Stenogramă plen

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã propun sã începem lucrãrile în plenul Senatului. Din totalul de senatori, ºi-a anunþat prezenþa un numãr de 93. Cvorumul de ºedinþã este de 71 de colegi senatori.

Trebuie sã vã aduc la cunoºtinþã unele modificãri privind programul pe aceastã sãptãmânã, care au apãrut în urma reunirii noului Birou permanent de asearã. Deci, pentru astãzi, program de la orele 9,00 la orele 18,00, cu o pauzã de masã de douã ore; mâine Ñ activitate în comisiile permanente ale Senatului, deci toatã ziua, la orele 13,00 fiind convocat Biroul permanent pentru a stabili ordinea de zi de joi, zi când vom lucra de la orele 9,00 la orele 13,00.

Pentru astãzi, ordinea de zi se prezintã în felul urmãtor: la primul punct Ñ declaraþii politice, dupã care, intrãm efectiv în procesul legislativ, cu o ordine de zi care cuprinde nu mai puþin de 26 de proiecte de legi. Dacã asupra ordinii de zi de astãzi existã obiecþiuni? Nefiind,

## **Domnul Ion Solcanu**

**:**

Nici nu are cum... Suntem 20 în salã.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Consideram cã la declaraþii politice putem sã dãm drumul ºi între timp vin ºi ceilalþi colegi. Cum consideraþi dumneavoastrã... Eu vã rog sã mai încercãm o datã, pentru a aproba mãcar ordinea de zi. Vã rog sã votaþi. Se pare cã nu...

Îl rog pe domnul secretar sã strige catalogul.

## **Domnul Victor Apostolache**

**:**

Aþi început bine prima zi... Bine cã nu este presa aici, sã vadã.

Am început bine prima zi de dezbateri în plenul Senatului...

Vã rog, domnule senator.

În afara ordinii de zi, am o rugãminte pentru membrii Biroului permanent, în ºedinþa care va avea loc, ca, dupã prima ºedinþã, sã ni se facã o informare privind toate ordonanþele care au fost date de Guvern în aceastã vacanþã parlamentarã, pentru cã ele sunt luate în calculul publicãrii în ”Monitorul OficialÒ dupã ce au fost depuse la una din Camere ºi, dupã câte am constatat, o mare parte din ordonanþele pentru care Guvernul a cerut abilitare nu au apãrut ºi cred cã este cazul sã ºtim acest lucru, mai ales cã au venit în faþa noastrã, au solicitat aceasta ºi în toatã vacanþa asta s-au ocupat de altceva,

Am reþinut, domnule senator. Voi informa Biroul permanent al Senatului ºi sigur cã vom lua decizia de a informa plenul Senatului asupra modului cum Executivul ºi-a dus la îndeplinire mandatul privind abilitarea de a emite ordonanþe ºi câte ordonanþe au fost emise. Vã rog, domnule secretar.

|**Domnul Mircea Ioan Popa:**|| |---|---| |Achim Gheorghe<br>Aichimoaie Ionel<br>Alexandru Nicolae<br>Apostolache Victor<br>Ardelean Ioan<br>Avarvarei Ioan<br>Avram Gheorghe<br>Baciu Emilian<br>Badea Dumitru<br>Badea Nelu<br>Bãdiceanu Nistor<br>Bãdulescu Doru Laurian<br>Bãlãnescu Mihail<br>Bãraº Ioan<br>Blaga Vasile<br>Bleahu Marcian-David<br>Blejan Constantin|absent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>prezent| |Bogdan Florin<br>Boiangiu Cornel<br>Boilã Matei|absent<br>prezent<br>prezent| |Bold Ion<br>Brânzan Emilian|prezent<br>absent| |Bucur Corneliu-Ioan<br>Bunduc Gheorghe<br>Burghelea Ioan|absent<br>absent<br>absent| |Buruianã Florin|prezent| |Caraman Petru<br>Cataramã Viorel|prezent<br>absent| |Câmpean Teodor|prezent| |Cârciumaru Ion|absent| |Cerveni Niculae<br>Chiriacescu Sergiu<br>Ciurtin Costicã|absent<br>absent<br>absent| |Clonaru Victor<br>Cotarcea Haralambie|absent<br>absent| |Cozmâncã Octav|absent| |Crecan Augustin<br>Creþu Ioan|prezent<br>absent| |Csap— Iosif<br>Dide Nicolae|absent<br>absent| |Dima Emil|prezent| |Dobrescu Rãsvan|absent| |Dobrescu Vasile|prezent| |Drãgulescu Iosif ªtefan|absent| |Dumitraºcu Gheorghe|absent| |Dumitrescu Cristian Sorin|absent| |Dumitrescu Ticu Constantin|absent| |Eckstein-Kov‡cs PŽter|absent| |Fãniþã Triþã|prezent| |Feldman Radu Alexandru|prezent| |Frosin Eugen|prezent|

4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 108/19.IX.2000

|Frunda Gyšrgy|absent| |---|---| |Fuior Victor|absent| |Gabrielescu Valentin Corneliu|absent| |Gaita Doru|absent| |Gavaliugov Corneliu Dorin|absent| |Gãvãnescu Vicenþiu|prezent| |Gheorghiu Costel|absent| |Gherman Oliviu|absent| |Ghiþiu Paul|absent| |Glodean Voicu Valentin|absent| |Hajdœ MenyhŽrt G‡bor|absent| |Hauca Teodor|prezent| |Huidu Dumitru|prezent| |Ilie Aurel Constantin<br>Ilie ªtefan<br>Iliescu Ion<br>Ion Vasile|absent<br>prezent<br>absent<br>prezent| |Ionescu Cazimir Benedict<br>Ionescu-Quintus Mircea<br>Juravlea Petru<br>Lãzãrescu A. Dan<br>Lšrinczi Iuliu<br>Maior Liviu<br>Marcu Ion|absent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>absent| |Marin Dan Stelian<br>Marinescu Voinea Bogdan|absent<br>absent| |Mark— BŽla|prezent| |Matetovici Mihai|absent| |Meleºcanu Teodor Viorel<br>Moisin Ioan<br>Mortun Alexandru Ioan<br>MŸller Constantin<br>NŽmeth Csaba<br>Nicolaescu Sergiu<br>Nicolai Marin<br>Ninosu Petre<br>Oprea Andreiu<br>Opriº Octavian<br>Paleologu Alexandru<br>Panã Viorel Marian<br>Paºca Liviu Titus<br>Pãcuraru Paul<br>Pãtru Nicolae<br>Pãvãlaºcu Gheorghe<br>Petrescu Mihai<br>Plãticã-Vidovici Ilie<br>Pop Ioan Sabin<br>Pop Stelian Alexandru<br>Popa Mircea Ioan<br>Popa Virgil<br>Popescu Dan Mircea<br>Popescu Virgil<br>Popovici Alexandru|absent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent| |Prahase Ioan Mircea<br>Preda Elena|prezent<br>absent| |Preda Florea|prezent| |Predescu Ion|prezent| |Predilã Marin|prezent| |Prisãcaru Ghiorghi|prezent| |Pruteanu George-Mihail|absent| |Pusk‡s Valentin-Zolt‡n|absent| |Roman Petre|absent| |Sava Constantin|absent| |Sãndulescu ªerban|prezent| |Secrieru Dinu|absent|

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc, domnule secretar. Am rugãmintea sã-i înregistraþi ºi pe ceilalþi colegi care au venit între timp.

Stimaþi colegi, prin urmare,

La declaraþiile politice de astãzi, Grupul parlamentar P.D.S.R.: 23 de minute Ñ avem un singur înscris, domnul senator Solcanu Ion; Grupul P.D.: 13 minute Ñ domnul Bucur Corneliu; P.N.L.: 12 minute Ñ nu ºi-a exprimat nimeni dorinþa de a face declaraþie politicã; P.N.Þ.C.D.: 11 minute Ñ domnii senatori Caraman Petru ºi Moisin Ioan; U.D.M.R.: 7 minute Ñ nu ºi-a exprimat nimeni dorinþa de a face declaraþie politicã; P.R.M.: 5 minute Ñ domnul senator Preda Florea; P.U.N.R.: 5 minute Ñ domnul senator Huidu Dumitru, ºi de la independenþi: 14 minute Ñ domnii senatori Triþã Fãniþã ºi ªerban Sãndulescu.

Dacã mai sunt doritori a se înscrie la declaraþii politice, îi invit la secretarul de ºedinþã, sã se înscrie.

Dau cuvântul domnului senator Solcanu, Grupul parlamentar P.D.S.R.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimate colege ºi stimaþi colegi,

De la acest microfon am intervenit în repetate rânduri pentru a atrage atenþia Guvernului asupra încãlcãrii grave a legii în procesul de privatizare a Societãþii TEPRO Ñ S.A. Iaºi, precum ºi a abuzurilor sãvârºite de firma cehã ”Zelezarny VeseliÒ dupã preluarea pachetului majoritar de acþiuni.

Interpelãrilor mele din zilele de 15 ºi 25 septembrie 1998 sau celor din 7, 14 ºi 29 iunie 1999, adresate pri- mului-ministru, ministrului de finanþe ºi preºedintelui Fondului Proprietãþii de Stat, nu li s-a rãspuns sau rãspunsul a fost incomplet ºi superficial.

Vã rog sã nu bruiaþi, domnule Triþã Fãniþã...

Vã rog sã continuaþi, domnule senator.

Dacã îmi asiguraþi liniºtea necesarã, domnule preºedinte. Vã mulþumesc.

Sigur cã da. Rugãmintea de a continua înseamnã ºi un apel la colegi de a vã crea condiþiile optime.

În plus, pe data de 14 iunie 1999, domnul Radu Sârbu a dat pur ºi simplu afarã din sediul F.P.S. 7 parlamentari de Iaºi, reprezentând atât puterea, cât ºi opoziþia, care trebuiau sã participe, împreunã cu liderii sindicali de la TEPRO, la analiza modului în care au fost efectuate licitaþia ºi vânzarea firmei ieºene. Constat cã în continuare nu se face nimic concret pentru intrarea în legalitate ºi stoparea falimentului spre care este împinsã întreprinderea ieºeanã.

Încã de la licitarea pachetului majoritar de acþiuni nu au fost respectate prevederile Ordonanþei Guvernului nr. 88 din 1997, aprobatã ºi modificatã prin Legea nr. 51 din 1998.

Stimaþi colegi, vã reamintesc cã la data de 24 iunie 1998, dupã trei runde de negocieri, au fost depuse douã oferte de cãtre Asociaþia Privat Ñ S.C. TEPRO Ñ S.A. ºi firma cehã ”Zelezarny VeseliÒ. Asociaþia Privat Ñ S.C. TEPRO Ñ S.A. a oferit pentru fiecare acþiune 10.950 de lei, cu plata integralã în 60 de zile, iar firma cehã doar 7.981 lei/acþiune, cu plata în 45 de zile. La investiþii, firma românã a oferit 42,5 miliarde lei, iar cehii 40,7 miliarde lei. Pe data de 24 iunie 1998, la ora 12,00, câºtigãtoarea licitaþiei a fost declaratã Asociaþia Privat Ñ S.C. TEPRO Ñ S.A. Iaºi.

Încãlcându-se grosolan principiile de bazã ale oricãrei licitaþii, ºi anume: asigurarea transparenþei, stabilirea preþului de vânzare în baza raportului dintre cerere ºi ofertã ºi asigurarea egalitãþii de tratament între cumpãrãtori, imediat dupã anunþarea câºtigãtoarei, reprezentanþii firmei cehe împreunã cu membrii comisiei de licitaþie s-au retras într-o camerã separatã ºi au negociat alte valori.

Deºi, chiar dupã discuþii, ofertele firmei cehe erau mai mici decât cele ale pãrþii române (10.850 lei/acþiune faþã de 10.950 lei/acþiune oferite de Asociaþia Privat Ñ TEPRO Ñ S.A., la ora 16,00, câºtigãtoarea a fost schimbatã, iar pachetul majoritar a fost preluat de firma cehã. S-a motivat cã elementul principal care a determinat aceastã hotãrâre l-a constituit durata de realizare a investiþiilor.

Deºi în ambele oferte se prevedea în mod distinct ca termenul pentru realizarea investiþiilor sã fie de 4 ani, din documentele întocmite de comisia de licitaþie, în urma discuþiilor cu partea cehã, rezultã cã firma ”Zelezarny VeseliÒ a redus acest interval la 2 ani, în timp ce

Vã mulþumesc, domnule senator. Aþi consumat 18 minute din timpul alocat grupului dumneavoastrã parlamentar.

Are cuvântul domnul senator Bucur Corneliu.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Prin hotãrârea adoptatã de plenul Senatului, în ºedinþa din 26 iunie a.c., s-a stabilit ca raportul Comisiei de anchetã privind activitatea Ministerului Culturii pe perioada 1 decembrie 1996 Ñ 31 decembrie 1999 sã fie prezentat pânã la data de 25 septembrie, ºi aceasta datoritã faptului cã s-a mai amânat în douã situaþii termenul stabilit tot de plenul Senatului în vederea prezentãrii acestui document, ca urmare a faptului cã nu se primise rãspunsul Ministerului Culturii ca urmare a întrebãrilor formulate ºi comunicate acestuia de cãtre comisia de anchetã încã din 28 decembrie.

În scopul realizãrii pe ultima unitate de timp care ne-a mai rãmas disponibilã în vederea redactãrii acestui raport, urmare demersurilor personale fãcute cu insistenþã, preºedintele Senatului, domnul senator Mircea IonescuQuintus, a adresat Ministerului Culturii, domnului Ion Caramitru, personal, o scrisoare în data de 7 iulie a.c., prin care îl ruga faptul ca pânã în 10 iulie sã binevoiascã a trimite rãspunsurile la amintitele întrebãri ale Comisiei de anchetã. Iatã cã au trecut mai bine de 8 luni de la data prezentãrii acelor întrebãri, faþã de o lunã, cât prevede Legea responsabilitãþii ministeriale, fãrã ca domnul ministru sã binevoiascã a-ºi îndeplini o îndatorire constituþionalã elementarã Ñ aceea de a asigura în termenul stabilit de lege transmiterea cãtre Parlament a informaþiilor solicitate, fie de comisiile permanente, fie de cãtre comisiile de anchetã.

Este sfidatã în felul acesta comisia de anchetã, preºedintele Senatului, Senatul în plenul sãu ºi este compromisã democraþia în esenþa sa, care înseamnã respectul suveran pentru legalitate ºi constituþionalitate.

Între timp, la solicitarea primului-ministru, care a numit un colectiv de consilieri sã investigheze natura relaþiilor dintre Senat ºi Ministerul Culturii, am transmis toate materialele solicitate de naturã a elucida poziþia de respingere a unei asemenea colaborãri instituite prin prevederile Constituþiei, o poziþie pe care o putem considera chiar arogantã din partea domnului ministru al culturii, în raport direct cu Senatul României, ºi de flagrantã încãlcare a Constituþiei ºi Legii responsabilitãþii ministeriale, ceea ce reprezintã, trebuie sã recunoaºtem, un fapt de o gravitate deosebitã, ce riscã sã creeze un precedent extrem de periculos în relaþiile dintre cele douã foruri, legislativ ºi executiv, aruncând într-o adevãratã anarhie situaþia de fapt a acestor raporturi în perspectivã.

Vã rog, vã rog...!

## **Domnul Corneliu Ioan Bucur:**

Având în sprijin textul constituþional care nu conferã nici unei persoane din România drepturi mai presus de lege, solicit Senatului României sã adopte ºi sã comunice primului-ministru o intervenþie de natura solicitãrii suspendãrii din activitate a domnului ministru al culturii pânã la îndeplinirea obligaþiilor restante faþã de Senatul României.

În cazul neagreãrii acestei propuneri, atunci solicit sistarea relaþiilor de dezbatere în Senat ºi în comisiile Senatului a oricãrui document, propunere legislativã, proiect legislativ venit din partea Ministerului Culturii, pânã la data îndeplinirii îndatoririlor despre care am vorbit mai sus.

Fac precizarea, care mi se pare extrem de importantã pentru Domniile voastre, cã toate materialele care au sosit la comisie în intervalul de pânã în aceastã zi, în primul rând din partea Curþii de Conturi a României, privind activitatea pe anii 1997Ð1998 Ñ noi am cerut ºi raportul de activitate sau de control pentru activitatea pe anul 1999, încã nu ne-a venit Ñ evidenþiazã faptul cã la Ministerul Culturii se întâmplã ceea ce eu am informat în repetate rânduri ºi Curtea de Conturi a constatat fãrã nici un fel de tãgadã în acest moment: o adevãratã dezordine financiarã, utilizare discreþionarã ºi ineficientã a fondurilor, încãlcarea flagrantã a textelor de lege în vigoare, inclusiv a actului normativ care reglementeazã activitatea Ministerului Culturii, absenþa oricãrui program real de reformã în domeniul instituþiilor, restructurare, reformã managerialã, aplicarea principiilor fundamentale într-o democraþie, autonomie ºi subsidiaritate, în sfârºit, combaterea corupþiei generalizate.

Ca un exemplu monumental pe care vreau sã vi-l aduc la cunoºtinþã ºi pe care l-am aflat ºi eu recent cu privire la felul în care gândeºte politica financiarã Ministerul Culturii, vã aduc la cunoºtinþã faptul cã, dupã situaþia dezastruoasã înregistratã la Festivalul ºi Concursul ”George EnescuÒ de anul trecut, recent s-a întocmit un proiect de hotãrâre de guvern prin care se cere Ministerului de Finanþe nici mai mult, nici mai puþin decât un miliard de lei, ºi aceasta numai pentru mediatizarea în presã a festivalului, pentru cã o ediþie a acestui festival, dupã informaþiile noastre Ñ ºi par sã fie riguroase Ñ a costat anul trecut Ministerul Culturii în jur de 34 miliarde lei.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Grupul parlamentar P.D. mai dispune de 6 minute. Dau cuvântul domnului senator Gãvãnescu Vicenþiu ºi se pregãteºte domnul senator Constantin Blejan.

## Domnule preºedinte,

Vreau sã fac un scurt anunþ, ºi anume prin înscrierea mea în alt partid din România.

Nu mai sunt membru al Partidului Naþional Liberal, deci nu mai fac parte din Grupul P.N.L. din Senat.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Blejan Constantin ºi se pregãteºte domnul senator Caraman Petru.

Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Ne amintim cu toþii cã în campaniile electorale trecute au fost momente care nu ar fi trebuit sã existe ºi uneori momente care au putut fi calificate ca penibile.

Gândindu-ne la acest lucru ºi dorind ca viitoarea campanie electoralã, care se apropie, ºi la urmãtoarele alegeri din noiembrie sã existe o campanie electoralã cât mai decentã ºi cât mai corectã, Partidul Naþional Liberal a propus un protocol de neagresiune.

Daþi-mi voie ca, în numele Grupului liberal din Senat, sã dau citire acestui protocol având în vedere cã majoritatea dintre noi sau aproape toþi dintre noi care suntem în aceastã salã ºi care reprezentãm diverse partide politice, participând la aceastã campanie electoralã, ar fi de dorit sã semneze acest protocol.

## PROTOCOL DE NEAGRESIUNE

Conºtienþi de dorinþa cetãþenilor României de a promova o altfel de politicã, dorind ca apropierea campaniei electorale sã nu punã în pericol continuarea reformelor economice ºi procesul de integrare în Uniunea Europeanã, având în vedere încrederea cu care am fost învestiþi împreunã de români, declarând cã dorim o campanie electoralã onestã, bazatã pe dezbaterea de idei ºi programe în beneficiul cetãþeanului, considerând de datoria noastrã sã formulãm o ofertã politicã care sã ducã la un vot pozitiv, în numele partidelor pe care le reprezentãm, convenim asupra urmãtorului protocol:

Art. 1. Semnatarii declarã cã la 10 ani de la revoluþie, singurul mod de a purta campanie electoralã îl reprezintã încercarea de a obþine voturi pozitive bazate pe personalitatea candidaþilor, pe realizãrile lor, pe programele ºi ofertele electorale propuse de cãtre partidele politice.

Art. 2. Demersurile electorale vor avea în vedere respectul reciproc între competitori, pentru a asigura o campanie electoralã civilizatã în România anului 2000.

Art. 3. Principalul obiectiv al actorilor politici implicaþi în campania electoralã îl constituie mobilizarea populaþiei în procesul electoral, în exprimarea opþiunilor prin vot, în scopul recâºtigãrii încrederii populaþiei în clasa politicã româneascã.

Art. 4. Formaþiunile semnatare se vor abþine de la acele declaraþii ºi manifestãri cu caracter electoral care ar putea dãuna activitãþii guvernamentale necesare îndeplinirii reformei ºi continuãrii procesului de integrare europeanã.

Vã mulþumesc, domnul senator. Are cuvântul domnul senator Petru Caraman.

Abuzuri la arhivele din Iaºi.

A venit la biroul meu senatorial din Iaºi soþia istoricului ieºean Dãnuþ Doboº, speriatã cã primise o citaþie pentru soþul ei de a se prezenta la Tribunalul Militar Iaºi în calitate de învinuit.

Am mers cu dânsa ºi am cerut sã fiu primit de procurorul-ºef Mihai. Acesta s-a lãudat cã-i procuror din 1978, ceea ce nu mi-a inspirat nici o încredere, cãci un procuror în 1978 trebuia sã fie nu numai activist de partid, dar ºi omul Securitãþii.

El s-a lãudat cã, dimpotrivã, a condamnat o serie de securiºti ºi m-a întrebat dacã ºtiu vreun caz de sentinþã nedreaptã datã de Tribunalul Militar din Iaºi. I-am rãspuns cã ºtiam de procesul împotriva academicianul Alexandru Zub, care organizase un simpozion cu ocazia aniversãrii unei jumãtãþi de secol de la urcarea pe tron a lui ªtefan cel Mare, cu care ocazie a vorbit ºi de Moldova lui ªtefan cel Mare. A urmat un proces, la care a avut o atitudine de o mare frumuseþe, dar care l-a costat ani de închisoare.

Mi-a rãspuns cã asta a fost pe vremea lui GheorghiuDej, dar cã pe vremea lui Ceauºescu nu se mai întâmpla aºa ceva. Aproape cã era cazul sã mã întreb dacã, în aceste condiþii, a mai avut rost revoluþia. Apoi, mi-a spus cã vreo 6 persoane de la arhive sunt acuzate. I-am cerut sã-mi arate reclamaþia directoarei, pentru a-l putea informa pe domnul Doboº, plecat în Italia cu o bursã postdoctoralã, mai ales cã, dupã informaþiile pe care le am, directoarea este o fostã securistã, iar procurorul care se ocupã de caz obiºnuieºte sã vinã la dânsa

cu buchete de flori. Mi-a spus cã dosarul se gãseºte la acel procuror, dar cã nu vede nici un impediment în asta, cãci n-ar putea da curs la o astfel de solicitare decât dacã ar fi vorba de un dosar strict secret, ceea ce nu-i cazul.

Când am venit dãþile urmãtoare, mi-a spus cã nu numai cã nu-mi poate da o copie xerox a reclamaþiei, dar cã nici nu mi-o poate arãta, ci doar unui avocat, dacã acesta îi va prezenta, în prealabil, contractul de angajare ca apãrãtor în procesul, care, de altfel, nu se ºtie încã dacã va avea loc. L-am întrebat ce a intervenit de data trecutã, când îmi promisese exact contrariul. Mi-a rãspuns, pur ºi simplu, cã data trecutã a greºit. Apoi, mi-a amintit cã puterea judecãtoreascã este independentã de cea legislativã, adãugând cã ar putea sã mã acuze de trafic de influenþã. L-am rugat sã-mi spunã mãcar care-i principala acuzaþie. Mi-a rãspuns, dupã multe bâlbâieli, cã domnul Doboº a fost trimis sã inventarieze arhivele de la diverse comune, iar el a lãsat arhivele în dezordine ºi, ca sã mi-o dovedeascã, mi-a arãtat niºte fotografii ale unor camere cu niºte vrafuri de hârtii aruncate pe jos. I-am rãspuns cã, deºi nu-s jurist, dar, pãrerea mea ca matematician e cã aceste fotografii n-au nici o valoare juridicã, pentru cã din ele nu rezultã în nici un fel implicarea domnului Doboº, de asemenea, ele fiind prezentate la un an dupã plecarea sa de la arhivele din Iaºi.

Da, mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Preda Florea ºi se pregãteºte domnul senator Huidu Dumitru.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor senatori, În primãvara acestui an, un proiect al Memorandumului pe care Guvernul României dorea sã-l încheie cu F.M.I. prevedea, pe lângã o serie de mãsuri care afectau economia ºi viaþa socialã, ºi o prevedere incitantã.

Citez: ”...am suspendat implementarea noii Legi a pensiilor publice ºi recorelarea acestora în funcþie de acordul cu privire la modalitatea ºi normele metodologice pentru momentul urmãtoarei revizuiri a programului...Ò

Deci, cu bunã ºtiinþã se prevedea blocarea noii Legi a pensiilor ºi implicit a recorelãrii acestora.

Noroc cu Emil Constantinescu, Preºedintele, ºi cu faptul cã suntem în an electoral, ca sã se mai toarne o nouã ºi fantezistã minciunã, ca cea din 1996, pentru cã pensionarii devin foarte utili, foarte preþioºi ºi de neînlocuit la urnele de vot.

De aceea trebuie sã-i minþim frumos, cã poate pânã la alegeri vor uita de promisiuini, iar pe alþii îi va ierta Dumnezeu...

Ei sunt adevãraþii martiri ai tranziþiei, supuºi sã trãiascã o viaþã câineascã!

Paradoxul drepturilor lor umane îl constituie cele peste 36 de organizaþii, ligi, fundaþii ºi chiar un partid, dar, bieþii de ei, dimineaþa, înaintea gunoierilor, cautã în tomberoane, hârjonindu-se cu câinii, sau stau în colþul strãzilor cu privirile pierdute, umbre ale unei vieþi trãite dur, ºi nu cer nimic, dar roºesc de ruºine ºi se bucurã când ºi dacã primesc ceva.

Este categoria socialã cea mai umilitã ºi batjocoritã, alãturi de miliardarii de peste noapte, îmbuibaþii zilei, patronii de bordeluri etc.

ªi, în timp ce Emil Constantinescu deplângea soarta acestor dezrãdãcinaþi ai vieþii ºi le promitea pensia minimã de un milion de lei lunar, începând cu 1 septembrie, premierul Isãrescu pleca la Bruxelles convins cã în România existã un sistem mult prea generos de pensii, aºa cum este scris negru pe alb, în strategia economicã pe termen mediu.

De la aceastã tribunã s-a arãtat cã sistemul de pensii a fost ºi continuã sã fie prost întocmit, îmbâcsit în politicianism, deoarece la pregãtire ºi vechime egalã unii pensionari apucã, în raport de data întocmirii dosarului, câteva sute de mii de lei, iar alþii milioane.

Mulþumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Huidu Dumitru. Se pregãteºte domnul senator Triþã Fãniþã.

De la ce partid?

Independent.

Doamnelor ºi domnilor colegi parlamentari,

Cunoaºtem cu toþii cã dupã alegerile din noiembrie 1996 cei aflaþi la guvernare s-au gândit sã-ºi punã în fotoliile ministeriale oamenii cei mai capabili. Aºa este ºi cazul Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei, unde pentru prima datã în istorie a fost pus un inginer agronom de calitate, Dinu Gavrilescu. Dinu Gavrilescu, venind cu o noutate în agriculturã, ºi anume aceea de a elimina sectorul zootehnic, ºi în felul acesta am vãzut dispãrând crescãtoriile de porci, crescãtoriile de pãsãri, cãutând Ministerul Agriculturii sã-l apropie de Ministerul Turismului, deoarece, cunoaºtem, a fost ministrul cu cele mai multe ieºiri în strãinãtate, considerând cã, probabil, agricultura se poate face prin aceste ieºiri, ºi în general în Italia. Îi plãcea în Italia fiindcã este o þarã cu mai mult de 80% teren muntos Ñ probabil vrea sã ºtie cum se creºte cultura vegetalã ºi pe sectorul muntos.

Însã, nedând, totuºi, rezultatele scontate, colegii sãi l-au schimbat cu Ion Mureºan, vãzând în aceasta o salvare, considerând cã Ion Mureºan poate veni cu ceva nou: cu electronizarea agriculturii. Probabil prin montarea în teren a diodelor, triodelor, tranzistorilor ºi aºa mai departe, culturile sã poatã da rezultate mult mai mari decât în anii precedenþi. Aºa se face cã acesta a plecat în tandem cu un ginecolog renumit Ñ Clinciu Ñ ºi s-au pus pe treabã. Ba, chiar mai mult, au trecut la eliberarea cât mai multor cupoane agricole cãtre þãrani, pentru ca ºi aceºtia sã-ºi poatã desfãºura activitatea în condiþii ”cât mai buneÒ.

Cum am vãzut ºi din presã, cupoanele Ñ foarte multe Ñ au ajuns la ”pãsãrile de noapteÒ Ñ prostituatele noastre de azi Ñ confundându-le, probabil, domnul ministru Mureºan cu pãsãrile din abatoare. Mai mult. Dând un rezultat greºit acest experiment, cu vestitele cupoane, cu electronizarea agriculturii, domnul ministru Mureºan s-a hotãrât Ñ cu apropiaþii sãi, bineînþeles Ñ sã nu mai cultive pãmântul. Eu propun pentru acest lucru sã-i ridicãm o statuie, fiindcã dânsul probabil a citit Ñ pentru cã nefiind de specialitate nu putea sã ºi ºtie Ñ cã un pãmânt necultivat o perioadã de timp acesta va deveni un pãmânt foarte fertil, foarte gras. ªi concluzia noastrã este cã dânsul s-a gândit sã lase generaþiei viitoare un teren foarte bogat în substanþe minerale ºi sã obþinã, în acest fel, urmaºii din agriculturã, recolte mai ceva decât pe timpul distinsului nostru coleg Triþã Fãniþã. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Triþã Fãniþã. Se pregãteºte domnul senator Ion Vasile.

## **Domnul Triþã Fãniþã:**

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Cu prilejul deschiderii ultimei sesiuni a Parlamentului ales în urmã cu 4 ani, consider cã este momentul sã mã adresez dumneavoastrã pentru cã situaþia din agriculturã a devenit atât de gravã încât dacã nu se acþioneazã imediat riscãm sã nu mai acoperim nevoile minime de consum ale populaþiei. Domnul prim-ministru a recunoscut la începutul lunii cã în anul 2000 producþia agricolã a scãzut cu 20%. Dupã pãrerea mea scãderea este mult mai mare. Dar chiar una de 20% s-a înregistrat doar în perioada de rãzboi. Degeaba creºte Ñ cum se spune Ñ producþia industrialã, dacã nu este realã ºi suficientã producþia agricolã, pentru cã oamenii nu mânâncã oþel ºi nici maºini.

Cã am ajuns într-o asemenea situaþie nu se poate da vina numai pe secetã. Dacã se luau mãsuri din timp Ñ aºa cum am propus deseori Ñ pentru punerea în funcþiune în regim de gratuitate a tuturor sistemelor de irigaþie; dacã anul trecut s-ar fi terminat lucrãrile în timp optim, ca sã nu rãmânã pârloagã peste 2 milioane de hectare; dacã se valorifica producþia pentru ca agricultorii sã aibã bani în vederea înfiinþãrii culturilor; dacã se distribuiau la timp cupoanele agricole, chiar dacã acestea sunt la nivel de bacºiº; dacã se fãceau fertilizãrile ºi multe altele, efectele secetei erau diminuate la minimum. Dar nimic din ceea ce a promis ministrul agriculturii nu s-a fãcut; nici pentru cumpãrarea de tractoare, maºini agricole, carburanþi, îngrãºãminte, erbicide, nici pentru depozitarea temporarã Ñ fãrã platã Ñ a recoltei în condiþii corespunzãtoare, nici pentru subvenþionarea sãmânþei, nici pentru alocarea primelor.

Este inadmisibil cã Guvernul nu a adoptat nici mãcar ordonanþele referitoare la agriculturã, prevãzute în Legea de abilitare, votatã de Parlament. Se poate afirma cã nu

existã calamitate mai mare decât actuala conducere a Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei.

La toate greºelile comise se adaugã în aceste zile, într-o totalã lipsã de transparenþã, distrugerea fostelor I.A.S.-uri, prãduirea lor prin eliminarea licitaþiilor cu strigare, care permiteau cunoaºterea exactã a ceea ce oferea fiecare cumpãrãtor, ºi desfãºurarea de aºa-zise ”negocieri directeÒ, de fapt, modalitatea ilicitã de a vinde pe nimic aceste unitãþi doar reþelelor de interese, persoanelor favorizate, nu de ieri sau de azi, de ministrul Mureºan. În acest fel continuã pe o aºa-zisã ”bazã legalãÒ, întrucât ministrul Mureºan a întocmit norme metodologice abuzive, discriminatorii, pe principii de clientelã politicã ºi de afaceri, norme care permit jefuirea unei mari avuþii naþionale, fãrâmiþarea agriculturii fãrã sã se acorde nici cel mai mic sprijin societãþilor agricole ºi societãþilor comerciale cu capital privat.

## Stimaþi colegi,

Îmi pare rãu cã colegii de la Partidul Liberal mã bruiazã, dar nu am sã le rãmân dator.

O situaþie excepþionalã cere mãsuri excepþionale. Sã determinãm cu toþii factorii de decizie din stat sã acþioneze imediat în sensul propunerilor fãcute. Sper cã acest demers se va bucura de sprijinul colegilor parlamentari, pentru cã, dacã nu vom acþiona acum, nu se va putea evita o crizã alimentarã cum n-a avut þara noastrã decât de câteva ori în întreaga ei istorie zbuciumatã. Este timpul acþiunii, nu al jocurilor politice. Vã mulþumesc pentru atenþie.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Ion Vasile. Se pregãteºte domnul senator Creþu Ioan. ## **Domnul Ioan Creþu**

**:**

Nu am solicitat.

Nu aþi solicitat...

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Cu ajutorul lui Dumnezeu, iatã-ne în ultima sesiune parlamentarã din aceastã legislaturã. Dorinþa exprimatã în prima ºedinþã a Senatului de a se discuta mai multe legi importante este lãudabilã. Dar, în acelaºi timp, observ cu surprindere cã din acel portofoliu lipseºte dezbaterea privind modul în care se vor desfãºura alegerile din aceastã toamnã. Obiºnuiþi în ultimii 4 ani cu un regim politic nedemocratic, netransparent ºi nelegitim în ultimã instanþã Ñ dovadã sunt sondajele de opinie Ñ renunþarea la dezbaterea privind data ºi modul în care se vor desfãºura aceste alegeri ne pune mari semne de întrebare.

Stimaþi colegi, alternanþa la putere este un exerciþiu democratic, care, în opinia mea, este mai presus de alte interese de grup, partinice, atât în faþa propriei naþiuni, dar ºi ca imagine externã a þãrii, un element care nu poate fi minimalizat ºi, în consecinþã, trebuie tratat cu foarte multã seriozitate ºi onestitate.

În acest sens noi dorim clarificãri cât mai urgente, ºi anume:

Ñ consultarea opoziþiei privind data alegerilor generale, acest lucru nefiind atributul exclusiv al unui singur partid politic;

Ñ precizarea actului normativ dupã care se vor desfãºura aceste alegeri;

Ñ evitarea ordonanþei Ñ formulã nedemocraticã Ñ în favoarea dezbaterii parlamentare în materie de alegeri;

Ñ precizarea poziþiei primului-ministru Ñ organizator al acestor alegeri Ñ care din punct de vedere moral nu poate fi ºi participant ºi organizator în aceste alegeri;

Ñ pãstrarea echidistanþei instituþiei prezidenþiale, a Preºedintelui României, respectarea Constituþiei, deci, privind recomandarea ori atacul împotriva unor candidaþi la fotoliul prezidenþial.

Amânarea _sine die_ a alegerilor adaugã pãcatelor existente altele pentru care, vrea-nu vrea, actuala coaliþie trebuie sã-ºi asume responsabilitatea.

În acest context cer în mod expres Biroului permanent al Senatului sã ne facã precizãrile de rigoare privind modul în care se vor desfãºura alegerile generale ºi prezidenþiale în aceastã toamnã. Vã mulþumesc.

## Mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Moisin Ioan ºi se pregãteºte ultimul coleg înscris pentru declaraþii politice, domnul senator ªerban Sãndulescu.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Înainte de vacanþa parlamentarã de varã s-a votat în mare vitezã sub presiuni exercitate din Apusul Europei abrogarea articolului 200 din Codul penal, privind homo-

sexualitatea. Mã pronunþ categoric împotriva abrogãrii acestui articol ºi de cãtre Senat. Sunt creºtin ca ºi dumneavoastrã, de aceea vã întreb: de cine se cuvine sã ascultãm mai mult, de oameni sau de Dumnezeu? De unii din Apusul Europei Ñ oameni ca ºi noi Ñ sau de Hristos? Eu rãspund cã trebuie sã ascultãm mai mult de Hristos, Dumnezeu. ªi iatã ce citim în Sfânta Scripturã: ”Sã nu vã amãgiþi! Nici desfrânaþii, nici idolatrii, nici adulterii, nici pederaºtii, nici sodomiºtii, nici hoþii, nici avarii, nici beþivii, nici calomniatorii, nici hrãpãreþii nu vor moºteni împãrãþia lui DumnezeuÒ. Deci aceºtia vor ajunge în iad. Oare aleºii poporului, pentru a da legi, nu au datoria sã dea legi care sã protejeze întreaga fiinþã a fiecãrui om din popor, adicã atât trupul, cât ºi sufletul?! Atunci întreb: ce protecþie asigurã, permiþând absenþa unei descurajãri legale a unui grav pãcat cum este homosexualitatea, pentru care pedeapsa este chinul veºnic? Ba, mai mult, va atrage mânia lui Dumnezeu încã pe pãmânt, cum a nimicit Sodoma ºi Gomora. Aºa ne protejãm noi poporul?!

## Domnilor senatori,

Preafericitul Patriarh Teoctist ºi-a ridicat vocea contra acestui pãcat. I s-a dat ascultare? Poate unii vor zice cã nu au aflat. De aceea, personal îi adresez de la tribuna Senatului invitaþia de a veni la aceastã tribunã ºi a vã expune limpede poziþia Bisericii Ortodoxe faþã de homosexualitate. Aceeaºi invitaþie o adresez Ñ deoarece unii dintre dumneavoastrã sunt de altã confesiune Ñ ºi ºefilor tuturor cultelor din România, sã vedem dacã veþi mai auzi altceva decât v-am spus eu mai înainte. Ce scuzã veþi mai avea atunci? Cã nu aþi ºtiut, cã nu aþi fost prevenþi? Iar dacã nu veþi vrea sã-l invitaþi nici mãcar pe Preafericitul Patriarh Teoctist, acesta sã ºtie cã a fost invitat de senatorul greco-catolic Ioan Moisin ºi refuzat de unii senatori ortodocºi pe care îi considerã fiii sãi duhovniceºti. Mai adaug cã Biserica Greco-Catolicã este contra homosexualitãþii ºi greºit s-a scris undeva în presã cã un deputat preot greco-catolic a votat în favoarea abrogãrii articolului 200 Cod penal. Nici mãcar nu avem vreun deputat preot greco-catolic. Singurul preot greco-catolic este senatorul Matei Boilã, care vã poate confirma de la tribunã cã este pe aceeaºi poziþie cu ceea ce am susþinut ºi eu.

Domnul senator, îmi cer scuze... Dacã vreþi sã concluzionaþi.

Încã un minut, vã rog frumos!

Vã rog.

În secolul XX au continuat avertismentele dure ale Bisericii Catolice contra francmasoneriei. De exemplu, în 1980, prin Congregaþia pentru apãrarea credinþei, în declaraþia asupra francmasoneriei a cardinalului Josef Ratzinger, din 6 noiembrie 1983, se precizau: ”Aºadar, judecata negativã a Bisericii este neschimbatã în privinþa societãþilor masonice, deoarece principiile lor au fost ºi

sunt totdeauna incompatibile cu doctrina Bisericii ºi, prin urmare, aderarea la ele rãmâne în continuare interzisã.

Credincioºii care aparþin societãþilor masonice se aflã într-o stare gravã de pãcat ºi nu pot primi Sfânta Cuminecãturã, Sfânta Împãrtãºanie, iar oficiosul Vaticanului, distribuit în întreaga lume, ”LÕObservatore RomanoÓ, la un an dupã declaraþia Congregaþiei pentru apãrarea credinþei, avertiza: ”Este clar ºi simplu Ñ principiile Bisericii ºi ale masoneriei sunt incompatibile ºi ireconciliabileÒ.

Eu închei spunând: cine nesocoteºte avertismentele Bisericii, pe Dumnezeu îl nesocoteºte, iar pedeapsa va fi groaznicã ºi eternã. Oamenii din popor care ascultã de glasul Bisericii au dreptul moral sã ºtie ºi acest aspect despre cei care vor sã conducã în vremuri atât de primejdioase sufleteºte.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator.

Ultimul vorbitor, domnul senator ªerban Sãndulescu.

## **Domnul ªerban Sãndulescu:**

## Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Dupã cum am vãzut cu toþii, cei prezenþi aici, ne-am început activitatea în aceastã ultimã sesiune a actualei legislaturi cu o strigare de catalog. ªi asta s-a întâmplat în decursul sesiunilor trecute de nenumãrate ori, de zeci, poate chiar de sute de ori într-o sesiune. Asta dovedeºte lipsa de interes pe care parlamentarii o dau actului legislativ, unei delãsãri care este condamnabilã. ªi unde a dus aceastã delãsare? Mi-am permis acum, aproape de sfârºitul acestei legislaturi, sã fac o sintezã a modului cum au fost tratate actul de guvernare ºi actul legislativ.

În cei opt ani ºi ceva de când a apãrut Constituþia ºi pânã acum Parlamentul a dat 1.343 de legi ºi 9.385 de hotãrâri de guvern, de ordonanþe de guvern ºi de ordonanþe de urgenþã guvernamentale. De fapt, cele 9.385 nu este chiar numãrul exact, urmeazã sã iau de la Departamentul legislativ numãrul de hotãrâri de guvern care au apãrut anul acesta, pe care nu l-am inclus aici.

Deci, domnilor, se vede de aici cã þara a fost condusã de toate guvernele care au fost la putere din 1992 Ñ sfârºitul lui Õ91 Ñ începutul lui Õ92 Ñ în mod autocratic, în mod dictatorial, prin hotãrâri de guvern, prin ordonanþe de guvern, prin ordonanþe de urgenþã. Mai grav este faptul cã s-a încãlcat de nenumãrate ori Constituþia, care are o mulþime de lipsuri ºi pe care va trebui sã le evidenþiem atunci când vom discuta de exemplu ultima Ordonanþã de urgenþã, Ordonanþa 129/2000.

Dar vreau sã vã dau un exemplu. S-au emis hotãrâri de guvern care au schimbat legi organice. Deci prin hotãrâri de guvern legile votate în Parlament au fost schimbate. Un exemplu în acest sens este schimbarea care a fost fãcutã la legea care reglementeazã activitatea Consiliului Concurenþei, care avea datoria sã verifice tarifele ROMTELECOM. Or, a apãrut o hotãrâre de guvern care i-a luat acest drept. Consiliul Concurenþei nu mai avea dreptul sã-ºi spunã cuvântul privind tarifele ROMTELECOM ºi în felul acesta a consfinþit monopolul ROMTELECOM, care a fãcut ce a vrut ºi înainte de privatizare, ºi dupã privatizare. Dar, mai multÉ Este foarte grav. De exemplu în Constituþie se spune cã hotãrârile de guvern se dau ca sã asigure executarea legilor. Pãi uitaþi ce s-a întâmplat. De exemplu, în 1996 s-au dat 1.567 de hotãrâri de guvern faþã de 142 de legi câte s-au emis în 1996. Deci s-au dat 11 hotãrâri de guvern pentru o lege. Era nevoie de 11 hotãrâri?! Vã daþi seama ce haos s-a introdus în administraþie în acest mod de guvernare ºi de legiferare? Dar, mai mult... Vreau sã atrag atenþia asupra unor ”ºmecheriiÒ de proastã calitate. În 1998, de exemplu, la sfârºitul vacanþei parlamentare Ñ în 30 ianuarie Ñ s-au dat 23 de ordonanþe de guvern. Guvernul era abilitat sã dea ordonanþe de guvern. Dar de ce le-a dat pe 30 ianuarie ºi nu în mod normal în tot cursul lunii ianuarie? Le-au dat în ultima zi. Pãi dacã mai aºteptau o zi, în loc sã dea ordonanþe de guvern, veneau cu legi care se discutau în Parlament. În 1999 tot în vacanþa din ianuarie s-au dat 14 ordonanþe de guvern în 29 ianuarie, iar în vacanþa din vara lui 1999 s-au dat 45 de ordonanþe de guvern în 30 ºi 31 august. Dacã mai aºteptau o zi veneau sub formã de legi ºi se discutau în Parlament.

schimbã nici componenþa acelor comisii, nici algoritmul politic.

Vã rugãm sã propuneþi plenului spre aprobare aceste transferuri, pentru a reglementa o situaþie de fapt.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Da.

Stimaþi colegi,

Invit liderii grupurilor parlamentare ca pânã mâine, când avem ºedinþa Biroului permanent, dacã mai sunt astfel de modificãri sã le aducã la cunoºtinþã.

Trecem la punctul 2 de pe ordinea de zi. Proiectul de lege pentru ratificarea Convenþiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontierã, adoptat la Espoo la 25 februarie 1991. Legea este ordinarã.

Invit Comisia pentru sãnãtate, ecologie ºi sport sã prezinte raportul ºi, de asemenea, din partea Executivului, vã rog sã vã prezentaþi, dupã care sã citiþi expunerea de motive.

**Domnul Virgil Diaconu** _Ñ secretar general-adjunct în Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului_ **:**

Reprezint Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului. Domnul ministru îºi cere scuze în faþa dumneavoastrã Ñ se întâlneºte cu ministrul mediului din Danemarca, pentru acest lucru nu a venit.

Da. Mulþumesc. Domnule preºedinte, Vã rog sã prezentaþi raportul comisiei noastre de specialitate.

Da, mulþumesc domnule senator.

Am epuizat primul punct de pe ordinea de zi, sesiunea de declaraþii politice. Trecem la dezbaterile legislative.

Problemele organizatorice la începutul ºedinþei, domnule senator!

Domnule preºedinte,

Întrucât am atacat un pic cam abrupt declaraþiile politice, nu cred cã incomodez plenul Senatului pentru o chestiune care þine de buna desfãºurare a activitãþii comisiilor în perspectivã, ºi anume: grupul nostru parlamentar propune plenului transferul unor colegi de la Comisia pentru agriculturã la Comisia pentru administraþie publicã ºi amenajare teritorialã, anunþ pe care l-am fãcut ºi ieri.

Noi avem o adresã oficialã adresatã Biroului permanent ºi fiindcã procedura uzitatã în plenul Senatului se face prin votul acestuiaÉ

ªi anume: domnul Victor Fuior doreºte sã fie eliberat din calitatea de membru al Comisiei pentru amenajarea teritoriului ºi sã participe în Comisia pentru agriculturã, iar domnul Huidu sã treacã din Comisia pentru agriculturã în Comisia de amenajare a teritoriului. Cu aceasta nu se

Raport la proiectul de Lege pentru ratificarea Convenþiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontierã, adoptat la Espoo la 25 februarie 1991.

Cu adresa L nr. 156 din 27.04.2000 preºedintele Senatului a sesizat în fond Comisia pentru sãnãtate, ecologie ºi sport pentru dezbaterea ºi avizarea proiectului de lege menþionat mai sus.

S-au primit avize favorabile din partea Comisiei pentru politicã externã ºi din partea Consiliului Legislativ cu adresa nr. 280 din 16.03.2000.

De asemenea, comisia s-a pronunþat asupra caracterului legii ca fiind ordinarã, conform art. 72 ºi art. 74 din Constituþie.

În ºedinþa din 24 mai 2000 comisia a analizat acest proiect de lege ºi îl avizeazã favorabil fãrã amendamente, propunându-l plenului Senatului spre dezbatere ºi aprobare.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnule secretar general, vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Convenþia privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontierã a fost adoptatã la Espoo, în Finlanda, pe 25 februarie 1991 ºi a intrat în vigoare la 10 septembrie 1997. Depozitarul Convenþiei este secretarul general al Organizaþiei Naþiunilor Unite.

Convenþia este deschisã statelor membre ale Comisiei economice pentru Europa, Consiliului economic ºi social al Naþiunilor Unite, statelor cu statut de observator pe lângã Comisia economicã pentru Europa, precum ºi organizaþiilor de integrare economicã regionalã constituite din state suverane, membre ale Comisiei economice pentru Europa. România a semnat aceastã convenþie în anul 1991.

Obiectivul Convenþiei este de a promova o dezvoltare economicã durabilã ºi sãnãtoasã pentru mediu, utilizându-se, printre alte instrumente, ºi evaluarea impactului asupra mediului, în special ca o mãsurã de prevenire a deteriorãrii mediului dincolo de frontierele statelor, prin activitãþi periculoase pentru mediu.

Convenþia reglementeazã modalitatea de evaluare a impactului asupra mediului pentru o serie de activitãþi care se planificã a se dezvolta ºi care sunt susceptibile de a avea un efect negativ asupra mediului, efect care se poate extinde ºi peste frontiere.

Lista activitãþilor pentru care se impune evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontierã este prezentatã într-o anexã care face parte integrantã din Convenþie.

În conformitate cu prevederile Convenþiei, un stat parte la convenþie pe teritoriul cãruia se planificã dezvoltarea unei activitãþi cu impact asupra mediului, care se poate extinde ºi peste frontiere, este obligat sã informeze pãrþile al cãror mediu poate sã fie afectat.

Totodatã, partea de origine a impactului asupra mediului are obligaþia sã ofere posibilitatea pãrþilor ce pot fi afectate de a participa la evaluarea impactului asupra mediului dacã acestea îºi exprimã interesul în acest sens.

În cadrul aplicãrii procedurii de evaluare a impactului pãrþile care pot sã fie afectate au dreptul sã consulte ºi sã prezinte opinia publicului propriu faþã de activitatea cu un potenþial impact asupra mediului.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Mulþumesc ºi eu. Stimaþi colegi,

Declar deschise dezbaterile generale, dacã sunt domni senatori sã ia cuvântul. Nefiind, supun atenþiei dumneavoastrã titlul legii. Observaþii? Nu sunt observaþii.

Vã rog sã vã exprimaþi prin vot asupra titlului legii. Cu 71 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi douã abþineri a fost adoptat.

Articolul unic. Observaþii? Nefiind, îl

Stimaþi colegi, supun atenþiei dumneavoastrã legea în ansamblu. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot. Vã rog sã votaþi, stimaþi colegi!

Cu 76 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi douã abþineri, legea a fost adoptatã. Vã mulþumesc.

Urmãtorul punct pe ordinea de zi se referã la proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenþia privind elaborarea unei Farmacopee Europene, adoptatã la Strasbourg la 22 iulie 1964.

Vã rog sã prezentaþi raportul.

Eu nu am fost înºtiinþat, dar dacã e grevã parlamentarã la P.N.L. sã o anunþe din timp.

Din partea Ministerului Sãnãtãþii, domnul ministru Hajdœ G‡bor.

Vã rog sã prezentaþi raportul, domnule preºedinte.

Raport la proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenþia privind elaborarea unei Farmacopee Europene, adoptatã la Strasbourg, la 22 iulie 1964.

Cu adresa L178 din 15 iunie, preºedintele Senatului a sesizat în fond Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport pentru dezbaterea ºi avizarea proiectului de Lege mai sus menþionat.

S-au primit avize favorabile din partea Comisiei pentru politicã externã, cu adresa nr. 25/171 din 22 iulie, ºi din partea Consiliului Legislativ, cu numãrul 438 din 24.04.2000.

Comisia întrunitã azi, în ºedinþa din 5.07.2000, a analizat acest proiect de lege constatând cã legea este ordinarã ºi a reþinut urmãtoarele: scopul Consiliului Europei este realizarea pieþei unice în sectorul farmaceutic ºi facilitarea accesului la piaþa unicã a þãrilor europene ce nu fac parte din Uniune, ceea ce impune armonizarea legislaþiei naþionale cu cea în domeniul fabricaþiei, distribuþiei ºi circulaþiei medicamentelor din România.

Cadrul legal pentru atingerea acestui obiectiv îl constituie Convenþia privind elaborarea Farmacopeei Europene. Pânã în prezent tratatul internaþional deschis aderãrii ºi semnãrii Convenþiei din 1964 de la Strasbourg este ratificat de 27 de þãri. Obligaþiile României în urma aderãrii la Convenþia privind elaborarea Farmacopeei sunt:

1. Ñ de ordin financiar, sã participe anual cu un procent de 1,6% din bugetul general al Farmacopeei;

2. Ñ în plan tehnico-ºtiinþific, România va trebui sã participe la elaborarea monografiilor Farmacopeei Europene cu specialiºti ºi experþi;

3. Ñ în plan juridic, România va trebui sã ia mãsuri legislative ºi administrative pentru aplicarea prevederilor Farmacopeei privind calitatea medicamentelor de uz uman ºi veterinar. Avantajele României în urma aderãrii la Convenþie sunt:

1. În plan politic, armonizarea legislaþiei ºi reglementãrilor în domeniul medicamentelor în România cu cele din Uniunea Europeanã, privite prin prisma viitoarei aderãri la Uniunea Europeanã.

2. În domeniul ºtiinþific, acþiune de informare ºi documentare foarte bine organizatã de comisia Farmacopeei Europene, care pune la dispoziþia þãrilor participante o documentaþie la zi asupra informaþiilor de specialitate provenite de la O.M.S. ºi Uniunea Europeanã, permiþând specialiºtilor sã fie la curent cu toate noutãþile cu privire la calitatea medicamentului la nivel european ºi internaþional.

Da. Mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnule ministru, vã rog, prezentaþi expunerea de motive.

## **Domnul H‡jdu MenyhŽrt-G‡bor** _Ñ ministrul sãnãtãþii_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Onorat Senat,

Faþã de acest raport amplu prezentat de domnul preºedinte Cârciumaru, preºedintele Comisiei pentru sãnãtate, nu-mi revine o altã sarcinã decât de a susþine în numele Guvernului acest proiect de lege, eventual, de a mai preciza cã prin convenþia respectivã se urmãreºte protejarea sãnãtãþii publice într-un domeniu special, prin stabilirea treptatã, succesivã a criteriilor privind producþia, circulaþia ºi distribuirea medicamentelor în toate þãrile Europei ºi în þara noastrã.

Proiectul prevede elaborarea unei Farmacopee Europene, arãtând cã se va ajunge printr-o activitate consecutivã la elaborarea acestui ºir de documente. De asemenea, aratã care sunt organele însãrcinate cu elaborarea acestor documente, componenþa Comitetului de sãnãtate publicã, atribuþiile Comitetului de sãnãtate pulicã, componenþa comisiei, fiecare þarã fiind reprezentatã în aceastã comisie de o delegaþie compusã din 3 membri Ñ ºi þara noastrã va fi reprezentatã de o delegaþie de 3 membri Ñ atribuþiile comisiei, modul cum se iau hotãrârile ºi sediul unde îºi desfãºoarã activitatea, acest sediu fiind la Strasbourg. De asemenea, ºi finanþarea.

Acestea fiind reglementate în aceastã Convenþie, vã rog sã aprobaþi legea privind aprobarea Convenþiei. Vã mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Mulþumesc, domnule ministru.

Stimaþi colegi, declar deschise dezbaterile generale. Nu sunt colegi doritori sã ia cuvântul. Supun atenþiei dumneavoastrã titlul legii. Vã rog sã votaþi, domnilor colegi.

Cu 75 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi douã abþineri, titlul a fost adoptat.

Dacã asupra art. 1 existã observaþii? Nefiind îl

Art. 2. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã exprimaþi prin vot.

Cu 71 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi douã abþineri, articolul a fost adoptat.

Stimaþi colegi, supun atenþiei dumneavoastrã legea în ansamblu. Vã rog sã votaþi.

Cu 75 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi douã abþineri, legea a fost adoptatã.

Vã mulþumesc, domnule ministru. Mulþumesc ºi comisiei de specialitate.

Urmãtorul punct de pe ordinea de zi se referã la proiectul de Lege pentru ratificarea Convenþiei privind interzicerea utilizãrii, stocãrii, producerii ºi transferului de mine antipersonal ºi distrugerea acestora, adoptatã la Oslo, Norvegia, la 18 septembrie 1997.

Caracterul legii Ñ ordinarã. Raportor Ñ Comisia noastrã de apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã. Vã rog sã vã prezentaþi din partea Executivului.

## **Doamna Floarea ªerban** _Ñ colonel, ºef secþie activitate legislativã în Ministerul Apãrãrii Naþionale_ **:**

Sunt colonel ªerban Floarea Ñ ºef secþie activitate legislativã în Ministerul Apãrãrii Naþionale.

Vã mulþumesc.

Comisia de specialitate am rugãmintea sã prezinte raportul.

Comisia pentru apãrare a fost sesizatã în fond cu proiectul de Lege pentru ratificarea Convenþiei privind interzicerea utilizãrii, stocãrii, producerii ºi transferului de mine antipersonal ºi distrugerea acestora, adoptatã la Oslo, în Norvegia, la 18 septembrie 1997, trimis de preºedinþie spre ratificare la data de 27 aprilie 2000.

Luând în discuþie acest proiect de Lege comisia îl avizeazã favorabil fãrã propuneri de modificare, dupã avizele favorabile de la Comisia pentru politicã externã a Senatului, precum ºi de la Consiliul Legislativ.

Rugãm a fi aprobat ºi a fi supus discuþiei plenului Senatului în conformitate cu prevederile art. 74 alineatul (2) din Constituþia României.

Vã mulþumesc. Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

La 3 decembrie 1997, România a semnat alãturi de alte 136 de state, la Ottawa, Convenþia privind interzicerea folosirii, stocãrii, producerii ºi transferului minelor antipersonal ºi distrugerea acestora, cunoscutã de altfel sub numele de ”Convenþia de la OttawaÒ, instrument juridic cu vocaþie universalã, care vizeazã eliminarea unei întregi categorii de armament.

În esenþã, Convenþia prevede obligaþia statelor-pãrþi ca în nici o împrejurare sã nu foloseascã mine antipersonal, sã nu dezvolte, producã, achiziþioneze, stocheze, reþinã sau transfere cãtre oricine, direct sau indirect, mine antipersonal. Sã nu asiste, sã nu încurajeze sau sã sprijine pe oricine care s-ar angaja în activitãþile interzise statelorpãrþi.

În conformitate cu prevederile Convenþiei intrarea acesteia în vigoare are loc la 6 luni dupã depunerea instrumentelor de ratificare la O.N.U. de cãtre un numãr de 40 de state semnatare.

Prin ratificarea pânã în septembrie 1989 de cãtre 40 de state, la 1 martie 1999 Conveþia a intrat în vigoare.

România, de altfel, nu mai produce ºi nu mai exportã acest tip de armã încã din 1990 ºi nu deþine mine antipersonal implantate în teren, iar din 1995 a declarat un moratoriu unilateral la exportul de astfel de mine, în vigoare pânã în anul 2000.

De altfel, þara noastrã a participat cu specialiºti în deminare la misiunile O.N.U. din Angola, Bosnia-Herþegovina, exprimându-ºi, în fapt, disponibilitatea de a contribui în continuare la astfel de acþiuni care îmbinã într-un mod armonios prevederi ale Dreptului internaþional al dezarmãrii ºi Dreptului internaþional umanitar.

Vã mulþumesc. Stimaþi colegi, dacã la dezbaterile generaleÉ Vã rog, domnule senator Popa.

Domnule preºedinte,

Aº fi vrut sã ridic o chestiune de procedurã: ºtiþi cã în modul nostru de desfãºurare a activitãþilor, de regulã, întâi începea sã-ºi prezinte proiectul guvernul ºi dupã aceea comisia. Noi am inversat puþin rolurile, poate cã intrãm în procedura normalã.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Mulþumesc foarte mult. De acord.

Nefiind doritori a se înscrie la cuvânt, supun atenþiei dumneavoastrã titlul legii. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã votaþi, domnilor colegi.

Cu 74 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi douã abþineri, titlul legii a fost adoptat.

Dacã asupra articolului unic existã observaþii? Nefiind, îl

Legea în ansamblu. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 74 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi o abþinere, legea a fost adoptatã.

Mulþumesc iniþiatorului ºi, de asemenea, comisiei noastre de specialitate.

Trecem la urmãtorul punct de pe ordinea de zi Ñ proiectul de Lege pentru ratificarea Convenþiei dintre România ºi Irlanda pentru evitarea dublei impuneri ºi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit ºi pe câºtigurile de capital, semnatã la Bucureºti la 21 octombrie 1999.

Îl rog pe iniþiator sã se prezinte ºi invit Comisia de buget, finanþe, bãnci, care a fost sesizatã în fond cu acest proiect de lege. Menþionez caracterul legiiÑlege ordinarã.

## **Doamna Doina Leonte** _Ñ secretar general-adjunct în Ministerul Finanþelor_ **:**

Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Sunt Doina Leonte, ºeful departamentului care are în subordine aceastã problematicã, ºi doamna Cornelia Petreanu, director general în minister, care se ocupã cu convenþiile de evitare a dublei impuneri.

Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

La 21 octombrie 1999 a fost semnatã la Bucureºti Convenþia dintre România ºi Irlanda pentru evitarea dublei impuneri ºi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit ºi câºtigurile de capital.

Cotele de impozit stabilite prin Convenþie aplicabile veniturilor ce se impoziteazã prin stopaj la sursã, cum ar fi dividendele, dobânzile, redevenþele, sunt în avantajul ambelor þãri, acestea fiind mai reduse decât cele prevãzute de legislaþia fiscalã a statelor respective, situaþie ce va contribui la dezvoltarea ºi diversificarea mai accentuatã a relaþiilor economice ºi financiare dintre România ºi Irlanda.

Astfel, veniturile reprezentând dividende sau dobânzi se vor impozita ºi în þara din care se plãtesc cu o cotã de 3% aplicatã la suma brutã a acestora. Veniturile sub formã de redevenþã se vor impune, de asemenea, ºi în statul din care provin, prin aplicarea unei cote de 3% la suma brutã a acestor venituri, cu excepþia redevenþelor care reprezintã drepturi de autor asupra unor opere literare, artistice sau ºtiinþifice, inclusiv asupra filmelor de cinematograf sau filmelor, înregistrãrilor T.V. sau alte forme de înregistrare utilizate pentru emisiunile de radio sau televiziune sau pentru alte mijloace de reproducere sau transmisii care vor fi impuse numai în statul de rezidenþã.

În acelaºi timp, pentru veniturile din dobânzi s-a prevãzut în Convenþie ºi exonerarea de la impunere în þara de sursã dacã asemenea dobânzi sunt plãtite în legãturã cu vânzarea pe credit a oricãrui echipament industrial, comercial sau ºtiinþific, pentru orice împrumut acordat de o bancã sau altã instituþie financiarã, pentru orice împrumut acordat pentru o perioadã mai mare de 2 ani sau pentru orice titlu de creanþã garantat, asigurat direct sau indirect, sau de sau în numele Guvernului fiecãrui stat contractant.

Totodatã, prin Convenþie se stabileºte ºi procedura referitoare la schimbul de informaþie, metodele de evitare a dublei impuneri ºi cea privind intrarea în vigoare ºi denunþarea. Faþã de cele prezentate, în temeiul prevederilor Legii nr. 4/1991 privind încheierea ºi ratificarea tratatelor, supunem spre aprobare, în vederea ratificãrii, textul Convenþiei dintre România ºi Irlanda pentru evitarea dublei impuneri ºi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit ºi pe câºtigurile de capital.

Da, suntem de acord.

Mulþumesc.

Mulþumesc ºi eu. Din partea Comisiei buget-finanþe, vã rog sã prezentaþi raportul.

Cu scrisaorea L 1053 din 27 aprilie 2000 Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a fost sesizatã în fond cu proiectul de lege menþionat mai sus, reþinând urmãtoarele: proiectul de lege ratificã Convenþia dintre România ºi Irlanda pentru evitarea dublei impuneri ºi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit ºi pe câºtigurile de capital.

Consiliul Legislativ avizeazã favorabil proiectul de lege cu observaþii. Urmare a observaþiilor Consiliului Legislativ, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a solicitat punctul de vedere al Ministerului Finanþelor comunicat de acesta Guvernului.

Ministerul Finanþelor face urmãtoarele precizãri: observaþiile ºi propunerile Consiliului Legislativ nu reprezintã probleme de fond care sã modifice principiile de impozitare internaþionale conþinute de Convenþie. De aceste observaþii se va þine seama la celelalte convenþii care vor fi încheiate în viitor, în limita mandatului ºi a propunerilor þãrilor partenere de negocieri, având în vedere ºi modelul-cadru O.E.C.D. care stã la baza negocierii convenþiilor de evitare a dublei impuneri pe plan internaþional.

Menþionãm cã textul acestei Convenþii nu poate fi modificat, întrucât partea irlandezã a îndeplinit procedurile constituþionale pentru intrarea în vigoare a acestuia.

În ce priveºte observaþia Consiliului Legislativ referitoare la definiþia termenului ”IrlandaÒ, menþionãm cã traducerea în românã este conformã cu textul în limba englezã. Partea irlandezã nu include în aceastã definiþie teritoriul sãu de stat, întrucât în Constituþia irlandezã în teritoriul de stat al Republicii Irlanda este cuprinsã ºi Irlanda de Nord, care în fapt, aparþine Regatului Marii Britanii ºi Irlandei de Nord.

Pentru a evita dificultãþile care ar apãrea în definirea acestei relaþii în definiþia Irlandei care, în concordanþã cu Dreptul internaþional, sunt sau pot fi desemnate, conform legislaþiei irlandeze, platoul continental, ca zonã în care pot fi exercitate drepturile Irlandei cu privire la fundul mãrii, subsolul ºi resursele naturale ale acestora.

Aceastã poziþie a fost acceptatã de toþi partenerii de acord ai Irlandei.

Comisia pentru politicã externã a Senatului avizeazã favorabil proiectul de lege. În baza regulamentului de funcþionare. Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci vã propune pentru dezbatere ºi adoptare proiectul de lege fãrã modificãri.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

## Da, vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, declar deschise dezbaterile generale.

Supun atenþiei dumneavoastrã titlul legii. Observaþii asupra titlului legii? Nefiind, îl

- nici unul împotrivã, o abþinere.

- Stimaþi colegi, legea în ansamblu. Vã rog, votul dum-

- neavoastrã.

- Legea a fost adoptatã cu 81 de voturi pentru, nici un

- vot împotrivã, o abþinere.

Mulþumesc iniþiatorului. De asemenea, comisiei de specialitate.

Urmãtorul punct pe ordinea de zi se referã la proiectul de Lege pentru aderarea României la Convenþia internaþionalã pentru protecþia noilor soiuri de plante, din 2 decembrie 1961, revizuitã la Geneva, la 10 noiembrie 1972, 23 octombrie 1978 ºi 19 martie 1991. Caracterul legii Ñ lege ordinarã. Raportor Ð Comisia noastrã pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã.

Iniþiatorul, vã rog sã vã prezentaþi.

**Domnul Waldo G‡bor** _Ñ director general al Oficiului de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci_ **:**

## Doamnelor ºi domnilor,

Permiteþi-mi sã ne prezentãm. Lângã mine se aflã doamna doctor Adriana Paraschiv, ºef serviciu examinare invenþii, secþia agriculturã, iar numele meu este Waldo G‡bor, sunt director general al Oficiului de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci.

Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

## Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Convenþia internaþionalã pentru protecþia noilor soiuri de plante, din 2 decembrie 1961, revizuitã de mai multe ori, în 1972, 1978 ºi 1991, este un document internaþional multilateral semnat în prezent de 44 de state. Pãrþile la Convenþie constituie Uniunea Internaþionalã pentru protecþia noilor soiuri de plante, prescurtat UPOV. Scopul instituirii acestei uniuni a fost de a contribui la uniformizarea examinãrii noilor soiuri de plante în cadrul statelor membre, conform unor criterii ºi principii aplicabile pe teritoriul acestora. Convenþia conþine reglementãri care definesc condiþiile ºi modalitãþile de obþinere a protecþiei, precum ºi întinderea protecþiei. Actul din 1991 enumerã condiþiile pe care trebuie sã le îndeplineascã orice soi de plantã pentru care protecþia este cerutã, respectiv noutatea, restrictivitatea, omogenitatea ºi stabilitatea. Protecþia unor noi soiuri de plante este recunoscutã pe teritoriul unui stat membru UPOV numai dupã ce administraþia naþionalã a acelui stat a procedat, conform legii naþionale, la examinarea condiþiilor de mai sus.

Potrivit art. 34/3 paragraful 3 din actul 91, pentru a deveni membru la Uniune, orice stat trebuie sã cearã, înainte de depunerea instrumentelor de aderare la secretariatul general al UPOV, avizul consiliului UPOV asupra conformitãþii legislaþiei naþionale cu dispoziþiile convenþiei. În România, protecþia noilor soiuri de plante se asigurã în condiþiile Legii nr. 255/30 decembrie 1998 privind noile soiuri de plante, prin eliberarea brevetului de soi de cãtre Oficiul de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci.

Aceastã lege a intrat în vigoare în luna aprilie 1999 ºi a fost avizatã pentru conformitate cu dispoziþiile Convenþiei, actul din 1991, în cadrul Consiliului UPOV din martie 1999. Aderarea României la Convenþia UPOV este o obligaþie ce decurge din dispoziþiile art. 67 ºi 69 din Acordul de asociere al României la Uniunea Europeanã, potrivit cãrora România se angajeazã sã continue îmbunãtãþirea protecþiei drepturilor de proprietate industrialã pentru a asigura un nivel similar cu cel existent în comunitate, inclusiv mijloacele comparabile de aplicare a acestor drepturi.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte Triþã Fãniþã, vã rog prezentaþi raportul comisiei.

Dacã asupra art. 1 existã observaþii? Nefiind, îl

Dacã asupra art. 3 existã observaþii? Nefiind, îl

Stimaþi colegi, supun atenþiei dumneavoastrã legea în ansamblu. Vã rog, votul.

Legea a fost adoptatã cu 79 de voturi pentru, unul împotrivã ºi douã abþienri.

Mulþumesc.

Urmãtorul punct pe ordinea de zi Ñ proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 70/1999 privind achiziþionarea de la producãtorii agricoli individuali de grâu de panificaþie pentru consumul intern. Articol unic; adoptatã de Camera Deputaþilor; caracterul legii Ñ ordinarã. Comisia pentru agriculturã ºi industrie alimentarã, cu raportul în fond.

Iniþiatorul? Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

## **Domnul ªtefan Pete** _Ñ secretar de stat la Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Proiectul de lege se referã la achiziþionarea de pe piaþa liberã a grâului de panificaþie. Este vorba despre producþia anului 1999. S-a reglementat ca aceastã cantitate sã fie de maximum 100.000 de tone ºi achiziþionarea sã se facã prin Societatea Naþionalã a Produselor Agricole Ñ S.A., în limita sumei de 50 de miliarde de lei.

Comisia de agriculturã a fost sesizatã în fond la data de 27 aprilie a.c. cu proiectul de lege sus-amintit. Pãrþile la Convenþie constituie Uniunea internaþionalã pentru protecþia noilor soiuri de plante, al cãrei scop este de a contribui la uniformizarea examinãrii noilor soiuri de plante în cadrul statelor membre, conform unor criterii ºi principii aplicabile pe teritoriul acestora. În România, protecþia noilor soiuri de plante se asigurã în condiþiile Legii nr. 255/1998 privind soiurile de plante prin eliberarea brevetului de soi de cãtre Oficiul de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci. Aderarea României la Convenþie este obligatorie ºi decurge din dispoziþiile art. 67 ºi 69 din Acordul de asociere a României la Uniunea Europeanã.

Comisia noastrã întrunitã în ºedinþa de lucru în data de 21 iunie a.c. a hotãrât întocmirea raportului pozitiv pentru acest proiect de lege, supunând plenului Senatului dezbaterea ºi aprobarea acestuia.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi, declar deschise dezbaterile generale. Nu sunt colegi doritori sã ia cuvântul. Vã supun atenþiei titlul legii. Observaþii? Nefiind, vã rog sã vã exprimaþi prin vot. Vã rog sã votaþi, domnilor colegi.

Titlul legii a fost adoptat cu 80 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri.

Vã mulþumesc foarte mult.

Domnule preºedinte, vã rog sã prezentaþi raportul comisiei.

Comisia noastrã a fost sesizatã cu acest proiect de ordonanþã, luându-l în dezbatere la data de 3 aprilie a.c. Vreau sã menþionez cã scopul acestui proiect de ordonanþã a fost acela de a echilibra cererea cu oferta, Ministerul Agriculturii mandatând în acest sens Societatea Naþionalã a Produselor Agricole sã achiziþioneze de pe piaþa liberã grâu panificabil de la producãtorii individuali pentru consumul intern. Aceastã iniþiativã face obiectul discuþiilor ºi dezbaterilor propunerilor comisiei noastre de la începutul mandatului.

Partea negativã este cã pentru acest scop s-au alocat numai 50 miliarde lei, cu care s-a putut achiziþiona o foarte micã cantitate de grâu, numai cã de la cei de la care s-a achiziþionat acest grâu, aceºtia au beneficiat de costurile de recepþionare ºi stocare vizavi de ceilalþi, marea masã a producãtorilor, care a trebuit sã le suporte, pentru cã, deºi Parlamentul a abilitat Guvernul, înainte de vacanþã, pentru emiterea unor ordonanþe printre care se afla (în timpul vacanþei) ºi prima de producþie ºi stocare a grâului, aceste ordonanþe nu au trecut. S-a produs o discriminare în acest fel nedoritã ºi pe care sugerãm Ministerului Agriculturii sã o evitãm pentru viitor. Noi, în faþa unui fapt împlinit, cum am procedat de altfel, dãm aviz favorabil acestui raport ºi propunem Senatului dezbaterea ºi adoptarea sa. Menþionez cã proiectul de lege are avizul favorabil, fãrã amendamente, al Comisiei de buget, finanþe, bãnci.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu, domnule preºedinte. Dacã la dezbaterile generale sunt colegi doritori sã ia cuvântul? Domnul senator Apostolache.

Eu numai asupra unui aspect doresc sã atrag atenþia plenului Senatului, Discutãm astãzi, în septembrie, situaþia grâului din 1999, în timp ce producãtorii aºteaptã sã rezolvãm problema grâului anului 2000. La aceastã situaþie ne conduce aceastã practicã a ordonanþelor de urgenþã ºi, aºa cum a spus domnul preºedinte, ne aflãm în faþa faptului împlinit ºi încet-încet devenim o maºinã de vot, avându-se în vedere cã asemenea ordonanþe vor ocupa, dupã pãrerea mea, ºi o parte din activitatea viitorului Parlament.

Cred cã este cazul sã facem o problemã din aceastã situaþie, pentru cã oricine citeºte cã Senatul a dezbãtut, a rezolvat problema grâului din producþia anului 1999 o sã ne catalogheze aºa cum de regulã o fac. Vã mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Popa.

seminþei pentru culturile de toamnã. Aceste acte normative sunt la Ministerul de Finanþe.

## **Domnul Victor Apostolache**

**:**

Domnule preºedinte, mã vãd nevoit sã mai cer o datã cuvântul.

Vã rog, domnule senator. Domnul senator Apostolache.

Mã vãd nevoit sã mai cer o datã cuvântul. Eu consider cã acest rãspuns poate sã mulþumeascã pe cel care, practic, nu este angrenat în aceastã activitate, pentru cã dacã le aveþi aceste ordonanþe ºi le þineþi cum le-aþi þinut pânã acum ºi vã gândiþi sã aparã în noiembrie, deja risipim banii ºi cred cã este cazul sã stopãm aceastã acþiune. Nu putem sã dãm þãranului un sprijin în luna noiembrie pentru a semãna în aceastã toamnã.

Aceastã hotãrâre de guvern nu înþeleg de ce nu apare, privind subvenþia la sãmânþã, ºi ar fi cazul sã spunem cã nu avem sãmânþa necesarã, cã, din cele peste 600.000 de tone necesare astãzi, nu avem asigurate decât circa 80.000 de tone. ªi domnul ministru al agriculturii a început campania electoralã... Deci, lucrurile astea trebuie sã ni le spuneþi, dacã într-adevãr se va rezolva aceastã problemã. Cã dacã o lãsãm pentru luna noiembrie, Dumnezeu cu mila!

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator.

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Dacã tot s-a deschis aceastã discuþie cu privire la momentul dezbaterii ºi, mã rog, a discuþiilor privind reglementarea situaþiei recoltelor din anul trecut, aº vrea sã-mi dea explicaþii domnul secretar de stat ce se va întâmpla cu recolta anului 2000, ce intenþioneazã sã facã Ministerul Agriculturii pentru a ajuta pe producãtorii agricoli, care sunt la ora actualã în impas, mai ales cã suntem în plinã campanie de toamnã.

Vã mulþumesc, domnule senator. Mai sunt colegi doritori sã ia cuvântul? Nu.

Domnule secretar de stat, vã rog, rãspundeþi întrebãrii puse de domnul senator Popescu.

## **Domnul ªtefan Pete:**

Ministerul Agriculturii a iniþiat 3 Ñ mai multe, dar, vã spun, sigur 3 Ñ proiecte de ordonanþã, care se referã la sprijinul agriculturii pentru acest an. Acestea sunt: ordonanþa care se referã la depozitarea grâului pentru recolta anului 2000, ordonanþa care se referã la ajutorul în ceea ce priveºte arãturile ºi pregãtirea lucrãrilor agricole în toamna acestui an ºi un proiect de ordonanþã care conþine problemele legate de despãgubiri vizavi de calamitãþile pe care le-am avut în acest an... O hotãrâre de guvern care se referã la subvenþionarea cu 37% a

Domnule secretar de stat, mai doriþi sã luaþi cuvântul?

Nu.

Stimaþi colegi, nemaifiind alte poziþii, luãri de cuvânt, supun atenþiei dumneavoastrã titlu legii.

Observaþii asupra titlului legii? Nefiind, vã rog sã votaþi.

Adoptat cu 73 de voturi pentru, unul împotrivã, douã abþineri.

Dacã asupra articolului unic existã observaþii? Nefiind, îl

Supun atenþiei legea în ansamblu.

Vã rog votaþi, domnilor colegi.

Legea a fost adoptatã cu 67 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi 4 abþineri.

Rãmânem pe poziþii.

Urmãtorul punct de pe ordinea de zi se referã la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 219/1999 privind programul naþional pentru þãrãnime, bazat pe cupoane atribuite gratuit.

De asemenea, articol unic, lege ordinarã, raportor Comisia noastrã pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã.

Domnule secretar de stat, vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

Am sãrit peste punctul 9, am înþeles de la comisie cã acel proiect de ordonanþã nu are aviz.

Da, am sãrit peste punctul 8. Aveþi dreptate. Deci, luãm în dezbatere proiectul de Lege privind Planul naþional pentru agriculturã ºi dezvoltare ruralã aferent programului SAPARD Ñ pentru cofinanþarea acestuia de la bugetul de stat intern. Raportor Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã. Lege ordinarã.

Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive, domnule secretar de stat.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

În perioada de preaderare a României în structurile Uniunii Europene, pentru a facilita acest proces, Comisia Europeanã a aprobat acordarea anualã a sumei de 150 de milioane euro pentru perioada 2000Ð2006 în cadrul programului SAPARD, care este un program de asistenþã financiarã nerambursabilã. Prin aplicarea programului anual se vor susþine un numãr de aproximativ 10Ð15.000 de proiecte selectate pe baza procedurilor de licitare, convenite între Guvernul României ºi Comisia Europeanã. Beneficiari ai acestor proiecte vor fi atât producãtorii agricoli individuali, asociaþii, societãþi comerciale, cât ºi structurile administraþiei publice la nivel comunal, la nivel local. Intenþionãm ca circa 35Ð40% din beneficiari sã fie tineri fermieri, ceea ce ar însemna pânã la 40 de ani ca limitã de vârstã.

Acordarea fondurilor oferite de comisie trebuie sã fie în concordanþã cu prioritãþile politice agricole comunitare ºi, în acest sens, obiectivele definite prin planul naþional pentru agriculturã ºi dezvoltare ruralã vor fi direcþionate în special spre îmbunãtãþirea structurilor de prelucrare a produselor agricole ºi piscicole, la distribuirea controlului calitãþii alimentelor, la stimularea înfiinþãrii grupurilor de producãtori ºi finanþarea proiectelor de dezvoltare ruralã integratã, de susþinere a iniþiativelor ºi a mãsurilor agroambientale de îmbunãtãþire a eficienþei agricole.

Planul naþional cuprinde urmãtoarele pãrþi: analiza diagnosticã a agriculturii ºi spaþiului rural românesc, strategia pe termen lung, mediu, scurt ºi prioritãþile Planului naþional pentru agriculturã ºi dezvoltare ruralã, fiºele tehnice ale mãsurilor pentru susþinerea strategiei, planul de finanþare, ajutoarele de stat ºi sistemul de implementare a planului naþional pentru agriculturã ºi dezvoltare ruralã. Planul se va implementa sub formã de programe multianuale stabilite în concordanþã cu programele operaþionale de adoptare a acquis-ului comunitar. Planul poate fi ajustat ca urmare a definitivãrii reglementãrii comunitãþii europene în domeniu, a negocierilor bilaterale dintre România ºi Comunitatea Europeanã ce vor începe în trimestrul IV al anului 2000, a schimbãrilor structurale înregistrate de dezvoltarea socio-economicã ºi în urma acþiunilor ce vor fi iniþiate în cadrul parteneriatului de aderare.

Mulþumesc, domnule secretar de stat. Domnule preºedinte, raportul comisiei.

Comisia a luat în dezbatere, fiind sesizatã în fond, proiectul de Lege privind aprobarea Planului naþional pentru agriculturã ºi dezvoltare ruralã aferent programului SAPARD pentru cofinanþarea acestuia de la bugetul de stat pe anul 2000, adoptat de Camera Deputaþilor la 3 aprilie 2000.

Aºa cum se cunoaºte, programul SAPARD prevede, în perioada de preaderare a României la Uniunea Europeanã, pentru a facilita acest proces, acordarea de cãtre Comisia Europeanã a unui credit anual nerambursabil, în valoare de 150 de milioane euro pentru perioada 2000Ð2006. Beneficiarii, aºa cum spunea colegul nostru de la agriculturã, acestor proiecte sunt producãtorii agricoli individuali, asociaþii, societãþi comerciale, cât ºi structurile administraþiei publice la nivel comunal. Acordarea asistenþei nerambursabile pentru România se va face în conformitate cu Planul naþional pentru agriculturã ºi dezvoltare ruralã. În urma dezbaterii pe articole, membrii comisiei au hotãrât în unanimitate întocmirea raportului favorabil fãrã amendamente ºi supunerea proiectului de lege spre adoptare plenului Senatului. Proiectul de lege are avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Stimaþi colegi, declar deschise dezbaterile generale. Domnul senator Prisãcaru, dupã care domnul senator Sãndulescu, domnul senator Apostolache...

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Se ºtie prea bine cã programul SAPARD va juca un rol important în procesul de preaderare al României la Uniunea Europeanã. Dar se ºtie de asemenea foarte bine cã România se aflã într-o mare întârziere în implementarea programului SAPARD, ceea ce pune în pericol posibilitatea ca þara noastrã sã beneficieze în acest an de finanþare nerambursabilã prin programul SAPARD, care este de 150 de milioane de euro pe an, ºi rapoartele Comisiei Europene aratã în mod limpede acest lucru. De aceea, eu am o întrebare pentru reprezentantul Ministerului Agriculturii. Având în vedere cã ceea ce Comisia Europeanã atenþioneazã este nevoia unei structuri instituþionale, a Agenþiei SAPARD pentru punerea în aplicare a acestui program. Or, eu aº vrea sã-l întreb cine poartã rãspunderea în România pentru faptul cã de atâta timp de când a fost lansat aceastã agenþie SAPARD nu a fost creatã, deci o instituþie, un cadru instituþional pentru punerea în aplicare a programului, ceea ce pune sub semnul întrebãrii finanþarea din partea Uniunii Europene.

Sigur, în ceea ce priveºte proiectul de lege supus aprobãrii, eu cred cã este necesar, pentru cã aceasta este una din condiþiile asigurãrii fondurilor de cãtre Uniunea Europeanã, dar cer lãmuriri, pentru cã a venit vorba de programul SAPARD, din partea reprezentantului Ministerului Agriculturii, mai ales, cã este o disputã cu Ministerul de Externe: cine poartã rãspunderea pentru faptul cã pânã în momentul de faþã nu a fost creat cadrul instituþional care sã punã în aplicare programul SAPARD?

Vã mulþumesc. Domnul senator Sãndulescu.

În legãturã cu aceastã problemã, chiar ieri auzeam la radio declaraþiile domnului ministru Mureºan în legãturã cu faptul cã primul-ministru Isãrescu tocmai a atras atenþia cã existã o mare întârziere în legãturã cu acest program SAPARD ºi se aduc prejudicii importante þãrii.

## Domnilor,

Problema asta este o problemã foarte gravã. ªi nu e prima oarã când se întâmplã acest lucru. Þara noastrã, începând din 1990 încoace a primit o mulþime de fonduri din strãinãtate ºi au fost primite ºi de cãtre Ministerul Sãnãtãþii ºi de cãtre Ministerul Agriculturii, nu mai vorbesc de fondurile PHARE, care s-au primit ºi au fost distribuite aºa cum au fost, iar aici este o problemã de o întârziere gravã. Adicã noi ne chinuim sã obþinem ºaptezeci ºi nu ºtiu cât de milioane de dolari de la Fondul Monetar Internaþional, or, aceste fonduri care ar putea sã ajute în mod efectiv agricultura ºi silvicultura româneascã se întârzie ºi domnul ministru Mureºan îmi explica: ”Da, domnule, cã avem, cã lucrãm, cã pânã la sfârºitul anului o sã fie gata.Ò...

Domnilor, aici este o problemã, ceva de genul ãsta, se spunea ieri la radio. Domnilor, e o chestiune gravã de tot!

În toate executivele noastre de pânã acum se doarme, domnule! Dacã miniºtrii nu ºtiu ce trebuie sã facã, dacã miniºtrii nu iau din scurt lucrurile, un asemenea program... ªi o asemenea agenþie trebuia fãcutã în douã luni de zile. Nu trebuie un an de zile ca sã se facã aºa ceva. Dar asta este o problemã numai de incompetenþã, de incompetenþã ºi delãsare, fiindcã cei care ar trebui sã urmãreasã aceste lucruri nu sunt în stare! Asta se întâmplã datoritã faptului cã au fost puºi în funcþii de conducere Ñ miniºtri, secretari de stat ºi aºa mai departe Ñ oameni care n-au fãcut nimic în viaþa lor ºi dacã n-au fãcut nimic în viaþa lor, evident cã nu pot sã facã nici acum nimic. Asta este partea gravã ºi acoperã toatã aceastã incapacitate ºi incompetenþã cu demagogia care mi-a fost dat s-o aud aici ºi în legãturã cu Ministerul Industriilor ºi aºa mai departe. Este inadmisibil, domnilor, ceea ce se întâmplã!

Voi vota, bineînþeles, pentru aceastã lege.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Apostolache, aþi cerut cuvântul, domnule senator.

Stimaþi colegi, Domnule preºedinte,

Grupul nostru parlamentar susþine acest proiect de lege, va vota, dar are aceleaºi reþineri despre care au vorbit ºi domnul senator Sãndulescu ºi domnul Prisãcaru.

Vedeþi, chiar în ”AdevãrulÒ de astãzi este prezentatã aceastã disputã dintre domnul Petre Roman ºi domnul Mureºan legatã de cine, de ce minister va constitui aceastã instituþie. Eu cred cã este cazul ca primulministru într-adevãr sã dovedeascã cã este primulministru al acestei þãri, ºi nu sã vinã cu asemenea declaraþii, cum cã nu mai reuºeºte sã convoace nici Biroul executiv al Guvernului ºi de câte ori îl convoacã sunt numai dispute între reprezentanþii diferitelor partide.

În aceastã situaþie eu consider cã o datã cu votarea acestei legi sã dãm ºi un semnal cãtre primul-ministru cã noi nu facem legi pentru a nu fi aplicate, ci pentru ca Domnia sa, care semneazã ca iniþiator al acestui proiect de lege sã le punã în practicã. Altfel, eu cred cã ar fi firesc sã vinã în faþa Parlamentului ºi sã spunã cã este neputincios, cã nu mai poate guverna aceastã þarã pentru cã, cel puþin, din declaraþia de astãzi acest lucru este foarte evident.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Dumitraºcu.

Ni se cere sã votãm o lege ºi o vom vota, însã, permiteþi-mi sã fac câteva consideraþii legate de viaþa politicã, aprop— de acest lucru.

Înþeleg cã domnul prim-ministru va avea, în curând, un discurs ca ºi domnul Emil Constantinescu, prin care recunoaºte cã nu poate sã conducã Guvernul ºi, probabil, îºi va da ºi dânsul demisia, pentru a ajunge preºedinte de þarã. E o chestiune ºi asta...

În al doilea rând, permiteþi-mi sã spun cã algoritmul este cel care nimiceºte posibilitatea înfiinþãrii agenþiei respective. Pentru cã, dacã vom vorbi oamenilor de pe stradã despre faptul cã nu primim banii ãia sau poate nu-i vom primi niciodatã, pentru cã nu existã o înþelegere între membrii Guvernului, nu existã o înþelegere între partidele care compun Executivul, oamenii aceºtia n-au sã ne înþeleagã de loc sau au sã ne huiduie. Din acest punt de vedere a arunca vina pe opoziþie are un sâmbure de adevãr: ”Se aude cã un portar din schimbul de noapte, de la Ministerul Agriculturii, ar fi avut unele simpatii P.D.S.R. ºi, închipuiþi-vã, acesta este motivul pentru care Ministerul Agriculturii nu se înþelege cu Ministerul de Externe ºi deci, înfiinþarea agenþiei care trebuie sã manevreze...Ò, dar, atenþiune!, banii ãºtia vor fi niºte bani daþi de pomanã. Adicã ni se vor da pe degeaba. În momentul în care þi se dau bani pe degeaba nu mai existã posibilitatea unor procentaje. Cine mai e interesat în a lua procentaje de la una sau alte dintre pãrþi de vreme ce banii se dau de pomanã? Cerem Ñ în glumã Ñ organismului internaþional care a iniþiat acest admirabil plan sã ne dea cu atâþia bani mai mulþi cu cât ar ajunge în buzunarele unora care sunt dispuºi pe aceastã bazã sã facã parte din agenþia pentru punerea în aplicare a legii respective. ªi aici Ñ daþi-mi voie Ñ algoritmul ne-a mâncat banii pe care îi mai putem primi.

Sunt pentru lege, sunt împotriva fãrãdelegii care guverneazã guvernarea din România, cea mai ineficientã ºi cea mai nepriceputã dintre toate. Iar în privinþa ministrului agriculturii, vã rog frumos, bãgaþi-l în prizã. Cred cã a ieºit din prizã ºi nu ºtie cam pe unde trebuie bãgat ºnurul acela în prizã. Învãþaþi-l cã e cazul sã intre ºi el în prizã. Sigur cã o sã se electrocuteze, specialist cum e, dar, oricum, mãcar sã facã gestul acesta.

Ultimul vorbitor înscris, domnul senator Gavaliugov.

Cu îngãduinþa dumneavoastrã, domnilor senatori, Domnule preºedinte, Stimaþi invitaþi,

O sã-mi permit sã adaug câteva cuvinte faþã de o dezbatere care, în mod justificat, a adus atâtea accente polemice.

Un program pentru care astãzi avem prezentat un text de lege de o asemenea însemnãtate pentru agriculturã, conectat cu mecanismele de finanþare pentru politici agricole ºi dezvoltarea zonelor rurale la nivel european, nu este un lucru minor ºi probabil cã România trãieºte o primã experienþã în aceastã privinþã.

Din pãcate, deºi am fost timp de 4 ani de zile susþinãtorul acestui Guvern, care a avut mai mulþi primminiºtri, acum constatãm cã un prim-ministru care se anunþa respectabil ºi lua mãsurile la momentul oportun poate sã ajungã sã semene din ce în ce mai mult cu un prim-ministru care ºi-a pierdut susþinerea în urmã cu câþiva ani, tocmai din lipsa de decizie...

Îl facem Preºedinte!

Mã rog, Preºedinte nu-l faceþi dumneavoastrã, nu-l fac nici eu, ci-l face cetãþeanul, dacã este votat.

Vã rog, nu rãspundeþi. Domnul senator, continuaþi-vã ideile.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte ºi mulþumesc ºi colegilor mei senatori cãrora le acord tot respectul dacã îmi respectã ºi mie cele câteva cuvinte pe care vreau sã vi le spun.

Au fost aici niºte critici care au exprimat în acelaºi timp neîncrederea cã banii aceºtia care, subliniez, sunt bani publici, adunaþi din fondurile..., din bugetele contribuabililor europeni, ar putea fi rãu folosiþi.

Stimaþi colegi, vreau sã vã spun cã dupã analiza ºi dupã raportul foarte dur care s-a fãcut la ceea ce este cunoscutã drept ”Comisia SANTERÒ, banii europeni nu sunt aruncaþi, nici mãcar în România, nici mãcar atunci când sunt anunþate sume importante ºi 150 de milioane de euro pentru un prim program în România nu este un program prea puþin finanþat, ci este un program care, într-adevãr, se demonstreazã dacã în România, nu numai

la nivelul Guvernului, dar ºi la nivelul diferitelor administraþii, la nivelul celor care funcþioneazã în agriculturã, la nivelul celor care trãiesc din agriculturã, la nivelul comunitãþilor noastre rurale, existã voinþã, existã competenþã ºi existã capacitatea de a negocia ºi a ne înþelege cã aceºti bani sã-i punem în slujba cetãþeanului de la þarã, în slujba agriculturii la care spunem cã þinem, în slujba renumelui de bun partener al României.

Din acest punct de vedere eu cred cã nu putem face o mare diferenþã între majoritatea ºi minoritatea din Parlament, respectiv din Senat, ºi ar trebui sã privim aceste lucruri în ce mod eforturile noastre pot sã se conjuge ºi, din acest motiv, vreau sã mulþumesc celor care au înþeles sã punã problema din partea opoziþiei, pornind de la aceste considerente.

Dar, pe de altã parte, sunt uimit aici pentru cã susþinerea acestui proiect de lege este fãcutã de cãtre un secretar de stat, când mass-media este încinsã de declaraþiile ministrului agriculturii, care nu este prezent aici pentru a susþine acest proiect de lege. Mie mi se pare, având în vedere coincidenþa din relatãrile din presã ºi lipsa sa în Camera Senatului în a susþine acest proiect atât de important ºi care, sigur, are ºi o disputã faþã de alþi membri ai Cabinetului, în care primul-ministru sã vedem dacã pânã mai este în funcþie va reuºi sã intervinã... Acest ministru al agriculturii astãzi Ñ în mod deliberat susþin Ñ lipseºte de la actul constituþional pe care-l are în calitate de titular al Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei, de a susþine acest important proiect.

Vã mulþumesc.

Pânã o sã aflãm dacã domnul ministru Mureºan are posibilitatea de a veni la lucrãrile noastre, îl rog pe domnul secretar de stat sã rãspundã întrebãrilor puse de dumneavoastrã, domnilor colegi.

Aveþi cuvântul, domnule secretar.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Planul naþional a fost depus în luna decembrie a anului trecut, în 1999. A fost acceptat în 27 aprilie a.c., datã de la care au început sã curgã cele 6 luni, asta înseamnã 27 octombrie, pânã când se fac corecturile în acest plan ºi construirea acestei structuri instituþionale necesarã pentru aplicarea programului SAPARD.

În 27 septembrie 2000, acum, peste 3 sãptãmâni, va veni Comisia europeanã pentru a vedea în ce stadiu sunt aceste lucrãri, pentru ca din 27 octombrie sã se intre pe negocieri.

În ceea ce priveºte structura instituþionalã despre care s-a vorbit ºi se vorbeºte mult, trebuie sã vã spun cã tocmai ieri a fost în Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei întâlnirea interministerialã unde s-a discutat aceastã problemã împreunã cu celelalte ministere implicate, deci Ministerul de Externe, Ministerul de Finanþe, Ministerul Lucrãrilor Publice ºi Amenajarea Teritoriului, Ministerul Mediului, Agenþia ºi Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei au venit cu acel proiect de ordonanþã de urgenþã, va fi acum, prin care sã se facã aceastã agenþie în subordinea Ministerului Agriculturii, pentru cã acest program despre care vorbim noi astãzi este un program din care peste 60% din suma alocatã se adreseazã agricultorilor, deci se adreseazã agricultorilor, dezvoltãrii rurale, deci cei care sunt cooptaþi în acest program sunt cei care lucreazã ºi sunt în agriculturã. Aceasta ar fi ºi este motivaþia pentru care noi, Ministerul Agriculturii, susþinem cã aceastã agenþie trebuie sã se înfiinþeze în cadrul ministerului sau în subordinea, mai corect spus, în subordinea Ministerului Agriculturii. Noi avem aceste structuri deja formate, pentru cã avem direcþiile agricole, avem toate direcþiile teritoriale, dar ºi în cadrul ministerului avem atât personalul cât ºi structura necesare pentru aceastã agenþie. Nu ar însemna cheltuialã în plus de la buget, deci s-ar putea foarte rapid, în câteva sãptãmâni, ca aceastã agenþie, dacã ordonanþa se va accepta, sã se înfiinþeze.

Într-adevãr, au mai fost ºi alte variante pentru înfiinþarea agenþiei, printre care o variantã a Ministerului de Externe ºi o altã variantã, un proiect, din partea Ministerului de Finanþe, care au solicitat, prin varianta lor, prin proiectul lor de ordonanþã, ca aceastã agenþie sã fie în subordinea Guvernului, independentã. Noi nu am putut accepta aceastã variantã, dupã cum v-am spus, din mai multe motive: ºi pentru ceea ce v-am expus, dar ºi pentru faptul cã o nouã agenþie în subordinea Guvernului înseamnã..., înfiinþarea ei înseamnã timp foarte mult, structurile teritoriale nu existã astãzi, trebuie înfiinþate, iar varianta propusã de noi unde sunt prezente ºi celelalte ministere, deci nu numai Ministerul Agriculturii, ºi unde se deleagã anumite probleme ºi Ministerului de Finanþe ºi altor ministere, care sã fie auditul intern, controlul intern ºi aºa mai departe, deci aceste structuri existã astãzi ºi se poate înfiinþa foarte rapid.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Mai doriþi sã luaþi cuvântul? Da, poftiþi.

Domnul senator Dumitraºcu, domnul senator Apostolache...

Haideþi, vã rog, cine mai doreºte pentru ca pe urmã sã...

Domnule secretar de stat, câteva întrebãri.

Am înþeles cã s-au prezentat 3 variante în legãturã cu formarea acestei agenþii. Una peste alta înþeleg foarte bine cã e vorba de a folosi aceastã agenturã ºi fondurile ei cu lingura, cu polonicul sau cu furculiþa. Punctul de vedere pe care l-aþi expus aici legat de Ministerul Agriculturii se pare cã are o oarecare fundamentare.

Ei bine, întreb, ieri, la ºedinþa de care vorbirãþi, aþi ajuns la un punct de vedere comun ºi mergeþi cu un punct de vedere comun cele 3 ministere, de externe, de finanþe ºi dumneavoastrã la Guvern pentru a intra rapid, pentru cã aveþi structuri înþeleg, pentru a intra rapid în acþiune?

Deci întrebarea este asta, sau vã duceþi cu 3 puncte de vedere ºi va urma acolo o þigãnealã bine cunoscutã între cele 3 ministere ºi altele, poate, în legãturã cu posibilitatea de a manevra acest fond? Întrebarea mea este asta Ñ repet Ñ s-a ajuns la o concluzie sau se merge la marea târguialã din Guvern a ”logaritmuluiÒ?

A algoritmului.

Tot aia este...

Vã mulþumesc. Domnul senator Apostolache.

În primul rând, vreau sã vã rog, domnule preºedinte de ºedinþã, sã aveþi în vedere propunerea fãcutã de colegul Gavaliugov, cã ar fi bine ca, cel puþin înainte de a da votul final la aceastã lege, sã-l avem aici pe ministrul agriculturii, care sã ne clarifice cum stau lucrurile.

În al doilea rând, sunt surprins de curajul domnului ministru care vorbeºte cã are structuri în teritoriu, dar nu spune cã nu le are în Ministerul Agriculturii. Pãi, ce încredere sã am eu sã dau aceastã agenþie în subordinea Ministerului Agriculturii când, practic, nici una din direcþiile din minister nu mai sunt conduse de specialiºti, de specialiºti în domeniu. Nimeni din cadrul ministerului, cu funcþii de conducere, cu excepþia dumneavoastrã, domnule secretar de stat, nu este de specialitate.

Deci, ce sã fac eu, sã încredinþez aceastã agenþie unui minister care nu mai are oameni?!

Structurile în teritoriu, vorbiþi de ele. Pãi, bine spunea colegul Huidu cã, practic, s-a distrus zootehnia, dar ºtiþi cine conduce agricultura dupã ce s-a distrus zootehnia, la nivelul fiecãrui judeþ? Inginerii zootehniºti. Deci, practic, acestora le dãm ce ca sã implementeze?! Un program pe care, practic, nu mai au pe cine sã-l aplice, ºi atunci eu cred cã trebuie sã avem o dezbatere foarte serioasã ºi sã ni se prezinte, într-adevãr, organigrama ministerului, conducerea direcþiilor din minister, profesiile oamenilor din direcþiile agricole despre care dumneavoastrã vorbiþi cã sunt structuri în teritoriu, care pot sã aplice acest program.

Vã înºelaþi, domnule ministru! Nu vãd la ora actualã cu cine puteþi sã faceþi dumneavoastrã, la Ministerul Agriculturii, ceea ce este prevãzut în acest program ºi, de aceea, cred cã este normal sã vinã ministrul aici sã ne explice cum va reuºi dânsul sã-l materializeze, pentru cã toatã bãtãlia este pentru dirijarea unor fonduri cãtre o clientelã politicã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Gavaliugov, aþi mai dori sã luaþi cuvântul, da? Vã rog.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Îmi cer scuze cã am revenit la microfon, dar explicaþiile pe care ni le-a dat aici domnul secretar de stat Pete, cãruia, de altfel, îi port o realã stimã, trec pe lângã subiect. Deci eu ºtiu cã Domnia sa este o persoanã inteligentã ºi poate sã evite o situaþie stânjenitoare, pentru cã, într-adevãr, este scandalos ca astãzi, în faþa unui program în care angajãm România prin lege, pe un proiect atât de important, care v-am spus, este o piatrã de încercare pentru România, dacã este în stare sã implementeze politici agricole, ºi nu numai politici agricole, ci cu impactul firesc, complet care existã astãzi, ºi anume dezvoltarea durabilã în lumea satului, o dimensiune absolut europeanã, absolut cu o amprentã europeanã care poate sã se creeze deja în România ºi într-un astfel de moment reprezentantul unui partid creºtin-democrat, pentru cã þãrãnesc mi-e greu sã-i mai spun, titular al Ministerului Agriculturii, pentru cã nu putea lipsi din fruntea Ministerului Agriculturii, lipseºte în mod ruºinos de la dezbaterea în Senat. Unde decidem asupra acestei legi, asupra formulei celei mai bune de constituire a acestei agenþii? în mici ºuºanele de presã, ne închidem în câte o camerã în care doi reporteri de televiziune ne dau un mesaj cãtre naþiune?! Este posibil ca un ministru, lider al unui partid, sã se ascundã de o dezbatere care este fireascã într-un stat de drept, ºi anume dezbaterea parlamentarã?!

Stimaþi colegi,

## Domnule preºedinte,

## Domnule secretar de stat,

Fac apel la dumneavoastrã ca, într-adevãr, de urgenþã, sã avem aici confirmatã prezenþa ministrului agriculturii, domnul Ioan Avram Mureºan.

Subliniez, au fost ºi acuze grave, au fost poate ºi lucruri care trebuie clarificate, dar este important ca, cu bãrbãþie, titularul Ministerului Agriculturii sã fie prezent aici ºi sã rãspundã problemelor care au fost ridicate. Eu rãmân la aceastã susþinere.

Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc, domnule senator.

## Stimaþi colegi,

Vreau sã vã informez cã am dispus sã fie cãutat domnul ministru Mureºan. Este la Camera Deputaþilor.

Vãzând cum au evoluat dezbaterile generale suspend dezbaterea acestui proiect de lege pânã când domnul ministru Mureºan va sosi în plenul Senatului României.

Prin urmare, trecem la urmãtorul punct de pe ordinea de zi: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 219/1999 privind programul

naþional pentru þãrãnime bazat pe cupoane atribuite gratuit. Lege ordinarã. Raportor Ñ Comisia noastrã de specialitate pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã.

Domnule preºedinte, punctul 9 unde este?

Am dorit sã luãm deocamdatã în discuþie toate rapoartele care au fost abordate în fond de Comisia pentru agriculturã, pentru cã tot se aflã aici ºi avem ºi reprezentantul Guvernului. Practic, mai sunt doar douã proiecte de lege care sunt susþinute de Comisia noastrã pentru agriculturã, dupã care trecem ºi la punctul 9.

Domnule ministru, vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

În anii 1997Ð1998Ð1999 s-au instituit prin ordonanþe sisteme anuale de finanþare a producþiei agricole pe bazã de cupoane valorice. Experienþa a demonstrat cã sistemul de plãþi directe pe bazã de cupoane a funcþionat bine în acest an, fiind singurul sistem de finanþare care permite agricultorilor sã beneficieze în mod direct de o formã de subvenþionare a cheltuielilor pentru realizarea ciclului de producþie ºi pentru reluarea acestuia.

În 1997 s-au ridicat 96% din aceste cupoane, au fost decontate 98%, în 1998 acest procent a fost de 97,5 ºi 99,3 a fost decontat, în anul 1999 iarãºi au fost ridicate aceste cupoane în proporþie de peste 96% ºi sunt decontate.

Acordarea gratuitã de cupoane a avut efecte benefice asupra producþiei agricole, s-au putut achiziþiona seminþe, îngrãºãminte, furaje, piese de schimb, medicamente, lucrãri agricole ºi altele.

Sistemul de cupoane valorice pentru agricultori a fost ºi este bine primit de cãtre aceºtia ºi ºi-a dovedit eficienþa pe deplin.

Acestea sunt motivaþiile pentru care am iniþiat aceastã ordonanþã, acest proiect de lege pe care îl supunem dezbaterii dumneavoastrã.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Raportul comisiei noastre.

## Domnule preºedinte,

La 23 martie a.c. Comisia de agriculturã, în baza avizului Consiliului Legislativ, precum ºi al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci a Senatului, a dezbãtut acest proiect de ordonanþã având o sumedenie de amendamente ºi motivaþii pe care nu are rost sã le amintesc, dat fiind cã ºi de data aceasta suntem puºi în faþa unui fapt împlinit, respectiv, cupoanele au fost atribuite în condiþiile cunoscute, fãrã sã se þinã seama de tot ce s-a spus de cãtre noi de un an încoace, începând cu tipãrirea acestora, care sã se facã pe bazã de licitaþie la alegerea agentului economic ºi, mai ales, cu întrebuinþarea lor.

Ne vedem obligaþi, pentru a nu o bloca, pentru cã nu mai are nici raþiune, sã vã propunem, sã propunem plenului dezbaterea ºi adoptarea acestui proiect de lege, dar aºa cum bine preciza domnul senator Apostolache, sã atragem atenþia cã nu vom mai lua în discuþie proiecte care au termene depãºite sau care nu vor þine seama de dezbaterile ºi de propunerile comisiilor permanente ale Senatului.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Dacã la dezbaterile generale sunt colegi doritori sã ia cuvântul?

Domnul senator Popa, domnul senator Dumitraºcu, domnul senator Apostolache...

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Aº dori ca domnul ministru sã ne informeze, aºa, mãcar dupã toate cele întâmplate cu cuponiada asta, cât a costat din suma totalã destinatã cupoanelor afiºul cu domnul Mureºan, în care s-a fãcut propagandã acestor cupoane, ºi cunoaºtem noi tot ce s-a derulat din punct de vedere propagandistic pe aceastã temã.

Mulþumesc. Domnul senator Dumitraºcu.

Am vãzut observaþiile, amendamentele comisiei, ºi mi s-au pãrut câteva firiºoare de apã într-un pustiu incendiat de cãldurile electronice ale electroniºtilor-ºefi. Repet: sunt de acord de la început cu amendamentele comisiei.

În al doilea rând, am propunerea Ñ pe care o fac ºi Ministerului Culturii Ñ, de a achiziþiona pentru eternitate ºi posteritate acel splendid tablou prin care ministrul îndeamnã þãrãnimea sã primeascã gratuit aceste taloane de pomanã. Vã rog sã mã credeþi cã se aseamãnã foarte mult cu un tablou pe care l-am vãzut la Cluj în 1962 ”Cãtre agricultura socialistãÒ. Tabloul de la Muzeul de Artã de la Cluj arãta un þãran lângã un tractor care era pe câmpurile noastre ”foarte socialisteÒ de atunci ºi un stâlp de înaltã tensiune, baºca un microscop. Juca întocmai rolul pe care îl joacã azi ministrul electronist al agriculturii.

Mã intereseazã ºi pe mine cam câþi bani au costat acele afiºe electorale ºi din ce fond al P.N.Þ.C.D. au fost plãtite acele afiºe electorale Ñ de prost-gust, inclusiv artistic, fie vorba între noi! Ñ, pentru cã meritã a ºti rãspunsul.

Mulþumesc.

Domnul senator Apostolache.

Iniþial nu voiam sã mai intervin, fiindcã se ºtie foarte bine ce s-a întâmplat cu acest sistem, dar, pe undeva, cuvântul domnului secretar de stat pe mine m-a cam deranjat.

Sã spui cã acest sistem a funcþionat, sã spui cã ºi-a dovedit utilitatea, sã spui cã este ºi de perspectivã mi se pare de-a dreptul alarmant, pentru cã situaþia din agriculturã este foarte bine cunoscutã. În afarã de aceastã

secetã a fost Ñ vã rog sã mã iertaþi! Ñ secetã în capul guvernanþilor. Sã eliberezi cupoanele la sfârºitul lunii aprilie ºi dupã aceea sã spui cã au fost utilizate corespunzãtor în condiþiile în care cu toþii citim ºi vedem la mica publicitate cã se fac achiziþii de cupoane agricole. Vedeþi? Chiar pe ziduri în Bucureºti unele firme îºi dau adresa cã cumpãrã cupoane agricole ºi noi venim acum ºi spunem cã le-au folosit producãtorii. Asta este dovada, domnule ministru, cã ceea ce am spus mai înainte se confirmã. Nu mai aveþi meseriaºi în acest minister...

Dacã o luaþi dupã raportãrile din direcþiile agricole ºi dupã modul în care se face decontarea, într-adevãr, totul a funcþionat ºnur. Dar uitaþi-vã pe câmp, domnule ministru, ºi întrebaþi-vã de ce... în toamnã au rãmas 4 milioane hectare, de ce nu am gândit sã utilizãm aceste cupoane ºi pentru motorinã, pentru cã din moment ce þãranul nu arã, nu e nebun sã ia seminþe. Haideþi sã fim foarte serioºi când venim ºi stabilim niºte lucruri aici ºi informãm Senatul, cã lucrurile nu stau tocmai aºa.

Ba, mai mult, pe mine mã sperie faptul cã intenþionaþi ºi în continuare sã utilizaþi acest procedeu. Dacã vã gândiþi sã începeþi acum tipãrirea ºi distribuirea în octombrie, degeaba le mai dãm aceste cupoane. În timp ce tot acuzaþi de gãurile negre lãsate de P.D.S.R., acestea sunt cele mai mari gãuri lãsate de dumneavoastrã. Aþi risipit banul public! Nici jumãtate din aceste fonduri nu au fost utilizate de agricultori!

Acum venim ºi spunem cã am sprijinit agricultura. Practic, ºtiþi ce am fãcut noi? Am dat aceºti bani în momentul în care nu mai era posibil sã fie utilizate cupoanele pentru lucrãrile agricole, facilitând aceastã speculã cu cupoane ºi, practic, întreþinând toatã aceastã mafie care se ocupã cu aceste cupoane. Sã fiu iertat: cred cã s-a fãcut cu bunã ºtiinþã.

Domnul senator ªerban Sãndulescu.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Problema cupoanelor, atunci când a fost lansatã, a fost bine venitã, fiindcã a fost de mare ajutor þãranilor, care au reuºit sã-ºi acopere o serie de lipsuri pe care le aveau, întrucât nu aveau bani sã-ºi cumpere seminþe, sã are pãmântul ºi aºa mai departe. Problema însã a degenerat în continuare datoritã unor lipsuri legislative. Noi sau Guvernul trebuia sã prevedem în lege cã cei care utilizeazã sau comercializeazã cupoanele în alte scopuri sunt aspru pedepsiþi. Ar fi trebuit ca comisiile de agriculturã judeþene sã urmãreascã exact ce se întâmplã, deoarece a fost un dezastru nemaipomenit. Lãsând la o parte faptul cã au venit cu mare întârziere. La mine, la Râmnicu-Vâlcea, în piaþã am vãzut zeci de anunþuri la vânzãtori cã se cumpãrã cupoane agricole. Cupoanele agricole se vând acolo pe anumite interese. Mai mult, e o chestie foarte gravã. Eu sunt de acord cu ce a spus domnul senator Apostolache, dar vreau sã vã dau niºte exemple.

Cupoanele au fost folosite în scopuri personale de foarte mulþi candidaþi de primari care au câºtigat alegerile locale. Vã dau un exemplu. În comuna Slãtioara, agentul agricol al primãriei de acolo, care a candidat din partea colegilor de la P.D.S.R. ºi a câºtigat alegerile, a început campania pentru alegeri încã de anul trecut. S-a dus la oameni în sat ºi a spus:

”Mã, tu cât ai? Ai o vacã. Bun, eu îþi dau cupoane pentru 3 vaci. Tu cât pãmânt ai? Un hectar. Îþi dau pentru douã hectare cupoane. Dar fiþi atenþi, mã votaþi pe mine.Ò

S-a luat dupã Mureºan...

## **Domnul ªerban Sãndulescu:**

ªi uite aºa, individul, care a mai fãcut ºi altã mistificare la alegeri, a câºtigat. Cupoanele au fost folosite în foarte multe comune ca monedã pentru obþinerea de voturi.

Stimaþi colegi, nu e nimic de râs în treaba asta, fiindcã alegerile locale de anul acesta au fost mistificate în proporþie de cel puþin 80Ñ85, una din metode fiind cu ajutorul cupoanelor.

Pentru povestea aceasta am fãcut reclamaþie penalã la procuratura din Vâlcea ºi am cerut sã se facã anchetã în legãturã cu cupoanele ºi modul cum au fost mistificate alegerile într-una din circumscripþiile de la Milcoiu, din Slãtioara. Nu am primit nici pânã acum rãspuns. Îl voi lua din scurt pe procurorul de acolo, prin Ministerul Justiþiei.

Domnule senator, la obiect!

Problema este urmãtoarea. Vina, în primul rând, se datoreazã ºi Guvernului ºi nouã, fiindcã facem legi în care nu prevedem pedepse pentru cei care folosesc hotãrârile pe care le luãm în scopurile pe care le-am luat ºi le folosesc în alte hotãrâri. Asta se întâmplã cu aproape toate legile pe care le facem ºi care trec prin Parlament.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc. Domnul senator Rãsvan Dobrescu.

## Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Atacurile nedrepte pe care domnii senatori de la P.D.S.R. le-au proferat cu ocazia dezbaterii acestei legi mã obligã sã rãspund ºi rãspunsul meu va avea caracter de ripostã.

Trebuie sã spun, mai întâi, cã aceste atacuri sunt nedrepte ºi rãu-intenþionate. Reaua dumneavoastrã intenþie este foarte simplu explicabilã. Dumneavoastrã atacaþi sistemul cupoanelor pentru cã ele se dau direct þãranilor individuali, pentru a se încuraja dezvoltarea gospodãriei þãrãneºti individuale. Acest sistem a înlocuit sistemul anterior de subvenþionare a agriculturii prin fostele I.A.S.-uri, actualele societãþi comerciale ”Pierderea Vremii Ñ S.A.Ò Acest lucru vã nemulþumeºte pe dumneavoastrã. Dumneavoastrã aþi vrea ca sã fie încurajate aceste societãþi comerciale care în realitate nu sunt altceva decât fostele I.A.S.-uri, conduse de cãtre aceleaºi persoane care le-au condus cu aceleaºi metode ºi care urmãresc aceleaºi scopuri ca în timpul perioadei comuniste, pentru cã dumneavoastrã nu vã convine sã fie încurajat þãranul care vrea sã-ºi dezvolte gospodãria personalã. În timp ce concepþia noastrã politicã despre agriculturã se întemeiazã pe proprietatea personalã, particularã a þãranului ºi dezvoltarea gospodãriei þãrãneºti individuale, fãrã sã neglijãm posibilitatea Ñ chiar dorim Ñ sã se asocieze prin metode cooperative, dar plecând de la alte principii decât cele comuniste pe care dumneavoastrã le agreaþi.

Rãspund acum celui de al doilea aspect la care unul din antevorbitorii de la P.D.S.R. s-a referit: faptul cã pe acel afiº care îl anunþa pe gospodarul din domeniul rural cã are dreptul la aceste cupoane ºi îndemnul de a-l folosi este fotografia domnului ministru Mureºan.

Dumneavoastrã consideraþi cã acest lucru este o propagandã electoralã pe care domnul ministru Mureºan ºi-a fãcut-o personal sau cã este o propagandã pentru partidul din care face parte Domnia sa, P.N.Þ.C.D. Este complet greºit acest punct de vedere. Informaþi-vã, dacã nu aþi avut ocazia pânã acum sã vedeþi prin numeroasele vizite pe care le-aþi fãcut în strãinãtate, cel puþin, cã acest sistem este practicat peste tot în lume, ºi în Europa, ºi în S.U.A. Acesta este un sistem împãmântenit, dar dumneavoastrã vã convine sã ne raliem concepþiilor europene acolo unde acestea sunt agreate de dumneavoastrã, ºi în alte privinþe nu vã convine, ºi atunci loviþi cu bâta, nu cu sabia, acolo unde consideraþi cã se petrec niºte lucruri cu care dumneavoastrã nu sunteþi de acord.

Nu existã! De 10 ani nu mai existã.

Ba existã, domnule senator!

Vã rog sã nu dialogaþi cu sala.

În timp ce noi vrem sã încurajãm proprietatea þãrãneascã individualã ºi vrem sã o sprijinim prin cupoanele pe care le dezbatem azi în lege, deoarece ele merg direct la þãrani ºi încurajãm direct pe þãrani. Nu înþelegem sã încurajãm fostele I.A.S.-uri în aºa fel încât subvenþia statului sã nu ajungã la þãrani, ci la acele I.A.S.-uri.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu, domnule senator. Domnul senator Gavaliugov.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Sigur cã orice intervenþie la o tribunã pentru a fi atractivã trebuie sã înceapã cu ceva interesant, aºa cã îmi permit sã salut, din capul locului, intervenþia domnului senator Dobrescu. Mã bucur de afirmaþiile Domniei sale, care vin din partea aceluiaºi partid care îl dã ºi pe titularul Ministerului Agriculturii.

Nu trebuie sã fii neapãrat specialist în agriculturã ca sã ai atitudinile corecte, salutabile, ci probabil cã îþi mai trebuie altceva. Problema, în cazul cupoanelor Ñ aici este singura observaþie pe care vreau sã o fac faþã de afirmaþiile domnului senator Dobrescu Ñ este cã nu cred cã mai suntem în dezbateri de concepþii, în doctrine.

De la þãran pânã la arhitecþii agriculturii româneºti Ñ ca sã nu pomenesc specialitãþi tehnice Ñ toatã lumea este convinsã cã trebuie sã punem la bazã proprietatea ºi sã apãrãm proprietatea individualã, pe micul posesor de pãmânt, pe care, prin Legea nr. 18 ºi alte legi ulterioare, l-am pus în dreptul sãu de a-ºi reconstitui proprietatea asupra pãmântului.

Marea problemã pentru România în alte domenii, dar ºi în agriculturã este în ce fel exploatãm aceastã proprietate asupra pâmântului, cu ce efect asupra avuþiei naþionale, asupra bunãstãrii sale proprii ºi a noastrã a tuturor. Aici, sigur cã soluþia cupoanelor agricole prezente de altfel ca sprijin ºi efect concret material în politicile unor state cu performanþe în Europa, America de Nord trebuia sã aparã ºi în politica guvernelor din România.

Trebuie sã recunosc cã este un merit din partea Ministerului Agriculturii ºi a unui coleg de-al meu, de altfel, marginalizat, ca domnul secretar de stat Pete, domnul secretar de stat Aurel Panã, care a avut rãbdarea de a crea sistemul.

Domnilor, ne întoarcem iar la marea noastrã meteahnã. Una este ideea sã creezi sistemul ºi alta este sã o aplici. Problema noastrã, a românilor, dupã atâtea guverne care au reprezentat tranziþia în România este gestiunea ºi administraþia. Din pãcate, ne scufundãm în dispute politice, în polemici ºi în apãrarea dincolo de orice a unor persoane, fãrã sã ne dãm seama cã problema la care trebuie sã rãspundã România este competenþã, gestiune, administraþie ºi respect faþã de ultimul om care þi se adreseazã.

Vã mulþumesc. Domnul senator Buruianã.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Nu mã pricep la agriculturã ºi cele pe care le voi spune se vor referi la probleme de fond ºi principiu, nu voi intra în detalii.

Fãrã îndoialã cã distribuirea gratuitã a unor cupoane care sã ajute agricultorii particulari este un lucru bun. Dificultatea constã în aceea cã regula este prost aplicatã ºi conceputã la noi. Nu existã precizate termenele utile, aºa cum a remarcat ºi antevorbitorul meu, pentru distribuirea acestor cupoane. Utile, în sensul ca ele sã poatã fi valorificate primãvara în campania de primãvarã ºi toamna în campania de toamnã, ºi nu existã precizatã rãspunderea clarã pe diverse niveluri pentru instituþiile care au în sarcinã respectarea acestei chestiuni. Dacã la ordonanþa la care ne referim se vor face aceste douã completãri importante, atunci putem fi de acord cu ea ºi treaba este în regulã, deoarece cred cã vom sprijini mersul înainte al agriculturii.

Pun întrebarea concretã dacã în Ordonanþa nr. 219 din 1999 este prevãzut termenul pânã la care aceste cupoane trebuie distribuite ºi dacã este precizat cine este sancþionat în cazul nerespectãrii acestei chestiuni. Vã mulþumesc.

Ultimul înscris la cuvânt este domnul senator Popa.

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Am asistat la un mod foarte interesant de a apãra o situaþie cât se poate de catastrofalã în care se aflã agricultura. S-a vorbit aici de un sprijin atât de puternic dat agriculturii, încât aceasta a ajuns la ora actualã Ñ atât cea care a fost de stat, cât ºi cea particularã Ñ în stare falimentarã, iar activitatea din agriculturã se desfãºoarã în condiþii primitive.

Aceasta este situaþia activitãþii din agriculturã, acesta este efectul modului de sprijin pe care l-a primit agricultura.

Revenind la sistemul cupoanelor, dupã câte ºtiu, în tratativele care s-au fãcut cu autoritãþile europene privind implementarea acestui program de preaderare s-a stipulat faptul cã acest mod de a sprijini prin cupoane nu este agreat ºi trebuie eliminat din practica sprijinului agriculturii din România.

Cum se împacã intenþia autoritãþilor române Ñ în tratativele cu autoritãþile europene Ñ de a se ralia politicii europene în domeniul agriculturii cu intenþia de a continua aceastã practicã a cuponiadei în România?

Vã mulþumesc, domnule senator. Stimaþi colegi...

Domnule secretar de stat, veþi prezenta rãspunsurile dupã pauza de prânz. Întrucât am lucrat azi fãrã pauzã, vom sista dezbaterile pe proiectele de lege, dar nu înainte de a valida un nou coleg al nostru în Senatul României. Este vorba de doamna Doandeº Petra, din Circumscripþia electoralã Gorj.

Rog Comisia juridicã, imunitãþi ºi validãri sã prezinte raportul.

Vã rog, domnule senator.

## Stimaþi colegi,

ªi-a dat demisia din Senatul României fostul senator de Gorj Ñ Burtea Marcu ºi în locul dânsului a venit doamna Doandeº Petra, din Circumscripþia electoralã Gorj. Dosarul de validare a fost transmis comisiei de specialitate. Doamna Doandeº Petra a îndeplinit ºi condiþiile prevãzute de art. 68 pct. 3 din Legea nr. 69/1992 privind declaraþia asupra averii personale. De asemenea, doamna Doandeº figureazã pe lista supleanþilor P.D.S.R. la poziþia 83 din Circumscripþia electoralã Gorj, publicatã în anexa 3 din Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 287/1996, nu se constatã vreun motiv de fraudã electoralã ºi, în baza art. 11 alin. 2, art. 116 din Regulamentul Senatului, propunem validarea mandatului de senator pentru doamna Doandeº Petra în Circumscripþia electoralã Gorj.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Sunt colegi doritori sã ia cuvântul?

Supun plenului Senatului validarea doamnei Doandeº Petra pentru a accede în Senatul României. Vã rog sã votaþi, domnilor colegi.

Cu 110 voturi pentru, 3 împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

O felicitãm pe doamna senator Doandeº Petra cã se aflã de acum încolo în rândurile noastre.

Dacã doriþi, doamna senator, sã luaþi cuvântul, vã invit la microfon.

## **Doamna Petra Doandeº:**

Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

## Stimaþi invitaþi,

Deºi sunt pentru foarte puþin timp în mijlocul dumneavoastrã ºi evident sunt emoþionatã, vreau sã vã spun cã am venit aici cu mare interes. ªtiu cã dumneavoastrã depuneþi de câþiva ani efort pentru a vota aceste legi. Sigur cã am remarcat faptul cã în salã sunt foarte puþine femei. De aceea, în mãsura în care dumneavoastrã puteþi sã aduceþi în noua legislaturã, în noul Parlament, respectiv, în Senat, mai multe femei, vã rog sã o faceþi.

Vã mulþumesc cã mi-aþi acordat puþinã atenþie.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Stimaþi colegi, reluãm lucrãrile la orele 15,00 cu rugãmintea ca staff-ul tehnic sã insiste asupra prezenþei domnului ministru Mureºan la lucrãrile noastre de dupãamiazã. Vã doresc poftã bunã!

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Domnilor colegi, vã propun sã continuãm. Am înþeles cã la pct. 10...

Domnule senator Apostolache, fiþi drãguþ, faceþi-mi un serviciu: recapitulaþi care a fost solicitarea cu referire la pct. 10. Am înþeles cã se aºteaptã un rãspuns, da?

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

ªedinþa de dimineaþã s-a încheiat la pct. 10 ºi a rãmas ca domnul secretar de stat sã dea rãspunsuri la problemele care s-au ridicat. Pct. 8, respectiv proiectul de Lege privind programul SAPARD, a fost... s-a cerut suspendarea pânã în momentul în care va veni domnul ministru ºi eu zic cã putem continua cu pct. 10 de unde am rãmas, respectiv la rãspunsuri.

Pct. 10, pe discuþii generale, unde s-au pus niºte întrebãri, da?

Bine, mulþumesc.

Comisia, vã rog sã ocupe locul sãu. Domnule secretar de stat, vã ascultãm.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Deci, modul de distribuire, destinaþia, circulaþia cupoanelor a fost an de an defectat. Noi am þinut cont ºi de propunerile dumneavoastrã din Senat. Art. 13 din ordonanþã este tocmai acesta, adicã noi am introdus acest articol care sancþioneazã tranzacþia ºi utilizarea necorespunzãtoare a acestor cupoane, deci este tocmai în urma perfecþionãrii procedurilor, an de an, din 1997 ºi pânã astãzi.

Noi susþinem cã acest proiect de lege este mult mai eficient decât cele din anii anteriori. ªi situaþia decontãrii cupoanelor, astãzi, spune acest lucru. Trebuie sã vã spun cã, din cele 4.300 de miliarde, astãzi deja sunt decontate 4.267 de miliarde, deci înseamnã cã funcþioneazã sistemul ºi cu propunerile pe care le-aþi fãcut dumneavoastrã ºi corecturile pe care le-aþi fãcut, din anii anteriori, noi am þinut cont de acest lucru ºi considerãm cã acest proiect este mult mai bun decât cele din anii anteriori.

Acesta este rãspunsul, da? Comisia, vã rog.

## **Domnul Victor Apostolache:**

## Domnule preºedinte,

Mie îmi pare foarte rãu, dar va trebui sã ne oprim cu discuþiile, sã

Mulþumesc, domnule senator.

Domnul senator ªerban Sãndulescu. Dupã aceea, domnul senator Buruianã.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Onoraþi colegi,

Domnul secretar de stat afirmã cã faptul cã au fost decontate 4,067 miliarde de lei din 4 miliarde nu ºtiu cât înseamnã cã sistemul funcþioneazã. Sunt absolut de acord cu comisia, cu domnul... Ñ este unul din puþinele cazuri în care sunt de acord cu domnul Apostolache Ñ cã sistemul nu funcþioneazã. ªi am dat dimineaþã exemple în acest sens. ªi anul trecut am constatat grave fraude care s-au fãcut cu aceste cupoane.

Domnilor, hai sã punem oamenii la treabã! Nenorocirea este cã nu are cine sã-i punã la treabã. Existã direcþiile agricole judeþene. De ce nu sunt puse direcþiile agricole judeþene, care au zeci de oameni care stau ºi nu fac nimic? Vã rog sã mã credeþi cã nu fac nimic. De ce nu-i punem sã verifice cum se dau cupoanele respective, dacã se respectã normele? Este esenþial acest lucru. Avem armate de oameni care lucreazã în ministere ºi care beau cafele ºi se uitã la filme în timpul programului ºi nu fac nimic. ªi nu-i controleazã nimeni. Nu-i controleazã nimeni, fiindcã nu are cine sã-i controleze. Nu se poate aºa ceva! Este inadmisibilã treaba asta!

În afarã de asta, este esenþial ca în toate legile în care este vorba sã se dea ceva cuiva sã fie puse sancþiuni, sã fie prevãzute specific sancþiuni pentru problema respectivã, fiindcã altfel toate Ñ am dat dimineaþã exemple cu acest lucru, toate se duc în altã parte ºi se dau miliarde de lei Ñ 4 mii de miliarde de lei acum, din care nu ºtiu dacã 25Ñ30% sunt utilizate în scopul pentru care au fost date. Înþelegeþi cã în þara asta, dacã nu suntem foarte fermi ºi dacã nu luãm mãsuri, hoþia... nu ºtiu unde ajunge. ªi aºa a ajuns...

Domnul senator Buruianã.

Nu s-a rãspuns la o întrebare foarte precisã pe care am pus-o, ºi anume dacã în ordonanþã sunt prevãzute termene utile pentru începerea ºi lichidarea distribuþiei cupoanelor pentru campania de toamnã ºi pentru campania de primãvarã, în aºa fel încât ele sã fie distribuite atunci când trebuie, nu atunci când se trezeºte cineva din somn ºi dacã sunt prevãzute rãspunderi pentru fiecare etapã a acestei operaþiuni pentru instituþiile care contribuie la rezolvarea acestor etape ºi sancþiuni pentru nerespectarea lor. Nu s-a rãspuns la aceste întrebãri.

În ipoteza în care aceste lucruri nu sunt lãmurite, eu personal nu voi vota pentru aceastã ordonanþã, fiindcã iarãºi se tergiverseazã aplicarea corectã a ei, deºi în esenþã, am spus, în etapa actualã, propunerea este bunã.

Domnul senator Bãdiceanu. Vã rog sã fiþi ultimul dumneavoastrã. ªi domnul senator Gherman.

30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 108/19.IX.2000

Cel mult, puteaþi sã mã rugaþi sã fiu scurt, cã ultimul oricum sunt, nu e nici o problemã. Domnule preºedinte de ºedinþã,...

Am vrut sã spun sã fiþi ultimul la cuvânt, dar nu a ieºit.

Se face prea mult caz de aceste tranzacþii care se fac cu cupoanele. Nu trebuie sã uitãm cã, cu ani în urmã, se fãceau aceleaºi tranzacþii cu cupoanele de privatizare. Se vindeau la colþ, era o bursã anumitã, se cumpãrau ºi se vindeau ºi nimeni nu a acuzat atunci cã sunt de vinã cei care au organizat. Asta este în spiritul populaþiei. Omului i-ai dat cuponul, nu am cum sã mai pun dupã el ºi doi poliþiºti, sã vãd ce face cu el, dacã l-a folosit sau nu l-a folosit în agriculturã sau l-a valorificat.

Existã pãrinþi Ñ ºi nu puþini, din pãcate Ñ care beau, pur ºi simplu, alocaþia copiilor. E rea alocaþia, nu mai dãm alocaþia, cã, vezi, sunt abuzuri în domeniul respectiv? Pãi, nu mai poþi... Dacã vii ºi cu treaba asta, sã-l mai ºi controlezi,... Foarte bine, mai dãm la un sector de populaþie de lucru, facem o grupare, o gardã financiarã sau o poliþie specialã a cupoanelor, deasupra cãreia va trebui sã facem o alta, ca sã vedem dacã aceºtia îºi fac meseria. ªi mã întreb: unde ajungem? Aici este o problemã de educaþie a omului. Dacã i-am dat ajutorul respectiv sub formã de cupoane ºi el nu înþelege sã-l foloseascã ca atare, nu am, practic, ce-i face.

Mulþumesc.

Oricum, am sã votez legea aºa cum este.

## **Domnul Victor Apostolache:**

## Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi...

Noi pierdem timpul acum ºi v-aº ruga sã

## Mulþumesc.

Domnule senator Gherman, mai doriþi sã luaþi cuvântul? Vã rog, domnule senator.

## Domnule preºedinte,

Suntem, din pãcate, într-o situaþia care ne caracterizeazã: decidem asupra unei ordonanþe de urgenþã care ºi-a produs efectele. Într-un fel, suntem niºte Ñ iertaþi-mã! Ñ angajaþi REBU care nu facem altceva decât sã mãturãm ceea ce s-a împrãºtiat deja.

Am ascultat cu foarte mare atenþie punctul de vedere al domnului secretar de stat. Credeþi-mã, punctul de vedere, eventual, ar putea fi foarte bun pentru Ministerul Finanþelor Ñ atât s-a dat, atât s-a decontat Ñ, dar pentru Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei nu este aceasta soluþia, atât s-a dat, atât s-a decontat.

Acesta a avut un scop. ªi vreau sã-i amintesc stimatului ºi distinsului domn senator Bãdiceanu cã cupoanele respective, care se vindeau, referitoare la proprietate, erau drepturi ale cetãþeanului, erau drepturi care erau distribuite pentru recuperarea a ceea ce au participat respectivii în economia naþionalã. Aici nu este un drept, aici este un drept însoþit de o datorie ºi, ca atare, desigur, din nou suntem pe post de REBU. Vom comenta, dacã vreþi, aceastã ordonanþã de urgenþã, dar suntem într-o situaþie penibilã în care, practic, nu mai putem rezolva nimic. Aceasta este soarta tuturor ordonanþelor de urgenþã ºi vã rog sã vã uitaþi cã ordinea de zi a acestei ºedinþe ºi a celei de joi este încãrcatã pânã peste cap numai cu ordonanþe de urgenþã care ºi-au produs efectele.

## Domnul senator Szab—.

Fac apel la dumneavoastrã, sã fiþi ºi dumneavoastrã scurt, concis.

## **Domnul Szab— K‡roly Ferenc:**

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Aºa o sã fiu. Eu vreau, mai întâi, sã fac o observaþie de ordin formal, dar care are relaþii adânci cu conþinutul: atunci când persoana care vorbeºte în numele comisiei îºi exprimã numai propriile opinii ale Domniei sale, sã facã aceastã precizare.

Pe fond, nu mergem înapoi la Constituþie, care a instituit aceastã instituþie, a construit instituþia ordonanþei de urgenþã ca mijloc de legiferare, ci putem numai constata, fãrã a intra în analizele de rigoare, cã, practic, nu se întâmplã nimic dacã respectivul act normativ nu este confirmat, deci adoptat, aprobat sau nu este nici respins de cãtre Parlament. ªi chiar mã duce gândul cã la sfârºitul actualei legislaturi vor rãmâne numeroase astfel de acte nerezolvate în cele din urmã. Ba aº merge mai departe Ñ ºi vã rog sã mã scuzaþi, domnule preºedinte Ñ sã spun cã atunci când o ordonanþã este adoptatã de cãtre Parlament, atunci... Ñ de pildã, ordonanþa cu privire la acordarea cupoanelor Ñ într-adevãr, noi adoptãm ordonanþa printr-o lege, dar atunci ar trebui sã se spunã ”legea privind cupoaneleÒ, ºi nu ”legea privind aprobarea ordonanþei în legãturã cu cupoaneleÒ.

ªi eu aº prefera sã

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Mulþumesc ºi eu.

Domnilor colegi, vã rog sã urmãrim raportul fãcut de cãtre comisie.

Deci propunerile nu le mai supunem la vot, da? Este depãºitã, da? Pãstrãm atunci ºi titlul aºa cum este, deºi e...?

## **Domnul Florin Buruianã**

**:**

Nu am primit rãspuns de la domnul secretar de stat...

Domnul secretar de stat, vã rog.

Proiectul de lege nu prevede un termen pentru începerea distribuþiei, pentru un singur motiv: nu se poate pune un termen pentru începerea distribuþiei, din moment ce nu se ºtie în ce lunã ºi la ce sumã se va aproba bugetul. Acesta este motivul pentru care nu s-a fixat un termen, pentru cã bugetul, ºtim foarte bine cã nu întotdeauna este aprobat pânã în februarie, de exemplu, când ar fi foarte bine sã distribuim noi deja aceste cupoane.

Referitor la a doua problemã, cu sancþiunile, trebuie sã vã spun cã pe Codul muncii ºi pe legile existente, în cazurile când sarcinile nu se executã, se aplicã sancþiunile. Deci, nu trebuie prevãzut în mod special pentru personalul din administraþie acest lucru.

## Mulþumesc.

Domnilor, îmi spun colegii care mã acompaniazã cã comisia de specialitate, prin domnul preºedinte Triþã Fãniþã, a renunþat la observaþiile din raport, aºa cã mergem dupã cum este ordonanþa.

Domnilor colegi, vã rog, votul dumneavoastrã cu privire la titlul legii. Vã rog, votul dumneavoastrã.

60 de voturi pentru, 15 voturi împotrivã, 11 abþineri. S-a adoptat.

Vã rog, votul dumneavoastrã cu privire la articolul unic.

Cu 74 de voturi pentru, 14 voturi împotrivã, 13 abþineri, s-a adoptat.

Vã rog, votul dumneavoastrã pe lege în ansamblu.

Cu 77 de voturi pentru, 11 voturi împotrivã, 16 abþineri, s-a adoptat.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã a fost sesizatã în fond cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 19/2000 pentru reluarea activitãþii României, în calitate de membru, la Institutul Internaþional al Frigului, cu sediul la Paris, ºi autorizarea plãþii cotizaþiei anuale.

Acest proiect de lege prevede plata cotizaþiei anuale, în sumã de 7.417 euro, în calitate de membru al Institutului Internaþional al Frigului din Paris.

România este membrã a acestui institut încã din 1926, dar în anul 1983 a fost întreruptã plata cotizaþiei, fãrã a se renunþa la calitatea de membru. Prin adresa din 5 mai 1999, conducerea institutului a revenit asupra necesitãþii plãþii cotizaþiei anuale.

Comisia noastrã, întrunitã în ºedinþa din 29 martie, a dezbãtut proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei pentru reluarea activitãþii României, în calitate de membru, la Institutul Internaþional al Frigului, cu sediul la Paris, ºi autorizarea plãþii cotizaþiei anuale ºi a hotãrât întocmirea raportului favorabil, propunând plenului Senatului luarea în dezbatere a acestuia.

Vã informez cã am primit aviz favorabil ºi din partea Comisiei pentru politicã externã.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Mulþumesc.

Sunt discuþii generale? Nu sunt. Vã propun atunci sã

Articolul unic. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi, pentru cã mai este un proiect de lege la comisia noastrã, la pct. 22, care cred cã nu pune probleme, respectiv proiectul privind aprobarea Ordonanþei nr. 19/2000 pentru reluarea activitãþii României, în calitate de membru, la Institutul Internaþional al Frigului.

89 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã, 8 abþineri. S-a adoptat.

Vã rog, vot pe lege în ansamblu.

87 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã, 7 abþineri. S-a adoptat.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Vã mulþumesc, domnule senator Apostolache.

Vã propun sã trecem la...

Da, vã ascultãm, domnule secretar de stat.

Pct. 9!

Proiectul de ordonanþã vizeazã utilizarea frigului artificial în expansiune ºi dezvoltare, care cuprinde noi arii de aplicabilitate. Acesta face sã aderãm, la nivel european, la lanþul frigorific, care reprezintã un indicator sintetic concludent în acest domeniu.

Proiectul de ordonanþã reglementeazã aceastã problemã de a relua activitatea României, în calitate de membru, la Institutul Internaþional al Frigului din Franþa ºi plata cotizaþiei anuale pentru acest lucru.

Mulþumesc.

Domnul senator Apostolache, vã rog, punctul de vedere al comisiei.

Pct. 9? Iniþiatorul este?

## **Domnul ªtefan Pete:**

Nu are aviz...

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Este fãrã aviz. Iertaþi-mã. Mulþumesc.

Ministerul Finanþelor nu trebuie sã dea aviz? Aici scrie: ”Fãrã avizÒ. Acum m-am lãmurit ce înseamnã. Trebuie un aviz de principiu.

Fiind ordonanþã semnatã ºi de Ministerul Finanþelor, este avizatã automat.

Dar este ordonanþã. Este semnatã ºi de Ministerul Finanþelor. Eu am vãzut cã scrie aici ”Fãrã avizÒ... Pe urmã am citit titlul complet.

Vã rog! Deci, iniþiatorul, vã ascultãm.

Veniturile mici obþinute de producãtori, care nu suportau ºi aplicarea impozitului pe venit, au impus apariþia Ordonanþei nr. 44/1997, aprobatã prin Legea nr. 158/1997 care prevede cã, pentru anii 1997-1999, impozitul nu se datoreazã.

Producãtorii mici... Comercializarea acestora ºi aºa mai departe fãcându-se de multe ori sub nivelul cheltuielilor, se impune ca aceste venituri mici pe care le realizeazã sã nu fie impozitate, având în vedere ºi greutãþile cu care se confruntã producãtorii agricoli.

Pentru aceste motive am venit în faþa dumneavoastrã, pentru a susþine ºi sã propunem ca Ordonanþa nr. 44/1997 privind suspendarea impozitului pe veniturile agricole sã se prelungeascã ºi în anul 2000.

Mulþumesc.

Discuþii generale, vã rog. Domnul senator Sãndulescu, domnul senator Apostolache, domnul senator Gavaliugov ºi domnul senator Vladislav.

Vã rog, domnule senator Sãndulescu, aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Având în vedere sãrãcia cumplitã care este la þarã în acest sfârºit de an, în aceastã toamnã Ñ de exemplu, în judeþul Vâlcea, oamenii, acum douã sãptãmâni, culegeau porumbul ºi au cules mai nimica toatã, din cauza secetei în sudul judeþului Ñ, evident cã o asemenea propunere este bine venitã, dar eu vreau sã spun urmãtorul lucru: este prea puþin ceea ce se propune, fiindcã, datoritã modului în care a fost administratã þara de 10 ani de zile încoace, având în vedere cã salariul mediu pe economia naþionalã sãptãmâna trecutã se anunþa cã este echivalentul a 87,7 dolari, când în Polonia, în Cehia ºi în Ungaria a ajuns în jur de 400 de dolari, crescând aproape de 3 ori ºi jumãtate, eu cred cã, de fapt, dacã nu ne venim în fire ºi nu reuºim sã luãm niºte mãsuri serioase, ar trebui sã prevedem ca impozitul agricol sã fie suspendat pânã în anul 3000.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc. Comisia, vã rog.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a fost sesizatã în fond cu acest proiect de lege. Dupã cum s-a precizat de cãtre iniþiator, obiectul acestei ordonanþe nu-l mai repet, doar faptul cã Consiliul Legislativ, cu adresa din 29 decembrie 1999, a avizat favorabil proiectul de ordonanþã, formulând observaþii de îmbunãtãþire a titlului proiectului, cât ºi a pãrþii dispozitive a articolului unic, recomandãri însuºite de cãtre Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci sub formã de amendamente.

De asemenea, Consiliul Legislativ menþioneazã la pct. 12 al avizului: ”Þinând cont de faptul cã prima tranºã de platã a impozitului pe venitul agricol poate fi efectuatã pânã la data de 1 septembrie inclusiv ºi în raport cu procedura de legiferare aleasã de Guvern, respectiv cea prevãzutã la art. 114 alin. (4) din Constituþie, apreciem cã este necesar ca în nota de fundamentare sã se precizeze explicit în ce constã urgenþa ºi situaþia excepþionalã care sã motiveze aceastã cale, în sensul principiilor statuate prin Decizia nr. 65/1995 a Curþii Constituþionale, situaþie care, datoritã circumstanþelor sale excepþionale, impune adoptarea de soluþii imediate, în vederea evitãrii unei grave atingeri aduse interesului publicÒ.

Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã a avizat favorabil proiectul de lege, fãrã amendamente, în 15 februarie 2000. Ca atare, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci vã propune pentru dezbatere ºi adoptare proiectul de lege, cu amendamentele din anexã.

Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi puþin... Am omis ceva din partea comisiei.

Deci, a fost depus un amendament din partea Grupului P.N.L., în legãturã cu art. 1, respectiv prelungirea acestei scutiri de impozit pe venitul agricol pânã la data de 1 ianuarie 2005.

Dar unde aþi scris în raport asta, domnule senator?

Deci, am spus cã am primit la comisie un amendament al domnului senator Tiberiu Vladislav...

Când?

Acum, dimineaþã.

Pãi, staþi puþin, cã ”PravdaÒ aceea, de-i zice ”regulamentÒ, nu este valabilã numai pentru mine. Propune dânsul, din...

Exact, asta am ºi spus.

Va trebui sã supunem la vot. Deci, nu putea sã-l transmitã la comisie? Apropo de regulament.

Nu este integrat în raport, domnule preºedinte.

Domnul senator Apostolache. Dupã aceea, domnul senator Gherman, aþi dorit, da? ªi pe urmã domnul Gavaliugov...

Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnilor colegi,

În comisie am discutat foarte mult asupra necesitãþii acestei prelungiri a termenului ºi majoritatea au fost de acord cu ea, dar nu am primit rãspunsurile pe care le-am solicitat de la Ministerul Agriculturii, de la reprezentanþii acestui minister, ce beneficii aduce, practic, cum stimuleazã aceastã mãsurã producþia agricolã, pentru cã, contrar tuturor spuselor aici, foarte mulþi oameni care au primit pãmântul, dar nu au nimic comun cu agricultura ºi efectiv nu se ocupã de ea, în momentul în care a dispãrut acest impozit pe venitul agricol, au lãsat pãmântul pârloagã. Nu i-a mai interesat absolut nimic, nu i-a interesat nici mãcar sã-l arendeze, sã-l vândã, în ultimã instanþã, pentru cã efectiv nu exista nici o constrângere. ªi atunci am întrebat: domnilor, favorizãm agricultura prin aceastã mãsurã sau venim cu mãsuri populiste ºi demogogice pentru a primi un vot într-o campanie electoralã?!

Eu cred cã este foarte firesc sã analizãm pe toate pãrþile aceste aspecte.

De asemenea, eu sunt, pe undeva, surprins cã dupã ce s-a aprobat Legea bugetelor locale, foarte puþini vin, cautã adevãrul privind faptul cã foarte multe localitãþi Ñ practic Ñ nu mai au de unde sã se finanþeze, nu mai au nici un fel de sursã, impozitul pe venitul agricol constituia una din principalele surse pentru acele comunitãþi.

Vedem astãzi la televiziune cã primarii închid primãriile pentru cã nu mai au fonduri. Aºteaptã fonduri de la un buget ºi aºa sãrãcit. Eu zic cã trebuie sã analizãm cu multã responsabilitate aceastã mãsurã ºi sã o ducem aºa cum spune domnul senator Ñ o propunere liberalã Ñ, pânã în 2005. Dar, dacã tot vorbim de integrare europeanã, ce facem cu una din aceste cerinþe, respectiv impozitarea tuturor veniturilor.

Nu cumva noi, prin toate aceste mãsuri, ne îndepãrtãm de ºansa integrãrii ºi rãmânem numai la nivel declarativ?!

Eu cred cã ar trebui sã avem ºi un punct de vedere din partea finanþelor, dar constat cã vorbim de dragul de a vorbi, pentru cã ordonanþa, de asemenea, a produs efecte, nimeni nu mai se gândeºte acum sã revinã la aceastã situaþie.

Deci, în nici un caz în anul 2000 nu se pune problema reintroducerii impozitului. Dar sã vedem ce facem în perspectivã. Pentru cã, din nefericire, un lucru cu care îl obiºnuisem pe om l-am anulat ºi acum venim cu aceastã lege privind impozitarea veniturilor globale care va constitui mari probleme pentru toþi oamenii ºi nu ºtiu dacã este firesc. Eu aº ruga sã discernem cu responsabilitate ºi, de ce nu, sã aprobãm aceastã propunere liberalã sã nu se mai impoziteze, eventual, nimic pânã în anul 2005.

Domnul senator Oliviu Gherman.

Domnule preºedinte, Domnule secretar de stat, Stimatã colegã, Stimaþi colegi,

Iatã, suntem în continuare pe postura de care vorbeam mai înainte. Discutãm, aprobãm o ordonanþã care ºi-a produs efectele în 1997, în 1998, propunem prelungirea pe anul 2000 ºi auzim ºi propunerea care intrã deja în zona science-fiction, ºi anume anul 2005.

Daþi-mi voie sã întreb: în aceastã þarã mai avem o anumitã disciplinã financiarã? Ca sã mã lãmuresc.

Vorbim despre impozitul pe venitul global. În condiþiile în care noi facem niºte derogãri de la venituri, ce venituri globale luãm în seamã?!

Credeþi-mã, am ajuns Ñ de altfel, era previzibil Ñ, am ajuns în zona ridicolului. Evident, noi nu putem sã aprobãm o mãsurã privind viitoarea legislaturã. Sã lãsãm pe viitorii senatori ºi deputaþi sã hotãrascã ei ce va fi pânã în anul 2005. Ar fi ridicol sã facem aºa ceva, doar dacã dorim ca prima mãsurã sã fie abrogarea tuturor ordonanþelor ºi tuturor legilor care vizeazã sectoare asupra cãrora trebuie sã decidã Parlamentul respectiv.

Desigur, din nou, suntem în aceeaºi ipostazã, aceea de REBU, în care sã dregem ceva, noi vom aproba eventual ºi prelungirea pentru anul 2000, care ni se pare de-a dreptul, din punct de vedere legislativ, mi se pare ridicolã. Cum putem veni, acum, sã ne fixãm pe o ordonanþã care este de 3 ani ºi sã facem o prelungire a efectelor ordonanþei pentru acest an?! Aceasta, dacã vreþi, este o manierã legislativã care n-are nimic de-a face cu modul în care se elaboreazã legi, dar avându-se în vedere situaþia care existã, avându-se în vedere ºi situaþia, dacã vreþi, specialã, a acestui an, voi vota pentru, dar, în continuare, suntem umiliþi. Suntem umiliþi pentru cã, vã rog sã mã credeþi, în aceastã nobilã instituþie sunt aduse niºte mãsuri în care noi, practic, suntem ca acei ridicãtori de mânã din ziua de 24Ð25 decembrie care votau toate legile propuse de Biroul politic al Comitetului CentralÉ

Doar s-a modificat Biroul politic al Comitetului CentralÉ

Vã mulþumesc.

Domnul senator Gavaliugov.

Vã mulþumesc pentru cuvântul acordat ºi, într-adevãr, înþeleg voioºia câtorva colegi ai mei, ceea ce deja de câteva zile credem cã ar fi o nouã majoritate în Senat, dar majoritatea întotdeauna trebuie sã dea tonul la amendamente care de care mai spectaculoase, aºa cã le luãm pe toate în considerare.

Revenind la dezbaterea acestei vechi ordonanþe, care are în fond un element care constituie pânã la urmã un amendament ºi care ne leagã de anul 2000, ºi anume eliminarea impozitului pe venitul agricol pe anul 2000, vreau sã vã spun cã ºi în alte parlamente de veche tradiþie, care nu au fãcut o pasiune din a legifera stufos, de multe ori texte de lege sunt aduse în actualitate, printr-un simplu amendament, ºi acel amendament are o mare influenþã asupra vieþii economice, asupra societãþii, ºi lucrurile merg înainte ºi se legifereazã în alte domenii pentru care societatea are interes ºi reprezentanþii sãi.

Revenind exact la obiectul dezbaterii noastre, eu cred cã sunt justificate ºi ironiile formulate de câþiva colegi senatori, pentru cã eu n-am observat pânã acuma ilustrul reprezentant al Ministerului Agriculturii, domnul secretar de stat Pete, cã ne-a oferit nouã, pentru ca sã judecãm, sã vedem, dacã, într-adevãr, eliminarea în totalitate a impozitului agricol, eliminarea a 95%, eliminarea a 10% este mãsura de care are nevoie agricultura noastrã. Agricultura noastrã care, la ora actualã, este alcãtuitã dintr-un sector foarte numeros de mici fermieri sau posesori de pãmânt care nu fac altceva decât îºi depun ultimele venituri, ultimele economii pentru a încerca sã înfiripe o culturã agricolã, ºi atunci problema esteÉ Sigur, un coleg senator spune ”ºi dacã are ce mâncaÒÉ Din pãcate, ajunge sã nu mai aibã nici ce mânca.

Deci aceea este o problemã, ºi altã problemã este cã, fie secetã, fie vreme bunã, deja marile organizaþii de exploatare, marile trusturi de exploatare agricolã realizeazã câºtiguri uriaºe pe care noi, prin aceastã prevedere legalã, otova, deci fãrã acea aplecare faþã de complexitatea raportului dintre cel care exploateazã un teren agricol ºi cu resurse, cu capital în spate, ºi cel care abia reuºeºte sã-ºi ducã viaþa de pe azi pe mâine, dãm o simplã, o unicã prevedere legalã.

Domnul senator Vladislav.

Eu susþin acest amendament de suspendare pânã în 2005É

Staþi puþin, cã nu ºtiu cine l-a fãcut, domnul senatorÉ

L-am fãcut la comisieÉ

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Vã rog frumosÉ aveþi acelaºi document ca mine?!É

Domnul senator, ce puteþi faceÉ

Nu ºtiu dacã domnul Apostolache s-a consultat cu domnul Iliescu, dar domnul Iliescu asta spune peste tot în România, ºi vã rog frumos sã vã consultaþi cu dânsul, cã doreºte prelungirea suspendãrii impozitului agricol. Deci, Grupul parlamentar P.D.S.R. trebuia sã se consulte cu ºeful de partid.

Eu propun pentru 1 ianuarie 2005, la art. 1, în locul lui 1 ianuarie 2001. Argumentele le-au spus colegii mei toþi.

Un moment! La art. 1 din ordonanþãÉ

Adicã, e un singur articolÉ

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Deci, la art. 1 spune aºa, domnule senator, în raport ºi faþã de asta trebuie sã-mi faceþi propunerea dumneavoastrã: ”Aplicarea impozitului pe venitul agricol prevãzut în Legea nr. 34/1994 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare se suspendã pânã la data deÒ

Aici, în raportÉ Un momentÉ

## **Domnul Costicã Ciurtin**

**:**

Pânã la data de 31 decembrieÉ

É”1 ianuarie 2001Ò, iar dumneavoastrã propuneþiÉ

În locul lui 1 punem 5É 1 ianuarie 2005.

Adicã, pânã la data de 1 ianuarie 2005É Aºa daÉ

31 decembrieÉ

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

De fapt, este 31 decembrie 2004É

A, le punem pânã la 1 ianuarie, pentru cãÉ Nu, nu! Dacã spunem 31, atunci nu mai e valabil pe 31, trebuie sã spunem 1 ca sã includã 31É

ªi dupã aia, sunt dificultãþi de calculÉ

## **Domnul Costicã Ciurtin** _(din salã):_

Amendamentul sã suneÉ Din cauza campaniei electoraleÉ se amânãÉ

Discutarea luiÉ sau cumÉ

A, nu, apare o altã ordonanþã de urgenþã, mai târziuÉ

Deci, domnilor colegi, mai sunt?!É Domnul senator Apostolache, drept la replicãÉ

Deci, în primul rând, domnul Vladislav a fãcut o trimitere la o anumitã consultare. Eu vreau sã vã spun cã dânsul, dacã vrea sã citeascã programul nostru, i-l punem la dispoziþie, eventual, îi favorizãm ºi un anumit loc unde sã-l poatã dânsul consulta ºi l-aº sfãtui sã-l întrebe ºi pe domnul Stolojan pe care, am înþeles, îl susþin pentru o funcþie în acest stat, dacã este de acord cu propunerea Domniei sale.

Eu am spus cã noi suntem de acord cu ordonanþa în sine, pentru cã a produs efecte, pentru cã anul acesta este aºa cum este, dar susþinem sã lãsãm viitorului Legislativ sã stabileascã acest sistemÉ

Am înþeles, domnule senatorÉ

Pentru cã, efectiv, nu vom ajunge decât sã mai dãm cu un pas înapoi cãtre aceastã integrare cãtre care spun liberalii cã ne ducemÉ

Am înþeles, domnul senator. Oricum la articolul acela puneam aceastã chestiune înainte ºi pe urmã articolul, aºa cum este formulat, cã nu am altã procedurã.

Domnul senator, mai doriþi sã luaþi cuvântul?

Referitor la propunerea stimatului coleg Vladislav, este o propunere inoperantã. Nu se poate sã angajãm finanþele þãrii pânã în anul 2000, existã o lege organicã privind structura impozitului global. Noi nu putem sã venim cu o asemenea lege care este în afara cadrului legislativ normal. Nici nu se poate pune la vot, dacã nu

dorim sã devenim ridicoli. Sã presupunem cã se pune la vot ºi se voteazã. Ne facem de râsul lumiiÉ

Domnul senator, vã consult încã o datã. Faþã de tot ce aþi auzit vã menþineþi propunerea?

Da, normal cã menþin. ªi dorim ºi o listã din partea Grupului parlamentar liberal.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Da, bine, mulþumesc.

Domnilor colegi, vã rog, punctul 3 din raport sã-l urmãriþi, începem cu titlul ordonanþei, pentru cã s-a prevãzutÉ

Vã rog, votulÉ

Nu votaþi!É

Vã rog, domnule secretat de statÉ

În primul rând, vreau sã subliniez cã aceastã ordonanþã pentru suspendarea impozitului pe venit a fost din douã cauze, din mai multe, dar eu aº sublinia douã cauze foarte importante.

Una ar fi problemele organizatorice care sunt astãzi în agriculturã, în acest an, deci acest proces de transformare care a necesitat clarificarea proprietãþilor, modului de exploatare º.a.m.d., ceea ce înseamnã cã veniturile pentru veniturile agricole a fost necesar a fi suspendate.

Cealaltã laturã este cea financiarã. Aceastã mãsurã este evident o mãsurã prin care au fost ajutaþi producãtorii agricoli. Este un ajutor real în agriculturã. ªtim în acest an ce probleme am avut, chiar dacã discutãm acum în mijlocul sau în a doua parte a anului, putem sã spunem cã a fost o mãsurã eficientã, þinând cont ºi de anul greu pe care l-am avut în agriculturã, cât ºi de subvenþiile pe care le-am avut ºi le-am dat în acest an, deci care nu au fost foarte substanþiale, deci aº putea sã spun cã au fost destul de mici.

În ceea ce priveºte prelungirea termenului, noi menþinem termenul din ordonanþa de urgenþã elaboratã de Guvern.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Da. Mulþumesc.

De altfel, nici nu trebuia sã fiþi de acord. Era limpede pentru mine cã veþi menþine punctul acesta de vedere.

Domnilor colegi, prin urmare, titlul la ordonanþa de urgenþã. S-a adãugat ”pentru modificarea art. 1 din ordonanþãÒÉ este o completareÉ O redactare mai bunãÉ

Vã rog, votul dumneavoastrã pentru punctul 3 din raport.

Domnilor colegi, vã rog sã repetãm votul.

Cu 93 de voturi pentru, un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Punctul 4 din raport, cu privire la articolul unic, se reformuleazã în felul urmãtor: ”Art. 1 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. ÉÒ ºi aºa mai departeÉ deci, numai art. 1É Este o modificareÉ

Vã rog, votul dumneavoastrã, pe art. 1. Vã rog sã vã uitaþi în raport, punctul 4.

36 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 108/19.IX.2000

Cu 85 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, 4 abþineri, formularea articolului unic s-a acceptat.

În cadrul acestui articolÉ

Éspune aºa propunerea din observaþiile comisieiÉ la art. 1 se spuneÉ nu în mod directÉ ”aplicarea impozitului pe venitul agricolÒÉ Deci aplicarea este în raport ºi v-aº ruga sã votãm asta ºi votãm dupã aceea propunerea ºi pe urmã votãm articolul, aºa cum rezultãÉ e numai ”aplicareaÒ, e un cuvântÉ Vã rog sã vã uitaþi în raportÉ n-am votat dataÉ numai ”aplicareaÒ, atâta votãm, introducereaÉ chestiune de reformulareÉ

Dacã mã urmãriþi, o sã vedeþi cã procedez corectÉ Cu 94 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Acum ajungem la propunerea domnului senatorÉ

## **Domnul Oliviu Gherman** _(din salã):_

Întâi propunerea comisieiÉ

Da, era pânã în 2000, dar anul ãsta eu ºtiu cã nu s-a plãtitÉ

Domnilor senatori, vã rog acuma punctul 1 din raport. Se introduce referirea, modificarea art. 1.

Vã rog, votul dumneavoastrã pe lege, cu titlul legii, cu aceastã modificare.

Cu 99 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, o abþinere, s-a adoptat.

Vã rog, acuma punctul 2 din raport, cu privire la art. 1 din lege, care introduce aceeaºi modificare, adicã trimite la art. 1 din ordonanþã.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 79 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Vã rog, pe lege, vot în ansamblu.

Cu 100 de voturi pentru, un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Vã rog, listã pentru Grupul parlamentar P.N.L. ºi P.D.

Da, propunerea comisieiÉ CorectÉ Vã rog, acum, cu aplicarea introdusã, propunerea comisiei care are data de 1 ianuarie 2001É Deci, vã rog, textul, aºa cum este formulat în ordonanþã. Aceasta supun acum votului.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 86 de voturi pentru, 22 voturi împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat.

Listã!É

Domnule preºedinte, numai puþin! Grupul parlamentar P.N.L. cere listãÉ

Da. Vã rog, listã!

Domnilor colegi, acum revenim pe acelaºi raport ºi ajungem la lege, pânã acum am corectat ordonanþa de urgenþãÉ

Vã rog, domnul senator SãndulescuÉ

Aº avea o întrebare de pus. Problema este urmãtoarea: deci se suspendã, adicã se anuleazã impozitul agricol pânã în 2001É

1 ianuarie 2001É

Trecem la punctul 11. Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 190/1999 privind aprobarea amendãrii Protocolului nr. 4 la Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, ºi Comunitãþile Europene, statele membre ale acestora, pe de altã parte.

Comisia economicã, vã rog, ºi iniþiatorul. Iniþiatorul, vã ascultãm.

## **Domnul Mihai Berinde Ñ** _subsecretar de stat în Ministerul Industriei ºi Comerþului_ **:**

Ordonanþa de urgenþã respectivã are ca obiect amendarea Protocolului nr. 4, anexã la Acordul European de Asociere cu privire la regulile de origine a mãrfurilor.

Prin aceastã ordonanþã de urgenþã se aduc anumite modificãri de ordin tehnic acestui protocol ºi se referã în mod special aceste modificãri la criteriile pe care trebuie sã le îndeplineascã un produs pentru ca el sã fie considerat originar din România sau din Uniunea Europeanã.

Acest lucru a fost necesar pentru cã astfel produsul respectiv, care fãcea obiectul exportului, nu beneficia de concesiile tarifare prevãzute în acordul european. Urgenþa a fost impusã de faptul cã la nivel european aceste modificãri au fost adoptate în decembrie ºi deci de la 1 ianuarie 2000 trebuiau aplicate ºi în România.

În aceste condiþii, vã supunem spre aprobare legea care sã aprobe ordonanþa de urgenþã prin care modificãrile respective au devenit o realitate începând cu 1 ianuarie 2000.

Vã mulþumesc.

Vã rog, comisia, punctul de vedere, concluzia...

Dar ce fac oamenii anul acesta, cei care au plãtit impozitul?!

Nu s-a plãtit, domnule senatorÉ

N-a fost scutirea de impozit pentru 1997, 1998 ºi 1999?!

Comisia economicã a fost sesizatã cu adresa R 473, din 9 decembrie 1999, pentru a analiza în fond acest proiect de lege.

În urma analizei efectuate comisia a reþinut câteva aspecte. S-a reþinut principala modificare prin protocol faþã de regulile existente anterior, a fost introducerea principiului paneuropean de origine a mãrfurilor care faciliteazã cooperarea economicã ºi schimburile comerciale între þãrile respective. Amendamentele aduse protocolului de origine nu ridicã probleme de fond care sã nu poatã fi acceptate de cãtre partea românã. Menþionãm cã existã avizul favorabil al Consiliului Legislativ, care a fãcut unele observaþii de tehnicã legislativã ºi de care am þinut seama ºi, cu precizarea cã legea are caracter de lege ordinarã, propunem plenului Senatului adoptarea acestui proiect de lege în forma trimisã de Guvern, fãrã modificãri.

Mulþumesc.

Domnilor colegi, discuþii generale? Nu sunt. Mulþumesc.

Vã rog atunci votul dumneavoastrã pe titlul legii.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 94 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere, s-a adoptat.

Articol unic.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 93 de voturi pentru, un vot împotrivã, o abþinere, s-a adoptat.

Vã rog, votul dumneavoastrã pe lege în ansamblu.

Cu 85 de voturi pentru, un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Mulþumesc.

Punctul 12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 204/1999 privind ratificarea Protocolului adiþional nr. 8 la Acordul Central European de Comerþ Liber (CEFTA), semnat la Budapesta la 20 octombrie 1999.

Caracterul legii: ordinarã. Iniþiatorul, vã ascultãm!

## **Domnul Mihai Berinde: Ñ** _subsecretar de stat la Ministerul Industriei ºi Comerþului_

Prin aceastã ordonanþã modificãm Protocolul nr. 8 privind regulile de origine între þãrile CEFTA ºi aceastã modificare a fost impusã tocmai de modificãrile pe care le-am discutat mai înainte în legãturã cu regulile de origine la nivel european. Modificarea are un caracter pur tehnic ºi se referã la agrearea acelui cumul de origine a mãrfurilor ºi de definirea unor criterii, pentru ca produsele sã fie originare din þãrile CEFTA.

Este legat de asemenea de posibilitatea de a exporta în beneficiul unor concesii tarifare pe pieþele þãrilor membre ale CEFTA.

Urgenþa a fost impusã de acelaºi raþionament: aprobarea în decembrie 1999 ºi nevoia de aplicare începând cu 1 ianuarie 2000. Motiv pentru care vã supunem atenþiei ºi aprobãrii dumneavoastrã proiectul de lege privind aprobarea ordonanþei de urgenþã.

Mulþumesc.

Comisia, vã rog, punctul de vedere.

Comisia economicã a fost sesizatã în fond cu adresa R 512 din 4.02.2000 ºi prin analiza acestui proiect de lege am reþinut câteva aspecte. Sunt stabilite reguli ºi criterii precise privind raportul dintre materialele originare ºi cele din terþe þãri încorporate în produsul finit a cãror îndeplinire conferã produselor respective statutul de ”produse originareÒ, beneficiare ale concesiilor respective.

Aceste criterii sunt înscrise în protocoalele privind regulile de origine a mãrfurilor, care sunt anexe la respectivele acorduri.

Protocolul nr. 8 CEFTA a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2000, concomitent cu protocoalele similare din þãrile europene.

Cu menþiunea cã proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ ºi cu aprecierea cã legea are un caracter de lege ordinarã, propunem plenului Senatului adoptarea acestui proiect de lege în forma trimisã de Guvern, fãrã modificãri.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Mulþumesc, domnule senator.

Domnilor colegi, discuþii generale? Înþeleg cã nu sunt. Mulþumesc.

Articolul unic.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 86 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Vã rog, votul dumneavoastrã pe lege în ansamblu. Cu 89 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat ºi domnule coleg de la comisie.

Punctul 13: ”Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 145/1999 privind unele mãsuri de protecþie socialã a personalului din sectorul producþiei de apãrare.Ò

Din partea comisiei pentru muncã, protecþie socialã ºi problemele ºomajului ºi iniþiatorul, vã rog luaþi loc. Iniþiatorul, aveþi cuvântul!

**Domnul Eugen Constantin Isbãºoiu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Industriei ºi Comerþului_ **:**

Este vorba de Ordonanþa de urgenþã nr. 145/1999 privind unele mãsuri de protecþie socialã a personalului din sectorul producþiei de apãrare, cu valabilitate pentru anul trecut. Deci ordonanþa ºi-a produs toate efectele.

Prin restructurarea industriei noastre de apãrare, prin micºorarea numãrului de comenzi, prin schimbarea producþiei de apãrare de la producþie, Tratat Varºovia cãtre producþie NATO, o serie întreagã de capacitãþi de producþie din domeniul sectorului de apãrare au avut un ºomaj tehnic ºi pentru aceasta o parte din aceste fonduri sunt suportate de la buget. În momentul de faþã este pe cale a se face o restructurare a acestui sector.

Da, mulþumesc.

Comisia, vã rog, punctul de vedere.

Comisia pentru muncã, protecþie socialã ºi problemele ºomajului, întrunitã în ºedinþa din 20.01.2000, a hotãrât avizarea favorabilã a acestui proiect de lege ºi a propus dezbaterea ei în plenul Senatului. Menþionãm cã proiectul de lege are avizul favorabil al Consiliului Legislativ ºi nu face parte din categoria legilor organice.

Da, mulþumesc. Domnilor colegi, discuþii generale. Vã rog, domnuÕ senator!

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi.

Grupul nostru va aproba aceastã ordonanþã ºi are în vedere urmãtoarele.

Faþã de multe nenorociri pe care le-a fãcut Guvernul ãsta în þara româneascã în legãturã cu închiderea unor întreprinderi, societãþi comerciale, mai rãmãsese ºi acest sector de armament. În Caraº-Severin avem ºi noi o întreprindere bine cunoscutã, care face tunuri ºi exporta foarte multe produse. Au avut multe necazuri acolo: greve, miºcãri din ãsteaÉ manifestaþii prin fel ºi fel de forme, ale oamenilor. Ei, de data aceasta, bine cã s-a gândit ºi Guvernul sã ia o mãsurã, sã ajute oamenii în acest sector înainte de a-i dãrâma de tot, aºa cum a fãcut ºi cu alte societãþi, ºi cu alte colective din þarã. Vã mulþumesc.

Bine ziseºi, Hari!

Alte puncte de vedere sunt? Domnul senator Gherman. Vã rog!

Domnule preºedinte, îmi cer scuze faþã de colegi, dar ºedinþa de astãzi mi-a produs o impresie care mã leagã de o celebrã poveste a poveºtilor a lui Creangã. Noi, de fapt, biecuvântãm ceea ce s-a fãcut. Dacã vreþi, cei care au nevoie de celebra poveste, încerc sã fac rost. E publicatã în Editura Academiei. În fond, ordonanþa ºi-a produs efectele. Noi suntem chemaþi aici ca niºte copii de grãdiniþã sã spunem dacã e bine ºi noi spunem: ”E bine!Ò.

Vã mulþumesc.

DomnuÕ senator Gherman, ºi eu am acelaºi punct de vedere. O ordonanþã care ºi-a produs efectul ºi s-a încheiat nu are rost s-o mai aprobãm prin lege. Din pãcate, Constituþia nu e limpede aici ºi ne duce la legeÉ Putem sã discutãm ºi peste 3 ani una care s-a împlinit acum 14. Din pãcate, asta e.

Din pãcate, Constituþia e foarte limpede, dar noi nu vrem sã mergem exact pe prevederile constituþionale. Eu cred cã noi nu facem altceva aci decât sã ne asumãm rãspunderea asupra a ceea ce a fãcut acest Guvern. Deci dãm un vot fãrã sã avem în vedere cã în anumite sectoare Ñ nu vorbesc neapãrat de aceastã ordonanþã Ñ ordonanþele care au fost emise au adus prejudicii atât economiei, cât ºi oamenilor. Deci noi ne dãm acum girul pentru ce a fãcut Guvernul. Din nefericire suntem pãrtaºi de multe ori la dezastrul pe care l-a produs acest

Guvern, aceastã guvernare, prin adoptarea unor asemenea ordonanþe.

Vã mulþumesc.

Credeam cã vã referiþi la ordonanþa în cauzã. Nu? Bine.

Domnilor colegiÉ

Vã rog, replicã la dânsul da? ªi dânsul replicã la dumneavoastrã É

## **Domnul Rãsvan Dobrescu:**

Nu replicã! O singurã frazã dacã-mi îngãduiþi la dezbaterile generale. La aceste dezbateri generale constat cã din cei 3 vorbitori singurul care a vorbit la obiect a fost domnul senator Hari Cotarcea.

Bine. Ne-am destins puþinÉ E în ordine. Titlul legii. Observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 79 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri, s-a adoptat.

Cu privire la articolul unic, sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 88 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri, s-a adoptat.

Domnilor colegi, vot pe lege în ansamblu.

Cu 99 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere, s-a adoptat.

Punctul 14: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 98/1999 privind preluarea de cãtre Ministerul Industriilor ºi Comerþului a obligaþiei de platã a cotizaþiilor la organizaþiile internaþionale de metrologie din care România face parte ca membru cu drepturi deplineÒ.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, poftiþi! Iniþiatorul? Tot dumneavoastrã. Vã ascultãm!

Biroul Român de Metrologie Legalã este un organism care nu trebuie sã lipseascã dintr-o þarã normalã ºi în consecinþã printre obligaþiile acestuia sunt ºi niºte obligaþii financiare, niºte cotizaþii la organizaþiile mondiale de metrologie Ñ Biroul Internaþional de Mãsuri ºi Greutãþi, respectiv Organizaþia Internaþionalã de Metrologie Legalã.

Prin prezenta ordonanþã se trece în sarcina Ministerului Industriilor ºi Comerþului plata acestor cotizaþii cãtre organizaþiile internaþionale, sume din bugetul Ministerului Industriilor ºi Comerþului.

Comisia, vã rog, punctul de vedere.

Comisia a fost sesizatã în fond cu proiectul de lege menþionat. Obiectul ordonanþei este cel descris de iniþiator. Menþionez doar cã Consiliul Legislativ, cu nr. 884, din 30 august 1999, a avizat favorabil proiectul de ordonanþã cu unele observaþii ºi propuneri însuºite de cãtre comisie. Ca atare, vã propunem spre dezbatere ºi adoptare prezentul proiect de lege cu amendamentele din anexã.

ºi a taxei pe valoarea adãugatã a unor cantitãþi de gaze naturale provenite din import.

Caracterul legii: ordinarã.

Da. Sunt discuþii generale, domnilor colegi? Nu sunt. V-aº ruga sã urmãriþi punctul 2 din raport cu privire la titlu.

Observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã pentru reformularea datã în raport asupra titlului ordonanþei.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 89 de voturi pentru, un vot împotrivã, o abþinere, s-a adoptat.

Cu privire la articolul 1, cum e reformulat în raport. Iniþiatorul, sunteþi de acord, da?

Da.

Deci, tot pe ordonanþã. Punctul 3 din raport, reformulare articolul 1.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 79 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Articolul 2, de asemenea, reformulat la punctul 4 din raport. De acord, iniþiatorul?

Iniþiatorul, aveþi cuvântul! Vã rog sã prezentaþi sintetic punctul de vedere.

Pot sã spun ºi pentru punctul urmãtor, cã sunt legateÉ

Nu.

Este vorba de o ordonanþã de urgenþã privind acordarea unor facilitãþi pentru trecerea iernii precedente, beneficiarul acestor avantaje fiind Compania Naþionalã de Electricitate CONEL. Aceastã ordonanþã de urgenþã se referã la scutirea taxelor vamale ºi a suprataxei vamale, respectiv a T.V.A.-ului, a unor cantitãþi de gaze de import. Este vorba de aºa-numitul credit barter, adicã acele gaze care sunt preluate de la GAZPROM, în vederea construirii unei conducte de la Isaccea la Negru Vodã, conductã construitã în comun ºi proprietate a statului român.

Mulþumesc. Comisia, punctul de vedere.

Da.

Domnilor colegi, mai sunt alte observaþii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã pe articolul 2, reformularea din raport.

Cu 72 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere, s-a adoptat.

Domnilor colegi, trecem la punctul 1. Este vorba de lege, reformulare, titlul legii.

De acord, iniþiatorul?

De acord.

Da. De fapt, e punere de acord.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 75 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri, s-a adoptat.

Articolul unic.

Observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 81 de voturi pentru, un vot împotrivã, o abþinere, s-a adoptat.

Legea este ordinarã.

Vã rog, votul dumneavoastrã pe lege în ansamblu. Cu 82 de voturi pentru, un vot împotrivã, o abþinere, s-a adoptat.

Punctul 15. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 209/1999 privind scutirea de la plata taxelor vamale, a suprataxei vamale

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a fost sesizatã în fond cu acest proiect de lege. Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanþã încã din 28 decembrie 1999, formulând unele observaþii de tehnicã legislativã însuºite în totalitate de iniþiator.

Comisia economicã a avizat negativ proiectul de lege însã motivaþia se referã la probleme legate de Compania Naþionalã de Electricitate S.A., ºi nu la facilitãþile temporare acordate Societãþii Naþionale de Gaze Naturale ROMGAZ S.A. la importul de gaze naturale, în limita a 3 700 milioane m .

În urma analizei, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci recomandã Guvernului sã utilizeze în astfel de cazuri amânarea pentru o anumitã perioadã a plãþii taxei vamale, suprataxei vamale ºi a taxei pe valoarea adãugatã, protejând astfel veniturile bugetului de stat ºi sprijinind totodatã societãþile aflate în dificultate financiarã la un moment dat.

În baza articolului 73, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci propune plenului Senatului dezbaterea ºi adoptarea proiectului de lege fãrã amendamente.

Mulþumesc.

Discuþii generale? Înþeleg cã nu sunt. Vã propun atunci sã votãm titlul legii aºa cum este el formulat.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 80 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Cu privire la articolul unic sunt comentarii? Nu sunt. Vã rog, votul dumneavoastrã. Cu 87 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere, s-a adoptat.

Vã rog, votul dumneavoastrã pe legea în ansamblu. Cu 88 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Trecem la punctul 16. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 210/1999 pentru amânarea de la platã a obligaþiilor vamale (taxe vamale, suprataxã de import ºi T.V.A. în vamã) aferente importurilor de combustibili necesari Companiei Naþionale de Electricitate Ñ S.A. pe perioada iernii 1999Ñ2000. Domnule secretar de stat, aveþi cuvântul.

Este acelaºi motiv nobil, sursa de import fiind însã din diverse locuri din lume ºi combustibilul fiind ºi cãrbune, ºi gaz natural, ºi petrol. Tot pentru acelaºi CONEL ºi în condiþiile amânãrii cu 9 luni a plãþii taxelor aferente acestui import.

Da.

Da, bine. Discuþii generale. Domnul senator Gherman.

Domnule preºedinte.

Pun o întrebare la care rog reprezentanþii Executivului sã mã lãmureascã.

Desigur, Senatul are posibilitatea sã adopte punctul de vedere al Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci sau sã adopte punctul de vedere al Comisiei economice ºi al Consiliului Legislativ, de respingere a acestei ordonanþe de urgenþã. Deja faptele sunt consumate, toþi banii au fost daþi. Pun ºi eu o întrebare, dacã vreþi, retoricã: dacã se respinge aceastã ordonanþã de urgenþã cine plãteºte?

Vã mulþumesc. Comisia?

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a analizat acest proiect de lege ºi propune plenului adoptarea proiectului cu urmãtorul amendament: sã se elimine din textul articolului 1 sintagma ”sau prin agenþii economiciÒ. Comisia a constatat lipsa din textul ordonanþei de urgenþã a unei liste sau anexe care sã cuprindã numele agenþilor economici care vor beneficia de prevederile proiectului de lege ºi cantitãþile de combustibili pe care aceºtia le vor importa.

Menþionez, de asemenea, cã Comisia economicã a avizat în 10 februarie 2000 negativ proiectul de lege.

Acesta?

Da, ºi, de asemenea, Consiliul Legislativ avizeazã negativ proiectul de ordonanþã în 28 decembrie 1999.

Domnilor colegi, vreau sã înþeleg. Are aviz negativ de la comisie?

Domnule preºedinte, eu am menþionat aºa: avizul negativ al Consiliului Legislativ din 28 decembrie Õ99, avizul negativ al Comisiei economice din 10 februarie 2000 ºi propunerea Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci pentru adoptarea acestui proiect de lege cu amendamentul citit.

Raportul este favorabil.

Da. La articolul 1 spuneþi sã se elimine sintagma ”sau prin agenþi economiciÒ. Deci, direct (virgulã), ar fi dupã cum urmeazã, da?, cu eliminarea lui ”sau prin agenþi economiciÒ, da?

Nimeni.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Auzi, pãi de acolo vine zicerea aia ”Cum e turcuÕ ºi pistoluÕ Ò.

E deja plãtit!

Domnilor colegi, alte comentarii mai sunt? Nu. Vã propun sã mergem pe textul ordonanþei ºi sã

Vã rog, votul dumneavoastrã pe articolul 1 din ordonanþã, în întregul sãu.

Cu 71 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã, 3 abþineri, s-a adoptat.

Trecem acum la lege. Vã rog, votul dumneavoastrã cu privire la titlul legii.

Observaþii? Nu sunt.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 77 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, o abþinere, s-a adoptat.

Vã rog, votul dumneavoastrã cu privire la articolul unic, care sã facã precizarea excluderii acelei sintagme care am spus-o mai devreme.

Iniþiatorul, sunteþi de acord?

Da.

EÉ Vã rog, votul dumneavoastrã, deci, ºi cu aceastã completare, cu privire la eliminarea sintagmei ”sau prin agenþi economiciÒ.

Cu 76 de voturi pentru, un vot împotrivã, 3 abþineri, s-a adoptat.

Vã rog, votul dumneavoastrã pe lege în ansamblu. Cu 82 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã, o abþinere, s-a adoptat.

Mulþumesc foarte mult, domnule secretar de stat. Mulþumesc comisiei.

Mulþumesc. Bunã seara!

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Trecem la punctul 17: ”Proiectul de Lege pentru valorificarea eficientã a exporturilor de fier vechiÒ.

Raportor Ñ Comisia economicã.

Caracterul legii Ñ ordinar.

Iniþiatorul? Nu este. Sãrim acest punct.

Doamnã, vã rog frumos, când se reintroduce pe agendã, dacã rãmâne, vã rog frumos sã anunþaþiÉ

.

Punctul 18: ”Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaþia agenþilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

Domnilor senatori, vã rog sã mã urmãriþi cã mi-aduc bine aminte acum.

Au fost discuþiile extrem de împãrþite. Au fost mai multe puncte de vedere pentru amendamente, au fost ºi cuvinte grele care s-au spus cã, mã rog, ar înlesni aºa ºi pe dincolo ºi atunci am spus cã soluþia cea mai bunã Ñ dincolo de ce aþi spus dumneavoastrã, domnule Huidu Ñ decât sã mergem fãrã sã reanalizãm, acceptãm sau respingem, mai bine sã întrerupem discuþiile ºi comisia sã se mai pronunþe o datã. Perfect mi-aduc aminte. Or, eu constat din aceastã mapã cã nu se mai pronunþã o datã. O iau de la început.

Raportul suplimentar l-a avut ºi atunci ºi am discutat foarte mult ºi, din raportul acesta suplimentar, nici mãcar iniþiatorul n-a rãspuns complet.

Dacã îmi aduc aminte corect. Dacã nu, cer stenograma ºi îmi veþi da dreptate.

Continuare.

Comisia de buget, finanþe, bãnci. Ministerul Finanþelor este?

Da.

Unde am rãmas data trecutã? La discuþii generale ºi parcã am trimis-o spre reexaminare.

Nu, nu!

Nu?! Am întrerupt-o.

Nu, s-a terminat timpul afectat lucrãrilor.

Nu, nu a fost. Mi-aduc bine aminte. Au fost discuþii în contradictoriu, s-au ridicat niºte probleme. Vã rog, domnule senator.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Îmi pare rãu cã domnul Paºca vã induce în eroare. Dânsul a cerut în final, când toatã lumea a fost de acord sã fie respins acest proiect de lege, dânsul a cerut, dupã o pledoarie mincinoasã de aproximativ 10 minute, sã se trimitã înapoi la comisie, urmând ca Ministerul Finanþelor, dupã spusele dânsului, în douã sãptãmâni, sã vinã cu exemplificarea motivaþiei susþinerii introducerii caselor de marcat fiscale.

Domnule preºedinte, numai puþin!

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Staþi puþin, domnilor colegi! Mi-aduc bine aminte, cã tot eu am condus-o, ºi a rãmas sã se reexamineze, sunt niºte puncte aici pe raportul suplimentar. Am convenit cã mergem pe el ºi ºtiu cãÉ

Dar s-a cerut ºi respingereaÉ Sã vedem stenograma!

S-a cerut.

Domnul senator Buruianã.

Mergem pe discuþii generale, în continuare, cã aici ne-am întrerupt.

Aº vrea sã vã reamintesc cum au stat lucrurile, pentru cã eu, de fapt, am ridicat problema.

Despre ce era vorba... Am remarcat atunci cã la mijloc este vorba de o mare afacere, e vorba de o afacere de 4Ñ500 de milioane de dolari pentru dotare ºi 150Ñ 200 de milioane de dolari pentru piese de schimb ºi întreþinerea acestor case. E vorba de circa 800 de mii de bucãþi de case de marcat. Am spus cã pentru o astfel de dotare a unei întregi þãri este absolut exclus ca Guvernul þãrii respective sã nu fie preocupat pentru fabricarea în þarã a unei pãrþi sau a majoritãþii acestor utilaje, pentru asimilarea în þarã a acestui lot extrem de mare de utilaje ºi cu piese de întreþinere pentru o perioadã nedeterminatã, fiindcã, practic, aceste case vor trebui sã funcþioneze cât timp va funcþiona economia de piaþã în România.

ªi alte þãri care au introdus folosirea caselor de marcat pentru îmbunãtãþirea activitãþii fiscale, þãri din vecinãtatea noastrã, ca Bulgaria, Polonia, Ungaria, au procedat, simultan sau înainte de introducerea obligativitãþii folosirii caselor, la asimilarea în þara respectivã a fabricãrii acestor utilaje.

Noi, în prezent, suntem în situaþia de a cumpãra din exterior, de a face aceste investiþii de care am vorbit mai înainte, apelând nu numai la þãri avansate Ñ cã nu sunt produse care le fabricã numai Germania, Statele Unite Ñ ci apelând la firme din Bulgaria, din Polonia ºi din Cipru.

Cred cã investiþiile fãcute în România pânã în prezent ºi înzestrãrile tehnologice existente permit, cu ceva eforturi, fabricarea în þarã a acestor utilaje.

Spuneam dacã nu poate fi revãzutã de cãtre Guvern aceastã chestiune, în vederea tratãrii ei potrivite, cores- punzãtor dimensiunii ºi importanþei investiþiilor pe care a trebuit sã le facem.

Din pãcate, aceasta este de fapt esenþa problemei ºi nu s-a gãsit pânã acum un rãspuns potrivit ºi adecvat acestei situaþii.

Domnul senator Dumitraºcu ºi, dupã aceeaÉ

Am fost primul, domnule profesor!

Nu-i nimic, poftim, poftim!

Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Faptele, ca ºi la alte ordonanþe, sunt întâmplate. Ordonanþa ºi-a produs efectul. Unii au cheltuit bani frumoºi ca sã-ºi doteze spaþiile lor comerciale cu case de marcat, alþii au închis spaþiile comerciale, cei micuþi.

Data trecutã am cerut Ñ nu numai domnul senator Buruianã, au fost ºi alte voci, inclusiv subsemnatul Ñ respingerea acestei ordonanþe. Eu menþin punctul de vedere de a respinge ordonanþa din urmãtoarele motive: chiar dacã s-au fãcut aceste cheltuieli de dotare, dacã gândim o dotare, hai sã o gândim pe un termen lung.

Cred cã ºtiþi, cunoaºteþi toatã lumea, majoritatea salariilor la bugetari se alocã prin carduri. Megeþi dumneavoastrã la un magazin cu un card sã vedeþi dacã acea casã de marcat este funcþionalã, dacã puteþi sã vã faceþi pe card cumpãrãturile. Cred cã meritã industria româneascã, în acest domeniu Ñ exact ce a subliniat domnul senator Buruianã Ñ sã fie reactivatã ºi sã producã la parametri normali, pentru cã noi cunoaºtem foarte bine cã pânã nu demult am avut o industrie electronicã foarte bine pusã la punct, ºi nu sã cumpãrãm ºtifturi dintr-o þarã vecinã, aºa cum s-a întâmplat pânã în prezent.

Cred cã respingerea ordonanþei Ñ ºi ar trebui s-o dãm prin votul nostru Ñ sã fie un semnal pentru ca altãdatã, atunci când se va mai concepe o ordonanþã, sã se gândeascã pe termen lung ºi sã aibã eficienþa doritã. Vã mulþumesc.

Domnul senator Dumitraºcu.

Va sã zicã, 800 de mii de case... Mai bine ar fi case de locuit decât case de marcat. Aceasta înseamnã 4% din populaþia þãrii care are aºa ceva. Unu la mânã.

Doi Ñ rândul trecut, exultam de bucurie cã existã totuºi o firmã româneascã, pe platforma Mãgurele, care ar fi în stare sã producã aºa ceva. Numai dupã aceea am aflat cã firma româneascã de pe platforma Mãgurele, cu echipament românesc, cu meºteri români, pe terenul României, cu capital românesc, este ”ciprihotãÒ sau aºa ceva.

Sigur, se spune cã ordonanþaÉ

Nu e cipriotã, domnule senator! Sigur nu e cipriotã?

Zic ºi eu aºa... Aºa am auzit ºi eu. Se poate sã nu fie cipriotã ºi se poate sã fie din Numumba sau din Numumbi, ceva de genul acesta, dintr-o þarã dezvoltatã, fãrã îndoialãÉ

Eu vã garantez, cunosc firma. ªtiu despre ce firmã vorbiþi.

Legea ºi-a fãcutÉ Am înþeles cã ordonanþa îºi face defectul, însã dincolo de glume ºi dincolo de jocuri de cuvinte, îmi permit totuºi sã spun urmãtorul lucru: o lege care priveºte 800 de mii de aparate, o lege care priveºte 6Ñ7Ñ800 de milioane de dolari, pe care noi o rezolvãm într-un deficit, în ultimã instanþã chiar de prezenþã, de normalã prezenþã dând în continuare, celor care s-au specializat în cumpãrarea de asemenea maºini din þãrile puternic dezvoltate din jurul nostru Ñ Bulgaria, de pildã, o þarã dintre ”marile puteri industrialeÒ ale lumii ºi aºa mai departe Ñ în timp ce întreprinderile noastre sunt închise, o asemenea lege se cere mai bine gânditã.

Eu zic sã i se mai dea o datã înapoi Comisiei antieconomice ºi ministerului de anti-finanþe, astfel încât sã fim ºi noi absolut în cunoºtinþã de cauzã.

Prea multe lucruri în ceaþãÉ

Domnule preºedinte Ulm Spineanu, aþi vãzut câte lucruri se întâmplã din cauza ceþei? Câte accidente se întâmplã? De câte ori maºinileÉ Volkswagen, Ford încalecã peste bietele Dacii ºi le fac zob ºi de acolo mor 4 oameni ºi dincolo nu moare nici unul.

Aºadar, de vreme ce e ceaþã ºi legea ne lasã în ceaþã, ordonanþa ne lasã în ceaþã ºi, de asemenea, Ministerul Finanþelor ne lasã în ceaþã, vã rog frumos, întâi sã se termine ceaþa ºi dupã aceea o discutãm.

Domnule senator Dumitraºcu, vedeþi cã în raport firma româneascã care produce ºi e capabilã sã producã aºa ceva se cheamã INTRAROM Ñ S.A. E pe platforma Pipera. Eu o ºtiu, pentru cã am lucrat pe platforma aceea ºi am mai vãzut-o din când în când. Întâmplãtor am trecut pe acolo.

E cu capital strãin, dar e firmã româneascã.

N-are importanþã.

ªtiu cã n-are, dar nu are capacitatea sã facã 6Ñ800 de mii.

Domnul senator Gherman.

## Domnule preºedinte,

Situaþia care este adusã în discuþia Senatului este de o gravitate deosebitã. Þin minte cã atunci când s-a discutat pentru prima datã acest proiect de lege am fost mai mulþi care am ridicat aceiaºi obiecþie fundamentalã. Nimeni nu este împotriva modernizãrii activitãþii comerciale cu introducerea acestor prevederi din ordonanþã, dar a nu corela lucrurile la nivelul economiei naþionale, aceasta înseamnã de la bun început o acþiune împotriva interesului naþional.

Daþi-mi voie sã afirm cu toatã rãspunderea cã aceasta este un tip de ordonanþã care este împotriva interesului naþional.

În al doilea rând, la prima întrebare care am pus-o la una dintre ordonanþele precedente nu mi s-a rãspuns cine plãteºte. De fapt, a fost o întrebare retoricã. În cazul de faþã Ñ sper sã respingem ordonanþa Ñ vreau sã întreb cine restituie comisionul.

Mulþumesc.

Domnul senator Zavici ºi, dupã aceea, domnul senator Cotarcea.

## Domnule preºedinte. Domnilor colegi,

Nu m-aº fi amestecat în aceastã problemã care este o problemã interesantã ºi, în acelaºi timp, incintantã, dar a venit timpul, cred eu, când economia gri sau economia neagrã, dacã vreþi, trebuie îngrãditã într-un fel.

Unul din mijloacele prin care se poate face aceasta este de a se institui un control cât de cât eficace la locurile unde aceastã economie ºi aceste venituri nelegale apucã alte drumuri decât drumul oficial spre bugetul românesc.

Este adevãrat cã timpul este întârziat. Este adevãrat în acelaºi timp ºi cã metoda de a cumpãra aceste maºini nu este cea mai favorabilã economiei naþionale, dar se pune întrebarea: este mai periculos sã continuãm un sistem în care nu existã control asupra veniturilor ilicite sau este mai periculos sã cumpãrãm niºte maºini? Nu iau eu decizia, dar ceea ce vreau sã vã spun este urmãtorul lucru: cã domnul senator Dumitraºcu are perfectã dreptate, ceaþa este ceva care aruncã pe ochii românilor bariera ºi oprirea din paºii care trebuie fãcuþi înainte, dar ceaþa sã n-o facem noi, pentru cã eu, oricât m-aº strãdui, nu pot sã înþeleg cum, pe pãmânt românesc, cu utilaje româneºti, întreprindere româneascã, economie româneascã, capital românesc, este o firmã cipriotã.

Nu e cipriotã! INTRAROM are capital greco-american. Domnul senator Cotarcea.

## Domnule preºedinte,

Nu e prima datã când actuala putere una vorbeºte, alta face, una promite, toþi se bucurã ºi cu totul altceva face.

Legat de aceste case de marcat cu care se pune problema de a înzestra, sã spunem, ramura comerþului ºi activitãþile de servicii în þarã, aºa cum un coleg de al nostru a vorbit, se pare cã e bine, dar dacã o luãm pe cealaltã parte, atunci când dumneavoastrã v-aþi deplasat în teritoriu ºi în programele dumneavoastrã, cã vã strãduiþi, cã vã chinuiþi sã faceþi locuri de muncã pentru

oamenii noºtri, pentru tinerii noºtri, mai ales având în vedere situaþia asta progresivã în economie, aºa cum sunt chiar ºi casele de marcat Ñ mai uºor le-a venit sã importe, pentru cã se cunoaºte cã în spatele acestei acþiuni comerciale stau niºte afaceri personale pentru a aduce aceste case de marcat.

E adevãrat, motivarea economicã e bunã, cã se furã, cã existã miºmaºurile la niºte oameni mãrunþi. Pãi aici se furã greu din cauza acestor case. Asta este cu totul altceva, sã lase impresia celor mulþi cã Ñ vezi Doamne Ñ cât se furã, cã se procopsesc ãºtia. Ia sã facem o statisticã, o verificare din rândul celor care practicã asemenea activitãþi comerciale, câþi din ei s-au procopsit ºi au fãcut averi, ºi sã facem o altã verificare, nu statisticã, control de rutinã în rândul celor care se ocupã ºi se plâng cã au salarii mici, se ocupã de aceste chestiuni de dotãri, ce ºi-au fãcut ãºtia în þara româneascã, ce bani, ce posibilitãþi sunt?

Dupã aceea tot ei vin ºi se vaitã cã-i doare sufletul de oameni Ñ cum am vãzut eu, acum de curând, într-o campanie electoralã la lansarea unui preºedinte Ñ cã-l doare sufletul de sãrãcie, ºi la lansare a fost o mare bogãþie de a zis cineva cã suntem în alt stat ºi nu suntem în România.

Ca sã nu mai lungesc vorba, de la bun început eu vã spun cã propun ºi sunt de acord cu respingerea acestei ordonanþe.

Domnul senator Creþu ºi, dupã aceea, domnul Gavaliugov.

Aº pune câteva întrebãri reprezentanþilor Ministerului Finanþelor: cam la cât apreciazã dumnealor economia subteranã, fie proporþional din bugetul României sau în cifre aproximative. ªi ce eficienþã Ñ Ministerul Finanþelor a introdus o metodã de reducere a evaziunii fiscale Ñ care este impactul acestei mãsuri asupra bugetului? Ce beneficiu ar aduce bugetului þãrii introducerea acestor maºini electronice de marcat pentru evitarea acestei evaziuni, acestei economii subterane care sugrumã economia româneascã? Care ar fi beneficiul?

Aceasta, cumpãrarea acestora presupune un efort deosebit, dar consider cã Ministerul Finanþelor a fãcut un calcul în care a reiºit cã este beneficã pentru bugetul þãrii, pentru economia naþionalã, pentru reducereaÉ Este o mãsurã dacã vreþi, cum zicea colegul Zavici, de reducere a evaziunii fiscale pe plan naþional.

Sigur cã vor trebui întreprinse ºi alte mãsuri.

Era ministrul finanþelor domnul Ciumara când a zis ”Introduc impozitul globalÒ. Voia sã-l introducã acum vreo 2 ani. ªi am zis: ”Domnule ministru, aþi calculat ce pierderi a avut, de exemplu, Germania, Franþa, când au introdus acestÉ? Cât estimau ca sã realizeze din buget ºi cât a realizat Germania, unde sunt nemþi, sunt nemþi. Cam 40%, prima datã, din buget estimat. Francezii ºi mai puþin, mi se pare 38%, ºi am zis sã mai mediteze puþin asupra acestei situaþii, pentru a se documenta ºi a lua decizie în cunoºtinþã de cauzã.

Vreau sã votãm în conoºtinþã de cauzã ºi colegii sã cunoascã care este intenþia Ministerului Finanþelor, care este scopul ºi ce rezultat ar avea aceastã mãsurã. E clar cã economia noastrã subteranã, evaziunea fiscalã, dacã o parte numai Ñ 50% Ñ ar intra în bugetul þãrii din aceastã evaziune Ñ atât sãnãtatea, atât învãþãmântul, atât cultura, dacã vreþi, apãrarea naþionalã ºi toþi bugetarii ar avea suficiente resurse financiare pentru condiþii decente.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Vã rog sã vã notaþi întrebãrile. O sã încerc ºi eu sã vã pun.

Vã rog, domnule senator.

## **Domnul Oliviu Gherman**

**:**

Eu am spus cã sunt de acord, dar sã nu se importe.

## **Domnul Liviu Titus Paºca:**

## Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Ne aflãm astãzi la a treia tentativã de a trece prin Senat aceastã ordonanþã. Aici nu este vorba de modificarea opþiunii sau pãrerii, în funcþie de apartenenþa ministrului de finanþe la un partid sau altul.

Aceastã ordonanþã a fost elaboratã pentru a veni în concordanþã cu ceea ce a dorit Ministerul Finanþelor sã introducã de la 1 ianuarie 2000, respectiv impozitul pe venitul global.

Aceste case de marcat, aºa cum le aratã ºi numele, nu sunt numai case de marcat simple, pentru cã orice casã de marcat Ñ spuneam data trecutã, ºi pe vremea lui Ceauºescu existau case de marcat ºi se dãdea bon când cumpãrai ceva Ñ acestea sunt case de marcat electronice cu memorie fiscalã, deci rãmâne înregistrat tot ceea ce s-a marcat, nu existã posibilitatea ca, dupã ce ai plecat cu bonul în mânã, sã operezi modificãri, ºi aceastã memorie fiscalã este importantã tocmai pentru ca ceea ce s-a înregistrat sã se regãseascã apoi înregistrat în contabilitatea agentului economic ºi sã facã obiectul, conform legii, taxelor ºi impozitelor.

Existã producãtor, aºa cum este menþionat în raportul suplimentar. Existã firme, persoane juridice române. Nu ºtiu dacã, dupã 10 ani de la revoluþie, mai intereseazã pe cineva dacã aceste persoane juridice române trebuie sã fie neapãrat cu capital românesc sau sunt cu capital care provine din strãinãtate.

Sigur, este nevoie de foarte multe case de marcat electronice cu memorie fiscalã ºi, atunci, sigur cã dacã nu apãrea aceastã ordonanþã care sã legifereze necesitatea producerii lor, a importãrii lor, pe de altã parte, sigur cã nimeni nu s-ar fi gândit sã înceapã producþia de astfel de case de marcat electronice fiscale ca sã-ºi facã un stoc ºi, dupã aceea, într-o bunã zi sã vinã Ministerul Finanþelor ºi sã spunã ”Ei bine, daþi-i drumul acum, vindeþi-le.Ò

Argumentul în legãturã cu oportunitatea apariþiei sau aplicãrii acestei ordonanþe, pentru cã nu existã pregãtitã economia sau nu existã producãtori, sigur cã va cãdea.

Îmi pare rãu. Domnul senator Haucã lega marcarea ºi aceste aparate de marcat, sistemul de marcare de sistemul de platã. Nu are nici o legãturã... Se marcheazã prin aceste case electronice cumpãrarea respectivelor mãrfuri, iar plata, dacã vreþi, domnule Haucã, o puteþi face ºi prin ordin de platã, o puteþi face prin carte de credit sau puteþi face prin numerar. Nu are absolut nici o legãturã una cu alta.

## **Din salã:**

Cine-i împotriva fiscalitãþii?

Degeaba ia mãsura dacã în buget...

Îmi pare rãu... Eu v-am ascultat pe toþi ºi am dorinþa Ñ din partea domnului preºedinte Ñ sã-mi asigure condiþii ca sã mã pot exprima, pentru cã astfel de manifestãri nu fac altceva decât sã mã convingã pe mine cã...

E corect, domnilor colegi. Vã rog sã ascultãm în liniºte punctele de vedere.

Probabil cã existã interese foarte, foarte mari din moment ce sunteþi aºa de vehemenþi pentru a respinge aceastã ordonanþã. Dacã aceste interese sunt mai importante decât interesul þãrii de a avea într-adevãr o disciplinã în materie de comerþ cu amãnuntul, vã puteþi manifesta cum doriþi.

S-a spus aici cã aceste case sunt aduse din tot felul de þãri dubioase. Dacã aþi citit acest raport suplimentar, acestea sunt parte importate din Japonia, din Germania, din Italia ºi au mãrci ”FujitsuÒ, ”SamsungÒ, ”CasioÒ ºi aºa mai departe.

Eu vã rog respectuos sã vã aplecaþi cu seriozitate asupra acestei ordonanþe ºi sã o votaþi pozitiv.

Domnul senator Gavaliugov.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Stimaþi reprezentanþi ai Ministerului Finanþelor,

Vreau, din capul locului, sã consider cã, dupã o dezbatere atât de bogatã, mie mi se pãrea firesc, chiar mai demult, sã avem ocazia sã auzim ºi o argumentaþie din partea distinºilor reprezentanþi ai Ministerului Finanþelor. Eu, ca gentleman, mi-ar face chiar plãcere sã aud pe doamna secretar de stat sau distinsul coleg de la Ministerul Finanþelor sã facã aceastã argumentaþie ºi sã aducã argumentele care... Vreau sã vã reamintesc, domnule preºedinte de ºedinþã, cã lipsa unei argumentãri coerente la ultima dezbatere, când am luat în discuþie aceastã ordonanþã, a profilat sentimentul Ñ în rândul colegilor Ñ de a respinge ordonanþa, ceea ce mi se pare foarte firesc din moment ce iniþiatorul nu-ºi apãrã argumentat un text pe care ni-l propune, chiar dupã ce efectele lui s-au produs ºi în economie.

Mi se pare firesc ºi este o responsabilitate a unei Camere legiuitoare precum Senatul ºi un efect al înþelepciunii ºi maturitãþii sã ajungem poate la corectarea chiar definitivã, pânã la respingerea textului respectiv. Domnul senator Paºca, de pe aceastã poziþie, pe care o are de a prezenta raportul comisiei, totuºi n-a prezentat un element pe care noi îl doream încã de atunci. ªi anume, ca raportul comisiei sã fie completat. Pe mine mã surprinde cã distinsa conducere a Senatului a pus pe ordinea de zi, în dezbatere, ºi aici probabil cã trebuie sã ne cerem scuze reprezentanþilor Ministerului de Finanþe, chiar ºi reprezentanþilor presei care asistã la aceastã orã târzie la dezbatere, cã discutãm fãrã sã avem elementele noi de care aveam nevoie ca sã gândim, sã judecãm, poate, altfel decât data trecutã.

În altã ordine de idei la argumentaþia senatorului Paºca, eu aº avea o observaþie: suntem deja aproape în mileniul III suntem deja la un nivel de integrare a economiei, suntem deja într-un moment în care sistemele fiscale moderne, utilizând tehnologice HT (hight tehnologies) sunt conectate ”on lineÒ pânã la terminale care sunt la agenþii economici ºi mi se pare cã acele case de marcat care ne erau propuse nu reprezentau decât o... ”alte case de marcatÒ ale actualei guvernãri, faþã de casele de marcat care au fost impuse agenþilor economici de trecuta guvernare. ªi vreau sã vã spun cã dacã într-adevãr implicam agenþi economici din România, gãseau pânã la urmã ºi la aceastã voinþã a fiecãrei guvernãri de a impune o generaþie de case de marcat, dar care sã nu ne ducã la sincronism cu ceea ce existã pe plan european, sã realizãm programele prin care sã integrãm toate aceste case de marcat. Pentru cã multe au nevoie de o modificare a soft-ului, multe au nevoie de o modificare strict localã ca ele sã fie valabile ºi utilizabile în continuare. ªi ce mare avantaj ar fi pentru simplul comerciant, pentru micul întreprinzãtor ca sã-i diminuãm efortul financiar la care ar fi obligat prin lege. Dar probabil cã este mai uºor sã trimitem într-un efort bugetar de import 500 de milioane de dolari sau mai mult, decât sã ne gândim cu mintea finanþistului, cu mintea celui care se gândeºte de unde se aduc resurse pentru nevoile economiei proprii, de unde sã drenezi resurse prin care sã creezi locuri de muncã ºi de unde sã ºi impozitezi în propria economie naþionalã, pe o bazã mai largã, niºte activitãþi cãrora le dau viitor.

Domnul senator Gherman, aveþi o completare de fãcut. Dupã aceea domnul senator Huidu ºi domnul senator Ciurtin.

Domnule preºedinte,

O chestiune de semanticã. Am senzaþia cã în aceastã salã se vorbesc douã limbi diferite. Foarte mulþi colegi au vorbit aici despre necesitatea caselor de marcat. Toatã lumea este de acord ºi nimeni nu este atât de obtuz încât sã nu înþeleagã cã acest lucru contribuie aºa cum a spus distinsul senator David la împiedicarea acestui comerþ subteran necesar. Nu asta e problema care o discutãm, ci problema este modul în care se achiziþioneazã ºi sugrumarea economiei româneºti. Pentru cã, dacã generalizãm acest lucru, vã pot spune cã mâine, printr-o ordonanþã de urgenþã, se decide ca în România sã nu mai poatã circula nici o maºinã decât dacã are standardele euro 3 ºi începând de mâine sã fim obligaþi toatã lumea sã umblãm ori pe jos, ori sã comandãm exclusiv maºini din import. Nu se poate!

Deci, sã ne înþelegem. Eu nu context necesitatea, ci contest modul în care a fost rezolvatã prin ordonanþã de urgenþã aceastã problemã stringentã ºi actualã a economiei. Sunt de acord ºi cu ceea ce a spus domnul Gavaliugov. În esenþã asta-i problema ºi la aceasta dorim rãspuns. De ce acest lucru nu s-a prevãzut, ca, într-adevãr, sã putem structura o economie care exista, cu specialiºti care existau, ca sã producem la noi în þarã ºi sã facem un asemenea efort financiar pentru o chestiune care ar fi avut dublu efect economic. Nu mai vreau sã...

Domnul senator Huidu.

Deoarece suntem în crizã de timp, deci vreau sã fiu foarte scurt.

Domnul senator Oliviu Gherman cred cã a fost destul de lãmuritor pentru toatã lumea. Nu este nimeni împotriva caselor de marcat. Le avem pe cele vechi. Au apãrut cele noi. Partea proastã este cã peste o jumãtate de miliard de dolari se vor duce în afarã. Noi trebuie sã reþinem cã ºi în România acestea se pot produce încetîncet. Avem deja 4 firme care au debutat pe acest plan: FAN ELECTRONIC, INTRAROM, SAPEL ºi RELCO. ªi probabil cã se vor mai dezvolta ºi altele. Dar sã le lãsãm sã se dezvolte. În felul acesta se angajeazã forþã de muncã autohtonã obligatoriu ºi nu va mai trebui sã facem acest efort financiar foarte mare în condiþiile în care þara are o balanþã aºa cum o are, o balanþã externã de plãþi aºa cum o are. Deci, aici este marea problemã pe care ne-o punem. Mai sunt multe alte probleme, dar criza de timp nu ne permite.

## **Domnul Ulm Nicolae Spineanu:**

Cu asta, cred cã s-au încheiat discuþiile.

Eu vreau sã vã listez problemele care v-au fost ridicate, ca sã rãspundeþi la ele.

Nu, un moment, domnul senator! Eu sunt de acord, 12 sau 14 sau cât or fi.

Prima chestiune: s-a pus întrebarea economiei neoficiale cã noi confundãm termenii cu ”neagrãÒ, cã ”neagrãÒ înseamnã altceva, cât reprezintã ea din bugetul anual ºi cât reprezintã, respectiv, din PIB. Cã acolo e interesul... Dacã ºtiþi... se rãspunde imediat.

A doua chestiune: în ce mãsurã introducerea caselor de marcat, cã toatã lumea este de acord, ºi dacã dumneavoastrã aveþi vreo estimare pe dinamicã s-ar reduce aceastã economie prin vânzarea de bunuri. Aici este problema, în primul rând.

A treia chestiune: dacã existã o analizã a capacitãþilor de fabricaþie internã? Nici din raport nu reiese, pentru cã memoria fiscalã nu este la îndemâna noastrã, oricum, pentru a o fabrica în România. Cã aceasta se livreazã sub formã lotizatã ºi sunt douã firme în lume care fac memorii fiscale. Pentru cã eu ºtiu de ce am trimis la reevaluare la comisie. ªi este un adevãr spus cã aceastã discuþie nu s-a purtat, dar întrebãrile acestea sunt. Vã rog, aveþi cuvântul.

## **Doamna Doina Leonte:**

Îmi permiteþi sã rãspund într-o anumitã ordine.

În primul rând, din evidenþele noastre, domnilor senatori, rezultã cã în România la ora actualã existã 8 producãtori de astfel de case de marcat, înregistraþi la Ministerul Industriei ºi Comerþului ºi, respectiv, la Ministerul Finanþelor, care s-au autorizat ºi care produc actualmente, desigur, în raport de comenzile pieþei, asemenea case de marcat. De asemenea, existã ºi un numãr semnificativ sau mai mare de importatori, având în vedere nepregãtirea pieþei, desigur, în momentul apariþiei ordonanþei. Dar legea nu prevede obligativitatea ºi nici nu impune o anumitã sursã de achiziþie a acestor case de marcat.

Sã ne amintim cã încã din 1992 a existat o hotãrâre de guvern, ºi existã încã ºi este astãzi în vigoare, care a obligat încã din acel an agenþii economici sã se doteze cu case de marcat. Acele case de marcat existente pe piaþã, deci acei agenþi economici care au achiziþionat ºi s-au conformat legii au posibilitatea, ºi o mare parte au procedat în consecinþã, de a transforma, deci de a adapta acele case de marcat existente pe piaþã la performanþele ºi cerinþele legislaþiei actuale, deci de a se dota cu memorie fiscalã.

Desigur cã dumneavoastrã aveþi

... Producãtorii ºi importatorii actuali au posibilitatea prin reþeaua de service...

Daþi-mi voie sã vã spun.

Domnule, dar nu trebuie sã ºtiu eu. Eu vreau sã luãm o decizie în cunoºtinþã de cauzã. Plus 600Ð800.000 de case pot sã fac un program. Cã ºi eu am gândit prima oarã cã e subiect de lucru în România. Dar pe câþi ani?

Pãi, de acord cu dumneavoastrã, ºi ºtiþi când se dã ca piesã memoria fiscalã... Douã firme, una japonezã ºi una americanã, îþi iau douã treimi din valoarea unei case. Mai poþi s-o fabrici?! Vã rog, rãspundeþi strict la întrebãri, doamnã!

Dar haideþi sã-i lãsãm pe dânºii sã rãspundã. Vã rog.

Pânã la aceastã datã, din evidenþe, s-au vândut deja 100.000 de case de marcat importate în România ºi desigur s-au adaptat celei existente pe piaþã, caz în care vedem cã avem de-a face cu un numãr semnificativ de agenþi economici care s-au conformat acestei legi ºi care, desigur, vor fi puºi în dificultate, având în vedere intenþia dumneavoastrã...

Sau n-o sã mai existe obligativitatea agentului economic care vinde un produs sã elibereze în acelaºi timp ºi bonuri de marcat. S-a ridicat aici problema, ºi daþi-mi voie sã nuanþez, cã degeaba se doteazã agenþii economici cu case de marcat dacã nu avem un sistem de a-i obliga sã memoreze, deci sã înregistreze în memorie valoarea bonurilor sau a mãrfurilor vândute. Vreau sã vã spun cã existã în ordonanþã o prevedere care sancþioneazã cumpãrãtorul care, dupã ce achitã o anumitã sumã, nu ridicã bonul de la casele de marcaj, existând chiar o sancþiune prevãzutã de lege. Legea a vrut sã dirijeze sau sã impunã un anumit comportament ºi cumpãrãtorului pentru a obliga în acelaºi timp agenþii economici vânzãtori de a fi obligaþi sã elibereze astfel de bonuri pentru casele de marcat.

Ordonanþa a apãrut, a fost conceputã datoritã constatãrii organelor noastre de control ºi, în special, a Gãrzii Financiare ºi datoritã operãrii sau existenþei pe piaþã a unui numãr de agenþi economici care comercializau fãrã sã elibereze nici un fel de document, indiferent de forma de comercializare ºi noi am considerat ºi am estimat atunci, la elaborarea ordonanþei, cã o sã înregistrãm cel puþin cu 10% o diminuare a evaziunii fiscale existente. Desigur cã e greu de dimensionat în aceastã fazã dacã 10% sau mai mult sau în alt procent o sã fie diminuatã evaziunea fiscalã.

În ce priveºte nivelul evaziunii fiscale, desigur cã sunt cifre care se vehiculeazã, nu existã o evidenþã clarã ºi nu-mi permit sã dau cifre aici. S-a vehiculat ºi pânã la 50% din nivelul bugetului de stat, dar sunt cifre, studii fãcute de diverse organisme ºi informaþii luate de pe piaþã. Ar exista...

Bine, vã mulþumesc.

Aþi încheiat, doamnã? Vã rog, domnule senator.

Domnule... Domnule senator Huidu, eu am preluat întrebãrile, le-am ºi spus, staþi puþin, am ridicat problema memoriilor fiscale. Pentru cã sã vã spun o chestiune: douã treimi poate ajunge din valoarea unei case.

## Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

O chestiune de procedurã. Observând cã pe baza acestui proiect de lege sunt foarte multe probleme de discutat Ñ ºi data trecutã, dar ºi acum Ñ v-aº atrage atenþia cã astãzi nu prea mai avem cvorum, în salã sunt destul de puþini senatori ºi probabil cã este bine ca sã lãsãm sã se discute altã datã, cu participarea a cât mai multor colegi senatori. Aºa încât, vã rog, domnule preºedinte, dacã vreþi, sã vedem care este cvorumul ºi dacã mai putem vota astãzi ceva.

E a patra oarã.

observaþii, este limpede cã comisia în cauzã nu ºi-a fãcut datoria pe perioada verii, ºi atunci ce vã propuneam?

2) Nu vroiam ca cineva sã atace nerespectarea unei sesizãri de procedurã ºi efect, ºi pânã... nu ºedinþa urmãtoare, cealaltã, pe care o conduc eu, Comisia economicã cu Ministerul de Finanþe sã facã acest lucru, cã va fi cap de listã ºi nu va mai apãrea posibilitatea închiderii zilei.

Domnule preºedinte, numai puþin...

Vã rog, domnule senator Huidu.

Nu contest aceste tertipuri liberale, tip avocãþeºti, însã eu aº vrea sã mai fac o completare vizavi de ce a spus doamna Leonte. Deci, nu existã nici o firmã de import. O rog pe doamna Doina Leonte sã ne spunã o firmã din import care sã-þi faciliteze schimbarea memoriei la casa fiscalã.

Personal am dat telefon la importatoarea de la firma ROYAL, la casele de marcat ROYAL ºi a spus cã-mi face o reducere de 35 dolari dacã merg cu plãcuþa de la vechea casã de marcat, iar cei de la CASIO nici nu vor sã audã ºi aºa mai departe...

Iar noi aici am discutat inclusiv de persoanele dubioase care aduc aceste case de marcat fiscale în România ºi vã pot da exemplu cu OLIVETTI, fiindcã colegul meu Paºca lãuda data trecutã firma OLIVETTI... Firma OLIVETTI, spre exemplu, este firma lui ”Ion-te-LeagãÒ, dacã ne mai aducem aminte. Deci, ãºtia sunt oamenii care aduc aceste case. Deci, Dincã Ion, dacã nu ºtim cu toþii.

Poate reprezentant al lui OLIVETTI, dar nu...

## Domnilor colegi,

Vreau, nu vreau, eu aº fi pus-o la vot. Vã spun ca sã reglementãm, dar nu pot s-o pun cã nu-i cvorum. ªi imediat se poate face... Oricine poate sesiza cã mi-am permis acest lux, sã nu constat cvorum.

Un moment ascultaþi-mã...

Domnule preºedinte, acum o orã...

## Domnule preºedinte,

Eu vã promit cã de acum înainte, când o sã mai conduceþi ºedinþe, am sã numãr colegii din salã ºi indiferent la care proiect de lege, întrerupem lucrãrile. O sã vã ajute în lucrãri.

De ce nu mã ascultaþi pânã la sfârºit, domnule senator? Cu cuþitul la brâu ºtiu ºi eu sã stau cã n-oi fi eu oltean de pomanã? Pot ºi eu sã-mi pun cuþitul la brâu, dar ascultaþi, domnilor!

E clar cã este o necesitate în România aceastã chestiune, e clar cã sunt niºte vicii, e clar cã sunt niºte

ªi cu asta s-a încheiat. Deci nu existã nici un fel de escamotare.

Domnule preºedinte, dar ce sã facã comisia ºi cu Ministerul de Finanþe?

Domnilor, vã spun eu...

## **Domnul Liviu Titus Paºca:**

Pãi, spuneþi aici în plen, sã rãmânã ca sã facem.

Interziceþi importurile, domnilor, ºi am terminat treaba! Nu mai dãm dolari în afarã ºi gata!

Domnule senator, eu am ridicat Ministerul de Finanþe... Domnul senator, inclusiv furnitura româneascã, capacitatea de a fabrica. Mãcar sã avem o perspectivã.

În al doilea rând, trebuie sã umblãm dacã vreþi pe societatea... ca s-o ferim de ce aþi vorbit dumneavoastrã. Cã aici se dau comisioane grele, ca sã nu spun altcumva, ºi trebuie umblat pe text. Eu nu vreau sã-l ocolesc, pentru cã eu nu pot evita necesitatea unei asemenea legi, vã spun cinstit. Dar trebuie sã iasã ca lumea. Deci, nu ºedinþa urmãtoare, urmãtoarea o conduc tot eu, înþelegeþi. Suntem în lipsã de cvorum acum ºi dacã vreþi voi merge la comisie ºi vã spun ce sã faceþi.

## Domnule preºedinte,

Deci, încã o datã, ca sã fie foarte clar: solicitaþi sã mai facem un raport suplimentar, prin care sã mai precizãm ce?

Vã rog, luaþi stenogramele, domnule senator!

Montajul financiar ºi tehnologie...

Dar Comisia economicã a analizat-o ºi v-a cerut inclusiv astãzi respingerea. De ce spuneþi cã nu ºi-a fãcut peste varã treaba. A cerut respingerea.

48 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 108/19.IX.2000

Domnule senator,

Cu atât mai mult cã n-avem reprezentativitãþile cât de cât.

Nu, nu!

Dar astea n-au fost nici acum douã ore, domnule preºedinte...

Domnule senator, am câºtigat ceva: am încheiat discuþiile generale.

Domnule preºedinte,

În aceastã situaþie s-a încheiat ºi acum douã luni aceastã lege. Exact în aceastã situaþie.

Vã rog, luaþi stenograma.

O iau, domnule senator. De asta am ºi recapitulat faza în care ne-am oprit atunci. În ultima zi de lucru a sesiunii trecute. Mãcar, dacã se respinge, sã fie în cunoºtinþã de cauzã, domnule, ºi nu cu interpretãri. ( _Discuþii la masa prezidiului.)_

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 18,00._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 108/19.IX.2000 conþine 48 de pagini.**

Preþul 22.992 lei