Waldo G‡bor

## Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Convenþia internaþionalã pentru protecþia noilor soiuri de plante, din 2 decembrie 1961, revizuitã de mai multe ori, în 1972, 1978 ºi 1991, este un document internaþional multilateral semnat în prezent de 44 de state. Pãrþile la Convenþie constituie Uniunea Internaþionalã pentru protecþia noilor soiuri de plante, prescurtat UPOV. Scopul instituirii acestei uniuni a fost de a contribui la uniformizarea examinãrii noilor soiuri de plante în cadrul statelor membre, conform unor criterii ºi principii aplicabile pe teritoriul acestora. Convenþia conþine reglementãri care definesc condiþiile ºi modalitãþile de obþinere a protecþiei, precum ºi întinderea protecþiei. Actul din 1991 enumerã condiþiile pe care trebuie sã le îndeplineascã orice soi de plantã pentru care protecþia este cerutã, respectiv noutatea, restrictivitatea, omogenitatea ºi stabilitatea. Protecþia unor noi soiuri de plante este recunoscutã pe teritoriul unui stat membru UPOV numai dupã ce administraþia naþionalã a acelui stat a procedat, conform legii naþionale, la examinarea condiþiilor de mai sus.

Potrivit art. 34/3 paragraful 3 din actul 91, pentru a deveni membru la Uniune, orice stat trebuie sã cearã, înainte de depunerea instrumentelor de aderare la secretariatul general al UPOV, avizul consiliului UPOV asupra conformitãþii legislaþiei naþionale cu dispoziþiile convenþiei. În România, protecþia noilor soiuri de plante se asigurã în condiþiile Legii nr. 255/30 decembrie 1998 privind noile soiuri de plante, prin eliberarea brevetului de soi de cãtre Oficiul de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci.

Aceastã lege a intrat în vigoare în luna aprilie 1999 ºi a fost avizatã pentru conformitate cu dispoziþiile Convenþiei, actul din 1991, în cadrul Consiliului UPOV din martie 1999. Aderarea României la Convenþia UPOV este o obligaþie ce decurge din dispoziþiile art. 67 ºi 69 din Acordul de asociere al României la Uniunea Europeanã, potrivit cãrora România se angajeazã sã continue îmbunãtãþirea protecþiei drepturilor de proprietate industrialã pentru a asigura un nivel similar cu cel existent în comunitate, inclusiv mijloacele comparabile de aplicare a acestor drepturi.

Având în vedere importanþa aplicãrii Convenþiei UPOV ca instrument în dezvoltarea cooperãrii internaþionale în domeniul proprietãþii industriale, cât ºi obligaþia asumatã de România pentru Acordul de asociere la Uniunea Europeanã, vã propun, domnilor senatori, adoptarea acestei legi.