanimitate.
- La punctul 14, alin. e) avem un text comun. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Unanimitate.
La punctul 15, alin. 2 avem text comun.
- Cine este pentru? Vã mulþumesc. Unanimitate.
- Punctul 16, varianta Camerei. Punctul 17, varianta Camerei.
La punctul 17, alin. i) avem un text comun. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Abþineri? Împotrivã? Unanimitate. De asemenea, la acest punct, la punctul o) se eliminã cu renumerotarea literelor.
Cine este pentru? Vã mulþumesc. Unanimitate.
Tot aici la acest punct, la punctul 3, text comun. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Unanimitate.
ªi punctul 4 avem un text comun pe care ni-l propune comisia de mediere.
Cine este pentru? Vã mulþumesc. Unanimitate.

Vot · Amânat

Supunerea la votul final a urmãtoarelor: Ñ propunerea legislativã privind modificarea Legii nr. 74/1995 (republicatã) privind exercitarea profesiunii de medic, organizarea ºi funcþionarea Colegiului Medicilor din România. (Adoptatã.); Ñ proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 60/2002 pentru modificarea art. 16 alin. (1) din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalitãþi administrative pentru înregistrarea ºi autorizarea funcþionãrii comercianþilor. (Adoptat.); Ñ propunerea legislativã privind înfiinþarea comunei Crizbav, judeþul Braºov. (Adoptatã.); Ñ propunerea legislativã privind modificarea ºi completarea Legii nr. 70/1991 privind alegerile locale. (Adoptatã propunerea de respingere.); Ñ propunerea legislativã privind completarea ºi modificarea Legii nr. 69/1992 pentru alegerea Preºedintelui României. (Adoptatã propunerea de respingere.); Ñ propunerea legislativã privind modificarea ºi completarea Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaþilor ºi a Senatului. (Adoptatã propunerea de respingere.); Ñ propunerea legislativã privind completarea ºi modificarea Legii partidelor politice. (Adoptatã propunerea de respingere.); Ñ propunerea legislativã pentru completarea ºi modificarea Legii partidelor politice. (Adoptatã propunerea de respingere.); Ñ propunerea legislativã privind restabilirea drepturilor de proprietate ºi a reparaþiilor pentru daunele cauzate proprietãþii private în perioada 6 martie 1945Ð22 decembrie 1989. (Adoptatã propunerea de respingere.); Ñ propunere legislativã privind regimul incompatibilitãþilor. (Adoptatã propunerea de respingere.); Ñ propunerea legislativã privind completarea art. 209 din Codul Penal. (Adoptatã propunerea de respingere.); Ñ proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 44/1998 pentru modificarea Legii locuinþei nr. 114/1996. (Adoptatã propunerea de respingere.); Ñ propunerea legislativã privind vânzarea locuinþelor de serviciu personalului militar ºi civil din cadrul ministerelor ºi instituþiilor publice din sistemul apãrãrii, ordinii publice ºi siguranþei naþionale (nr. 80/2002) ºi propunerea legislativã privind vânzarea locuinþelor de serviciu de cãtre instituþiile publice de apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã, în unele situaþii speciale. (Adoptatã propunerea de respingere.); Ñ propunerea legislativã privind încheierea de contracte individuale pentru consumurile de apã rece, apã caldã menajerã, cãldurã, ºi gaz metan din clãdirile colective. (Adoptatã propunerea de respingere.); Ñ propunerea legislativã pentru modificarea art. 25 alin. 3 din Legea nr. 705/2001 privind sistemul naþional de asistenþã socialã. (Adoptatã propunerea de respingere.); Ñ propunerea legislativã privind încurajarea tinerilor întreprinzãtori prin acordarea de facilitãþi în desfãºurarea actelor ºi faptelor de comerþ. (Adoptatã propunerea de respingere.); Ñ propunerea legislativã pentru completarea ºi modificarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi stimularea ocupãrii forþei de muncã. (Adoptatã propunerea de respingere.); Ñ propunerea legislativã privind asigurarea asistenþei medicale în mediul rural. (Adoptatã propunerea de respingere.); Ñ proiectul de Lege pentru modificarea alin. (2) al art. 2 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 55/1999 pentru interzicerea publicitãþii produselor din tutun în sãlile de spectacol ºi interzicerea vânzãrii produselor din tutun minorilor. (Adoptatã propunerea de respingere.); Ñ propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii ºi de divertisment. (Adoptatã propunerea de respingere.); Ñ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor. (Adoptatã propunerea de respingere.); Ñ proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 134/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor. (Adoptatã propunerea de respingere.); Ñ proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 187/2000 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor. (Adoptatã propunerea de respingere.); Ñ proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 209/2000 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor. (Adoptatã propunerea de respingere.); Ñ proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 252/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor. (Adoptatã propunerea de respingere.); Ñ propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 123/2001 privind regimul strãinilor în România. (Adoptatã propunerea de respingere.); Ñ proiectul Legii minelor. (Adoptat.); Ñ propunere legislativã privind finanþarea activitãþii partidelor politice ºi a campaniilor electorale. (Adoptat.); Ñ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 86/2002 privind înfiinþarea Ghiºeului unic în punctele de trecere a frontierei de stat a României. (Adoptat.); Ñ proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 117/2001 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor ºi instituirea unor mãsuri pentru diminuarea fenomenelor de fraudã ºi evaziune fiscalã în domeniul alcoolului ºi al bãuturilor alcoolice. (Adoptat.); Ñ proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 66/2002 pentru stabilirea unor mãsuri referitoare la salarizarea personalului din învãþãmânt. (Adoptat.); Ñ raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri proprietate publicã ºi privatã a statului cu destinaþie agricolã ºi înfiinþarea Agenþiei Domeniilor Statului. (Adoptat.); Ñ proiectul de Lege pentru ratificarea Convenþiei dintre România ºi Republica Letonia pentru evitarea dublei impuneri ºi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit ºi pe capital, semnatã la Bucureºti la 25 martie 2002. (Adoptat.); Ñ proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 60/2002 pentru ratificarea Memorandumului de înþelegere dintre România ºi Comunitatea Europeanã privind participarea României la Programul comunitar pentru întreprinderi ºi spirit antreprenorial, în particular pentru întreprinderi mici ºi mijlocii, semnat la Bucureºti la 31 mai 2002 ºi la Bruxelles la 28 iunie 2002. (Adoptat.); Ñ proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 73/2002 pentru asigurarea fondurilor necesare elaborãrii proiectelor aferente Programului SAPARD, Mãsura 2.1. ”Dezvoltarea ºi îmbunãtãþirea infrastructurii ruraleÒ. (Adoptat.); Ñ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 70/2002 privind efectuarea recensãmântului general agricol din România. (Adoptat.); Ñ reexaminarea art. 5 alin. (4) din Legea privind vânzarea spaþiilor comerciale proprietate privatã a statului ºi a celor de prestãri servicii, aflate în administrarea consiliilor judeþene sau a consiliilor locale, precum ºi a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local ca urmare a Deciziei Curþii Constituþionale nr. 192/2002. (Adoptat.); Ñ proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 74/2002 pentru modificarea Legii apãrãrii naþionale a României nr. 45/1994. (Adoptat.); Ñ proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 98/2002 pentru modificarea anexei la Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 160/2000 privind salarizarea controlorilor financiari din cadrul Curþii de Conturi. (Adoptat.); Ñ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 99/2002 pentru instituirea unor mãsuri privind importul autovehiculelor. (Adoptat.); Ñ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 77/2002 privind trecerea unor instituþii de culturã în subordinea Ministerului Culturii ºi Cultelor. (Adoptat.); Ñ raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind organizarea ºi funcþionarea Agenþiei Naþionale de Presã Rompres. (Adoptat.); Ñ proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 72/2002 pentru modificarea art. 42 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Serviciului Român de Informaþii. (Adoptat.); Ñ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 54/2002 privind înfiinþarea Centrului Naþional pentru Reducerea Riscului Seismic. (Adoptat.); Ñ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 80/2000 privind certificarea ºi/sau omologarea echipamentelor, pieselor de schimb ºi materialelor de exploatare utilizate la vehicule rutiere. (Adoptat.); Ñ propunerea legislativã privind modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului 108/2001 privind exploataþiile agricole. (Adoptatã propunerea de respingere.); 8Ð15 10. Ñ Dezvoltarea interpelãrilor ºi primirea de rãspunsuri la interpelãri adresate membrilor Guvernului 15Ð24

Vot · Amânat

Ludovic Mardari

#39126

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Iniþiativa legislativã privind încheierea de contracte individuale pentru consumurile de apã rece, apã caldã, menajerã, cãldurã ºi gaz metan din clãdirile colective, respinsã astãzi, a fost depusã în luna martie acest an de un grup de 8 deputaþi P.R.M. Consiliul Legislativ a emis un aviz favorabil, motiv pentru care îi mulþumim. Punctul de vedere al Guvernului a fost însã nefavorabil, invocându-se considerente financiare. Se afirmã cã proprietarii de apartamente nu dispun de banii necesari pentru a contoriza consumurile de apã, cãldurã ºi gaz metan, condiþie fãrã de care nu poate fi încheiat acest tip de contracte cu furnizorii de utilitãþi.

Nu credeam cã Executivul poate sã se preteze la o astfel de ipocrizie. În mod normal trebuia sã fie îngrijorat de posibilitãþile financiare reduse ale locatarilor atunci când au umflat nejustificat preþurile la utilitãþi. Aceastã îngrijorare este oricum lipsitã de temei, deoarece aspectul bãnesc al contorizãrii a fost rezolvat încã din 20 iulie 1993 prin Hotãrârea Guvernului nr. 349, adoptatã de o formaþiune P.D.S.R. mai realistã ºi sincer preocupatã de problemele cetãþenilor.

Doresc sã atrag atenþia Guvernului cã în mod deosebit în aceastã perioadã asistãm în întreaga þarã la o adevãratã febrã a debranºãrilor, fenomen determinat de modul discreþionar ºi nejustificat de facturare de cãtre regiile locale. Paralel cu aceasta, sute de mii de cetãþeni fac în prezent mari eforturi financiare pentru a-ºi instala centrale de apartament, þinând în felul acesta sub control costurile la cãldurã ºi apã caldã menajerã. Ne pare rãu cã astãzi suntem obligaþi sã constatãm cã Guvernul României acþioneazã încã o datã nu numai împotriva realitãþii, ci ºi a intereselor poporului român. Oare în atare condiþii mai rãmâne valabil sloganul electoral al P.S.D.: ”Alãturi de oameni, împreunã cu ei?Ò

Din pãcate, aceeaºi opticã defectuasã o constatãm ºi la membrii comisiei sesizate în fond, pe care, dacã aº fi de rea-credinþã, aº putea sã-i acuz cã ºi-au însuºit papagaliceºte punctul de vedere al Guvernului. ªi lor le-a scãpat nejustificat ºi superficial Hotãrârea Guvernului nr. 349/20 iulie 1993, care stipuleazã: ”Consumatorii pot solicita montarea contoarelor de apã rece ºi energie termicã în devans faþã de programul stabilit, pe cheltuiala

lor, urmând ca aceasta sã se deducã din obligaþia de platã a serviciilor prestate de distribuitori.Ò

Informez plenul Camerei Deputaþilor cã, încãlcându-se regulamentul, dezbaterea în comisie s-a fãcut fãrã invitarea iniþiatorilor. Fiind unul dintre iniþiatori, am anunþat cã doresc sã particip la dezbateri, însã secretariatul comisiei, contactat de mine, n-a þinut cont de acest aspect.

Constatãm cã poziþia Guvernului este una politicã ºi politicianistã, menitã a da curs mai degrabã orgoliilor unor membrii ai sãi, care doresc ºi în acest fel sã excludã total opoziþia parlamentarã din viaþa social-politicã ºi economicã a þãrii.

Punctul de vedere al Guvernului nu numai cã va crea probleme populaþiei, atentând la buzunarul acesteia, ci va submina ºi activitãþile regiilor prestatoare de servicii. Aºa cum arãtam, asistãm în prezent la debranºarea României de la regiile de termoficare. Existã certitudinea cã vor fi localitãþi în care, în aceastã iarnã, sistemul centralizat de cãldurã nu va funcþiona deloc sau va furniza agent termic numai unitãþilor sanitare ºi de învãþãmânt. Am reþinut în acest sens apelul disperat al primarului din Târnãveni care a anunþat cã peste 80% din apartamentele din acest oraº sunt debranºate, iar agentul termic va fi utilizat în special pentru încãlzirea liceului din localitate.

Ca mâine vom afla cã unele asociaþii de locatari au decis ºi sã-ºi sape puþuri pentru apã, renunþând la serviciul regiei locale.

Noi apreciem cã iniþiativa legislativã propusã de P.R.M. ar fi venit ºi în sprijinul regiilor prestatoare de servicii a cãror activitate viitoare n-ar fi fost periclitatã, deoarece le-ar fi obligat sã reabiliteze reþelele proprii de distribuþie pentru a reduce cât mai mult costurile înregistrate de aproximativ 20% în cazul apei ºi de 40% în cazul cãldurii, pierderi regãsite actualmente în facturi ºi suportate de populaþie.

## Domnule preºedinte,

Problema pe care o supun eu atenþiei este foarte importantã, este foarte gravã, v-aº ruga sã mai aveþi îngãduinþã, probabil, 30 de secunde. Vã mulþumesc.

În altã ordine de idei, constatãm cã atitudinea adoptatã de actualul Guvern vine în contradicþie ºi cu recomandãrile Uniunii Europene care prevãd ca pentru armonizarea legislaþiei naþionale cu cea europeanã sã se introducã obligativitatea individualizãrii consumurilor în clãdirile de locuinþe.

În aceste condiþii, prin votul dumneavoastrã, domnilor colegi, este de necontestat cã aþi dat un semnal negativ în legãturã cu eforturile de integrare europeanã, pe lângã nepãsarea faþã de problemele reale ale populaþiei, probând încã o datã uriaºa diferenþã între vorbele ºi faptele puterii P.S.D.-U.D.M.R.

Contractele individuale încheiate pentru fiecare apartament în parte cu furnizorii de utilitãþi ar fi eliminat debranºãrile colective cauzate de unii rãu-platnici din cadrul asociaþiilor de locatari ºi ar fi dus la realizarea unei independenþe a cetãþenilor care ar fi apelat în mai micã mãsurã la mila statului. Am în vedere aºa-zisele subvenþii care sunt o sfidare a sãrãciei generalizate ºi în acelaºi timp o formã ce se vrea abilã ºi subtilã de manipulare a electoratului, de propagandã pe bani de la buget pentru partidul de guvernãmânt.

Stimaþi colegi de la P.S.D., continuaþi în acelaºi mod ºi Partidul România Mare nu o sã mai aibã nevoie de campanie electoralã.

Vã mulþumesc.

Vot · Respins

189 pentru

Romeo-Marius Raicu

#45656

Propunerea legislativã are ca obiect de reglementare crearea unui cadru normativ destinat stimulãrii implicãrii tinerilor de pânã la 29 de ani în viaþa economicã, prin acordarea unor înlesniri ºi facilitãþi în desfãºurarea actelor ºi faptelor de comerþ. Aceastã reglementare se doreºte a fi un instrument pentru combatarea ºomajului în rândul tinerilor ºi a emigraþiei celor mai dotaþi dintre tineri prin sprijinirea financiarã a spiritului antreprenorial al acestora pentru demararea de afaceri proprii.

Conform sondajelor ºi analizelor efectuate în ultimul an tinerii între 18 ºi 30 de ani reprezintã categoria socialã cea mai afectatã de tranziþia prin care trece România în ultimii 13 ani. Rata ºomajului la tinerii sub 29 de ani este de 4,5 ori mai mare decât media pe þarã. Infracþionalitatea în rândul tinerilor între 18 ºi 35 de ani reprezintã 70% din total ºi multe altele.

Respingerea acestei iniþiative a fost motivatã de cãtre comisie, în principal, prin existenþa în Memorandumul cu privire la politicile economice ºi financiare ale Guvernului României în perioada 2001-2002 a unor obligaþii care-i limiteazã acordarea de facilitãþi fiscale.

Totuºi, _nota bene,_ Guvernul României, prin planul naþional antisãrãcie adoptat prin hotãrâre de guvern acum douã sãptãmâni, recunoaºte importanþa problematicii sociale a tinerilor ºi are ca obiectiv nr. 1 Ð sporirea participãrii tinerilor la viaþa economicã, prin modificarea ºi completarea legislaþiei actuale. Fãrã un sistem de facilitãþi care sã dea o speranþã tinerilor de a avea un loc de muncã, o afacere, o casã, o familie, mulþi dintre aceºtia ºi, în general, cei mai capabili vor alege soluþia emigrãrii. Vor fi tentaþi sã profite de programele speciale oferite de þãrile din Uniunea Europeanã ºi de Statele Unite pentru atragerea de specialiºti tineri, salarii atractive, facilitãþi în obþinerea unei locuinþe, credite, rezidenþã.

Consider cã orice idee care ar putea ameliora situaþia acestei categorii sociale, indiferent din ce parte provine aceasta, trebuie adoptatã fãrã rezerve partinice.

Noi, iniþiatorii, þinând cont de punctul de vedere al Guvernului, de punctul de vedere al comisiei, vom reface aceastã iniþiativã ºi vom reveni cu ea. O ºansã în plus pentru tinerii din România este un interes naþional. Vã mulþumesc.

Vot · Respins

182 pentru

Viorel Hrebenciuc

#54465

Da. Vã mulþumesc.

Trecem, în continuare, la propunerea legislativã pentru asigurarea asistenþei medicale în mediul rural. Comisia propune respingerea.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? 35 de voturi contra. Abþineri?

Cu 192 de voturi pentru, 35 de voturi împotrivã, propunerea legislativã a fost respinsã.

Urmãtorul proiect de Lege pentru modificarea alin. 2 al art. 2 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 55/1999 pentru interzicerea publicitãþii produselor din tutun în sãlile de spectacol ºi interzicerea vânzãrii produselor din tutun minorilor. Se propune respingerea proiectului de lege de cãtre comisie.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? 34 de voturi împotrivã. Abþineri?

Cu 193 de voturi pentru, 34 de voturi împotrivã proiectul de lege a fost respins.

20. Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical ºi al artelor plastice. Comisia propune respingerea.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

- Voturi împotrivã? Abþineri?

Cu 35 de voturi împotrivã, 191 pentru, proiectul de lege a fost respins.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor. Comisia propune respingerea ordonanþei. Cine este pentru? Vã mulþumesc.

- Voturi împotrivã? Abþineri?

Cu 4 abþineri, proiectul de ordonanþã a fost respins. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 134/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor. Se propune, de asemenea, respingerea ordonanþei.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

- Voturi împotrivã? Abþineri?

Cu 41 de abþineri ºi 184 de voturi pentru, proiectul de ordonanþã a fost respins.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 187/2000 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor.

Cine este pentru respingere, cum propune comisia? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Cu 34 de voturi împotrivã, 5 abþineri ºi 182 de voturi pentru, proiectul de ordonanþã a fost respins.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 209/2000 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor. Comisia propune respingerea.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Cu 41 de abþineri ºi 182 de voturi pentru, proiectul de ordonanþã a fost respins.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 252/2000 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor.

Comisia propune respingerea ordonanþei.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Abþineri? Vã mulþumesc. Împotrivã?

Cu 41 de abþineri ºi 182 de voturi pentru, proiectul de ordonanþã a fost respins.

Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 123/2001 privind regimul strãinilor în România.

Se propune respingerea propunerii legislative. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Abþineri? Împotrivã?

Cu 34 de abþineri, un vot împotrivã ºi 192 de voturi pentru, propunerea legislativã a fost respinsã. Supun aprobãrii dumneavoastrã proiectul Legii minelor. Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Împotrivã? Abþineri?

Cu douã voturi împotrivã, 31 de abþineri ºi 183 de voturi pentru, proiectul Legii minelor a fost aprobat.

Propunerea legislativã privind finanþarea activitãþii partidelor politice ºi a campaniilor electorale.

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Abþineri? Împotrivã?

Cu 33 de voturi împotrivã, proiectul de lege a fost aprobat.

Vã rog! Doamna Mona Muscã.

Vot · Amânat

Vot · approved

3 contra

Vot · Amânat

Vot · approved

201 pentru

Vot · Amânat

Ovidiu Cameliu Petrescu

#81011

Domnul secretar de stat Moucha, rãspundeþi la aceastã problemã ”arzãtoareÒ!

**Domnul Romulus Ion Moucha** _Ñ secretar de stat în Ministerul pentru Relaþia cu Parlamentul_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În legãturã cu interpelarea domnului deputat Anghel Stanciu, aº dori sã aduc unele precizãri, desigur o parte a rãspunsului aparþine Ministerului Industriilor, iar o parte aparþine Ministerului Administraþiei Publice.

Deci, în ceea ce priveºte problemele specifice Ministerului Industriilor, vã pot informa, stimate domnule deputat, cã, în urma estimãrilor, TERMOELECTRICA, centralele de termoficare sunt pregãtite pentru trecerea sezonului de iarnã.

În acest sens, aº dori sã fac urmãtoarele precizãri: reparaþiile la sursele de bazã care produc, combinate, energie electricã ºi termicã s-au realizat în proporþie de 90%, pânã la data de 10 octombrie 2002, urmând a se finaliza reparaþiile la ultimele douã grupuri de termoficare. S-au reparat ºi probat, conform normativelor în vigoare, conductele reþelelor de termoficare primarã, de transport al energiei termice ºi s-au finalizat reparaþiile la instaþiile auxiliare din centrale.

În iarna 2002-2003 grupurile retehnologizate vor aduce un aport suplimentar de 700 MW ºi respectiv 220 Gcal/orã la Bucureºti-Sud ºi Turceni. Grupul 4 este în probe pentru punerea în funcþiune, iar la Brãila la grupul 4 se efectueazã probe ºi reglaje la rece.

Stocurile de combustibil sunt cele stabilite în programul de iarnã ºi la data de 13 septembrie se prezentau astfel: cãrbune: 2.245.600 tone, ceea ce reprezintã practic 115% faþã de stocul existent la 13.09.2001. Pãcura: 360.000 tone, capacitatea maximã a rezervoarelor. Pentru asigurarea cu cãrbune în perioada de iarnã existã contracte ºi grafice de livrãri încheiate cu CNLO, cu CNH ºi SNC. Stadiul licitaþiilor pentru combustibili este

urmãtorul: achiziþia de pãcurã din intern este contractatã cu SNP PETROM pentru 40.000 tone/lunã. În vederea achiziþiei de pãcurã ºi gaze din import, a fost aprobatã garanþia guvernamentalã pentru un credit de 200 milioane de dolari. Pentru contractarea creditului s-a lansat cererea de ofertã cãtre bãnci, concomitent cu aprobarea documentaþiilor de licitaþie.

În ceea ce priveºte estimarea costurilor, cauzele care au condus la creºterea preþurilor cãldurii sunt: în centralele din subordinea TERMOELECTRICA, cãldura se produce în proporþie de peste 95% prin arderea pãcurii ºi gazelor naturale, la un preþ ridicat, de circa 145 dolari/tonã, respectiv 95 pânã la 108/tonã, preþul de cotaþie fiind al burselor internaþionale. Resursele din þarã nu pot asigura decât 30% din consumul de pãcurã ºi circa 30-40% din gaze naturale, restul trebuie importat.

Menþionãm cã pentru municipiul Iaºi, preþul local de referinþã la gigacalorie este de 754.127 lei, iar CET Ð Iaºi are în prezent un stoc de 91.600 tone de huilã, 40.000 tone pãcurã, ceea ce reprezintã deja circa 50% din necesarul de combustibil pentru trecerea iernii 20022003. Aprovizionãrile care se vor face în continuare, pe parcursul consumãrii acestor materiale energetice, este absolut clar cã nu vor crea probleme în aceastã iarnã la Iaºi, în zona producþiei de apã caldã ºi cãldurã.

Aº dori, de asemenea, sã mai completez, domnule deputat, cã în momentul de faþã la HIDROELECTRICA gradul de umplere a lacurilor este de circa 72%, ceea ce este extraordinar de bine, faþã de circa 50% cât era acum 2 ani. De asemenea, la lignit am arãtat cã suntem în grafic; la pãcurã este depãºitã cantitatea care trebuia sã fie la 1.10; deja la 19 septembrie sunt 302.000 tone de pãcurã.

M-aº opri aici, urmând ca, desigur, colegul meu de la Ministerul Administraþiei Publice sã completeze rãspunsurile specifice.

Vã mulþumesc.

Ovidiu Cameliu Petrescu

#84809

Domnul secretar de stat Ionel Fleºariu, poftiþi.

## **Domnul Ionel Fleºariu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice_ **:**

În vederea asigurãrii cu energie termicã a populaþiei în iarna 2002-2003, Ministerul Administraþiei Publice a luat urmãtoarele mãsuri:

1. În primul rând, a procedat pentru CET-urile externalizate de la Societatea Comercialã TERMOELECTRICA ºi trecute în subordinea consiliilor locale sau judeþene, împreunã cu conducerile acestora, la configurarea unor scheme tehnologice care sã minimizeze cheltuielile de combustibili ºi de reparaþii. Se face o monitorizare sãptãmânalã a acestor acþiuni. Prin Ordonanþa Guvernului nr. 42 din acest an, cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2002, au fost alocate 50 miliarde lei, destinate suplimentãrii fondurilor necesare finalizãrii reparaþiilor planificate pentru anul 2002.

2. Stocurile de combustibili solicitate de producãtorii de energie termicã sunt asigurate. Astfel, pentru CETurile externalizate de la TERMOELECTRICA este în fazã finalã derularea formalitãþilor pentru asigurarea unor credite interne sau externe, în sumã totalã de 120 milioane dolari, care vor asigura completarea finanþãrii achiziþionãrii resurselor energetice primare.

Necesarul de combustibili de asigurat noile structuri tehnologice de funcþionare este disponibil cantitativ pe sortimente. Costurile de producþie pentru energia termicã diferã în funcþie de structura tehnologicã a fiecãrui furnizor. Datoritã uzurii morale a acestei structuri, costurile de producþie depãºesc valoarea preþului de referinþã, de 800.000 Gcal., ºi, în conformitate cu prevederile Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 115/2002, în iarna anului 2002-2003 aceste diferenþe vor fi acoperite prin subvenþii.

Necesarul de energie termicã pentru un apartament standard, de douã camere, pentru o lunã de iarnã, este în jur de 1,3 Gcal./lunã, dacã sunt respectate condiþiile de izolare pentru reducerea la minimum a pierderilor. Se poate aprecia cã pentru un apartament standard cheltuielile cu energia termicã se vor ridica la circa 1.200.000 lei/lunã în timpul acestei ierni. Aceastã evaluare nu include, bineînþeles, pierderile de pe reþea ºi nici risipa consumatorului.

Cu stimã, semneazã ministrul administraþiei publice, Octav Cozmâncã.

Iulian Mincu

#87902

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Eu am douã interpelãri, ºi una dintre interpelãri se adreseazã Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, inclusiv Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei.

Prin Ordinul nr. 335/19 iulie 2002, a intrat în vigoare noul ordin, neaºteptat de dureros pentru bãtrânii asistaþi în azile, acela ca participarea lor lunarã sã creascã de la 409.000 lei/lunã, la 1.750.000 lei/lunã. Toþi sunt bãtrâni, bolnavi ºi majoritatea au o pensie cu mult sub nivelul sumei propuse sã li se reþinã lunar.

Îmi scriu 80 de bãtrâni de la Sanatoriul de la Pucioasa, din cei 103 bãtrâni, care îmi scriu astfel: ”Ni se încalcã astfel dreptul la viaþã. N-avem locuinþã, n-avem pãmânt, n-avem alt venit ºi trãim din pensia pe care o primim, iar acum trebuie sã pãrãsim azilul, cã nu avem cu ce-l plãti.Ò

Toþi îmi anexeazã chitanþele de pensii pe care le primesc, din ultimele luni. Am citit ºi eu ultima: este, într-adevãr, destul de dureros. Este dureros pentru cã se adreseazã unor bãtrâni care nu mai au din ce trãi. Din pensiile lor, care nu depãºesc (la cei care mi le-au trimis) mai mult de 1.000.000 Ð 1.200.000, li se deduce 20% ca rezultanta sumei respective, conform ordinului primit, iar restul este reþinut pentru întreþinere.

Mai mult, bãtrânii care nu au nici aceste pensii, trebuie sã pãrãseascã azilul. Care este media de pensie pe trimestrul II Ð 2002 pentru pensionarii de asigurãri sociale

de stat ºi pensii impozabile? Dau exact din statistica Institutului Naþional de Statisticã: 1.512.441 lei. Douã treimi din judeþe au 69% mai puþin decât aceastã medie. Încep cu Giurgiu, care are 1.269.306 lei, ºi termin cu Vasluiul, care are 1.316.364 lei. Numai 13 judeþe au peste media naþionalã, ºi încep cu Bucureºtiul care are 1.819.045 lei, ºi termin cu Constanþa, cu 1.563.845 lei. Sunt 6.300.000 de pensionari.

În ceea ce priveºte pensionarii agricoli, 1.719.978 de persoane. Pensia medie lunarã este acum de 317.512 lei Ñ nu comentãm. În trimestrul I 2002 au ieºit din sistemul de platã 119.000 de pensionari. Trebuie sã spun, cu regret, cã ieºirea din sistemul de pensionare înseamnã decesul pensionarilor. Media de viaþã la noi este destul de micã. Este poate cea mai micã din Europa: 69,2 ani. Dorim, în continuare, s-o scãdem?

Este trist cã nu avem decât 18.000 de pensionari în azil. Ce facem cu ei? Aceasta a fost întrebarea pe care am dezvoltat-o acum faþã de Ministerul Muncii, care de altfel mi-a rãspuns, într-adevãr, destul de serios asupra problemelor pe care le-am ridicat, într-o scrisoare pe care am primit-o astãzi ºi care confirmã de altfel ceea ce spun eu.

Problema este cã rãmâne pentru aceºti bãtrâni o situaþie destul de grea. Aº vrea rãspuns la aceastã primã problemã ºi pe urmã continuu cu cealaltã.

Ovidiu Cameliu Petrescu

#90707

Da, domnule profesor. Domnule secretar Ciotloº, poftiþi!

## **Domnul Petre Ciotloº** _Ñ secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

La interpelarea adresatã de domnul deputat Iulian Mincu, ministrul muncii ºi solidaritãþii sociale, domnul Marian Sârbu, formuleazã urmãtorul rãspuns:

În ceea ce priveºte cãminele pentru persoanele vârstnice, cãminele pentru persoanele vârstnice sunt unitãþi de asistenþã socialã, organizate în condiþiile prevãzute de Legea nr. 17/2000 privind asistenþa socialã a persoanelor vârstnice, ºi sunt coordonate metodologic de Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale.

Existã un numãr mare de unitãþi de asistenþã socialã pentru vârstnici care se aflã, însã, în coordonarea Secretariatului de Stat pentru Persoane cu Handicap din subordinea Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei. Pentru cãminele pentru persoane vârstnice, deci, cele care sunt în coordonarea Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale, costul mediu lunar de întreþinere s-a stabilit pe baza metodologiei aprobatã prin Hotãrârea Guvernului nr. 1.021/2000.

În prezent, din luna iunie 2002, nivelul costului mediu lunar de întreþinere este de 1.500.000 lei/lunã, faþã de 900.000 lei/lunã, care era pânã în luna mai 2002, ºi este aprobat prin Ordinul ministrului muncii ºi solidaritãþii sociale nr. 252/2002.

Potrivit metodologiei, contribuþia de întreþinere nu depãºeºte costul mediu lunar de întreþinere stabilit la nivelul cheltuielilor medii lunare ale anului precedent, pentru hranã, întreþinere ºi gospodãrie, obiecte de inventar, echipament ºi cazarmament.

Totodatã, atât Legea nr. 17/2000, cât ºi metodologia aprobatã prin Hotãrârea Guvernului nr. 1022/2000 precizeazã cã nivelul contribuþiei de întreþinere datorate persoanei asistate nu poate fi mai mare de 60% din veniturile totale ale acesteia, diferenþa de 40% din veni- turi fiind lãsatã la dispoziþia persoanei pentru cheltuieli personale.

În situaþia în care veniturile persoanei asistate nu sunt suficiente pentru acoperirea contribuþiei de întreþinere, aceasta este plãtitã în totalitate sau parþial, dupã caz, de cãtre susþinãtorii legali ai persoanei asistate.

În situaþia unitãþilor de asistenþã socialã pentru vârstinici, aflate în coordonarea Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap, contribuþia de întreþinere se stabileºte în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 532/99, modificatã prin Hotãrârea Guvernului nr. 1021/2000, printr-un ordin al Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap, pe acelaºi principiu ca ºi în cazul cãminelor pentru persoanele vârstnice. Diferenþa constã în faptul cã, pentru unitãþile menþionate, metodologia de calcul a contribuþiei, stabileºte ca asistatul sã pãstreze din veniturile proprii un procent de numai 20% din cheltuielile personale.

Referitor la alocaþia zilnicã de hranã pentru consumurile colective din unitãþile bugetare de asistenþã socialã, respectiv cantine de ajutor social ºi cãminele pentru persoane vârstnice, aceasta a fost majoratã prin Hotãrârea Guvernului, dupã cum urmeazã:

Pentru cãminele pentru persoane vârstnice, majorare de la 32.000 lei/zi beneficiar, la 51.000 lei/beneficiar. ªi pentru cãminele de ajutor social, o majorare de la 23.000 lei/beneficiar, la 37.000 lei zi/beneficiar. Majorarea este de aproximativ 60% faþã de nivelurile anterioare ºi cuprinde inflaþia înregistratã la nivelul anului 2001, indicele de creºtere la preþuri la principalele produse indice prognozate pentru anul 2002, precum ºi inflaþia pe primele ºase luni ale anului 2003.

Deºi nivelul alocaþiei zilnice de hranã/persoanã care beneficiazã de serviciile de masã în unitãþile de asistenþã socialã menþionate este relativ mic, consumul trebuie privit pe ansamblul unitãþii, suma totalã zilnicã reprezentând alocaþia de hranã fiind destul de ridicatã. ªi în rãspuns v-am dat ºi un exemplu vizavi de cantinele de ajutor social. Vã mulþumesc.

Iulian Mincu

#96379

Domnule preºedinte,

Este una dintre problemele cele mai serioase pe care am socotit cã trebuie s-o prezint ca a doua interpelare, pentru cã este situaþia ºcolii româneºti la începutul anului ºcolar 2002-2003.

În acest an ºcolar sunt pregãtiþi pentru a se prezenta la ºcoalã un numãr total de 3.850.639 de elevi, ºi peste 200.000 de dascãli. În clasele I Ð IV este prevãzut 1.008.118 elevi, ºi peste 500.000 în clasele de liceu. În clasele I-a se vor prezenta 248.879 de elevi, cu 95.199 elevi mai puþin decât în anii 1997-1998, când au fost 344.078 copii, ºi cu 63.000 copii mai puþin decât în anul 2001-2002.

Dacã se merge în acest ritm, riscãm ca populaþia noastrã sã ajungã aºa cum este prezentatã, de altfel, în cercetãrile internaþionale ale O.N.U., publicate recent, la populaþia Luxemburgului, de 17.000.000. Ultimul recensãmânt din 2002 aratã cã populaþia a scãzut la 21.698.180 faþã de 23.137.000, cât era în 1989.

Aº vrea sã leg de acest lucru problema educaþiei. Educaþia este de fapt cea mai importantã problemã, cea mai importantã componentã în viaþa unui popor, ºi de calitatea ºcolii depinde calitatea economiei. Marea majoritate a slujitorilor ºcolii a fost educatã în cadrul ºcolii româneºti create dupã modelul francez ºi german a lui Spiru Haret ºi Angelescu, acele ºcoli de masã ale secolului XIX ºi XX.

Din pãcate, România ultimilor ani, în lipsã de interes pentru educaþie, a condus la continuarea unor tablouri sumbre. O pãtrime dintre tinerii între 15 ºi 16 ani au ieºit din sistemul de învãþãmânt din cauze materiale, din lipsa unui curriculum adecvat. 1% dintre copiii mediului rural ajung cu greu sã termine o universitate.

Învãþãmântul, în schimbarea pe care a fãcut-o, prezintã de fapt un sistem care se pãstreazã în continuare. 72% din urban ºi 32% din mediul rural învaþã în douã schimburi, pentru cã nu existã ºcolile respective.

Dacã analizãm la început de an situaþia ºcolilor, în România existã 28.656 de ºcoli; peste 28% dintre ele însã nu au fost pregãtite pentru începutul anului. O analizã mai profundã ne aratã situaþii ºi mai îngrijorãtoare. Multe din aceste ºcoli, mai ales în mediul rural, nu respectã normele antiseismice. De fapt, 16% din ºcolile din România respectã aceste norme. Multe dintre ele sunt foarte vechi: 1% sunt construite înainte de 1800; 11% în secolul XIX; 18% în prima jumãtate a secolului XX.

Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii a depus eforturi, într-adevãr, în aceºti ultimi ani: 29 de ºcoli sunt create noi; 400 ºcoli sunt reabilitate; 120 vor fi reabilitate pânã la sfârºitul anului. Dar, dacã luãm ceea ce rãmâne, vom vedea cã o treime din ºcoli nu au avize sanitare. Un exemplu elocvent: din 788 ºcoli din judeþul Bacãu, numai 478 au aviz sanitar. Acelaºi lucru se întâlneºte la Cluj cu 300 ºcoli. Acelaºi lucru se întâlneºte în Prahova, în Tulcea, în Bucureºti inclusiv.

Vom menþiona pe scurt ºi situaþia cadrelor didactice. În ceea ce priveºte cadrele didactice: 190.000 cadre titularizate ºi 80.000 sunt suplinitori. În realitate aº putea sã spun cã, de fapt, sunt 173.000 titularizate, 44.000 suplinitori, 6.965 suplinitori netitularizaþi.

Sã luãm ºi motivaþia naturalã a acestei situaþii. Profesorii cu studii superioare, salarii de 2,4 pânã la 3,7 milioane. Cei cu învãþãmânt de scurtã duratã între 2 ºi 3,1 milioane. Institutorii cu studii de scurtã duratã, 2 milioane, ºi învãþãtorii 1,9 pânã la 2,9 milioane. De la 1 iulie li se adaugã, într-adevãr, acest 5%. Aceasta este motivaþia cã se pãrãseºte aceastã profesie, mai ales de cãtre cei tineri, care considerã adesea cã este ca o profesie refugiu.

Problema fundamentalã a ºcolii nu este numai lipsa de bani, ci ºi faptul cã nu s-a înþeles interesul naþional, viitorul naþiunii este de fapt cel al viitorului ºcolii.

Vreau sã vã spun cã preºedintele Statelor Unite, George Bush, a semnat, pe 13 decembrie 2001, Legea educaþiei, care face parte din planul de reformã a învãþãmântului american. Ideea de bazã a legii este imprimarea unui regim de testare în toate cele 50 de state ale USA, pentru verificarea obligatorie a cunoºtinþelor elevilor din programul obligatoriu.

Pentru mãrirea salariilor Ð ºi insist asupra acestui lucru Ð ºi mãrirea acestor salarii a mers în aºa fel încât sã poatã alege ca cei cu titlu de doctor sã treacã în învãþãmântul cu studenþi.

Marea Britanie a introdus foarte recent schimbãri calitative în acelaºi învãþãmânt. La noi prevaleazã mentalitatea olimpicilor, se acordã grade didactice ºi atenþie acestor profesori. Se aduce, astfel, învãþãmântul la un punct mort.

România, în evaluãrile internaþionale ale cunoºtinþelor medii s-a situat pe locul 39 la matematicã ºi pe locul 31 la fizicã Ð ºi menþionez numai aceste discipline cu care MEC se mândreºte oficial cu medalii ºi locuri fruntaºe olimpice.

Aº vrea sã susþin cã Program for International Segment, care a fãcut o clasificare pe 43 de þãri ajunge la concluzia cã valoarea ºcolii româneºti nu este aceea pe care o aratã medaliile olimpice, cã ºcoala, în masã, de fapt, este cu mult inferioarã.

Ani de zile cei din mediul rural au cerut, de exemplu, ore de informaticã. MEC avanseazã cifra de 500.000 de calculatoare...

Ovidiu Cameliu Petrescu

#102728

Totuºi, apelez la bunãvoinþa dumneavoastrã. Vorbind foarte lung, dumneavoastrã interziceþi colegilor dumneavoastrã sã se mai exprime. Mai sunt peste 20 de interpelãri. Marea majoritate sunt din Grupul P.R.M.. Or, dacã dumneavoastrã vorbiþi o jumãtate de orã dânºii nu mai au timp sã ia cuvântul.

Cu tot respectul, ºtiu cã problemele sunt deosebite, dar dacã nu ne încadrãm într-un termen, atunci n-am fãcut nimic.

Domnul secretar de stat Damian, rãspundeþi, vã rog.

## **Domnul Radu Damian** _Ñ secretar de stat în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii_ **:**

Domnule preºedinte, Stimaþi deputaþi,

Interpelarea fiind extrem de lungã ºi atingând foarte multe probleme, o sã-mi permiteþi sã încerc sã concentrez puþin rãspunsul ºi sã mã refer în primul rând la clãdirile în care-ºi desfãºoarã activitatea unitãþile de învãþãmânt preuniversitar.

În conformitate cu prevederile legale în vigoare, finanþarea cheltuielilor de funcþionare a unitãþilor de învãþãmânt preuniversitar este asiguratã de consiliile locale, prin bugetele proprii.

În consecinþã, autoritãþile administraþiei publice locale au obligaþia de a aloca fondurile necesare pentru reparaþii ºi reabilitãri ale imobilelor, aprovizionare de iarnã cu alimente a grãdiniþelor ºi internatelor, aprovizionarea cu combustibili pentru asigurarea încãlzirii în unitãþile de învãþãmânt preuniversitar.

Tot din bugetele locale se executã ºi lucrãrile de modernizare a instalaþiilor de încãlzire în ºcoli, dotarea cu centrale, transformarea punctelor termice în centrale termice, racordãri la reþeaua de gaze etc.

Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii acordã o deosebitã importanþã infrastructurii ºcolare ºi condiþiilor în care învaþã ºi se formeazã elevii. În acest sens, ministerul urmãreºte permanent ºi sprijinã autoritãþile locale în gãsirea soluþiilor optime de rezolvare a problemelor tehnice ale ºcolilor.

În cadrul acestei acþiuni, în afara sumei de 52,2 miliarde de lei alocate pentru obiective de investiþii finanþate de cãtre MEC, din iniþiativa conducerii ministerului, într-un program guvernamental s-au preluat în finanþarea Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii în anul 2002, de la autoritãþile locale, pe bazã de hotãrâre de guvern, lucrãri de execuþie pentru unele obiective de investiþii, consolidãri ºi reabilitãri de imobile din învãþãmântul preuniversitar, 87 unitãþi de învãþãmânt pentru care s-au alocat 160 miliarde lei.

De asemenea, este în derulare programul de reabilitare a ºcolilor, cofinanþat de Banca Mondialã ºi Guvernul României, în cadrul cãruia, în acest an, au fost efectuate ºi sunt în curs de derulare lucrãri de consolidare, refacere, extindere, dotare cu utilitãþi, apã curentã, grupuri sanitare, canalizare, mobilier.

În 2002 au fost finalizate, pânã la 15 septembrie, 431 de ºcoli, iar 119 urmeazã sã fie finalizate pânã la 15 decembrie 2002.

De asemenea, în 2002 au fost alocate pentru lucrãrile de reabilitare a unitãþilor de învãþãmânt 64 de milioane de dolari americani, din care 43 de milioane de cãtre Banca Mondialã ºi 21 de milioane de cãtre Guvernul României.

Pentru ridicarea nivelului calitativ, în anul ºcolar 2002 Ð 2003 s-au realizat 211 ºcoli centre de zonã, la care s-au arondat 262 de ºcoli.

De asemenea, au fost achiziþionate de la S.C. ”AroÒ Câmplung-Muscel 224 microbuze pentru transport elevi, dintre care 135 cu capacitate de 16 locuri ºi 89 cu 22 locuri, pentru care s-au alocat de la buget, prin Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, 200 de miliarde lei.

Precizãm, totodatã, cã peste 300 de unitãþi de învãþãmânt au fost dotate cu peste 2.000 de seturi de mobilier Ñ un set conþine 20 de bãnci, catedre, tablã, dulap pentru profesor Ñ pentru care s-au alocat peste 300 de miliarde lei.

Prin Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate pentru elevii din clasele I-IV din învãþãmântul de stat s-au acordat gratuit pentru elevii din clasele I-IV din învãþãmântul de stat produse lactate ºi panificaþie, în limita unei valori zilnice de 7.000 lei/elev.

În aplicarea prevederilor acestui act normativ a fost elaborat regulamentul de aplicare care prevede constituirea unei comisii la inspectoratele ºcolare, cu atribuþii legate de monitorizare, coordonare ºi soluþionarea problemelor apãrute cu ocazia aplicãrii.

Potrivit aceluiaºi regulament, directorilor unitãþii de învãþãmânt le revine responsabilitatea implementãrii programului, conducerii ºi coordonãrii întregii activitãþi privind modul de derulare.

În ceea ce priveºte încadrarea personalului didactic, precizãm cã aceasta este competenþa inspectoratelor ºcolare ºi s-a desfãºurat în conformitate cu prevederile Legii nr. 128/1997 privind statutul personalului didactic, cu modificãri ºi completãri ulterioare, a Ordinului ministrului nr. 3.342 din 11.03.2002 pentru aprobarea metodologiei privind încadrarea personalului didactic din învãþãmântul preuniversitar în 2002 Ð 2003, ca urmare a aplicãrii planului-cadru de învãþãmânt ºi a Ordinului ministrului nr. 3.469 din 8 aprilie 2002 pentru modificarea metodologiei privind încadrarea personalului didactic din învãþãmântul preuniversitar.

Ca urmare a acestui plan-cadru, precizãm cã una dintre prioritãþile strategice ale Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii este creºterea calitãþii învãþãmântului în toate compartimentele sale.

Ca urmare, prin mãsurile luate, inspectoratele ºcolare au angajat cu prioritate suplinitori dintre cadrele didactice calificate.

Desigur, eu am citit acest scurt rãspuns care cred eu cã va fi considerat mulþumitor de cãtre domnul deputat Mincu, deºi suntem conºtienþi cã problemele învãþãmântului sunt foarte mari ºi ele nu dureazã de astãzi, ci de foarte mult timp.

Mulþumesc.

Radu Damian

#109165

Domnule preºedinte, Stimaþi deputaþi,

Voi rãspunde la prima întrebare referitoare la cifra de ºcolarizare pentru învãþãmântul de stat preuniversitar.

Acesta se aprobã anual prin hotãrâre de guvern. În cadrul reþelei de ºcolarizare nu existã unitãþi de învãþãmânt, deci tipul ºcolilor postliceale care pregãtesc învãþãtori.

Începând cu 2001 Ð 2002, pregãtirea educatoarelor ºi învãþãtorilor se realizeazã prin licee pedagogice, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului educaþiei ºi Cercetãrii nr. 3.593 din 2001.

La comasarea unitãþilor de învãþãmânt Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii a avut în vedere raþionalizarea, eficientizarea ºi acoperirea optimã a posturilor, nu pe criterii arbitrare, ci pe conceptul de centre de comunã.

Totodatã, s-a urmãrit ridicarea calitãþii procesului instructiv educativ, prin reducerea numãrului de suplinitori necalificaþi.

Potrivit prevederilor art. 159 paragraful 1 din Legea învãþãmântului nr. 84/1995, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, formarea continuã a personalului didactic se realizeazã în principal prin perfecþionare ºi conversie profesionalã.

În acest sens, în ceea ce priveºte cadrele didactice cu pregãtire deficitarã, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii are în vedere un pachet de mãsuri privind perfecþionarea acestora.

Referitor la încadrarea personalului didactic din învãþãmântul preuniversitar în anul ºcolar 2002 Ð 2003, acesta este competenþa inspectoratelor ºcolare ºi s-a desfãºurat în conformitate cu prevederile art. 7 ºi 44 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, modificatã ºi completatã, al Ordinului Ministrului Educaþiei ºi Cercetãrii nr. 3.342 din 11.03.2002 pentru aprobarea metodologiei privind încadrarea personalului didactic din învãþãmântul preuniversitar în anul ºcolar 2002 Ð 2003, ca urmare a aplicãrii planului-cadru de învãþãmânt, ºi ale Ordinului ministrului nr. 3.469 din 08.04.2002.

Precizãm cã una dintre prioritãþile strategice ale Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii este creºterea calitãþii în toate compartimentele sale pentru toate formele de învãþãmânt.

Ca urmare, prin mãsurile luate, inspectoratele ºcolare au angajat cu prioritate suplinitori dintre cadrele didactice calificate.

Cu deosebitã consideraþie, ministrul Ecaterina Andronescu.

Pot sã vã rãspund ºi la a doua?

Radu Damian

#111563

Este vorba de interpelarea care se referã la pericolul prezentat de instituþiile de învãþãmânt superior care funcþioneazã ilegal, fãrã a fi autorizate sã funcþioneze provizoriu prin hotãrâre de guvern sau acreditate prin lege, despre care în nenumãrate rânduri Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii a avertizat populaþia, prin intermediul mass-media, cu privire la pericolul prezentat de acesta.

Între acþiunile întreprinse de minister se numãrã ºi controalele efectuate la o serie de instituþii de învãþãmânt superior care, prin hotãrâre de guvern, au intrat în lichidare, ca urmare a faptului cã echipele de control au constatat neîndeplinirea standardelor care au stat la baza acordãrii autorizaþiei de funcþionare provizorie.

De asemenea, ministerul a sesizat Ministerul de Interne cu privire la desfãºurarea în mod ilegal de activitãþi de învãþãmânt superior de cãtre anumite persoane juridice ºi a formulat plângeri penale împotriva reprezentanþilor legali ai acestor entitãþi.

Referitor la celelalte universitãþi cu privire la care s-a dispus intrarea în lichidare precizãm cã acestea funcþioneazã în lichidare începând cu anul I, în sensul cã nu mai au dreptul de a organiza admitere, dar pot ºcolariza în continuare studenþii care sunt deja înmatriculaþi, fãrã a-i putea împiedica sã se transfere la alte instituþii de învãþãmânt.

Dorim sã vã asigurãm, totodatã, cã Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii va continua sã supravegheze activitatea instituþiilor de învãþãmânt superior, pentru a desfãºura un proces educativ de calitate, sancþionând orice nerespectare a standardelor prevãzute de reglementãrile legale în vigoare.

Cu deosebitã consideraþie, ministrul Ecaterina Andronescu.

Întrucât aceastã problemã este de resortul meu, vreau sã vã spun cã facem tot ce se poate ca sã avem colaborarea celorlalte organe competente ale statului pentru a împiedica astfel de acþiuni care contravin ideii de învãþãmânt superior de calitate.

Vã mulþumesc.

Radu Damian

#114178

Domnule preºedinte, Domnilor deputaþi,

În primul rând, subliniez faptul cã la elaborarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparþinut comunitãþilor cetãþenilor aparþinând minoritãþilor naþionale din România, Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii nu i s-a solicitat nici un aviz pentru unitãþile de învãþãmânt cuprinse în anexa 1 la acest act normativ.

Precizãm, de asemenea, cã pe rolul Judecãtoriei din Cluj-Napoca s-a aflat dosarul 5.320/2000 având ca obiect cererea de chemare în judecatã formulatã de Eparhia Reformatã din Ardeal, în contradictoriu cu Liceul Teoretic ”Gheorghe ªincaiÒ, Clubul Sportiv ”ViitorulÒ, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, Inspectoratul ªcolar al Judeþului Cluj, Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, prin care reclamanta a solicitat obligarea pârâþilor la încheierea Protocolului de predare-preluare, cu privire la imobilele din str. Kogãlniceanu nr. 16.

Prin încheierea nr. 8.918 din 08.10.2001, instanþa de judecatã a constatat cã reclamanta a renunþat la judecarea acþiunii formulate împotriva Liceului Teoretic ”Gheorghe ªincaiÒ, Clubului Sportiv ”ViitorulÒ, Ministerului Educaþiei Naþionale ºi Inspectoratului ªcolar al Judeþului Cluj.

Precizãm cã, potrivit Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 184/2001 pentru modificarea ºi completarea Legii învãþãmântului nr. 84/1995, aprobatã prin Legea nr. 520/2002, terenurile ºi clãdirile în care-ºi desfãºoarã activitatea unitãþile de învãþãmânt preuniversitar de stat fac parte din domeniul public al comunelor, oraºelor ºi municipiilor ºi sunt în administrarea consiliilor locale ale comunelor, oraºelor ºi municipiilor.

În consecinþã, Consiliul local ºi Primãria Cluj-Napoca pot face demersurile necesare pentru ca imobilul în cauzã sã îi rãmânã învãþãmântului.

De altfel, din adresa Inspectoratului ªcolar al Judeþului Cluj nr. 10.482 din 13.09.2002 rezultã cã, în prezent, Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca are în continuare litigii cu Eparhia Reformatã din Ardeal, în baza prevederilor Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 83/1999.

Menþionãm cã Ordonanþa de urgenþã nr. 83/1999 nu a fost aprobatã prin lege, deºi potrivit art. 114 alin. 4 din Constituþia României, ordonanþele de urgenþã intrã în vigoare numai dupã depunerea lor spre aprobare în Parlament.

Membrii Camerei Deputaþilor ºi Senatului vor putea face propuneri de modificare a prevederilor ordonanþei, prin legea de aprobare a acesteia.

Cu deosebitã consideraþie, ministrul Ecaterina Andronescu.

Vã mulþumesc.

Ovidiu Cameliu Petrescu

#116755

Din partea Ministerului Justiþiei, doamna Cristina Tarcea, secretar de stat, referitor la aceeaºi situaþie ºi ca rãspuns pentru acelaºi domn deputat.

## **Doamna Cristina Tarcea** _Ñ secretar de stat în_

_Ministerul Justiþiei_ **:**

Vã mulþumesc. Domnule preºedinte, Doamnelor deputate, Domnilor deputaþi,

La interpelarea formulatã de domnul deputat Damian Brudaºca referitoare la retrocedarea cãtre Eparhia Reformatã a Ardealului a imobilului situat în municipiul Cluj-Napoca, Ministerul Justiþiei este în mãsurã sã vã furnizeze urmãtorul rãspuns: imobilul a fãcut obiectul procedurii reglementate de Ordonanþa de urgenþã nr. 83/1999, ordonanþã care a avut în vedere atât ocrotirea drepturilor foºtilor proprietari, cât ºi ale actualilor deþinãtori.

Actualii deþinãtori au fost, de altfel, consultaþi în momentul includerii imobilelor în listele anexã ale ordonanþei, deoarece, în urma verificãrilor a rezultat cã Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii a semnat nota de fundamentare a proiectului ordonanþei.

De asemenea, ºi cu ocazia verificãrii situaþiei juridice a imobilului, înainte de întocmirea documentului de restituire a acestuia de cãtre comisia specialã de restituire constituitã potrivit dispoziþiilor ordonanþei, deþinãtorul a fost consultat.

Într-adevãr, pe rolul Judecãtoriei Cluj-Napoca s-a aflat dosarul nr. 5.320/2000, introdus la data de 28 iunie 2000 de cãtre reclamanta Eparhia Reformatã din Ardeal, care a solicitat instanþei de judecatã, în contradictoriu cu Liceul Teoretic ”Gheorghe ªincaiÒ, Clubul Sportiv ”ViitorulÒ, Ministerul Educaþiei Naþionale ºi Inspectoratul ªcolar Judeþean, obligarea pârâþilor de a încheia protocolul de predare-preluare a celor douã imobile, în care funcþioneazã liceul, ºi eliberarea spaþiilor începând cu data de 31 iulie 2001, cu plata retroactivã a chiriei, de la data de 3 ianuarie 2000.

În cauzã a fost introdus ºi Consiliul Local ClujNapoca, care, în cursul procedurii, a invocat excepþia de neconstituþionalitate a dispoziþiilor Ordonanþei de urgenþã nr. 83/1999, cu referire strictã la poziþia 24 din anexã.

Excepþia a fost soluþionatã de cãtre Curtea Constituþionalã, prin Decizia nr. 244 din 10 iulie 2001, fiind respinsã ca inadmisibilã.

Ulterior, la 8 octombrie 2001, prin încheierea civilã 8.918/2001, Judecãtoria a luat act de renunþarea la judecatã, renunþare formulatã de reclamanta Eparhia Reformatã din Ardeal.

Din verificãrile noastre efectuate nu au mai rezultat ºi alte litigii între aceste pãrþi înregistrate pe rolul Judecãtoriei Cluj-Napoca.

Fiind vorba de o dispoziþie de restituire emisã printr-un act normativ cu putere de lege, Ministerul Justiþiei nu este abilitat sã se pronunþe cu privire la anularea acestuia, competenþa în acest caz revenind aceluiaºi organ care a emis dispoziþia în discuþie, prin modificarea ºi amendarea ordonanþei.

Vã rog sã primiþi, domnule deputat, asigurarea întregii mele consideraþii. Ministrul justiþiei, Rodica Mihaela Stãnoiu.

Vã mulþumesc.

Damian Brudaºca

#119830

## Domnule preºedinte, Domnilor secretari de stat, Domnilor colegi,

Constat cã cele douã rãspunsuri sunt contradictorii. Pe de o parte, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii dã dovadã de responsabilitate ºi într-adevãr îi pune probleme aceastã situaþie ambiguã ºi dovedeºte o documentare corespunzãtoare, iar pe de altã parte vine Ministerul Justiþiei care, spre surprinderea mea, dã soluþii care sunt în contradicþie cu realitatea ºi cu legea.

În primul rând, s-a afirmat aici cã aceastã ordonanþã de urgenþã nu a fost votatã. Ministerul Justiþiei în rãspun-

sul sãu o apreciazã ca act normativ cu putere de lege. Pãi, dacã n-a fost votatã, atunci cum sã fie act normativ cu putere de lege?

Pe de altã parte, constat cu surprindere cã Ministerului Justiþiei îi lipsesc o serie de informaþii sau a dorit sã treacã peste ele. De aceea, în timpul de ºase minute cât îmi revine pentru rãspunsul la cele douã interpelãri aº vrea sã-l informez pe reprezentantul Ministerului Justiþiei cu privire la urmãtoarele adevãruri ºi urmãtoarele acte pe care trebuie sã le aibã în vedere în viitor, când mai formuleazã asemenea rãspunsuri.

În anii care au urmat formãrii României Mari, statul român a rãscumpãrat toate proprietãþile strãine aflate înainte în hotarele Austro-Ungariei, echilibrându-le cu datoria statului succesor al acesteia, Ungaria, ca reparaþii pentru acþiunea din Primul Rãzboi Mondial.

Constatãm, aºadar, faptul cã de la înfiinþare pânã în 1921 clãdirile revendicate ºi suprafaþa de teren aferent, împreunã cu toatã finanþarea necesarã au ca sursã domeniul public.

Totodatã, mai observãm cã Eparhia Reformatã Maghiarã se constituie în subiect al proprietãþii ºi nu este în stare sã contribuie la suportul material al funcþionãrii ºcolii, de aceea nu înþelegem de ce îºi asumã astãzi rolul de proprietar ºi revendicã clãdirile amintite.

Noi, respectiv cei care conduc astãzi destinele acestei ºcoli se considerã moºtenitorii ºi noi ne considerãm moºtenitorii contribuabililor români marginalizaþi în cadrul societãþii multietnice ºi pluriculturale din Transilvania medievalã, singurii proprietari de drept ai clãdirilor ºcolare.

Restituirea solicitatã de Eparhia Reformatã din Ardeal se întemeiazã pe Ordonanþa de urgenþã nr. 83/1999, unde în anexa la poziþia 24 figureazã doar clãdirea din str. Mihail Kogãlniceanu nr. 16. Ea este consemnatã în extrasul de carte funciarã nr. 1.438 la nr. topo 617. În ”Monitorul OficialÒ se specificã inadvertenþa: ”Imobilul este degradat ºi nu este folositÒ.

ªi acum sã vã informãm, stimaþi reprezentanþi ai Justiþiei Române, legaþi la ochi sau legatã la ochi.

Nota de constatare din 20.08.1999 este semnatã doar de consilierul eparhial Tškes Elek Ñ nu vã spune nimic acest nume? Ð ºi nu de juristul acestei instituþii. Uimitor este faptul cã acelaºi act nu este datat, pe el îºi pun semnãturile doar domnii PŽter Ekstein Kov‡cs, la vremea aceea, ministru delegat pe lângã primul-ministru cu problemele minoritãþilor, domnul Kšte Josef, din partea Ministerului Educaþiei Naþionale.

2) Deºi sunt trecute numele miniºtrilor atunci în exerciþiu Ñ Hajdœ G‡bor, Vlad Roºca, Decebal Traian Remeº, Valeriu Stoica, precum ºi cel al secretarului de stat pentru culte, Gheorghe Anghelescu Ñ aceºtia nu-ºi depun semnãtura pe nota de fundamentare transmisã instituþiei ºcolare respective, în temeiul cãreia s-au retrocedat clãdirile Liceului Teoretic ”Gheorghe ªincaiÒ Eparhiei Reformate a Ardealului.

3) Nota mai sus menþionatã întemeia restituirea pe faptul cã imobilele s-ar afla într-un grad avansat de degradare, dezafectate procesului de învãþãmânt, de constituirea lor în obiect al privatizãrii, ca urmare, revendicarea eparhialã nu ar produce dificultãþi la nivel local. Sesizãm limbajul voit ambiguu reprezentat de termenii ”degradaþiÒ ºi de afirmaþia ”nu este intens folositÒ, precum ºi de formularea deloc întâmplãtoare consemnatã ulterior pe act de mâna domnului Kšte Josef, ”cu condiþia pãstrãrii dreptului de folosinþã de cãtre învãþãmântÒ.

În realitate, la data emiterii ordonanþei de urgenþã, ca ºi astãzi, în clãdirile acestui liceu funcþioneazã 31 de clase de la a V-a la a XII-a ºi o ºcoalã postlicealã. La acestea se adaugã o clasã I, Clubul Sportiv ”ViitorulÒ, o cantinã, douã cabinete medicale, un cabinet de consiliere vocaþionalã ºi de asistenþã psihopedagogicã, Centrul regional ”ArdorÒ, care patroneazã programele zonale ºi naþionale de dezbateri academice, Lyceum, Business Centre, ce are ca obiect de activitate educaþia economicã a elevilor, trei laboratoare de informaticã ºi alte douã cu profil de stenodactilografie, douã biblioteci, centrul de documentare pentru profesorii începãtori care predau limba englezã, deschis de Consiliul Britanic.

În altã ordine de idei, Decretul 176/1948 trecea în proprietatea statului român imobilele în care funcþioneazã azi Liceul Teoretic ”Gheorghe ªincaiÒ. Precizãm faptul cã nici una din modalitãþile prevãzute de Ordonanþa de Guvern nr. 83/1999 pentru retrocedarea clãdirilor, respectiv confiscare, naþionalizare sau preluare prin constrângere nu formeazã obiectul Decretului 176/1948. Rezultã cã retrocedarea clãdirilor Liceului ”Gheorghe ªincaiÒ din ClujNapoca prin Ordonanþa de Guvern nr. 83/1999 nu este legalã, din moment ce actul amintit nu infirmã Decretul 176/1948.

Nota de constatare din 20 august 1999 nu precizeazã ºi nici nu argumenteazã modul în care Eparhia Reformatã a Ardealului se constituie în subiect al proprietãþii pentru amintitele clãdiri. Considerãm faptul ca abuziv, deoarece instituþia religioasã nu are aceastã calitate, iar imobilele aparþin de drept ºi de fapt domeniului public al municipiului Cluj-Napoca.

Cred cã, mãcar prin aceste câteva informaþii, dupã ce a formulat acest rãspuns, care mie mi se pare ºi nelalocul lui ºi nefiresc, cu ”interesul naþionalÒ, Ministerul Justiþiei va trebui sã înþeleagã cã apãrã interesele poporului român, ºi nu ale unor minoritãþi hrãpãreþe, care doresc cã distrugã fundamentele educaþionale în România.

Petre Ciotloº

#127175

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Ca rãspuns la interpelarea adresatã domnului Marian Sârbu, ministrul muncii ºi solidaritãþii sociale, de cãtre doamna deputat Maria Apostolescu cu referire la situaþia sediului Direcþiei generale de muncã ºi solidaritate socialã Iaºi ºi a Casei judeþene de pensii Iaºi, vã facem cunoscute urmãtoarele:

Potrivit Legii nr. 19/2000, la data de 1 februarie 2001, a fost înfiinþatã Casa Naþionalã de Pensii ºi Alte Drepturi de Asigurãri Sociale, al cãrei statut a fost aprobat prin Hotãrârea Guvernului nr. 258/2001. Ca instituþie nouînfiinþatã, Casa Naþionalã de Pensii ºi-a propus crearea unui patrimoniu imobiliar, ca o condiþie esenþialã în vederea desfãºurãrii activitãþilor specifice.

Dupã epuizarea altor posibilitãþi de obþinere a unor sedii absolut necesare desfãºurãrii activitãþii, pe baza preluãrii unor clãdiri din patrimoniul de stat sau prin executãri silite, conducerea Casei Naþionale a apelat la achiziþia de imobile de pe piaþa imobiliarã, cu respectarea prevederilor Ordonanþei Guvernului nr. 60/2001 privind achiziþiile publice, pe baza instrucþiunilor legale, elaborate pentru Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale ºi a instituþiilor aflate în subordinea sa.

Conform instrucþiunilor de achiziþii imobile, suprafaþa desfãºuratã Ð suma suprafeþelor totale pe niveluri, inclusiv grosimea stâlpilor ºi a pereþilor necesari ai unui imobil supus spre achiziþie, se stabileºte avându-se în vedere numãrul de personal previzionat ºi prevederile Hotãrârii de guvern nr. 866/1996 pentru actualizarea normativelor privind spaþiile cu destinaþie de birou. Suprafaþa desfãºuratã aferentã unui funcþionar, incluzând biroul, utilitãþi, spaþii pentru relaþii cu publicul, spaþii de arhivare, sãli de ºedinþã etc., stabilitã de cãtre M.M.S.S. împreunã cu Ministerul Finanþelor Publice, este de 20 metri pãtraþi plus/minus 10% pentru fiecare funcþionar.

Direcþia generalã de muncã ºi solidaritate socialã ºi Casa judeþeanã de pensii Iaºi, dupã cum, probabil, doamna deputat cunoaºte, au avut pânã de curând ca sediu imobilul din municipiul Iaºi, str. Agata Bârsescu nr. 16, o clãdire de patrimoniu veche de o sutã de ani, aparþinând Primãriei Iaºi. Starea fizicã a imobilului impunea ample lucrãri de consolidare, în vederea punerii în siguranþã, dar Primãria Municipiului Iaºi nu a întreprins nici o mãsurã în aplicarea prevederilor Ordonanþei Guvernului nr. 20/1994 privind mãsuri pentru reducerea riscului seismic al clãdirilor existente, iar Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale nu putea aloca fonduri destinate consolidãrii, nefiind proprietarul imobilului.

Cunoscând aceastã situaþie, conducerea Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale a dispus, încã din anul 1997, realizarea unui studiu de fezabilitate pentru noul sediu al Direcþiei generale de muncã ºi solidaritate socialã Iaºi, studiu aprobat în anul urmãtor prin ordin al ministrului. Obiectivul de investiþii: ”Sediul direcþiei generale de muncã ºi solidaritate socialã IaºiÒ a fost introdus succesiv în bugetele anilor 1998, 1999 ºi al anului 2000, dar, din cauza fondurilor foarte mici alocate ministerului pentru investiþii în aceºti ani, nu s-a putut demara începerea execuþiei propriu-zise.

Abia în anul 2001, dupã aprobarea bugetului de stat ºi a bugetului asigurãrilor sociale de stat, din care urma sã se cofinanþeze acest obiectiv, s-au creat premisele reale pentru începerea realizãrii noului sediu, prevãzut a asigura spaþiile necesare atât Direcþiei generale de muncã ºi solidaritate Iaºi, cât ºi Casei judeþene de pensii Iaºi.

Astfel, în anul 2001 urma sã înceapã realizarea obiectivului de investiþie: ”Sediul DMMS IaºiÒ, unitate, care, la vremea aceea, rãspundea ºi de activitãþile legate de pensii. Valoarea investiþiilor, în preþurile anului 2000 (vreau sã accentuez: în preþurile anului 2000!), au fost de 39 de miliarde 448 de mii de lei clãdirea, fãrã mobilierul aferent, urmând a fi finalizatã în luna decembrie 2003.

Potrivit prevederilor Legii bugetului asigurãrilor sociale de stat nr. 774/2001, pentru anul 2002 urma sã fie alocate, pentru începerea construcþiei, sumele de 18 miliarde de lei de la bugetul asigurãrilor sociale de stat ºi, respectiv, 6 miliarde 248 de mii de lei de la bugetul de stat.

Datoritã stãrii deosebit de precare a imobilului din strada Agata Bârsescu nr. 16 din Iaºi, în care Direcþia de muncã ºi Casa judeþeanã îºi desfãºurau activitatea, imobil inspectat tehnic ºi, accentuez!, cu recomandarea expresã de evacuare a clãdirii (este un act de inspecþie încheiat la 2.06.1998 de cãtre Inspecþia de construcþii, lucrãri publice, urbanism ºi amenajarea teritorului Iaºi), conducerile Direcþiei generale de muncã ºi solidaritate socialã Iaºi ºi Casei judeþene de pensii Iaºi au solicitat ºi au obþinut aprobarea Ministerului Muncii pentru rezolvarea, cu caracter de urgenþã, a problemei sediului administrativ. În susþinerea acestei urgenþe, au fost adresate Ministerului Muncii cereri exprese din partea Sindicatului liber ”ProtecþiaÒ Iaºi ºi a Prefecturii Judeþului Iaºi, cu adresele care sunt menþionate în rãspuns.

Pentru asigurarea unui sediu necesar desfãºurãrii activitãþii instituþiilor subordonate M.M.S.S. din judeþul Iaºi s-au fãcut demersuri, ce nu au putut fi concretizate, în vederea preluãrii unor pãrþi din imobilul ce aparþinea fostei Bãnci Agricole. De asemenea, au fost analizate oferte pentru închirierea unor spaþii corespunzãtoare, însã concretizarea acestora ar fi condus la cheltuieli anuale foarte mari.

Având în vedere urgenþa reclamatã de asigurarea condiþiilor absolut necesare desfãºurãrii activitãþii celor douã instituþii, s-a decis achiziþia de pe piaþa imobiliarã localã a unui imobil care sã satisfacã cerinþele de sediu

administrativ pentru Casa judeþeanã ºi Direcþia de muncã ºi solidaritate socialã Iaºi. Totodatã, s-a luat hotãrârea de renunþare la construirea unei noi clãdiri.

Conform instrucþiunilor de achiziþii imobile elaborate în concordanþã cu prevederile legale în vigoare, identificarea unor astfel de imobile ºi supunerea lor spre analizã în comisiile de achiziþii imobile se poate face prin sondarea directã a pieþei imobiliare ºi/sau publicarea unor anunþuri în mass-media. S-au identificat pe piaþa localã 5 oferte de vânzare (deci, prima metodã folositã) ºi, în rãspuns, sunt menþionate firmele. De asemenea, a fost publicat un anunþ în presã, la care au prezentat oferte douã persoane juridice ºi o persoanã fizicã.

Analizând toate ofertele menþionate anterior, din punct de vedere al costului pe metrul pãtrat, amplasamentului, suprafeþei desfãºurate, al arhitecturii, mod de compartimentare, astfel încât sã poatã fi util ca sediu administrativ Ð deci, în alte condiþii decât clãdirile care au fost menþionate în interpelare Ð, al gradului de finisare ºi posibilitatea punerii imediate în exploatare, al legalitãþii actelor prezentate, conducerile Direcþiei generale de muncã ºi solidaritate socialã ºi a Casei judeþe de pensii Iaºi au prezentat documentaþia comisiei de achiziþii ºi au propus spre achiziþionare imobilul ofertat de Societatea comercialã Julius Grup SRL, imobil ale cãrui caracteristici tehnice, utilitãþi ºi amplasament sunt conforme cu cerinþele specifice, necesare desfãºurãrii activitãþii celor douã instituþii. Autoritatea contractantã...

Cuprins

Stenograma

Informare cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaþilor.

Dezbaterea ºi adoptarea proiectului de Lege privind schimbarea denumirii comunei Viiºoara, judeþul Neamþ, în ”Alexandru cel BunÒ

Dezbaterea ºi adoptarea raportului comisiei de mediere la proiectul de Lege privind graþierea ºi procedura acordãrii graþierii.

Dezbaterea ºi adoptarea raportului comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 44/1998 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare naþionalã în România

Dezbaterea ºi adoptarea raportului comisiei de mediere la proiectul Legii cinematografiei.

Dezbaterea ºi adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Albania privind readmisia persoanelor, semnat la Bucureºti la 7 iunie 2002.