Nistor Bãdiceanu

## Domnule preºedinte, domnilor senatori,

În dorinþa lor disperatã de a minimaliza importanþa negocierilor purtate cu Rusia pentru introducerea liniei telefonice secrete, cei care au guvernat România înainte de 1996 au încercat diverse linii de atac. Liderii P.D.S.R. vor sã ne facã sã credem cã nu faptul în sine este extrem de grav, cã este cu totul lipsitã de semnificaþie încercarea lor de a subordona interesele României deciziilor Kremlinului. Nu aºa ceva ar trebui sã ne preocupe. Altele sunt problemele pe care Opoziþia încearcã sã le inducã opiniei publice: cum au apãrut aceste documente?! De unde proveneau?! Cine le-a dat ºi ziariºtilor?! Care este aºa-zisul ”plan secretÒ din spatele publicãrii informaþiilor?! Ultima încercare de intoxicare venitã din partea P.D.S.R. este complet absurdã. În stilul violent care caracterizeazã în ultima vreme ieºirile reprezentanþilor partidului condus de Ion Iliescu ºi ale marionetelor acestuia din mass-media, ultima diversiune pedeseristã nu ar trebui sã ne mai mire. Ce nu face omul politic la disperare? De ce nu sunt în stare douã ziare ºi o televiziune care ºi-au pierdut complet independenþa? Pe cine gãseºte P.D.S.R.-ul, prin intermediul presei care îi este aservitã, **Antena 1** , **Azi** , **Jurnalul Naþional** , vinovat de negocierile pe care Ion Iliescu ºi Teodor Meleºcanu le-au purtat cu Moscova? Ei bine, pe nimeni altul decât pe actualul Preºedinte al României, Emil Constantinescu! Lipsã de logicã ºi coerenþã a unor politicieni ºi ziariºti care ar trebui sã ne îngrijoreze pe toþi. A face din Preºedintele Constantinescu principalul vinovat pentru scandalul ”firului roºuÒ este ca ºi cum ai acuza de vânzarea unui meci de fotbal o echipã care nu se aflã în teren. Planul P.D.S.R.-ului este unul tipic securist. Un plan potrivit cãruia o problemã nu trebuie rezolvatã, ci trebuie eliminat cel care a semnalat-o. E de-a dreptul stupid sã spui cã documentele privitoare la ”firul roºuÒ provin de la Preºedinþie bazându-te pe faptul cã Emil Constantinescu a prezentat în campania electoralã din 1996 niºte documente ale Ministerului de Externe.

În primul rând, pentru cã aceste documente nu aveau nici o legãturã cu negocierile privind refacerea legãturilor telefonice secrete cu Kremlinul, legãturã pe care o gãseºte un director de ziar al cãrui servilism faþã de P.D.S.R. este notoriu. Meritã semnalatã pentru lipsa ei de logicã. E vorba, spune respectivul, cu conºtiinþa unei mari descoperiri, ”tot despre o notã de audienþã.Ò În al doilea rând, nu Emil Constantinescu era cel care avea la îndemânã în noiembrie Õ96 arhiva Ministerului Afacerilor Externe. Îi asigurãm pe cei ce urmãresc sã distragã atenþia de la fondul problemei, încercând îngroparea scandalului ”firului roºuÒ, cã demersul lor nu are sorþi de izbândã. Cei care ºi-au dat acordul pentru negocierile secrete cu Rusia nu pot fugi de responsabilitate. Din fericire pentru opinia publicã româneascã, marea majoritate a presei a tratat subiectul ”firului roºuÒ cu interes ºi profesionalism. La rândul lui, Parlamentul trebuie sã realizeze o anchetã serioasã în care, printre cei audiaþi, sã se numere ºi demnitarii fostului regim. Preocuparea pe care o dãm faþã de problemele de fond nu înseamnã cã nu ne îngrijoreazã modul în care documente clasificate ”secretÒ au ajuns sã fie date publicitãþii. Dimpotrivã, considerãm cã este în interesul cetãþeanului sã lãmurim ºi aceste chestiuni.