Stenogramă plen

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Domnilor senatori,

Vã rog sã-mi permiteþi sã declar deschisã ºedinþa Senatului de astãzi, 3 aprilie, ºedinþa fiind condusã de subsemnatul, în calitate de vicepreºedinte, asistat de domnii secretari Valentin-Zolt‡n Pusk‡s ºi Dumitru Badea, pe care îi invit la prezidiu.

Din totalul de 143 de senatori, pânã în acest moment ºi-au înregistrat prezenþa un numãr de 103 colegi, absentând motivat de la lucrãrile Senatului un numãr de 10 senatori, 3 fiind membri ai Guvernului, 6 fiind plecaþi în delegaþii, iar un coleg fiind bolnav.

Programul de lucru al zilei de astãzi Ñ lucrãri în plen pânã la orele 19,30, cu ordinea de zi standard, respectiv: probleme organizatorice, declaraþii politice, program legislativ, întrebãri ºi interpelãri.

Vã consult dacã în legãturã cu programul de lucru al Senatului pentru ziua de astãzi aveþi observaþii? Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra programului de lucru. Vã rog sã votaþi!

Deci, cu 77 de voturi pentru ºi o abþinere, programul de lucru a fost aprobat.

Dacã sunt observaþii în legãturã cu ordinea de zi de astãzi? Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Domnilor senatori,

Vã invit sã votaþi ordinea de zi pentru astãzi!

Cu 76 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi douã abþineri, ordinea de zi a fost aprobatã.

Programul de lucru al Senatului în aceastã sãptãmânã este urmãtorul: astãzi, mâine ºi joi Ñ lucrãri în plen, miercuri lucrãri pe comisii ºi, de asemenea, ºedinþa Biroului permanent.

Dacã în legãturã cu programul de lucru al sãptãmânii sunt observaþii? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã votaþi!

Deci, programul de lucru al acestei sãptãmâni este aprobat cu 75 de voturi pentru ºi o abþinere.

La probleme organizatorice, Comisia de anchetã asupra activitãþii Fondului Proprietãþii de Stat a solicitat modificarea art. 4 al hotãrârii de înfiinþare. Dacã din partea comisiei este cineva prezent? Dacã sunt observaþii în legãturã cu aceastã solicitare?

Deci, Comisia de anchetã solicitã ca raportul comisiei asupra activitãþii Fondului Proprietãþii de Stat sã fie prezentat pânã la data de 31 mai 2000.

Dacã nu sunt observaþii,

Adresez rugãmintea colegilor din celelalte comisii de anchetã sã verifice data la care trebuiau sã prezinte raport ºi, în situaþia în care acest raport nu este finalizat, sã se adreseze Biroului permanent cu cereri similare.

A solicitat cuvântul, pe probleme organizatorice, domnul senator Oprea Andreiu.

Domnule preºedinte de ºedinþã, doamnelor ºi domnilor colegi,

Comisiile de buget, finanþe, bãnci au stabilit sã lucreze întreaga sãptãmânã pe marginea bugetului de stat pe

anul 2000. Pentru astãzi vreau sã fac anunþul, pentru colegii mei din Comisia de buget, finanþe, bãnci a Senatului, cã începem lucrãrile, astãzi, la ora 16,00.

Am înþeles cã s-a convenit în Birourile permanente ca aceste comisii sã fie scoase din cvorum.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Nu. Luãm act de solicitarea dumneavoastrã în numele acestei comisii, solicitare pe care trebuie sã o supunem aprobãrii plenului.

Deci, domnilor senatori, domnul preºedinte Oprea Andreiu solicitã plenului sã acceptãm ca dupã-amiazã, de la orele 16,00, colegii din Comisia buget, finanþe, bãnci, împreunã cu...

## **Domnul Andreiu Oprea**

**:**

Am solicitat pentru toatã sãptãmâna.

Noi votãm pentru astãzi. Deci, împreunã cu colegii din comisia similarã a Camerei Deputaþilor, sã participe la dezbateri pentru întocmirea raportului comun, bãnuiesc.

Vã rog, sã vã pronunþaþi în legãturã cu aceastã solicitare. Deci, vã rog sã votaþi!

Cu 78 de voturi pentru, douã voturi contra ºi 8 abþineri, propunerea formulatã de domnul senator Oprea Andreiu a fost acceptatã.

Domnul senator Ilie ªtefan.

Domnilor colegi, domnule preºedinte de ºedinþã,

În urma alegerilor din cadrul Partidului Democrat, colegul nostru, domnul senator Vasile Blaga, a fost ales secretar general al Partidului Democrat. În aceastã situaþie, Grupul parlamentar al Partidului Democrat ºi-a desemnat un nou lider de grup în persoana domnului senator Cristian Dumitrescu.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumim pentru aceastã informaþie. Deci, domnul senator Cristian Dumitrescu Ñ nu putem decât sã luãm act Ñ este noul lider al Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Felicitãri, domnule senator!

Dacã nu mai sunt alte chestiuni organizatorice, sã trecem la al doilea punct înscris în ordinea de zi Ñ declaraþii politice.

Îl invit la tribunã pe reprezentantul Grupului parlamentar P.D.S.R., domnul senator Sergiu Chiriacescu. Grupul parlamentar are 23 de minute. Aveþi cuvântul, domnule senator!

Domnule preºedinte, doamnelor ºi domnilor,

Intervenþia mea constituie, de fapt, o revenire la un punct de vedere pe care P.D.S.R. l-a repetat ºi îl repetã pânã la obstinaþie ºi este legat de modalitatea în care se prefigureazã cã se va desfãºura campania electoralã din acest an.

Mass-media, aproape toatã mass-media este plinã de fel de fel de informaþii, calomnii, care nu au rolul decât de a ataca persoane, ºi nu doctrine, nu principii.

Uitãm care este realitatea în þarã astãzi, uitãm sãrãcia în care se zbate cea mai mare parte a populaþiei, uitãm drama pensionarilor, drama oamenilor care nu îºi mai pot achita datoriile cãtre asociaþiile de locatari, uitãm accentuarea analfabetizãrii, uitãm, de asemenea, cã spaþiile universitare nu trebuie sã se transforme în terenuri pentru disputele politice.

Noi facem apel la toate partidele politice ca, atunci când se adreseazã electoratului român, sã aibã în vedere asemenea situaþii, sã încerce sã ofere soluþii la problemele majore ale economiei româneºti, sã încerce sã dea o ºansã, o speranþã acestei þãri.

Nu mi se pare moral ca în aceste vremuri sã nu realizãm o concordie naþionalã, astfel încât poporul care se aflã acum în aceastã stare sã poatã sã aibã, totuºi, un dram de speranþã.

Prin urmare, repet, P.D.S.R. se adreseazã tuturor partidelor politice ca, începând din aceste zile, discursurile politice sã fie discursuri pentru þarã, ºi nu împotriva þãrii. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Îl invit la tribunã pe reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnul senator Justin Tambozi.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

## **Domnul Justin Tambozi:**

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte, Ioan Doru Tãrãcilã...

Vã rog, domnilor colegi, sã-l ascultãm pe domnul senator Tambozi!

## **Domnul Justin Tambozi:**

Conferinþa desfãºuratã sãptãmâna trecutã la Bucureºti, pe tema ”Justiþia, forþele de ordine ºi societatea în lupta împotriva corupþieiÒ, la care au participat circa 130 de delegaþi, observatori, invitaþi din 20 de þãri ºi reprezentanþi ai 18 organizaþii guvernamentale ºi neguvernamentale, a evidenþiat complexitatea fenomenului corupþiei ºi al crimei organizate ºi necesitatea unei cooperãri strânse între toate statele, în vederea combaterii acestui flagel. Dupã cum este ºtiut, Departamentul de Justiþie al S.U.A. a avut ideea organizãrii acestei importante conferinþe la Bucureºti.

În alocuþiunile lor, Preºedintele României, Emil Constantinescu, ministrul justiþiei, Valeriu Stoica, ministrul de interne, Constantin Dudu-Ionescu, ministrul de externe, Petre Roman, ambasadorul S.U.A. la Bucureºti, James Rosapepe, au vorbit despre combaterea corupþiei ºi a crimei organizate în contextul exacerbãrii acestui flagel, devenit nu numai transfrontalier, dar ºi o ameninþare pentru comunitatea internaþionalã ºi, în primul rând, pentru þãrile din centrul ºi estul Europei.

Am citit în presã, cu luare aminte, faptul cã, prin poziþia sa geopoliticã, România se aflã în centrul atenþiei în privinþa combaterii corupþiei ºi criminalitãþii transfrontaliere ºi am constatat cu satisfacþie cã, prin intrarea în funcþiune a Centrului Regional SECI, se va putea realiza o mai bunã cooperare a statelor din zonã în acest sens.

Ideea formulatã de domnul Preºedinte Emil Constantinescu dupã care Ñ citez: ”Fostele state comuniste sunt cele mai expuse din punctul de vedere al impactului corupþieiÒ, flagelul corupþiei ”fiind una din cele mai grave ameninþãri la adresa procesului de democratizareÒ, impune luarea unor mãsuri, inclusiv legislative, definitorii.

Nu ni se pare întâmplãtor faptul cã Banca Mondialã finanþeazã un studiu asupra corupþiei din România, ºi nici cã însãºi comisia de la Helsinki avertizeazã asupra necesitãþii combaterii corupþiei în România.

Înainte de a da vina pe infiltrarea mafiei ruseºti sau a altor mafii în þara noastrã, ori pe cauze interne, conjuncturale, este cazul sã privim cu spirit de rãspundere ºi sã adoptãm o legislaþie fermã, limpede, menitã sã blocheze încercãrile de corupþie, posibilitãþile de mitã, fraudã, uz de fals, trafic de influenþã, spãlare de bani murdari.

Vã rog, domnilor senatori, sã-l ascultãm pe domnul senator Tambozi!

Am vãzut cã domnul ministru de finanþe justificã ºtergerea datoriilor unor societãþi cu capital majoritar de stat prin menþinerea lor la nivelul de plutire. Dar nu am vãzut cum coopereazã domnul ministru de finanþe, DecebalTraian Remeº, cu doamna Smaranda Dobrescu, ministrul muncii ºi protecþiei sociale, în cadrul aceluiaºi Guvern al României, pentru colectarea uriaºelor sume restante pe care le au regiile sau societãþile cu capital majoritar de stat la Fondul prevederilor sociale. Câteva dintre aceste unitãþi rãu-platnice au restanþe de mii de miliarde de lei. Astfel, Regia Autonomã a Huilei Petroºani, restantã cu 2.556 miliarde lei, este urmatã de SIDEX Galaþi, cu 2.342 miliarde, S.N.C.F.R., cu 1.000 miliarde lei, Compania Lignitului Oltenia, cu 834 miliarde, ROMAN Braºov, 756 miliarde.

Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale are nevoie urgentã de 7.500 miliarde de lei pentru aplicarea recorelãrii pensiilor începând de la 1 mai ºi aºteaptã înþelegerea acestei situaþii, dupã cum circa 4 milioane de pensionari aºteaptã acelaºi lucru de la Guvern.

Sã înþelegem cã prin aplicarea T.V.A. de 19% la gaze, electricitate, agent termic, telefoane, cât ºi prin acelaºi T.V.A. la produsele alimentare, pensionarii, în majoritatea lor cu pensii de la câteva sute de mii la sub un milion, vor fi în imposibilitatea de a-ºi achita facturile ºi de a se nutri, totodatã, nicicum sã mai vorbim de medicamente ºi alte cheltuieli. O privire mai concretã a realitãþilor româneºti de azi invitã la meditaþie pe oricine, dar, mai ales, invitã la luarea unor mãsuri, la gãsirea unor soluþii imediate ºi salutare.

Dacã tot ne aflãm într-un an electoral, este bine sã ne gândim cum au privit categoriile defavorizate, milioanele de ºomeri ºi de pensionari ziua de 1 aprilie, care este, se ºtie, la români, ”Ziua PãcãleliiÒ, ºi care s-a transformat într-o zi a ”pãcãlelii oficialeÒ, ºi nu a glumelor amicale.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Îl invit la tribunã pe reprezentantul Grupului parlamentar P.N.Þ.C.D., domnul senator Ioan Moisin.

Grupul parlamentar are 11 minute.

Domnule preºedinte, stimaþi colegi,

Declaraþia mea se referã la reînvierea satului românesc.

Doamnelor ºi domnilor,

Satul românesc a fost lovit de comunism sub patru aspecte:

1. Pe plan economic Ñ prin colectivizarea forþatã, care a dus la un fel de grevã tacitã, mascatã timp de zeci de ani, a milioane de þãrani ce refuzau sã se implice total sau mãcar serios în muncã. Munca lor era suplinitã de elevi, studenþi ºi soldaþi, în vreme ce þãrãnimea se degaja profesional, inevitabil, prin nepracticarea ocupaþiei tradiþionale, cu nenumãratele ei secrete, atât de amãnunþite, pentru a reuºi o recoltã bunã.

3. Pe plan social Ñ prin mutarea forþatã a milioane de þãrani, ca muncitori mai mult sau mai puþin calificaþi, în fabrici, devenind navetiºti, nici þãrani sadea, ºi nici muncitori de nãdejde, pierzând mult timp ºi energie, zilnic, cu trenurile aglomerate, mulþi refugiindu-se în bãuturã ºi indiferenþã. Partea cea mai curajoasã ºi rezistentã a þãrãnimii, care s-a împotrivit comunismului, a fost decimatã în temniþe.

3. Pe plan moral Ñ prin ofensiva ateo-comunismului ºi pervertirea mentalitãþii þãrãnimii române, într-o majoritate copleºitoare, îndeosebi a noilor generaþii crescute sub comunism.

4. Pe plan politico-administrativ Ñ prin crearea sistemului de dominaþie ºi control al statului de cãtre un fel de nomenclaturã comunistã comunalã, care ºi-a menþinut în majoritatea localitãþilor poziþiile în ultimul deceniu, sub forma unei mafii a statului, care dominã în continuare.

O reînviere a satului românesc trebuie sã porneascã de la toate aceste aspecte concomitent. Totuºi, existã o prioritate între ele, deoarece experienþa ultimului deceniu a dovedit cã mafia satelor este un obstacol în calea reformei. La sate, revoluþia încã nu a avut loc, pentru cã o autenticã revoluþie ar fi trebuit sã mãture mafia sãteascã. Numai dupã aceea reforma ar fi avut ºanse de înrãdãcinare, creºtere ºi rodire la sat.

De aceea, prima condiþie a reuºitei unei acþiuni de redresare a satului românesc este sã se acþioneze contra mafiei sãteºti. Dar, cum s-a dovedit cã, pornind de sus, nu s-a realizat aproape nimic în ultimii ani, din acest plan, nu mai rãmâne decât sã se porneascã de jos.

Mulþumesc, domnule senator. Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D. mai are 5 minute.

Îl invit la tribunã pe reprezentantul Grupului parlamentar U.D.M.R., domnul senator Valentin-Zolt‡n Pusk‡s.

## **Domnul Pusk‡s-Valentin Zolt‡n:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Distins Senat,

Mai de mult, de ani de zile, se tot vorbeºte de situaþia economicã în care se aflã România, situaþie economicã grea, foarte grea, dezastruoasã ºi aºa mai departe, cum este caracterizatã.

Nu de mult, toatã presa, mass-media au evidenþiat cu mare plãcere faptul cã toate partidele politice au subscris la programul de dezvoltare pe termen mediu a României, cã acest program este deosebit de bun, deosebit de ambiþios ºi aºa mai departe. Nu au trecut nici douã luni ºi deja toate prevederile acestui program s-au dat peste cap, ceea ce ne îngrijoreazã foarte mult, având în vedere cã, în loc sã înaintãm spre o economie care începe sã se dezvolte, economia, în continuare, lasã de dorit ºi toate prognozele duc spre faptul cã economia, în continuare, se aflã într-o cãdere.

Ce se întâmplã? De un an ºi jumãtate, ºi Senatul României, dar ºi alþi factori de rãspundere politicã ºi administrativã din þara asta vorbesc despre aºa-numita ”amnistie fiscalãÒ. ªi, când vorbim de aºa ceva, toatã lumea se sperie: Ce este aceastã amnistie fiscalã? Ce a nãscocit clasa politicã românã cu asemenea amnistie? Ce se va întâmpla cu economia dacã intervine aceastã amnistie sau o reeºalonare a datoriilor? Ñ º.a.m.d.

Am studiat economia Europei de dupã cel de-al doilea rãzboi mondial. Au fost foarte multe amnistii fiscale în þãrile europene, care nu s-au temut de organizarea unei asemenea amnistii fiscale.

Dupã cel de-al doilea rãzboi mondial, Elveþia a organizat de douã ori asemenea amnistii fiscale ºi aceste amnistii fiscale au avut efecte foarte bune pentru economie.

O parte dintre politicieni, dintre economiºti spun: ”Bine, bine, faci o amnistie fiscalã ºi cei care nu au plãtit pânã acum vor fi avantajaþi.Ò Da, într-adevãr, vor fi avantajaþi, dar, ca sã echilibrãm acest avantaj, s-ar putea acorda un rabat celor care au plãtit pânã acum în mod corect ºi la timp, la scadenþã, toate datoriile. Astfel, s-ar putea rezolva ºi aceastã problemã.

Fãrã rezolvarea datoriilor, fãrã rezolvarea problemelor blocajului financiar, economia României nu poate înainta. Ne aflãm într-un cerc vicios care, dacã nu se rupe Ñ ºi se poate rupe tocmai printr-o amnistie fiscalã, sau reeºalonare, dacã vã place mai mult Ñ dacã acest cerc vicios nu se rupe, ne vom învârti tot timpul în acest cerc ºi economia tot se va afla în cãdre, nivelul de trai tot se va afla în cãdere ºi niciodatã nu vom putea înainta. Spun acest lucru pentru cã, în ianuarie, o parte din senatorii Comisiei economice au discutat foarte pe subiect cu domnul ministru Remeº, care ar fi promis cã existã un proiect, se va face, se va rezolva ºi aºa mai departe, dar în ultimele zile am auzit cã ºi acest proiect a fost lãsat la o parte. Nimeni nu doreºte sã facã ceva în acest sens.

Mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã pe reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Ion Mînzînã. Aveþi cuvântul, domnule senator!

## **Domnul Ion Mînzînã:**

Domnule preºedinte, doamnelor ºi domnilor senatori, Zilele acestea a avut loc la Palatul Parlamentului Conferinþa regionalã a þãrilor din Europa Centralã ºi de Rãsãrit împotriva corupþiei, ca o continuare a Conferinþei anticorupþie **Global Forum One** , iniþiatã de vicepreºedintele american Al Gore.

Prezenþa unor oficialitãþi din instituþii implicate în lupta împotriva corupþiei din 19 þãri central ºi est-europene ºi din Statele Unite ale Americii, ca ºi a reprezentanþilor din 18 organisme guvernamentale ºi neguvernamentale, i-a oferit domnului Emil Constantinescu posibilitatea pentru o nouã ieºire la rampã, în abordara unui subiect favorit Ñ lupta împotriva corupþiei din România.

În nota obiºnuitã, în care s-a complãcut de când conduce destinele þãrii, Preºedintele a încercat sã minimalizeze o stare de fapt, consemnatã ca atare de organismele internaþionale, ºi anume, aceea cã România se situeazã pe unul din locurile fruntaºe în ceea ce priveºte corupþia generalizatã.

Mai mult, domnul Emil Constantinescu, deranjat de eticheta de þarã cu un nivel ridicat al corupþiei, aplicatã României, a cerut, nici mai mult nici mai puþin, ca aceia care plaseazã þara noastrã la nivelul statelor copleºite de corupþie sã prezinte dovezi concrete în sprijinul afirmaþiilor lor.

Cu logica unui Moromete Ñ care, fiind pentru prima datã la grãdina zoologicã ºi vãzând o girafã, a exclamat, ”Aºa ceva nu existã!Ò Ñ Preºedintele României a declarat cã a invitat investitorii, în interviul acordat postului C.N.N., sã denunþe direct la Cotroceni orice cerere de mitã, nu a primit nici o informaþie niciodatã, deºi a comunicat acest lucru tuturor reprezentanþilor companiilor mari din România.

Ba, mai mult, în finalul intervenþiei sale, domnul Emil Constantinescu mai face un apel la mass-media ºi societatea civilã pentru a-i demasca pe cei care se fac vinovaþi de corupþie.

Aceastã ultimã parte a declaraþiei ne prezintã un Preºedinte care pare total rupt de realitate, un Preºedinte cãruia consilierii sãi îi decupeazã din ziare doar articole comandate în care i se dedicã ode înãlþãtoare. Pentru cã, dacã în aceastã þarã cineva s-a implicat cu adevãrat în lupta împotriva corupþiei, atunci mass-media este cea care ºi-a asumat acest rol ingrat. Aºa ne-a fost dat sã aflãm de nenumãratele încãlcãri ale legii ºi grave acte de corupþie sãvârºite de domnul Radu Sârbu în localitatea Cluj-Napoca, cu complicitatea prefectului P.N.Þ.C.D.-ist din acea perioadã, în afacerea **Pollus International.** Dar, în loc sã facã obiectul unei anchete penale, domnul Radu Sârbu este avansat, ca un adevãrat P.N.Þ.C.D.-ist, paznic la oi, fiind numit sã conducã Fondul Proprietãþii de Stat, cel despre care, mai deunãzi, un senator liberal declara: ”Fondul Proprietãþii de Stat este locul unde este cel mai înalt stil de corupþie.Ò ªi atunci nu poate mira pe nimeni privatizãrile frauduloase ale unor societãþi comerciale într-un Fond al Proprietãþii de Stat devenit stat în stat, despre care sunt pline paginile ziarelor din România.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã pe domnul senator Victor Fuior Ñ Grupul parlamentar P.U.N.R.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

## **Domnul Victor Fuior:**

Domnule preºedinte, domnilor senatori,

Azi, 3 aprilie 2000, aniversãm 150 de ani de la înfiinþarea Jandarmeriei Române, eveniment marcat prin semnarea în anul 1850 de cãtre domnitorul Moldovei, Grigore Alexandru Ghica, a documentului intitulat: ”Legiuirea pentru reformarea corpului slujitorilor în corp de jandarmi.Ò

În cadrul procesului istoric al formãrii ºi dezvoltãrii societãþii româneºti necesitatea existenþei unei forþe menite sã supravegheze ºi sã acþioneze pentru menþinerea ºi realizarea ordinii interne ºi a siguranþei publice a constituit o preocupare permanentã a societãþii civile ºi a clasei politice.

Înfiinþarea Jandarmeriei Române este impusã ca o necesitate a forþelor progresiste care cereau cu înverºunare modificãri substanþiale de ordin politic, economic ºi social. De la prima atestare, jandarmeria a avut un caracter naþional, prin obligaþia care revenea pentru obºtea, obiºnuita adunare de a crea un trup de jandarmerie naþionalã, în urma adoptãrii Regulamentului Organic la 1 iulie 1831 în Þara Româneascã ºi la 1 ianuarie 1832 în Moldova, document care reprezintã actul juridic, legea fundamentalã a Principatelor, care punea bazele dezvoltãrii moderne ale acestora.

Jandarmeria, organ al statului, acþioneazã în 3 domenii, respectiv în domeniul Ministerului de Interne, pentru asigurarea ordinii ºi siguranþei publice ºi, din acest punct de vedere, jandarmii trebuie sã aibã o pregãtire poliþieneascã corespunzãtoare; în domeniul Ministerului Justiþiei, pentru respectarea aplicãrii legilor ºi, din acest punct de vedere, jandarmii trebuie sã aibã o pregãtire juridicã; ºi în domeniul militar, fiind o armatã dotatã cu armament ºi tehnicã de luptã pentru a impune o disciplinã militarã în mãsurã sã respecte regulamentele militare ºi legile rãzboiului.

Jandarmeria, având un rol de legãturã între societatea civilã ºi comunitatea militarã, favorizeazã întotdeauna, în mod deosebit, în perioadele de crizã, instaurarea unui dialog constructiv între principalii responsabili, care pot fi autoritãþile administrative, juridice, militare, organizaþionale sau civile.

Trebuie sã fim conºtienþi cã evoluþia jandarmeriei are loc în strânsã legãturã cu schimbãrile din structura statalã, din punct de vedere social, politic ºi economic, fiind supusã în permanenþã unui proces dinamic de reorganizare pe baze moderne, de dezvoltare ºi transformare a acesteia într-un organism tot mai puternic, capabil sã susþinã concretizarea obiectivelor fundamentale, de unitate ºi neatârnare politicã în cadrul luptei de emancipare naþionalã.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã pe domnul senator Costicã Ciurtin Ñ fost P.U.N.R.

Actual P.N.R.É

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Aveþi 3 minuteÉ

Desigur, microfonul acesta poate fi folosit pentru orice. Este liber pentru exprimãri de diverse nuanþe. Consider cã o mare parte dintre dumneavoastrã, cei prezenþi acum în salã, nu o sã fiþi de acord cu ceea ce o sã spun eu.

Dar, vã rog sã mã credeþi, de 8 ani de zile, îmi face impresia cã cineva este blocat în 1945. ªi, orice declaraþie politicã, dintr-un anumit sector politic actual, parlamentar, nu ºtie decât sã condamne un sistem Ñ ºi pe bunã dreptate Ñ dar îmi face impresia cã deja devine o banalitate.

De ce devine banalitate? Pentru cã toþi de aici am suferitÉ ºi poate cã nu numai cei care tot vorbesc tot timpul despre ce-a fost regimul comunist au suferit. Alþii poate cã au acea modestie sã nu spunã. ªi poate, eu acum sunt lipsit de modestieÉ dacã v-aº spune viaþa mea, aþi spune cã este o purã invenþie.

De aceea, niciodatã nu am încercat sã acuz ceva în care am trãit, aºa cum am trãit ºi toþi deopotrivã dumneavoastrã trãiþi.

Am cea mai mare compasiune pentru cei care au stat zeci de ani la puºcãrie, pentru o þãrãnime care a fost despuiatã de întreaga avere, agonisealã, dar, a veni toatã ziua cu asemenea declaraþii, îmi face mie impresia cã se încearcã, pe de o parte, a se explica neputinþa, pentru cã au ajuns la guvernare de 4 ani de zile, sã ascundã aceastã neputinþã în rezolvarea problemelor ºi poate, dacã nu exagerez, încearcã sã incite o anumitã parte a poporului, a cetãþenilor þãrii noastre.

De aceea, zic, domnilor, lãsaþi, dupã 11 ani de zile, lucrurile acestea sã se aºeze ºi încercaþi sã faceþi ceva bine pentru poporul ºi þara aceasta.

Fac apel la dumneavoastrã sã vã gândiþi la modalitãþi prin care sã scoateþi din marasm poporul ºi România.

Încercaþi sã vedeþi dumneavoastrã cã ziarele, chiar din rândul dumneavoastrã, sunt pline de declaraþii în care afirmaþi cã înseºi partidele dumneavoastrã sunt formate din vechi activiºti de partid, din cei care au fãcut colectivizarea, din cei care au lucrat în structurile Securitãþii, care au lucrat în poliþia politicã, deci demascaþi-vã pe dumneavoastrã înºivã, în interiorul partidelor, ºi faceþi ceva bine pentru þarã. Dacã mai aveþi timp! Se pare cã v-a trecut timpul!

Da, vã mulþumesc, domnule senator. Invit la tribunã pe domnul Emil Tocaci.

Domnule preºedinte, domnilor colegi,

Foarte pe scurt, eu vã voi pune o întrebare care, sã ºtiþi, nu este deloc pusã în glumã. Este o întrebare foarte serioasã, chiar gravã, chiar tristã, chiar dacã o spun cu zîmbetul pe buze.

Iatã întrebarea: Ce credeþi dumneavoastrã cã s-ar întâmpla dacã în aceastã searã s-ar desfiinþa Parlamentul României?

În Senat, potrivit regulamentului, sunteþi fost P.U.N.R., actual independent.

Nimic nu se întâmplãÉ

Uitaþi-vã! Colegii au rãspuns prompt. Prompt ºi corect! Nu s-ar întâmpla nimic. Nu s-ar întâmpla nimic, ceea ce este foarte grav, ceea ce este foarte trist. Denotã cã, de fapt, noi nu suntem o democraþie parlamentarã. Procesul legislativ ar continua foarte bine prin ordonanþe de urgenþã, cã, de fapt, aºa se ºi face. Ordonanþele de urgenþã au fost în zdrobitor de marea lor majoritate validate, cu nesemnificative modificãri, de Parlamentul României. Cele câteva legi care au trecut prin procedura normalã parlamentarã, care, deci, au ajuns la calitatea de legi, în mod normal, ar putea fi ºi ele înlocuite cu ordonanþe de urgenþã pentru cã unde a mers mia, merge ºi suta.

În plus, controlul pe care Parlamentul trebuie sã-l efectueze asupra Executivului ºi asupra tuturor autoritãþilor statului este nul, domnilor colegi! E dureros de nul! Un coleg vorbea acum câteva minute despre necesitatea amnistiei fiscale. Da, dacã ea ar fi consecinþa unei legi elaboratã, studiatã minuþios ºi dezbãtutã serios de Parlament. Dar, dacã ea este elaboratã de un singur om sau de câþiva oameni, vã daþi seama ce sursã de corupþie, ce poartã deschisã corupþiei ar fi?! Sau poate cã este! Sau poate cã este, dupã câte spune presaÉ ºi presa este singura care a tras mii de semnale de alarmã.

Cine a auzit aceste semnale de alarmã?!

## Parlamentul!

Parlamentul, iar parlamentarii le-au citit, aºa cum citeºte orice cetãþean, când vrea ºi el sã se informeze. ªi parlamentarii au luat mãsuri, exact aceleaºi mãsuri pe care le ia orice cetãþean care nu poate sã ia nici o mãsurã.

Domnilor colegi,

Ceea ce spun eu este foarte grav. ªi încã o datã o spun: multe lucruri, chiar dureroase, pot fi spuse cu zâmbetul pe buze. ªi asta este o asemenea situaþie.

Domnilor colegi,

Ce lãsãm în urma noastrã, pentru cã suntem în faza finalã a acestui Parlament?

Cum intrãm noi în istorie? Parlamentul care nu a existat niciodatã?

Se vorbeºte despre birocraþia din România, se spune cã strãinii nu vin în România, marii investitori, pentru cã este foarte multã birocraþie ºi corupþie.

ªi vorbim de birocraþie de parcã ar fi, aºa, o lege a naturiiÉ Un vulcan pe care nu-l putem opriÉ Când, într-o zi, se poate suprima birocraþiaÉ Într-o zi! Eliminând imediat ºi fãrã milã pe funcþionarii care o fac.

Sunt daþi afarã oamenii cu calificare înaltã, sunt puºi în afara muncii oameni care pot munci, care trebuie sã munceascã, care produc. Dar rãmân pe posturi nemiºcaþi funcþionarii care amplificã birocraþia, care doresc birocraþia. Care profitã de birocraþie. ªi asta sub ochii miniºtrilor. Iar miniºtrii acþioneazã cu largul concurs, cu larga bunãvoinþã a noastrã, a parlamentarilor. Nu suntem o democraþie parlamentarã, câtã vreme admitem sã se fure puþinul care se dã copiilor instituþionalizaþi, când ºtim cã acesta este unul din criteriile de aderare ºi, dacã n-ar fi, nu conteazã asta, dar nu ne e milã de acei copii.

Am vãzut ce se prevede în buget pentru ºtiinþã, pentru inteligenþa româneascã. Practic zero! ªi asta, în ce condiþii?! În condiþiile în care unul din criteriile de aderare este cercetarea ºtiinþificã. Dar, în paralel cu asta, admitem ºi vom admite peste câteva zile construcþii

somptuoase, de o mie de dolari metrul pãtrat, construcþii, cum nu-ºi permit Statele Unite ale Americii.

Vrem sã intrãm în lumea civilizatã. ªi eu vreau. Dar pentru asta trebuie sã fim o democraþie parlamentarã. ªi pentru asta trebuie sã avem un Parlament autentic. Domnilor,

Vã mulþumesc.

Îl invit la tribunã pe domnul senator Oliviu Gherman Ñ Grupul parlamentar P.D.S.R.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

## **Domnul Oliviu Gherman:**

Domnule preºedinte, stimaþi colegi, onoratã asistenþã, Obiºnuiam ca la aceste declaraþii politice sã abuzez de bunãvoinþa dumneavoastrã ºi sã spun cã acestea reprezentau modeste eseuri. În cazul de faþã mã voi abate de la aceastã regulã ºi aceasta nu pentru cã doresc sã neglijez semnificaþia termenului românesc de _eseu_ ºi corespondenþa din francezã a acestui termen, cunoscutã mult mai bine de distinºi colegi parlamentari, domnul senator Lãzãrescu, vecinul Domniei sale ºi mulþi alþii pe care nu i-aº nominaliza. Tema pe care vreau sã o dezbat este aceea a ºtiinþei în anul 2000, ºtiinþa româneascã în anul 2000.

Domnul senator Emil Tocaci, antevorbitor, spunea cã bugetul pentru ºtiinþa anului 2000, în România, este zero. Eu voi fi mult mai concret, voi spuneÉ reprezintã 0,113 din P.I.B. Ei bine, las la o parte întregul proces care s-a desfãºurat în aceastã salã în care, atunci când s-a coborât de la 0,6 la 0,3 cu acel 1% din profit au existat voci Ñ ºi voci îndreptãþite, spuneam atunci Ñ care au protestat pentru scãderea interesului faþã de cercetare, dar, dacã vã voi spune cã acest 0,113 Ñ ca sã mã exprim exact Ñ din P.I.B., în realitate exprimã mult mai puþin, deoarece bugetul intrând în aplicare în cel mai bun caz din luna mai ºi avându-se în vedere cã anul precedent a fost un an fericit când a fost 0,18 din P.I.B., înseamnã cã cheltuielile care au fost pe mãsura acestui buget, oarecum, cumva translatat pentru lunile în care nu aveam aprobat bugetul pe anul 2000, aceasta scade suplimentar bugetul real sub 0,1.

Dacã voi mai adãuga la faptul cã acest buget care este în zona penibilului, în zona unei crime la adresa fiinþei naþionale, acest buget este ºi prost împãrþit, lucrurile primesc o dimensiune realã. Pentru cã prin modul în care acesta este administrat de cãtre Agenþia Naþionalã ANSTI, chiar efortul bugetar minimal, ridicol, despre care vorbeam, este îndreptat pe cãi greºite.

Se fac niºte proiecte care copiazã niºte comportamente strãine cercetãrii româneºti, ºi zone fundamentale ale cercetãrii vor fi aduse la sfârºitul acestui an Ñ care este sfârºit de mileniu sau început de mileniu, cum vreþi dumneavoastrã Ñ la dispariþie.

- P.D.S.R. mai are 8 minute.

- Invit la tribunã reprezentantul Grupului parlamentar

- P.N.Þ.C.D., domnul senator Nistor Bãdiceanu. Mai aveþi 5 minute.

Vã rog, aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte, domnilor senatori,

În dorinþa lor disperatã de a minimaliza importanþa negocierilor purtate cu Rusia pentru introducerea liniei telefonice secrete, cei care au guvernat România înainte de 1996 au încercat diverse linii de atac. Liderii P.D.S.R. vor sã ne facã sã credem cã nu faptul în sine este extrem de grav, cã este cu totul lipsitã de semnificaþie încercarea lor de a subordona interesele României deciziilor Kremlinului. Nu aºa ceva ar trebui sã ne preocupe. Altele sunt problemele pe care Opoziþia încearcã sã le inducã opiniei publice: cum au apãrut aceste documente?! De unde proveneau?! Cine le-a dat ºi ziariºtilor?! Care este aºa-zisul ”plan secretÒ din spatele publicãrii informaþiilor?! Ultima încercare de intoxicare venitã din partea P.D.S.R. este complet absurdã. În stilul violent care caracterizeazã în ultima vreme ieºirile reprezentanþilor partidului condus de Ion Iliescu ºi ale marionetelor acestuia din mass-media, ultima diversiune pedeseristã nu ar trebui sã ne mai mire. Ce nu face omul politic la disperare? De ce nu sunt în stare douã ziare ºi o televiziune care ºi-au pierdut complet independenþa? Pe cine gãseºte P.D.S.R.-ul, prin intermediul presei care îi este aservitã, **Antena 1** , **Azi** , **Jurnalul Naþional** , vinovat de negocierile pe care Ion Iliescu ºi Teodor Meleºcanu le-au purtat cu Moscova? Ei bine, pe nimeni altul decât pe actualul Preºedinte al României, Emil Constantinescu! Lipsã de logicã ºi coerenþã a unor politicieni ºi ziariºti care ar trebui sã ne îngrijoreze pe toþi. A face din Preºedintele Constantinescu principalul vinovat pentru scandalul ”firului roºuÒ este ca ºi cum ai acuza de vânzarea unui meci de fotbal o echipã care nu se aflã în teren. Planul P.D.S.R.-ului este unul tipic securist. Un plan potrivit cãruia o problemã nu trebuie rezolvatã, ci trebuie eliminat cel care a semnalat-o. E de-a dreptul stupid sã spui cã documentele privitoare la ”firul roºuÒ provin de la Preºedinþie bazându-te pe faptul cã Emil Constantinescu a prezentat în campania electoralã din 1996 niºte documente ale Ministerului de Externe.

În primul rând, pentru cã aceste documente nu aveau nici o legãturã cu negocierile privind refacerea legãturilor telefonice secrete cu Kremlinul, legãturã pe care o gãseºte un director de ziar al cãrui servilism faþã de P.D.S.R. este notoriu. Meritã semnalatã pentru lipsa ei de logicã. E vorba, spune respectivul, cu conºtiinþa unei mari descoperiri, ”tot despre o notã de audienþã.Ò În al doilea rând, nu Emil Constantinescu era cel care avea la îndemânã în noiembrie Õ96 arhiva Ministerului Afacerilor Externe. Îi asigurãm pe cei ce urmãresc sã distragã atenþia de la fondul problemei, încercând îngroparea scandalului ”firului roºuÒ, cã demersul lor nu are sorþi de izbândã. Cei care ºi-au dat acordul pentru negocierile secrete cu Rusia nu pot fugi de responsabilitate. Din fericire pentru opinia publicã româneascã, marea majoritate a presei a tratat subiectul ”firului roºuÒ cu interes ºi profesionalism. La rândul lui, Parlamentul trebuie sã realizeze o anchetã serioasã în care, printre cei audiaþi, sã se numere ºi demnitarii fostului regim. Preocuparea pe care o dãm faþã de problemele de fond nu înseamnã cã nu ne îngrijoreazã modul în care documente clasificate ”secretÒ au ajuns sã fie date publicitãþii. Dimpotrivã, considerãm cã este în interesul cetãþeanului sã lãmurim ºi aceste chestiuni.

Da, vã mulþumesc.

Invit la tribunã pe domnul senator ªerban Sãndulescu. Aveþi 4 minute, domnule senator. Vã rog, aveþi cuvântul!

Domnule preºedinte, onorat Senat,

Mã vãd nevoit, din nou, sã fac publicã o serie de grave încãlcãri ale legilor þãrii ºi normelor de conduitã moralã, care, atât datoritã modului în care tratãm noi drepturile oamenilor în legile pe care le facem, cât ºi a corupþiei ºi indisciplinei care domneºte în justiþie, procuraturã ºi organele de ordine fac ca oamenii sã fie trataþi cu dispreþ, iar statul de drept sã rãmânã în momentul de faþã o dorinþã neîmplinitã.

În primul rând, menþionez cele peste 700.000 de procese care au apãrut ca urmare a Legii nr. 18/1991. În imensa lor majoritate ele au avut la bazã faptul cã în faþa justiþiei erau determinante procesele-verbale de punere în posesie date de primari dupã bunul lor plac sau interesele pe care le aveau ºi nu actele de proprietate prezentate de oameni. Vã daþi seama ce sumã imensã de bani s-a cheltuit cu aceste procese, cât timp s-a pierdut ºi câþi nervi ºi-au fãcut aceºti oameni?! Principala rãspundere revine celor care au fãcut aceastã lege de tip ”luptã de clasãÒ, care contestã actele de proprietate mai vechi, pornind de la concluzia cã acestea erau fãcute în timpul regimului burghezo-moºieresc.

În al doilea rând, voi face referire la unele hotãrâri judecãtoreºti, care, prin absurditatea ºi nelegalitatea lor, sunt, cu siguranþã, unice în analele justiþiei statelor de drept. Iatã douã cazuri: Judecãtoria Drãgãºani nu numai cã a hotãrât sã se restituie unor moºtenitori casa în care funcþioneazã primãria în comuna Mãciuca, dar obligã primãria sã cumpere casa respectivã cu suma de 125.984.000 de lei.

Într-o altã hotãrâre, datã de Judecãtoria din RâmnicuVâlcea, este obligatã Societatea Comercialã ATCOM sã înfiinþeze o cooperativã pentru cã aºa voiau reclamanþii. Lucruri deosebit de grave se întâmplã atât la Parchetul de pe lângã Curtea Supremã cât ºi la Parchetul militar

sau alte parchete civile mai mici în grad. Am reclamat încã de acum doi ani furtul unui elicopter realizat cu largul sprijin dat de doi procurori de pe lângã Curtea de Apel Bucureºti, care, dupã cum am fost informat, au primit drept recompensã o vizitã în Statele Unite, asiguratã de hoþi. Nu s-a întâmplat nimic!

Da, vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã pe domnul senator Gheorghe Pãvãlaºcu. De asemenea, 4 minute, vã rog.

I s-a terminat timpul.

Nu s-a terminat timpul. Senatorii independenþi au 14 minute, nu vã supãraþi!

Domnule preºedinte de ºedinþã, onoraþi colegi,

Declanºarea iminentã a campaniei electorale pentru alegeri locale a determinat o ”inflamareÒ a unor personalitãþi politice. În acest fel, fapte aparent minore, devin subiecte de scandal politic ºi de atacuri personale. Acest lucru a devenit evident pentru mine, deoarece pot constata cã un litigiu personal pentru calomnie este transformat în cap de afiº pentru atacuri politice. De mai bine de un an ºi jumãtate mã aflu în diferend cu un coleg de circumscripþie electoralã, deputatul democrat Alexandru Mera. Þin sã precizez cã situaþia nu mi se datoreazã, ci a fost determinatã de atacurile nefondate ºi calomniile pe care deputatul respectiv le-a lansat la adresa mea. Înverºunarea domnului deputat ar fi putut fi orientatã spre o cauzã mai înþeleaptã. Numai dã Domnia sa, probabil incomodat de intervenþiile mele în derularea unor afaceri mai puþin cinstite, a hotãrât cã ar fi mai bine sã mã atace personal. Pentru mine a rãmas o enigmã seria de atacuri calomnioase pe care domnul deputat le-a lansat la adresa mea, atacuri gratuite ºi bazate pe simple supoziþii. M-ar fi deranjat foarte mult chiar ºi dacã atacurile la adresa mea ar fi fost fãcute într-un cadru mai puþin oficial. Dar atunci când ele sunt fãcute publice, prin intermediul mijloacelor de presã, nu se poate sã nu iei atitudine ºi sã le contracarezi. Am fost acuzat de domnul deputat Mera cã aº fi primit mitã sub formã de bani ºi diverse bunuri pentru a închide ochii la unele afaceri necurate. Deputatul democrat a afirmat cã aº fi influenþat instituþiile statului în sensul împiedicãrii derulãrii ºi finalizãrii unor anchete. Domnia sa a afirmat cã aº fi încercat falimentarea unor firme. Aceste afirmaþii grave ºi jignitoare nu puteau rãmâne fãrã un rãspuns, mai ales cã nu aveau nici cea mai micã acoperire în fapte. Am considerat absolut normal sã îl acþionez în justiþie pe deputatul respectiv.

De prea multe ori, pentru a mai fi crezut, deputatul Mera a afirmat public cã deþine dovezi care mã acuzã ºi cã le aduce în instanþã atunci când va fi chemat. Ba chiar a declarat cã aºteaptã cu nerãbdare primul termen al procesului pe care i l-am intentat. Acest prim termen ar fi trebuit sã treacã de mult timp dacã deputatul Mera nu ar fi fost apãrat de imunitatea parlamentarã. Mi se pare absolut de neînþeles faptul cã nu a încercat din proprie iniþiativã sã renunþe temporar la imunitatea parlamentarã ºi sã se punã la dispoziþia justiþiei. Dacã ceea ce susþine ar fi avut cât de cât o acoperire în fapte, în mod cert ar fi avut câºtig de cauzã ºi ar fi ieºit cu imaginea publicã neºifonatã ºi nealteratã. Modul de acþiune al domnului deputat Mera îmi confirmã încã o datã, dacã mai era nevoie, cã el a fãcut aceste declaraþii calomnioase numai pentru a mai putea apãrea în unele publicaþii ºi pentru a nu cãdea în uitare. Nu existã absolut nici o dovadã în susþinerea acuzaþiilor pe care mi le-a adus ºi de aceea l-am acþionat în justiþie. Nu gãsesc nici o explicaþie logicã în acþiunile Domniei sale, aºa cum nu reuºesc sã determin cauza exactã a acestui comportament injust. Probabil cã plecând de la consideraþia ”cea mai bunã apãrare o constituie ataculÒ, parlamentarul democrat ºi-a chemat în ajutor colegii de partid, încercând sã transforme greºeala într-o rãfuialã cu eventuali adversari politici. În acest fel, cererea ministrului justiþiei de aprobare a ridicãrii imunitãþii parlamentare în ”cazul MeraÒ a ajuns sã fie catalogatã drept o presiune politicã.

Vã rog sã concluzionaþi!

Da, imediat, domnule preºedinte. Mulþumesc. Domnul deputat Mera îmi sugereazã postura unui copil care a fãcut o mare greºealã ºi apoi roagã pe pãrinþii sãi sã o îndrepte. Încercarea de deturnare a atenþiei de la fondul problemei Ñ un proces de calomnie Ñ cãtre diferite incompatibilitãþi politice nu este decât un jalnic subterfugiu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Da, vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã ultimul coleg înscris din partea Grupului parlamentar P.D.S.R., care mai are timp, domnul senator Gheorghe Dumitraºcu. Mai aveþi 8 minute. Vã rog sã vã concentraþi declaraþia în acest timp.

## **Domnul Gheorghe Dumitraºcu:**

Salut entuziasmat pe antevorbitorul meu care nu a avut timp sã þinã un tratat despre ”cimentologieÒ, dar care se ”topeaÒ de incandescenþa ”firului roºuÒ.

Salut în acelaºi timp ºi pe domnul care i-a precedat celui care a fost de acord cu ”firul roºuÒ ºi a stat 4 ani de zile în aceeaºi casã, în aceeaºi întreprindere ºi l-a acoperit pe cel care a semnat ”firul roºuÒ. Patru ani l-a acoperit, ceea ce înseamnã cã ºtia sau cã nu ºtia. Oricum, a fost un gentlemen, de vreme ce a ”uitatÒ 4 ani. În acelaºi timp, probabil cã probleme mai puþin importante, ca de pildã: foametea, faptul cã oamenii îºi dau foc, faptul cã se spânzurã, faptul cã oamenii sunt alungaþi din casele chiar cumpãrate, lucrurile acestea sunt lucruri minore.

Onorat auditor,

În minutele care îmi sunt date ar trebui sã pun o problemã legatã de locul privatizãrii în politicã, mai ales a perioadei dupã 1996. Fãrã îndoialã, privatizarea nu este mijloc. Chiar dacã, probabil, unele condiþii ale F.M.I.-ului o indicã drept atare, ca mijloc. Nu, ea este scop. Tocmai de aceea nu m-am mirat când niºte parlamentari din douã grupuri diferite au cerut desfiinþarea rapidã a F.P.S.-ului, pentru ca sã se mai salveze câte ceva, sã nu mai fie acest instrument de distrugere a þãrii. Nu vorbesc despre direcþia cãtre care a fost privatizatã, cã a fost privatizatã cãtre un stat, cãtre o întreprindere de stat a altui stat, cãtre un monopol al altui stat. Fie el cel de ciment Ñ apropo de legãturaÉ Ñ ºi, este evident, vor- beam despre **Lafarge** , domnul nu are puterea **Lafarge** ului, a lovit ºi dânsul, dar în proporþie mult mai micã Ñ, ºi despre ROMTELECOM.

Onorat auditor,

Din acest punct de vedere sunt în posesia câtorva materiale legate de Constanþa, pe care o reprezint. Flota româneascã a fost pãgubitã cu 400 milioane dolari în ultimii 4 ani. Cine o fi guvernat?

PETROMIN a fost jefuitã, distrusã ºi abandonatã. PETROMIN a rãmas fãrã obiectul muncii. Aici e un serial cu distrusã, jefuitã ºi abandonatã. Apoi, anul 2000 va fi anul îngropãrii definitive a PETROMIN-ului. Dezvoltarea flotelor occidentale se face la Constanþa în condiþiile în care companiile noastre n-au comandat un vas la Constanþa. Mai departe. Încãpãþânarea F.P.S.-ului a dus la dezastrul actual al flotei de stat.

Onorat auditor,

Ce se întâmplã la Constanþa cu flota este o chestiune fireascã în concepþia actualei guvernãri. Mai corect spus, a ”actualului regim.Ò Pentru cã de regim e vorba. Nu mai avem flotã. E pe prãbuºire flota militarã. Flota de coastã a ajuns o jucãrie. Nu mai avem liceu de marinã. Închidem ochii la desfiinþarea ªcolii de maiºtri ºi nimicim Academia Navalã. Cu alte cuvinte, politica pe care o sublinia în 1895 ºi în 1909 Carol I, de frumoasã amintire, legatã de rolul nostru la aceste mãri ale lumii ºi la încrengãtura aceasta extraordinarã între Est ºi Vest, locul acesta este pierdut masiv, mai ales în ultimii ani, deºi nici ceilalþi nu au fost prea strãluciþi din acest punct de vedere.

## Onorat auditor,

Aceeaºi cale a apucat-o ºi NAVROM-ul, care a dispãrut. NAVROM-ul a dispãrut. România nu mai are în momentul ãsta decât un vas. Una din primele flote ale lumii Ñ cel puþin din punct de vedere cantitativ; nu mã refer neapãrat la calitate Ñ care era înainte de 1985 a ajuns sã aibã un vas! Nu ridic imnuri de slavã, dar nu pot sã nu judec, fie chiar ºi cantitativ, la faptul cã flota româneascã era a opta flotã a lumii.

Onorat auditor,

Acelaºi lucru se întâmplã ºi cu Fabrica de ciment Medgidia, care nu mai are bani nici sã-ºi þinã mãcar un liceu, un grup ºcolar care lucreazã pentru el, pentru respectivul întreprinzãtor francez. Fostul prim-ministru spunea cã a avut o întrevedere în ultimele luni de viaþã ale Preºedintelui Franþei ºi dupã ce i-a demonstrat ce înseamnã pentru noi industria de ciment ºi care este rolul ei benefic într-o societate ca a noastrã, l-a întrebat dacã el, Preºedintele Franþei, ar mai subscrie Ñ îl chemase sã discute aceastã problemã Ñ la aceastã idee. ªi a spus: ”Nici eu n-aº vinde industria de ciment dacã aº fi în locul dumitaleÒ, spunea Mitterand pe ultima sutã de metri. Acelaºi lucru se întâmplã cu ºantierele navale ºi cu fabrica de la Medgidia.

Am terminat; termin.

La mine în sat ºcoala se dãrâmã peste copii. 25 de ºcoli rurale s-au dãrâmat sau sunt pe punctul de a se dãrâma. 15 sunt pãrãsite. ªi apropo de acest buget, spun numai atât: ”Domnilor, de ce la Ministerul Culturii nu este trecutã revista **EgyŸtt** , ca revistã subvenþionatã de statul român? Sunt trecute 31 de reviste ºi ziare ungureºti. De ce nu **EgyŸtt** ? ªtiþi ce înseamnã **EgyŸtt** ?

Înseamnã ” **Împreunã** Ò. Tocmai pentru cã este ”împreunãÒ, pentru cã e scrisã cu acelaºi text în limba maghiarã ºi în limba românã? E posibil aceastã discriminare într-o þarã care ste condusã în mare parte de U.D.M.R.? Este U.D.M.R. pentru ”împreunãÒ sau este...

Vã rog sã concluzionaþi!

## **Domnul Gheorghe Dumitraºcu:**

Da. Pãi concluzia am tras-o, onorate auditor. Nici nu ºtiþi cât mã simt de mândru cã m-aþi ascultat.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumim, domnule senator.

Stimaþi colegi,

Sã începem dezbaterile legislative.

Vã rog sã-mi permiteþi în primul rând sã invit pe colegii senatori în salã.

În al doilea rând sã vã aduc la cunoºtinþã cã la secretarul general al Senatului au fost depuse un numãr de 8 legi. Sunt obligat sã vi le amintesc pentru a putea sã vã exercitaþi Ñ în situaþia în care veþi aprecia necesar Ñ dreptul de sesizare a Curþii Constituþionale. Aceste legi sunt urmãtoarele: Legea educaþiei fizice ºi sportului; Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 66/1999 pentru aderarea României la Convenþia cu privire la suprimarea cerinþei supralegalizãrii actelor oficiale strãine, adoptatã la Haga, la 5 octombrie 1961; Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 91/1999 pentru ratificarea Convenþiei europene privind imprescriptibilitatea crimelor împotriva umanitãþii ºi a crimelor de rãzboi, adoptatã la Strasbourg, la 25 ianuarie 1974; Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 93/1999 pentru ratificarea Tratatului dintre România ºi Statele Unite ale Americii privind asistenþa judiciarã în materie penalã, semnat la Washington, la 26 mai 1999; Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 153/1999 privind autorizarea Ministerului Finanþelor de a garanta un împrumut extern în valoare de 50 milioane mãrci germane pentru Banca de Export-Import a României Ñ EXIMBANK Ñ S.A., acordat de cãtre **Kreditanstalt fŸr Wiederaufbau** pentru realizarea programului de dezvoltare a întreprinderilor mici ºi mijlocii cu capital majoritar românesc; Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 72/1999 pentru ratificarea Acordului-cadru de împrumut dintre România ºi Fondul de Dezvoltare Socialã al Consiliului Europei, semnat la Paris, la 29 iulie 1999; Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 156/1999 pentru ratificarea Addendumului la Memorandumul de finanþare R09803.02 Ñ ”Sprijin pentru reforma în domeniul protecþiei copiluluiÒ Ñ, semnat la Bucureºti, la 15 iulie 1999, între Guvernul României ºi Comisia Europeanã; Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 196/1999 pentru ratificarea Addendumului la Memorandumul de finanþare dintre România ºi Comisia Europeanã referitor la Programul RO9803.02 Ñ Sprijin pentru reforma din domeniul protecþiei copilului Ñ, semnat la Bucureºti, la 15 octombrie 1999.

Nu avem cvorum!

Verificãm imediat. Stimaþi colegi,

Se impune sã constituim o comisie de mediere pentru a soluþiona textele în divergenþã apãrute la proiectul de Lege privind organizarea ºi funcþionarea Bãncii de ExportImport a României Ñ EXIMBANK.

Grupul parlamentar P.D., o propunere, vã rog.

Domnul senator Viorel Panã.

**Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:** Grupul parlamentar P.N.L.

Domnul senator Liviu Titus Paºca.

**Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:** Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D.

Domnul senator Oprea Andreiu.

**Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:** Grupul parlamentar U.D.M.R.

**Domnul Szab— K‡roly-Ferenc:** Domnul senator Csap— Iosif.

**Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:** Grupul parlamentar P.D.S.R.

**Domnul Marcu Burtea:** Domnul Dan Stelian Marin.

**Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:** Grupul parlamentar P.R.M.

Domnul senator Preda Florea.

Din partea independenþilor, vã rog, o propunere.

Domnul Viorel Cataramã.

Dacã sunt observaþii în legãturã cu cei 7 domni senatori propuºi? Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot ºi vom vedea ºi dacã avem cvorum. Invit domnii senatori în salã!

Vã rog sã votaþi!

Cu 84 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi douã abþineri, componenþa comisiei de mediere a fost aprobatã. Se pare cã avem cvorum. Stimaþi colegi,

Luãm în dezbatere raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind Fondul pentru mediu.

Din partea Senatului au participat la comisia de mediere domnii senatori: Ioan Creþu, Marcian Bleahu, Marin Nicolai, Csap— Iosif, Avram Gheorghe, Ion Cârciumaru ºi Ciurtin Costicã.

Domnule senator Marin Nicolai,

Vã rog sã vã ocupaþi locul ºi sã prezentaþi raportul sau sã daþi explicaþii colegilor senatori, în momentul în care le vor solicita la anumite amendamente. Vã rog!

Domnule preºedinte, domnilor senatori,

Comisia de mediere s-a întrunit în ziua de marþi, 28 martie 2000, la Senat, în componenþa care a fost anunþatã. Au absentat, din partea Senatului, domnul senator Csap— Iosif, iar din partea Camerei Deputaþilor domnii deputaþi Bara Liviu-Radu ºi Fenoghen Sevastian.

ªedinþa a fost condusã alternativ de senatorul Nicolai Marin ºi de domnul deputat Mânea Radu.

În urma examinãrii divergenþelor apãrute, divergenþe mai mult de redactare decât de fond, la proiectul de lege, în formulãrile celor douã Camere, comisia a hotãrât sã propunã adoptarea textelor prevãzute în anexã la prezentul raport.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, vã mulþumesc. Observaþii la pct. 1, referitor la art. 3 alin. 1? Comisia propune varianta Camerei Deputaþilor. Sunt observaþii? Dacã nu, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Vã rog sã votaþi!

Invit domnii senatori în salã!

Vã rog sã votaþi, domnilor senatori!

Cu 83 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi douã abþineri, art. 3 alin. 1 a fost adoptat în varianta Camerei Deputaþilor.

La alin. 2, bãnuiesc cã este textul Senatului, nu?

Poziþia a 2-a este poziþia Senatului.

Poziþia a 3-a, art. 4 alin. 2, este un text comun.

Sunt observaþii? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Cu 69 de voturi pentru Ñ 68 prin vot electronic Ñ, un vot împotrivã ºi douã abþineri, art. 4 alin. 2 este adoptat în varianta datã de comisia de mediere.

Poziþia 4, art. 5, text Senat.

Poziþia 5, art. 7, text comun.

Observaþii? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã votaþi!

Cu 68 de voturi pentru Ñ 67 prin vot electronic Ñ, nici un vot ºi 4 abþineri, art. 7 din raportul de mediere este adoptat în varianta prezentatã de comisie.

Alin. 2 este textul Senatului.

Art. 9 Ñ comisia prezintã un text comun. Sunt observaþii? Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi.

Cu 75 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi douã abþineri, a fost adoptat.

Lit. c), avem un amendament nou; de asemenea, la art. 9. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot, dacã nu sunt observaþii.

Cu 73 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 4 abþineri, a fost adoptat. Lit. g), text comun.

Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Cu 77 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 4 abþineri, a fost adoptat.

Alin. 2 este acceptat de comisie în varianta Camerei Deputaþilor.

Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã votaþi.

Cu 69 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 3 abþineri, a fost adoptat.

Art. 10, varianta Senatului.

Art. 12, varianta Senatului.

Capitolul VI Ñ varianta Senatului.

- Art. 14 Ñ text comun.

Sunt observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Cu 74 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 4 abþineri, a fost adoptat.

Vã mulþumesc, domnilor senatori!

Invit reprezentanþii Executivului prezenþi la dezbateri pentru a discuta proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 31/1999 privind aprobarea primei de export la grâu ºi porumb boabe.

Din partea comisiei noastre, domnul senator Triþã Fãniþã.

Domnule preºedinte, vã rog sã vã ocupaþi locul! Rog reprezentantul Executivului.

Vã reamintesc cã s-a votat titlul legii.

## **Domnul ªtefan Pete Ñ** _secretar de stat la Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei_ **:**

Am rãmas dator cu un rãspuns.

În anul 1999 s-au exportat 258.000 tone de grâu ºi 36.000 de tone de porumb. Din acestea s-au achitat în 1999 o sumã de 90 miliarde lei, urmeazã ca 125 miliarde lei sã fie achitate în acest an, adicã 43 de miliarde în acest an; la porumb s-au achitat 12 miliarde ºi 21 urmeazã sã fie achitate în acest an.

Acesta este rãspunsul cu care am rãmas dator.

Da, vã mulþumesc. Dacã mai sunt întrebãri?

Dacã doriþi sã faceþi precizãri, domnule preºedinte Triþã Fãniþã.

Din 500 ºi cât aþi zis, de mii de tone, în 1999 câte din producþia din 1998?

Am avut 500.000 de tone ºi 258.000 au fost în 1999. Totul a fost producþie 1998.

Nu este corectã cifra!

Aºa este, totul a fost pe 1998.

500.000 de tone reprezintã ambele recolte Ñ 1998 ºi 1999.

Exportul efectiv a fost numai 258 în 1999.

Aici este Senatul, nu bursa de cereale!

Avem documente!

Acestea sunt datele exacte!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Dacã nu mai sunt alte întrebãri, sã trecem la dezbaterea pe articole a ordonanþei.

Titlul legii a fost aprobat.

Observaþii în legãturã cu titlul ordonanþei.

## **Domnul Gheorghe Dumitraºcu**

**:**

Pot sã iau cuvântul?

Vã rog!

Eu înþelegeam cã se va da o ordonanþã privind aprobarea primei de import la grâu, întrucât, înþeleg eu, din disputa între... ce sã spun, spun ceea ce gândesc sau o spun cu alte cuvinte, pentru cã înþelegând eu din disputa-proces între Ministerul Agriculturii ºi preºedinta sindicatului agricultorilor din aceastã þarã, toate cifrele privitoare la producþia ºi la ceea ce avem noi în hambare, ºi nu ºtiu, cã nici mãcar colectorii comuniºti în 1947Ð1948 nu aveau atâtea cifre. Auziþi: e un plus, la ora asta în þarã, de 3,2 milioane tone de grâu ºi 3,4 milioane tone porumb; este un disponibil.

Eu vorbesc ca unul care-s pe la þarã, totuºi... mie mi se pare cã lucrurile stau invers, iar în privinþa grâului, dincolo de faptul cã nu sunt pentru... adicã, nu sunt împotriva unei chestii din acestea, mai ales cã n-are obiect... adicã, ce sã vinzi?! Adicã, de unde sã vinzi?! Decât sã-l iei de la þãrani cu nu ºtiu ce preþ. Deci, eu voi vota pentru aceastã ordonanþã, însã am convingerea cã ea este fãcutã pentru un om sau doi ºi cred cã ãia sunt în clãdirea aia frumoasã de pe Aleea Liniºtii ºi a porumbului.

Încã o datã spun: este o ordonanþã care priveºte un subiect care nu existã, un obiect care nu existã.

Dar va veni timpul când noi sã n-avem pâine. Atunci sã-l vedem pe domnul Mureºan ºi pe cei care ne propun lucrul ãsta!

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Alte luãri de poziþii, vã rog.

Observaþii la art. 1, dacã sunt? Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Cu 54 de voturi pentru, 10 voturi împotrivã ºi 4 abþineri, votul este insuficient.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot, domnilor senatori! Cu 63 de voturi pentru, 12 voturi împotrivã ºi 7 abþineri, art. 1 din ordonanþã a fost aprobat.

Observaþii la art. 2? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Domnilor senatori, vã rog sã votaþi!

Invit domnii senatori în salã!

Cu 60 de voturi pentru Ñ 59 de voturi electronice Ñ, 9 voturi împotrivã ºi 3 abþineri, a fost aprobat art. 2 al ordonanþei.

Observaþii la art. 3? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Domnilor senatori, vã rog sã votaþi! |Cu 59 de voturi pentru, 10 voturi împotrivã ºi|Cu 59 de voturi pentru, 10 voturi împotrivã ºi|Dumitrescu Cristian Sorin|absent| |---|---|---|---| |bþineri, art. 3 a fost adoptat.||Dumitrescu Ticu Constantin|absent| |Observaþii la art. 4? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pro-||Eckstein-Kov‡cs PŽter|absent| |þaþi prin vot.

Vã|rog sã vã pronunþaþi|Feldman Radu Alexandru|absent| |n vot!

||Fuior Victor|prezent| |Mai încercãm o datã, domnilor|senatori. Dacã nu,|Gabrielescu Valentin Corneliu|absent| |em apelul. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

<br>Îl invit pe domnul secretar Pusk‡s sã facã apelul.<br>Vã rog!||Gaita Doru<br>Gavaliugov Corneliu Dorin<br>Gãvãnescu Vicenþiu<br>Gheorghiu Costel<br>Gherman Oliviu|prezent<br>absent<br>absent<br>absent<br>prezent| |**Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:**||Ghiþiu Paul<br>Glodean Voicu Valentin|absent<br>prezent| |Domnii senatori:||Hajdœ MenyhŽrt G‡bor|absent| |Achim Gheorghe|absent|Hauca Teodor|absent| |Aichimoaie Ionel|absent|Huidu Dumitru|absent| |**Domnul Haralambie Cotarcea**

**:**|Ilie Aurel Constantin<br>Ilie ªtefan|absent<br>prezent| |Este ultimul vot pe care îl daþi!||Iliescu Ion|absent| |**Domnul Pusk‡s Valentin-Zolt‡n:**||Ion Vasile<br>Ionescu Cazimir Benedict|prezent<br>absent| |DomnuÕ senator, îmi daþi voie sã citesc?!<br>Vã mulþumesc.<br>Alexandru Nicolae<br>prezent<br>Apostolache Victor<br>prezent<br>Ardelean Ioan<br>absent||Ionescu Quintus-Mircea<br>Juravlea Petru<br>Lãzãrescu A. Dan<br>Lšrinczi Iuliu<br>Maior Liviu|absent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>absent| |Avarvarei Ioan<br>Avram Gheorghe<br>Badea Dumitru|prezent<br>absent<br>absent|Marcu Ion<br>Marin Dan Stelian<br>Marinescu Voinea Bogdan|absent<br>absent<br>absent| |Badea Nelu|absent|Mark— BŽla|absent| |Bãdiceanu Nistor|prezent|Matetovici Mihai|absent| |Bãdulescu Doru Laurian|absent|Meleºcanu Teodor Viorel|absent| |Bãlãnescu Mihail|prezent|Mînzînã Ion|prezent| |Baraº Ioan<br>Blaga Vasile<br>Bleahu Marcian-David|absent<br>absent<br>absent|Moisin Ioan<br>Mortun Alexandru Ioan<br>MŸller Constantin|prezent<br>absent<br>prezent| |Blejan Constantin|absent|NŽmeth Csaba|prezent| |Bogdan Florin|absent|Nicolaescu Sergiu|absent| |Boiangiu Cornel|prezent|Nicolai Marin|prezent| |Boilã Matei|prezent|Ninosu Petre|prezent| |Bold Ion|prezent|Oprea Andreiu|absent| |Brânzan Emilian|absent|Opriº Octavian|absent| |Bucur Corneliu-Ioan|absent|Paleologu Alexandru|prezent| |Bunduc Gheorghe|prezent|Panã Viorel Marian|absent| |Burghelea Ioan|absent|Paºca Liviu Titus|absent| |Burtea Marcu|absent|Pãcuraru Paul|absent| |Buruianã Florin|prezent|Pãtru Nicolae|absent| |Caraman Petru|prezent|Pãvãlaºcu Gheorghe|absent| |Cataramã Viorel|absent|Petrescu Mihai|absent| |Cãncescu Aristotel Adrian|absent|Plãticã-Vidovici Ilie|prezent| |Câmpean Teodor|prezent|Pop Ioan Sabin|absent| |Cârciumaru Ion|absent|Pop Stelian Alexandru|absent| |Cerveni Niculae|absent|Popa Mircea Ioan|absent| |Chiriacescu Sergiu|prezent|Popa Virgil|prezent| |Ciurtin Costicã|prezent|Popescu Dan Mircea|absent| |Clonaru Victor|prezent|Popescu Virgil|prezent| |Cotarcea Haralambie|prezent|Popovici Alexandru|absent| |Cozmâncã Octav|absent|Prahase Ioan Mircea|prezent| |Crecan Augustin|absent|Preda Elena|absentã| |Creþu Ioan|prezent|Preda Florea|absent| |Csap— Iosif|absent|Predescu Ion|prezent| |Dide Nicolae|absent|Predilã Marin|prezent| |Dima Emil|prezent|Prisãcaru Ghiorghi|absent| |Dobrescu Rãsvan|absent|Pruteanu George-Mihail|prezent| |Dobrescu Vasile|prezent|Pusk‡s Valentin-Zolt‡n|prezent| |Drãgulescu Iosif ªtefan|absent|Roman Petre|absent| |Dumitraºcu Gheorghe|prezent|Sava Constantin|absent|

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Mai încercãm o datã, domnilor senatori. Dacã nu, facem apelul. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Sãndulescu ªerban absent Secrieru Dinu prezent SŽres Denes prezent Sersea Nicolae prezent Solcanu Ion prezent Spineanu Ulm Nicolae prezent Stãnoiu Mihaela-Rodica absentã Szab— K‡roly-Ferenc prezent ªtefan Viorel absent ªtireanu Octavian absent Tambozi Justin absent Tãrãcilã Doru Ioan prezent Timofte Alexandru-Radu absent Tocaci Emil prezent Tudor Corneliu Vadim absent Turianu Corneliu absent Ulici Laurenþiu absent Ungureanu Vasile absent Vasile Radu absent Vasiliu Constantin Dan prezent Vasiliu Eugen absent Vãcaru Vasile absent Vãcãroiu Nicolae absent Verest—y Attila absent Vladislav Tiberiu prezent Vornicu Sorin-Adrian absent Vosganian Varujan absent Zavici Nicolae absent Dacã a mai venit cineva? Vasiliu Eugen prezent Bogdan Florin prezent Feldman Radu Alexandru prezent

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## Domnilor senatori,

Art. 5.

Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot! Vã rog sã votaþi!

Cu 68 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi douã abþineri, a fost adoptat.

La art. 6, Camera Deputaþilor are un amendament. Bãnuiesc cã sunteþi de acord cu el, da?

Dacã sunt alte observaþii? Dacã nu, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Cu 70 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi o abþinere, a fost adoptat.

Revenim la lege.

Caracterul legii este ordinar.

Stimaþi colegi,

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 35/1999. În calitate de iniþiator, vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

Ministerul Agriculturii, pentru anul 1998, prin Ordonanþa nr. 50/1998 a acordat prime pentru cumpãrarea grâului de panificaþie destinat consumului intern, primã acordatã producãtorilor interni în sumã de 200 lei/kg.

Proiectul de lege supus aprobãrii dumneavoastrã prevede prelungirea datei acordãrii primelor pânã la data de 30 iunie 1999.

Acordarea primelor s-a fãcut ºi în anul 1999, a fost o necesitate, având în vedere miºcarea lentã a stocurilor de la COMCEREAL ºi CEREALCOM. S-au acordat, în aceleaºi condiþii, 200 lei/kg; pânã la recolta nouã.

Da, vã mulþumesc. Domnul preºedinte Triþã Fãniþã.

Comisia pentru agriculturã a fost sesizatã în fond cu proiectul de lege privind aprobarea acestei ordonanþe, este vorba de Ordonanþa nr. 35/1999 pentru prelungirea termenului de aplicare a prevederilor Ordonanþei nr. 50/1998 privind aprobarea primei de 200 de lei la cumpãrarea grâului pentru panificaþie destinat consumului intern, societãþilor comerciale de morãrit ºi/sau panificaþie, din recolta anului 1998, trimis de Camera Deputaþilor la 15 decembrie 1999.

Întrunitã în ºedinþa din 9 februarie, Comisia pentru agriculturã a dezbãtut proiectul legii de mai sus, proiectul are avizele favorabile ale Comisiei pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Consiliului Legislativ.

Ordonanþa nr. 35/1999 se referã la acordarea primei de 200 de lei pentru grâul din recolta anului 1998 aflat în pãstrare la societãþile comerciale specializate.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Da, vã mulþumesc.

Era pânã în 1998 ºi s-a prelungit pânã în 1999. Mulþumim.

Dacã la dezbateri generale doriþi sã luaþi cuvântul? Dacã nu sunt dezbateri generale, observaþii în legãturã cu titlul legii. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Invit domnii senatori în salã!

Domnilor senatori, vã invit în salã! ( _Tabela electronicã indicã 54 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 4 abþineri._ )

Cu 73 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 6 abþineri, titlul legii a fost adoptat.

Vã rog sã observaþi cã aceastã ordonanþã a fost aprobatã în aceeaºi formulã ºi în Camera Deputaþilor, fãrã modificãri.

Observaþii în legãturã cu articolul unic? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Cu 67 de voturi pentru, 3 voturi împotrivã ºi 4 abþineri, articolul unic al proiectului de lege a fost adoptat.

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 95/1999.

Invit reprezentanþii Executivului.

Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive. Invit colegii din Comisia pentru apãrare.

## **Domnul Ion Tudoran Ñ** _secretar de stat la Ministerul Apãrãrii Naþionale:_

Domnule preºedinte, doamnelor ºi domnilor senatori,

În legãturã cu Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 95 din 1995 cu privire la valorificarea bunurilor scoase din funcþiune, aflate în administrarea Ministerului Apãrãrii Naþionale, pe care o supunem astãzi aprobãrii dumneavoastrã, am onoarea sã vã prezint succint câteva considerente privind iniþierea acestui act normativ.

Programul amplu de restructurare pe care îl parcurge Armata României ºi scoaterea din funcþiune a unor importante cantitãþi de bunuri ce se aflau în administrarea Ministerului Apãrãrii Naþionale, ca urmare a acestui program, au condus, în mod inevitabil, la diminuarea considerabilã a patrimoniului armatei.

Aceastã situaþie influenþeazã în mod negativ nu numai organizarea ºi activitatea structurilor militare, dar reprezintã ºi o piedicã în procesul complex de integrare a României în structurile euroatlantice.

Acest proces de integrare a þãrii noastre în N.A.T.O. presupune ºi o compatibilizare a structurilor militare interne cu cele din statele occidentale, demers care necesitã o susþinere financiarã corespunzãtoare.

Având în vedere acest context nefavorabil, precum ºi insuficienþa fondurilor alocate Ministerului Apãrãrii Naþionale de la bugetul de stat, valorificarea bunurilor materiale aflate în administrarea armatei, ºi scoase din funcþiune, apare ca o soluþie viabilã pentru suplimentarea fondurilor apãrãrii.

Am elaborat, aºadar, aceastã propunere de ordonanþã de urgenþã pentru a nu se prelungi aceastã situaþie care nu afecteazã exclusiv structurile militare din cadrul Armatei României, ci reprezintã o problemã de interes naþional.

Vã rog sã aprobaþi prin vot aceastã ordonanþã, ºi vã mulþumesc.

O sã ne fie foarte greu.

Bãnuiesc cã dumneavoastrã acceptaþiÉ pentru cã din punctul de vedere reiese cã respingeþi amendamentele Comisiei de apãrare, care sunt la toate articolele ordonanþei, inclusiv la titlu.

În ce formulã vreþi sã aprobãm ordonanþa?

Cu aceste amendamente.

A, deci, atunci sã nu aprobãm ordonanþa ºi acceptaþi toate amendamentele Comisiei de apãrare.

Toate amendamentele.

Vã rog, aveþi cuvântul din partea Comisiei de apãrare.

Cu adresa nr. L204 din 24 iunie 1999, comisia noastrã a fost sesizatã în fond cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 95/1999 cu privire la valorificarea bunurilor scoase din funcþiune, aflate în administrarea Ministerului Apãrãrii Naþionale, care a fost trimisã de Guvern spre adoptare la data de 17 iunie 1999.

Am primit avize favorabile de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, precum ºi de la Consiliul Legislativ.

Comisia noastrã avizeazã favorabil acest proiect de lege, fãrã propuneri de modificare a textului trimis de Guvern, ºi îl supune discuþiei plenului Senatului, cu rugãmintea de a fi aprobatã în conformitate cu art. 74 alin. 2 din Constituþia României.

Pãi, eu am un raport cu amendamente. Renunþaþi la ele? ( _Domnul senator Alexandru Nicolae, preºedinte al Comisiei de apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã îi înmâneazã domnului preºedinte de ºedinþã un alt raport._ )

Da, mulþumesc.

La dezbateri generale, domnilor colegi, dacã doriþi sã luaþi cuvântul?

Domnul senator Cotarcea Haralambie, vã rog!

Domnule preºedinte, stimaþi colegi,

Aº dori sã întreb reprezentantul Ministerului Apãrãrii Naþionale dacã e vorba Ñ sã nu greºesc eu de ceea ce scoateþi dumneavoastrã din uz Ñ, e vorba despre maºini, utilaje, care au fost transferate odatã la alte unitãþi bugetare, ca primãrii ºi mai ºtiu eu ce alte unitãþi, sau este vorba de altã ordonanþã?

Este vorba de alte materiale.

Cã dacã era vorba de acelea, ºtiam sãÉ

Vã mulþumesc.

Domnul senator Buruianã ºi apoi domnul senator Gheorghe Dumitraºcu.

Am o întrebare de pus pentru clarificarea problemei. De când este România, ca þarã, de când a existat Ministerul Apãrãrii Naþionale sub numele acesta sau sub alt nume, întotdeauna reglementãrile privind modul de valorificare a produselor scoase din uzul armatei au fost foarte clare ºi foarte precise. ªi acum 100 de ani, ºi acum 50 de ani, ºi acum 10 ani, ºi acum 5 ani. Întrebarea mea este: ce a apãrut deosebit acum, de este nevoie sã aparã alte reglementãri decât cele uzuale în materie?

Mulþumesc.

Domnul senator Dumitraºcu.

## Domnule preºedinte,

Vã rog sã mã iertaþi, cred cã destinul mi-a trimis în agenda cu care eram înzestrat un text din 28 martie 1939 al prim-ministrului Guvernului României, Armand Cãlinescu, care zice aºa: ”Dacã este atacatã, România se va apãra.Ò Nu are nici o legãturã cu ministerul de faþã, pentru cã acesta nu se va apãra, evident. În aceste condiþii, eu pun doar câteva întrebãri:

1. Despre ce materiale este vorba, pentru cã pot fi chiuvete, pot fi tancuri, pot fi avioane, pot fi obiele, indiferent ce altceva? Unu la mânã.

2. Pe ce sume mizaþi?

3. Folosiþi o parte a acestor sume pentru înzestrarea armatei cu obiecte necesare armatei, sau le folosiþi numai pentru umplerea golului de buget pe care ni-l oferã bugetul pentru a mai trãi, acolo, încã o jumãtate de stadion de Armatã Românã? Aceasta este întrebarea: ce bani ºi ce faceþi cu ei?

Ca sã vã dau un exemplu, existã, sã spunem, un pistol AKM ºi muniþia respectivã, care au un termen de folosinþã. Acestea nu mai pot fi folosite dupã un anumit termen. Expirã. Acestea le predãm unitãþilor care le pot recondiþiona ºi le pot prelua partea care se refoloseºte ºi producem alte materiale ºi alte echipamente.

Sunteþi mulþumiþi de rãspuns?

Bãnuiesc cã v-aþi notat cele 4 sau 5 întrebãri puse de domnul senator Buruianã, domnul senator DumitraºcuÉ Sunteþi mulþumiþi, domnilor colegi?

Da.

Vã mulþumesc, domnule senator. Mai sunt intervenþii? Domnul senator Glodean.

Desigur nu puteau fi înstrãinate decât acele echipamente care nu mai sunt necesare armatei, ºi nu ºtiu de ce trebuie ordonanþã sau o lege pentru aceasta. ªi domnul senator Buruianã a pus foarte bine problema: nu mai este necesarã, o valorifici sau o transferi.

Obiceiul ultimilor ani Ñ ºi n-a fost rãu Ñ a fost ca aceste bunuri care nu mai sunt necesare unei armate, cât de cât, care sã miºte, sã n-o batã cineva cu coada de mãturã dacã ar intra în þarã, aceste echipamente s-au redistribuit cãtre autoritãþile administrative locale, în principal.

Spre exemplu, din cele 20 de maºini care zac de ani de zile neutilizate în curtea unei unitãþi, s-au dat douã la primãria ”cutareÒ prin ordine ale armatei ºi, mã rog, prin hotãrâri ale Guvernului, dar nicidecum nu înþeleg de ce trebuie sã fie o lege.

Problema dacã se dã un tancÉ Pãi nu-i un tanc, se ºtie bine cã nu au particularii sau alte unitãþi, decât cele ale armatei, tancuri, eventual Poliþia, dar în aceastã situaþie eu nu gãsesc necesarã ordonanþa. Dacã totuºi s-a dat, s-a pus în aplicare ºi este în derulare. Mai sunt, ici colo, prin unitãþi, resturi, echipamente a cãror staþionare costã enorm de mult ºi care putrezesc în aceste unitãþi.

Sã-l ascultãm pe reprezentantul Ministerului Apãrãrii Naþionale.

Aveþi cuvântul!

Aceste bunuri care sunt scoase din folosinþa Ministerului Apãrãrii Naþionale sunt folosite pentru finanþarea cheltuielilor materiale ºi de capital.

Multe din aceste bunuri sunt uzate moral ºi Ministerul Apãrãrii Naþionale, la propunerea Statului Major General, al ºefului Statului Major General, poate folosi aceste bunuri ºi la schimb cu cei care le produc pentru a obþine alte materiale necesare numai înzestrãrii ºi procesului de restructurare a armatei, sub raportul înzestrãrii materiale ºi cu tehnicã de luptã.

Acesta este rãspunsul.

A fãcut armata?

Bãnuiesc cã reprezentantul ministerului a fãcut armata. Cum sã nu facã armata?!

Da, am fãcut-o, domnule preºedinte.

Vã rog, domnul senator Buruianã.

Eu am pus o întrebare foarte simplã ºi foarte precisã: ce aduce nou, ce a intervenit nou ca sã fie necesarã o astfel de reglementare, pentru cã în Armata Românã a existat dintotdeauna o formã legalã, foarte clarã, prin care pot fi valorificate lucrurile socotite scoase din uz sau socotite ca nemaifiind necesare armatei.

Totdeauna a existat aºa ceva. Ce a apãrut nou acum? Aceasta a fost întrebarea, pentru cã, altfel, existau reglementãri foarte precise.

Ordonanþa aratã modul de valorificare a acestor bunuri ºi ce destinaþie primesc sumele de bani.

Altfel decât în legea care existã în vigoare?

Nu.

Pãi dacã nu, atunci de ce nu se aplicã legea în vigoare?

Care lege, domnule senator?!

Legea privind modul de utilizare a bunurilor scoase din uzul armatei, pentru cã existã o astfel de reglementare. Nu de acum, de 100 de ani existã aceastãÉ Totdeauna, cât a fost armatã în România, au fost bunuri scoase din uzul armatei ºi care au fost folosite.

## **Domnul Ion Tudoran:**

## **Domnul Haralambie Cotarcea**

**:**

Ce bunuri sunt, concret!

Cu tot respectul, nu ºtiu la ce act normativ faceþi referire.

La actele care au reglementat modul de casare sau de valorificare a bunurilor scoase din uz în Armata Românã. Totdeauna au fost.

Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi.

Existã douã probleme: existã niºte nomenclatoare vechi care n-au mai fost schimbate ºi care nu sunt în acord cu necesitãþile actuale, þinând seama de restructurarea armatei ºi, în afarã de aceasta, legea prevedea cã aceste bunuri se dãdeau în mod gratuit, ori, la ora actualã urmeazã sã fie licitate ºi vândute ºi banii sã fie folosiþiÉ

Aceasta este problema. Am fãcut ºi eu armata.

Domnul senator Predescu.

ªi domnul senator Predescu a fãcut armata. Vã rog!

Da, mulþumesc. Domnule preºedinte,

Este vorba de categoria bunurilor ºi destinaþia de folosinþã a acestora.

Din exemplul prezentat de domnul secretar de stat aþi reþinut cã este vorba de armament ºi muniþii. Nu pot fi deþinute de oricine ºi oricum, fie persoanã fizicã, fie juridicã. Acestea nu pot fi deþinute ºi folosite decât potrivit legii ºi de cei prevãzuþi de lege. Nu este vorba de scaune, de mobilier sau de alte lucruri asemãnãtoare care se pot valorifica pe alte cãi ºi cãtre alte unitãþiÉ

Domnul secretar de stat, nu vã supãraþi, domnule senator a dat un exemplu nefericit, pentru cã textul ordonanþei este altul.

Este cu totul altul, dar scoaterea din dotarea armatei se face în condiþiile legii ºi folosinþa tot în condiþiile legii. Aceasta este raþiunea ordonanþei.

Domnule preºedinte,

Îmi îngãduiþi ºi mie? Eu am crezut ºi cred cã este vorba de utilaje.

Aºa este, domnule senator.

Am vãzut la anumite consilii locale maºini, autobuze, microbuze, maºini de teren. Eu nu m-am gândit la hainele de puºcãriaº pe careÉ

Nu, nu existã în armatã, nu vã supãraþi, nu faceþi astfel de afirmaþii.

Nu, nu, nu, la hainele care au fost dateÉ

ªi eu am zis cã la acestea se face referire. Stau la consiliile locale, care le-au luat prin transfer de la dumneavoastrã, dupã aceea aþi revenit cu ordonanþã, aþi licitat o datã, de douã ori, dacã nu s-au licitat le-aþi transferat, iar ei, dacã nu le folosesc cã nu mai sunt bune, le vor da ca fier vechi ºi intrã în bugetele lor locale.

Despre aceastã chestiune este vorba.

Eu vã spun o chestiune practicã pe care o am în circumscripþia din care sunt senator. Asta am vrut sã spun. Nu-i vorba de pistoale Kalaºnikov sau ºtiu eu ce scoateþi dumneavoastrã de acolo afarã.

Dacã doriþi sã mai completaþi.

Domnule preºedinte,

În legãturã cu aceste bunuri care urmeazã sã fie scoase, sumele obþinute de pe aceste bunuri, cum fãceaþi dumneavoastrã vorbire la utilajele care sunt date primãriilor sau altor instituþii ale statului sau altor organisme, sumele respective vor fi folosite deÉ

Dacã sunt date fãrã platã, care sume, domnule secretar de stat, cã vã faceþi de minune în Senat?!

Nu-i vorba de cele care sunt date fãrã platãÉ

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

E vorba de licitaþie. La licitaþie nu se dau, se vând. Sunt douã modalitãþi concrete privind bunurile care pot fi disponibilizate din armatã, cã restul se caseazã ºi se distrug, doar nu se dã armamentul în altã parte.

## Stimaþi colegi,

Sã mergem mai departe. Sigur, aceastã ordonanþã este necesarã. Vã rog sã observaþi cã ea rezolvã 3 probleme: prima chestiune, se aratã care categorii de bunuri pot fi valorificate, sub ce modalitãþi, fie prin transfer, fie prin licitaþie, în ce condiþii ºi cãtre ce beneficiari. ªi este arãtatã, în final, destinaþia sumelor. Iniþial se dorea de cãtre Ministerul Apãrãrii Naþionale ca aceºti baniÉ Noi avem un text, de altfel, în legea bugetului ºi pe anul 1999. Dacã nu mã înºel, existã ºi în proiectul de lege de buget pe anul 2000. Acest articol l-am introdus ºi eu încã din anul 1995 în proiectul de buget ºi, ulterior, în legea bugetului pentru Ministerul de Interne, ºi viza valorificarea bunurilor ce se aprecia cã nu mai sunt necesare pentru minister ºi care puteau sã fie valorificate, dar la data aceea o fãceam prin legea bugetului.

În momentul de faþã este introdus, în afarã de transferul fãrã platã cãtre autoritãþi publice ºi licitaþii, iar banii se reîntorc în bugetul ministerului. Se intenþiona de cãtre Ministerul Apãrãrii Naþionale ca aceºti bani sã poatã fi folosiþi, ºi pentru o sintagmã frumoasã, îmbunãtãþirea condiþiilor de trai ale personalului din armatã. Bãnuiesc cã în momentul în care intrã în bugetul Ministerului Apãrãrii Naþionale, acolo sunt repartizaþi în mod eficient ºi cheltuiþi în mod legal.

V-aº ruga ca, în urma acestor explicaþii, sã

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã rog sã observaþi, în art. 1 al ordonanþei se prevede expres despre ce fel de bunuri este vorba.

## **Domnul Florin Buruianã**

**:**

Aceasta era întrebarea!

Mulþumesc.

Eu nu am fãcut armata, sunt inapt serviciului militar. Deci dacã aveþi observaþii în legãturã cu titlul legii? Dacã nu aveþi observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi asupra titlului legii. Vã rog sã votaþi!

Cu 75 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 7 abþineri, titlul legii a fost adoptat.

În legãturã cu titlul ordonanþei, sigur, nu existã nici un fel de obiecþiuni.

Vã rog sã observaþi cã la art. 1 al ordonanþei, comisia noastrã a propus mai multe modificãri. Din precizãrile fãcute de domnul secretar de stat, am înþeles cã este de acord cu aceste modificãri.

Da.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Titlul ordonanþei.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Vã rog sã nu faceþi comentarii din salã, pentru cã la titlul ordonanþei nu existã nici un fel de modificãri. Acela este titlul legii.

Art. 1 este aprobat cu 87 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 5 abþineri.

La art. 2, de asemenea, comisia propune un amendament. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Adoptat cu 78 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 6 abþineri.

La art. 3, de asemenea, existã amendament. Iniþiatorul este de acord. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Adoptat cu 84 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 3 abþineri.

Art. 3.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

## L-am votat mai înainte.

Ordonanþa în ansamblu este adoptatã cu 71 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 3 abþineri. În aceastã situaþie, trebuie sã ne întoarcem la lege ºi sã observãm cã ordonanþa a fost modificatã de Senat. Aþi votat titlul legii în varianta datã de cãtre comisie, pentru cã aceasta am pus-o la vot, nu puteam sã pun alta, motiv pentru care vã rog ca articolul unic sã aibã acest preambul, dar în partea finalã va trebui sã trecem: ”se aprobã Ordonanþa de urgenþã nr. 95/1999 cu privire la valorificarea bunurilor scoase din funcþiune aflate în administrarea Ministerului Apãrãrii Naþionale: ºi sã adãugaþi sintagma: ”cu urmãtoarele modificãri.Ò

De acord cu preambulul? Vã rog sã vã pronunþaþi prin

vot!

Adoptat preambulul, cu precizarea fãcutã de mine: ”cu urmãtoarele modificãriÒ, cu 82 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi 5 abþineri.

- ºi douã abþineri.

Legea are caracter ordinar.

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 109/1999 privind scoaterea din rezervele de stat a unor cantitãþi de produse petroliere ce vor fi acordate în mod gratuit Ministerului Apãrãrii Naþionale.

Vã rog sã prezentaþi expunerea de motive.

Ordonanþa nr. 109/1999 privind scoaterea din rezervele de stat a unor cantitãþi de produse petroliere ce vor fi acordate în mod gratuit Ministerului Apãrãrii Naþionale, pe care o supunem astãzi aprobãrii dumneavoastrã, priveºte o cantitate de 3000 tone petrol pentru turboreactoare ºi 1500 tone de motorinã, urmând ca Ministerul Apãrãrii Naþionale sã le restituie Agenþiei Naþionale a Rezervelor de Stat pânã la 31 decembrie 1999.

Datoritã lipsei unor rezerve alternative ºi având în vedere situaþia care afecteazã întreaga zonã balcanicã, completarea necesarului armatei cu produse petroliere din rezervele de stat s-a dovedit a fi singura soluþie pentru asigurarea unui nivel de pregãtire de luptã credibil ºi, implicit, pentru aducerea la îndeplinire a mãsurilor privind întãrirea capacitãþii de apãrare a þãrii.

Condiþia de împrumut prevãzutã în Hotãrârea Guvernului nr. 168/1999 reprezintã o piedicã în aplicarea acesteia, deoarece Ministerul Apãrãrii Naþionale nu se mai poate angaja într-un contract ferm sã restituie produsele primite de la rezervã.

De altfel, tocmai lipsa acestor resurse financiare reprezintã motivul pentru care am apelat în ultimã instanþã la mãsura scoaterii definitive a acestor cantitãþi de produse din rezervele de stat ºi preluarea lor în mod gratuit, mãsurã ce face obiectul acestei propuneri de acte normative.

Este necesar, de asemenea, sã precizãm cã potrivit art. 8 punctul 5 din Legea nr. 82/1992 privind rezervele de stat, Guvernul este abilitat sã scoatã produse din rezervele de stat ºi sã le acorde în mod gratuit numai în douã situaþii, ºi anume: pentru populaþia sinistratã ºi pentru ajutoare umanitare externe.

Din partea comisiei, vã rog sã prezentaþi raportul.

Cu adresa L223 din 7 iulie 1999, comisia noastrã a fost sesizatã cu acest proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 109/1999 privind scoaterea din rezervele de stat a unor cantitãþi de produse petroliere ce vor fi acordate în mod gratuit Ministerului Apãrãrii Naþionale.

Am primit avize favorabile de la Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia economicã ºi Consiliul Legislativ.

Comisia noastrã avizeazã favorabil acest proiect de lege, fãrã propuneri de modificare a textului trimis de Guvern, ºi îl supune discuþiei plenului Senatului cu rugãmintea de a fi aprobat în conformitate cu prevederile art. 74 alin. 2 din Constituþia României.

Vã mulþumesc, domnilor senator.

Din salã erau puse douã întrebãri, domnule secretar de stat, ºi vã rog sã rãspundeþi.

Dacã diminuarea stocurilor a fost temporarã ºi, pe cale de consecinþã, dacã a fost temporarã în cursul anului 1999, sau prin bugetul de stat pe anul 2000 aþi reîntregit fondul.

Deci scoaterea a fost temporarã ºi în buget am prevãzut sumele necesare pentru acesteÉ

Pe ce an? În bugetul pe ce an?

Pe anul 2000.

Sunt la bugetul pe anul acesta?

Da.

Dacã mai sunt alte observaþii? Dacã nu sunt, sã trecem la dezbaterea legii.

Observaþii în legãturã cu titlul legii? Vã rog, domnule senator!

## Domnule preºedinte, onoraþi colegi,

ªi Consiliul Legislativ s-a sesizat de acest aspect. La titlu mã refer. Este vorba de ”ordonanþã de urgenþã privind scoaterea din rezervele de stat a unor cantitãþiÉÒ, ori la art. 1 spune: ”Se aprobã scoaterea din rezervele de statÒ, deci titlul ordonanþei ar trebui sã sune aºa: ”Ordonanþã de urgenþã privind aprobarea scoaterii din rezervele de statÉÒ.

Vãd, comisia noastrã nu a luat în considerare.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Deci, este un amendament de fond, este la titlu ºi vã daþi seama cã nu-l putem pune în discuþie acum, atâta timp cât nu a fost prezentat în comisie.

ªi-a produs efectele de acum un an.

Dacã informaþia datã Ñ ºi nu avem nici un motiv sã punem la îndoialã acest lucru Ñ datã de domnul secretar de stat, în sensul cã rezerva de stat a fost reîntregitã, cred cã este singurul lucru important ºi sã mergem mai departe.

Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot în legãturã cu titlul legii.

Adoptat cu 73 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã ºi 4 abþineri.

Vã rog sã observaþi cã la ordonanþa de urgenþã nu a fost promovat nici un amendament, motiv pentru care

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 167/1999 privind aprobarea scoaterii definitive în mod gratuit din rezervele de stat a unor cantitãþi de produse petroliere ce vor fi acordate Ministerului Apãrãrii Naþionale.

Vã rog sã prezentaþi succint expunerea de motive.

Domnule preºedinte, doamnelor ºi domnilor senatori, E vorba de scoaterea unei cantitãþi de 40.000 tone combustibil, 12.000 tone de pãcurã, 28.000 tone de motorinã pentru procesare, în vederea asigurãrii condiþiilor minime de viaþã ºi de trai a cadrelor ºi militarilor în termen.

Acest lucru a fost imperios necesar datoritã faptului cã nu am avut fondurile necesare, insuficienþa acestor fonduri alocate de la bugetul de stat pentru procurarea acestor produse, fonduri care nu le-am putut obþine.

În acest sens s-a pronunþat ºi Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii în data de 18 octombrie 1999.

Vã mulþumesc.

Din partea Comisiilor noastre, buget, finanþe ºi apãrare, sã prezentaþi raportul.

Cu scrisoarea nr. 47 din 11 noiembrie 1999, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a fost sesizatã în fond cu proiectul de lege menþionat mai sus, reþinând în principal urmãtoareleÉ

Deci nu aveþi nici un amendament nici una dintre comisii? Susþineþi rapoartele, da?

Susþinem rapoartele, da.

Vã mulþumesc.

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege.

Dacã sunt domni senatori care doresc sã ia cuvântul? Domnul senator Dumitraºcu, vã rog! Sper sã fie doar o întrebare de control.

Eu reþin numai atitudinea Consiliului Naþional de Apãrare a Þãrii, care constatând imposibilitatea Ministerului Apãrãrii, care este imposibilitatea Guvernului, care este imposibilitatea regimului, acceptã sã scadã din rezervele armatei, sã scadã, este evident, omeneºte, pentru oameni, dar, în acelaºi timp, capacitatea þãrii pentru orice eventualitate este diminuatã.

Repet: nu mã aºteptam ca aceastã idee sã vinã din partea Consiliului Naþional.

Sigur cã sunt ”pentruÒ, pentru cã era vorba de viaþa oamenilor ºi nu putemÉ Dar mai era vorba ºi de viaþa þãrii, ca idee, aºa.

## Vã mulþumesc.

Întrebarea care doresc sã v-o pun este dacã în proiectul de buget pe anul 2000 au fost reîntregite stocurile.

## Domnule preºedinte,

Am prevãzut în buget ºi îmi fac o datorie de onoare sã vã rog sã susþineþi ca sursele extrabugetare, atunci când se va dezbate proiectul de buget în Senatul României, sursele extrabugetare sã poatã fi folosite de cãtre Ministerul Apãrãrii Naþionale pentruÉ

Aceasta este o altã chestiune.

Eu v-am întrebat dacã aþi prevãzut laÉ

Da, este prevãzut.

Pentru Administraþia Naþionalã a Rezervelor de Stat, cã dincolo este vorba de Ministerul Apãrãrii Naþionale; este altceva.

Vã rog, domnule senator Szab— K‡roly.

Domnule preºedinte, onorat Senat,

Eu aº vrea sã fac o precizare referitoare la afirmaþia pe care distinsul nostru coleg Dumitraºcu a fãcut-o aici. Toate aceste mãsuri legislative, cum sunt cele din scutirea de T.V.A., ordonanþe pe care tocmai le-am aprobat cu câteva minute, nu vin decât sã suplimenteze bugetul apãrãrii, _nota bene_ , pe anul care a trecut. Deci, sunt departe nu de a diminua capacitatea de apãrare, ci de a transfera niºte resurse dintr-un loc în altul, pentru a creºte capacitatea de apãrare.

Eu vreau sã îl liniºtesc pe domnul senator Dumitraºcu. Altminteri, nu existã instituþia pe care a pomenit-o Domnia sa, în cadrul instituþiilor statului.

Altfel, sunt de acord cu asemenea mãsuri, numai cã ele trebuie sã fie ºi evidenþiate, atunci când se va face execuþia bugetarã, pentru cã la ora actualã România se aflã în situaþia de a nu putea sã îºi aloce un buget pentru apãrare suficient de mare, ºi asemenea mijloace ajutãtoare vin sã cârpeascã cumva acest buget care pentru anul 2000 este aºa cum îl ºtim.

Eu vreau sã îl asigur pe domnul senator cã este în favoarea creºterii capacitãþii de apãrare.

Vã mulþumesc pentru aceastã intervenþie interesantã. Totuºi, în calitate de preºedinte de ºedinþã, deci dacã nu aþi fi fãcut-o, nu aº fi intervenit, atunci îmi permit sã îl întreb pe domnul secretar de stat dacã este corectã aprobarea datã de cãtre Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii, în data de 18 octombrie 1999, atunci când se precizeazã cã se dispune scoaterea cu caracter definitiv ºi fãrã platã a acestei cantitãþi, ºi de ce a fost necesar ca în ordonanþã sã se spunã cã fondurile vor fi reîntregite prin sursele bugetare ale anului 2000?

Vã rog!

Îmi permiteþi sã nu comentez o hotãrâre a Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Nu. Dumneavoastrã, în calitate de reprezentant al Guvernului, vã rog sã observaþi cã expunerea de motive este semnatã de nu mai puþin de 6 miniºtri. Aþi prins acest lucru în expunerea de motive. Deci, nu este o informaþie pe care eu am cãpãtat-o de nu ºtiu unde. Rezultã din expunerea de motive a proiectului de lege.

## **Domnul Gheorghe Dumitraºcu**

**:**

Ceea ce înseamnã cã Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii nu a fost corect. ªi atunci vine exact în lãmurirea domnului senator Szab—.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Deci, sã revenim atunci la dezbaterile asupra proiectului de lege ºi lãsãm tensiunile dintre noi dupã ora 19,30.

Dacã nu mai sunt înscrieri la dezbateri generale, dacã aveþi observaþii în legãturã cu titlul legii. Dacã nu vreþi, rog senatorii prezenþi ºi absenþi sã voteze.

Deci, cu 78 de voturi pentru ºi douã abþineri, titlul legii a fost adoptat.

Vã rog sã observaþi cã nu existã nici un fel de amendament la ordonanþã, motiv pentru care

Vã propun sã luãm în dezbatere proiectul de Lege

- privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 38/1999 pentru modificarea completãrii Legii

- nr. 46/1996 privind pregãtirea populaþiei pentru apãrare. Vã rog!

- Mai sunt 3 legi care au câte un articol unic. Vã rog!

Exact cum spunea domnul senator Emilian Brânzan, la ora 16,30 trebuia sã încetãm declaraþiile politice, dar acestea au continuat pânã la ora 16,55.

Deci, vã rog sã prezentaþi expunerea de motive. Avem motivaþia sã continuãm dezbaterile pe proiectul de lege. Mai ales cã avem cvorum, aþi vãzut, 80 de colegi sunt prezenþi. Vã rog, sã nu îi dezamãgim pe colegii prezenþi.

Vã rog, domnule secretar de stat, sã prezentaþi expunerea de motive.

Legea nr. 46 din 1996 privind pregãtirea populaþiei pentru apãrare reprezintã cadrul legal pentru pregãtirea cetãþenilor României, în vederea îndeplinirii obligaþiei fundamentale de apãrare a þãrii, prevãzutã în art. 52 din Constituþie. Potrivit acestei legi, pregãtirea rezerviºtilor se executã pe o duratã de pânã la 45 de zile, prin concentrãri pentru instrucþie sau pentru completarea efectivelor armatei. Numãrul acestor concentrãri este limitat, în raport de clasele de evidenþã ale rezerviºtilor.

Pentru a crea posibilitatea ca rezerviºtii sã poatã fi concentraþi ºi pentru depãºirea unor situaþii de maximã dificultate, determinate de necesitatea înlãturirii urmãrilor unor dezastre, sau pentru prevenirea ºi înlãturarea unor disfuncþionalitãþi grave în unele sectoare ale economiei naþionale, se propune modificarea art. 30 din legea mai sus menþionatã, precum ºi introducerea unor noi reglementãri privind posibilitatea mobilizãrii la locul de muncã, în timp de pace, a personalului cu ºi fãrã obligaþii militare, în domeniile afectate. În cuprinsul Ordonanþei de urgenþã nr. 38/1999 se prevede ca sumele necesare asigurãrii drepturilor bãneºti pentru cei concentraþi sã fie asigurate de Ministerul Apãrãrii Naþionale ºi de cãtre Ministerul Finanþelor.

Da, mulþumesc.

Vã rog sã precizaþi, domnule preºedinte Nicolae Alexandru, domnule senator ªerban Sãndulescu, dacã menþineþi raportul Comisiei de apãrare.

Da, menþinem. Comisia noastrã avizeazã favorabil acest proiect de lege, cu propunerile de modificare a textului prevãzute în raportul anexat, pe care îl supunem plenului spre aprobare.

Vã mulþumesc, domnule vicepreºedinte.

Solicit cuvântul, domnule preºedinte.

ªi la acesta? Vã rog!

Dacã cineva ar avea curiozitatea sã vadã cine ºi cum a intervenit la votarea acestei legi în 1996, ar vedea cã aceia care propun astãzi, din motive fireºti, dar care s-au opus atunci, din motive nefireºti, acestei legi, aºa, deci, sunt aceiaºi care au votat atunci pentru ca armata sã nu mai fie implicatã în nimic, deºi era normal sã fie aºa cum este.

Aºadar, le-au trebuit 4 ani de zile sã revinã la un normal. Mulþumesc. Sigur cã voi vota.

Deci, mai bine mai târziu, decât deloc.

Nu ºtiu la cine se referã domnul senator Dumitraºcu.

Dacã mai sunt colegi care doresc sã ia cuvântul? Bãnuiesc cã nu.

Observaþii în legãturã cu titlul legii? Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Titlul legii este nemodificat. Vã rog sã votaþi!

Titlul legii adoptat cu 77 voturi pentru ºi 3 abþineri.

La articolul unic, deci, se aprobã ordonanþa, trebuie sã discutãm ordonanþa, întrucât existã din partea comisiei un articol nou introdus, da? În ordonanþã. Bun.

Deci, în legãturã cu titlul ordonanþei nu existã discuþii.

La articolul unic, la poz. 1), art. 30 este text nemodificat.

Art. 30[1] , text nemodificat.

Art. 30[2] , nemodificat.

Se introduce de cãtre comisia noastrã un text nou, un articol nou, art. 30[3] .

Iniþiatorul este de acord, am înþeles.

Da.

Dacã sunt observaþii din partea domnilor senatori? Dacã nu sunt, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Deci, articol adoptat cu 64 de voturi pentru ºi 8 abþineri, art. 30[3] .

De asemenea, comisia propune modificãri la art. 37 alin. 2, da?

Da.

Observaþii? Iniþiatorul este de acord, da?

De acord.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin

vot.

Se pare cã nu avem cvorum? Vã rog sã votaþi!

Text adoptat cu 73 de voturi pentru ºi 5 abþineri. Art. 70 este nemodificat.

Întorcându-ne la proiectul de lege,

Înþeleg cã existã dorinþa din partea Senatului pentru a lua ºi proiectul de Lege de la poz. 13, care vizeazã, de asemenea, Ministerul Apãrãrii Naþionale, respectiv proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 46/1996 privind pregãtirea populaþiei pentru apãrare, douã articole.

De asemenea, legea este organicã. Vã rog, iniþiatorul!

Domnule preºedinte, domnilor senatori,

Modificarea, pe care o considerãm necesarã ºi oportunã, priveºte alinierea legislaþiei naþionale la convenþiile internaþionale la care România este parte, în speþã, la Convenþia pentru apãrarea drepturilor omului ºi a libertãþilor fundamentale, ratificatã prin Legea nr. 30 din 1994, care prevede cã, citez: ”Nu se considerã muncã forþatã sau obligatorie orice serviciu cu caracter militar sau umanÒ, sau un alt serviciu în locul serviciului militar obligatoriu, în cazul celor care refuzã sã satisfacã serviciul militar din motive de conºtiinþã, în þãrile în care acest lucru este recunoscut ca legitim.

Deºi art. 39 alin. 2 din Constituþia României se referã, doar, la motive de ordin religios, aceastã prevedere nu restrânge motivele de conºtiinþã pentru care tinerii pot refuza sã îndeplineascã serviciul militar obligatoriu, deoarece, potrivit art. 20 alin. 1 din Constituþie, citez: ”Dispoziþiile constituþionale privind drepturile ºi libertãþile cetãþenilor vor fi interpretate ºi aplicate în concordanþã cu Declaraþia Universalã a Drepturilor Omului, cu pactele ºi cu celelalte tratate la care România este parte.Ò

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat.

ªi eu vã mulþumesc.

Vã rog, din partea comisiei.

Comisia avizeazã favorabil acest proiect de lege ºi propune sã fie votat de cãtre Senat, fãrã modificãri.

Da, mulþumesc. Declar deschise dezbaterile generale.

Dacã sunt intervenþii din partea domnilor senatori? Nu sunt.

Sã trecem la dezbaterea pe articole.

Observaþii în legãturã cu titlul legii? Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot. Vã rog sã votaþi! Îi invit pe domnii senatori în salã! Titlul legii este adoptat cu 78 de voturi pentru, un vot contra ºi 3 abþineri.

Observaþii în legãturã cu preambulul art. 1. De fapt, are douã articole, dar cu mai multe modificãri. Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Adoptat cu 80 de voturi pentru, douã voturi contra ºi 3 abþineri.

Observaþii în legãturã cu poz. 1, care vizeazã modificarea art. 4 alin. 1. Dacã nu sunt observaþii, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot.

Adoptat cu 73 de voturi pentru, douã voturi contra, douã abþineri.

Poz. 2: modificarea art. 6 lit. c).

Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Adoptat cu 88 de voturi pentru, un vot contra, douã abþineri.

Abrogarea alin. 4 al art. 10.

Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Deci, adoptatã aceastã solicitare cu 82 de voturi pentru, douã voturi contra ºi o abþinere.

Modificarea art. 12[1] .

Deci, la acest articol, domnule senator Cotarcea, am înþeles cã faceþi un amendament, nu? SauÉ

A renunþat.

## **Domnul Doru Ioan Tãrãcilã:**

Dar a propus ca durata serviciului militar sã fie de 3 ani.

Deci,

Poz. 5: introducerea lit. b[1] ) în art. 21: ”recrutul are cel puþin trei copii minori.Ò

Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot! Adoptat cu 79 de voturi pentru, un vot contra ºi 3 abþineri.

Poz. 6: modificarea art. 23 lit. c). Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

Adoptat cu 84 de voturi pentru, un vot contra ºi o abþinere.

- Poz. 7: modificarea art. 24.

Observaþii? Vã rog sã votaþi!

- Adoptat cu 80 de voturi pentru, un vot contra ºi

- 3 abþineri.

- Poz. 8: modificarea art. 26 alin. 1.

Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

- Adoptat cu 75 de voturi pentru, douã voturi contra ºi

- o abþinere.

- Poz. 9: introducerea alin. 4 în art. 26.

Observaþii? Vã rog sã vã pronunþaþi prin vot!

- Adoptat cu 79 de voturi pentru, un vot contra ºi

- 3 abþineri.

- Introducerea alin. 5 în art. 26. Vã rog sã vã pronunþaþi

- prin vot!

- Adoptat cu 79 de voturi pentru, douã voturi contra ºi

- 4 abþineri.

- aprobat.

Observaþii în legãturã cu art. 2. Deci, vã rog sã vã pronunþaþi prin vot asupra art. 2.

Articol adoptat cu 77 de voturi pentru, douã voturi contra ºi 4 abþineri.

Dacã mai sunt observaþii?

Vã mulþumesc.

Sã lãsãm o lege pentru data viitoare, cã este foarte importantã.

- Nu mai avem cvorum. Doi colegi, din cei 88 prezenþi,

- se retrag.

Stimaþi colegi,

Sã intrãm în ultimul punct înscris pe ordinea de zi: întrebãri ºi interpelãri, în prezenþa reprezentanþilor Executivului.

Invit la tribunã pe reprezentantul Grupului parlamentar al P.D.S.R., domnul senator Doru Gaita.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã Doru Ioan Tãrãcilã.

În prezenta interpelare mã adresez domnului primministru Mugur Isãrescu.

Dupã anul 1990, produsele industriale din România au intrat pe piaþa internã în competiþie directã cu producãtorii din alte þãri, în mod special siderurgia, exportator tradiþional al industriei româneºti, participã la o competiþie durã pe piaþa mondialã.

Liberalizarea preþurilor la materii prime ºi energie, dar ºi dotarea tehnicã cu performanþe reduse, au determinat creºterea costurilor de fabricaþie în siderurgieÑcomponentã importantã a competitivitãþii pe piaþã.

Pãstrarea pieþei interne ºi competitivitatea pe piaþa externã sunt determinate de creºterea calitãþii produselor, concomitent cu reducerea costurilor de fabricaþie.

La SIDERURGICA S.A. Ñ Hunedoara, pilon de bazã a siderurgiei din România, s-au derulat ºi se deruleazã importante programe de restructurare ºi modernizare, ºi anume: închiderea operaþionalã a fluxului de fabricaþie a oþelului, bazat pe tehnologia de elaborare în cuptoare **Siemens Martin** , cu disponibilizarea a circa 3.500 de salariaþi; de asemenea, trecerea fabricaþiei de oþel pe cuptoare electrice cu turnare continuã; continuarea ºi finalizarea modernizãrilor în sectorul elaborare-turnare ºi adoptarea unui program de restructurare ºi modernizare a sectorului laminare.

Am mai arãtat cã finalizarea investiþiilor la SIDERURGICA S.A. Ñ Hunedoara conduce la creºterea considerabilã a randamentului de oþel ºi îmbunãtãþirea radicalã a calitãþii produselor, cu consecinþe nefavorabile în plan financiar.

Am mai intervenit în data de 28 februarie a.c. pentru alimentarea contului întreprinderii cu suma de 30 de miliarde de lei, sumã, de fapt, aprobatã în 1999, în vederea finalizãrii lucrãrii cuptorului electric nr. 3 de la oþelãria electricã nr. 2, lucrare executatã în prezent în proporþie de 85%. Aceasta ar duce la atingerea producþiei de oþel de circa 650.000 de tone anual, de fapt, program ce asigurã rentabilizarea ºi echilibrul social în zonã.

Rãspunsul Ministerului Finanþelor a fost deplorabil, spunând cã sumele obþinute din privatizare vor fi folosite exclusiv pentru rãscumpãrarea titlurilor de stat, lucru cu care, evident, eu nu pot fi de acord.

Dumneavoastrã faceþi ºi textul?

Da.

Mai rãmâne doar sã îl ºi semnaþi.

Da, mai trebuie doar semnat, mãcar atât. Da.

”Fondul Proprietãþii de Stat este împuternicit sã garanteze, în proporþie de sutã la sutã, creditul în valoare de 200 de miliarde de lei care urmeazã a fi contractat de Societatea Comercialã SIDERURGICA S.A. Ñ Hunedoara cu Banca Comercialã Românã.Ò

”Art. 2 Ñ Creditul va fi contractat pentru o perioadã de 5 ani, cu o perioadã de graþie de 6 luni, ºi va fi rambursat conform contractului ce se va încheia de cãtre SIDERURGICA S.A. Ñ Hunedoara.Ò

Acest text, în principiu, a fost discutat cu factorii de decizie.

Vã mulþumesc.

M-aº adresa ºi domnului ministru Radu Berceanu, deoarece am primit astãzi un rãspuns la interpelarea din 21 februarie, referitoare la situaþia gravã din Valea Jiului.

Chiar foarte repede, dupã douã luni?!

Da.

Domnule ministru,

Subordonaþii dumneavoastrã trebuie sã nu vã punã în situaþia penibilã de rãspunsuri neprofesioniste, de rãspunsuri cu totul pe lângã subiectul solicitat, datoritã necunoaºterii situaþiei aºa de grave cum este Valea Jiului în prezent. De asemenea nu vã onoreazã necunoaºterea nici mãcar a numelui corect al senatorului care a fãcut interpelarea.

Eu aºtept un alt rãspuns care sã se refere punctual la cele arãtate în interpelare.

De asemenea, nu am primit rãspuns nici la interpelarea din 6 martie a.c. referitoare la restructurarea sectorului energetic, respectiv la Hotãrârea de Guvern nr. 138 din 28 februarie, pentru care am cerut retragerea.

- Aºtept încã aceste rãspunsuri. Vã mulþumesc.

Da.

Domnul senator Bucur Corneliu. A renunþat? Nu îl mai vãd în salã.

Domnul senator Tiberiu Vladislav Ñ Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal.

Domnule preºedinte, stimaþi colegi,

În 28 martie 2000, Comisia pentru învãþãmânt ºi cercetare ºtiinþificã a Senatului României a înaintat adresa cu nr. 20.180 cãtre Ministerul Educaþiei Naþionale, în care se aratã cã:

În conformitate cu art. 2 lit. r) ºi art. 3 din Legea nr. 187/1999, rectorii, prorectorii, secretarii ºtiinþifici ai senatelor universitare ºi decanii facultãþilor din instituþiile de învãþãmânt superior de stat ºi private sunt obligaþi sã dea o declaraþie autenticã, pe propria rãspundere, potrivit legii penale, privind apartenenþa sau neapartenenþa ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca poliþie politicã.

Faþã de aceste reglementãri, rog pe domnul ministru al educaþiei naþionale sã rãspundã la urmãtoarele 4 întrebãri:

1. Dacã a cerut rectorilor universitãþilor de stat ºi private, în curs de acreditare, declaraþia menþionatã în actul normativ mai sus citat?

2. În cazul în care aceste declaraþii nu se dau, sau dacã se confirmã colaborarea, ce mãsuri va întreprinde Ministerul Educaþiei Naþionale, indiferent dacã rectorul a fost sau nu confirmat la data când s-a dat declaraþia?

3. Dacã a cerut rectorilor ca, la rândul lor, sã solicite aceeaºi declaraþie prorectorilor, secretarilor ºtiinþifici ai senatelor universitare ºi decanilor?

4. Dacã Ministerul Educaþiei Naþionale înþelege sã facã publice aceste declaraþii? ªi o întrebare de ultimã orã: care este raportul dintre Ministerul Educaþiei Naþionale ºi Ministerul Transportului, în discuþiile vizavi de cãlãtoriile gratuite ale studenþilor ºi elevilor?

Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc.

Urmeazã domnul Ioan Moisin Ñ Grupul parlamentar P.N.Þ.C.D.

Se pare cã de data asta, domnul Tiberiu Vladislav a luat parte din caºcaval.

Aºa prevede legea...

Bineînþeles cã legea prevede..., ãsta-i rãspunsul.

Domnule preºedinte, stimaþi colegi,

Interpelarea este adresatã Ministerului Industriei ºi Comerþului. Menþionez faptul cã fac interpelarea aceasta pentru ultima datã, înainte de a cere iniþierea unei comisii de anchetã din partea Senatului pentru problemele care þin de ROMGAZ ºi de Ministerul Industriei. Practic, de douã luni de zile, aproape sãptãmânal, vin cu interpelãri în problemele legate de industrie ºi ROMGAZ în special; n-am primit, pânã în prezent, nici un rãspuns.

Obiectul interpelãrii: problema diferenþei între preþurile practicate de cãtre ROMGAZ ºi S.N.P. la livrãrile de gaze naturale cãtre agenþii economici.

Domnule ministru,

Din informaþiile pe care le deþinem, rezultã urmãtoarele:

a) gazele naturale achiziþionate prin ROMGAZ în anul 1999 au fost facturate cu preþuri între 62 ºi 82 dolari pe mia de metri cubi;

b) din luna august 1999, Societatea Naþionalã de Petrol livreazã la S.C. **Doljchim** S.A. Ñ Craiova gaze naturale cu preþuri între 32 ºi 36 dolari pe o mie de metri cubi.

Pe de altã parte, cunoaºtem cã fiecare societate furnizoare de gaze, respectiv S.N.P.-ul ºi ROMGAZ, trebuie sã distribuie o cotã-parte din producþia internã de gaze consumatorilor casnici, respectivi populaþiei. Faþã de situaþia prezentatã, vã rog, domnule ministru, sã precizaþi urmãtoarele:

1) Care este explicaþia diferenþei de preþ practicatã de ROMGAZ faþã de S.N.P. în livrãrile de gaz natural la agenþii industriali?

2) Care este ponderea livrãrilor de gaze cãtre populaþie din cantitãþile de gaze extrase de cãtre cele douã unitãþi, respectiv S.N.P ºi ROMGAZ?

3) Ce preþuri practicã S.N.P. la livrarea gazelor prin conductele de transport ale ROMGAZ-ului?

În altã ordine de idei, domnule ministru, revin la interpelarea mea din ºedinþa Senatului din data de 14.II.2000, în legãturã cu necesitatea evaluãrii impactului restructurãrii Regiei ROMGAZ R.A. Ñ Mediaº, realizatã prin Hotãrârea de Guvern nr. 491/14 august 1998 asupra performanþelor tehnico-economice ale unitãþilor rezultate din aceastã restructurare, faþã de perioada anterioarã, precum ºi la interpelarea din 21 februarie 2000 privind afacerea EUROFINANCES, interpelãri în legãturã cu care Ministerul Industriei ºi Comerþului nu a formulat pânã la

ªi eu vã mulþumesc.

Mai era puþin ºi-l lãsaþi, din nou, pe domnul Nistor Bãdiceanu fãrã timpÉ Nu, are obiectul muncii, vã rog, aveþi cuvântul.

Aveþi cuvântul, domnule senator!

Interpelarea mea este adresatã Ministerului Educaþiei Naþionale, domnului ministru Marga.

Obiectul interpelãrii este încãlcarea ordinului Ministerului Educaþiei Naþionale cu privire la organizarea ºi criteriile de eligibilitate ale alegerilor universitare. Domnule ministru,

Suntem informaþi cã la Universitatea ”1 Decembrie 1918Ò din Alba Iulia a avut loc o gravã încãlcare a reglementãrii Ministerului Educaþiei Naþionale privind organizarea ºi criteriile de eligibilitate pentru ocuparea funcþiei de ºef de catedrã, caz sesizat, de altfel, ºi domnului ministru secretar de stat Adrian Miroiu, printr-un memoriu înaintat de cãtre domnul profesor doctor Mircea Popa. Deoarece postul de ºef de catedrã, din câte am aflat, a fost atribuit contracandidatului, care nu a putut prezenta o activitate profesionalã relevantã din punct de vedere al ordinului M.E.N., vã rog, domnule ministru, sã dispuneþi de urgenþã clarificarea circumstanþelor care au generat aceastã situaþie.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Invit la tribunã reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Gheorghe Bunduc.

Aveþi cuvântul!

Domnule preºedinte,

Interpelarea mea se adreseazã domnului Radu Berceanu, ministrul industriei ºi comerþului, ºi se referã la începerea privatizãrii sistemului energetic naþional ºi în mod deosebit a filialelor de distribuþie Constanþa ºi Timiºoara. Ceea ce nemulþumeºte pe salariaþii din acest sector este modul mai mult decât discret, pe româneºte sã spunem, pe ascuns, în care Ministerul Industriei ºi Comerþului poartã aceste negocieri. În sprijinul acestei afirmaþii, presa tulceanã a publicat scrisoarea pe care domnul ministru Radu Berceanu a adresat-o delegatului Uniunii Europene, domnul Fotiadis, ºi în care se pomeneºte despre importanþa pentru minister a startului rapid ºi a încheierii acestui proiect de privatizare. Intenþia de a vinde fãrã licitaþie distribuþia de energie electricã din zonele Constanþa ºi Timiºoara va avea consecinþe dramatice asupra consumatorilor, contribuabililor ºi a salariaþilor din România, aºa cum s-a întâmplat ºi se întâmplã în cazul ROMTELECOMU-ului. Solicit rãspuns în termenul stabilit de lege.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Victor Fuior Ñ Grupul parlamentar P.U.N.R. Aveþi cuvântul!

Interpelarea mea este adresatã Ministerului de Finanþe. Obiectul interpelãrii constã în necesitatea de a se abroga Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaþia agenþilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale. Motivaþia interpelãrii constã în urmãtoarele:

1) Pentru procurarea aparatelor de marcat electronice fiscale necesare la nivel naþional se impune un efort financiar de 300 de milioane de dolari din partea României, deoarece procurarea se poate face numai din import.

2) Beneficiarii aparatelor nu au în prezent suficiente cunoºtinþe în ceea ce priveºte caracteristicile pe care trebuie sã le îndeplineascã aparatele în momentul utilizãrii lor.

3) Puterea financiarã nu le permite sã le procure, deºi doresc acest lucru.

4) Industria din România nu este pregãtitã în momentul de faþã sã le producã.

5) În prezent se face de cãtre actualii distribuitori autorizaþi un import de aparate neperformante.

În încheiere doresc sã precizez cã sunt de acord cu prevederile ordonanþei, dar cele arãtate conduc, cu regret, la luarea deciziei de luare a implementãrii ei. Consider esenþial sã fie luate mãsuri urgente din partea Guvernului pentru stimularea industriei româneºti de a produce aparatele de marcat electronice.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Invit la tribunã pe domnul senator ªerban Sãndulescu. Aveþi cuvântul!

Interpelarea mea este adresatã Ministerului Transporturilor.

La întoarcerea din cursã a avionului A 310 pe ruta Otopeni Ð Paphos Ð Dubai ºi retur, domnul Ion ªerbu,

pilot-comandant al aeronavei A 310, a fost retrogradat de directorul general al TAROM-ului, Gheorghe Rãcaru, deoarece la plecarea din Dubai a schimbat-o din funcþia de ºef cabinã pe doamna Bara, deoarece:

a) Nu s-a mutat din camera **single,** aºa cum rugase directorul hotelului datoritã unei urgenþe pe care o avea; era vorba de regele Iordaniei ºi suita lui, cu toate cã a primit un bon de masã în plus de la directorul hotelului, aºa cum au primit ºi ceilalþi membri ai echipajului, în semn de mulþumire pentru rãspunsul pozitiv la rugãmintea sa.

Doamna Bara a cãlãtorit cu fiica, aºa cum s-a întâmplat ºi cu doamna Þiu, care a cãlãtorit cu soþul ºi copilul, când asemenea gratuitãþi prin regulament nu se mai dau.

Am anexat raportul domnului ªerbu, am anexat scrisoarea directorului Mostafa Tantawi ºi consider cã doamnele Bara, Moraru ºi Þiu au fãcut de râs þara, deoarece au luat niºte bonuri de masã ºi pe urmã nu au respectat înþelegerea respectivã. Nu era un motiv ca un specialist sã fie schimbat din funcþie. Am arãtat ºi am anexat ºi copiile respective.

A doua problemã o consider deosebit de gravã. Solicit cu aceastã ocazie sã se dea publicitãþii raportul tehnic privind accidentul de la Baloteºti din anul 1995, dacã nu mã înºel, 13 aprilie 1995, când s-a prãbuºit un AIRBUS, dupã decolarea de la Otopeni, în care au murit 60 de oameni, pasageri ºi membri ai echipajului. Este foarte curios cã acest raport nu a fost fãcut public pânã acum ºi nu înþeleg de ce. Chiar zilele trecute au venit mai multe rude ale celor care au murit, asta are chiar rezonanþã internaþionalã, este inadmisibil sã nu fie predat un asemenea raport timp de 5 ani de zile. Dacã în 5 ani de zile nu s-a lãmurit problema nu se mai poate lãmuri nici într-o sutã de ani. La vremea respectivã vreau sã vã spun cã am cerut datele de zbor ale avionului ºi, probabil, nu mã laud acuma, sunt cel mai bun specialist în materie de dinamicã a zborului, am publicat ºi cãrþi ºi am proiectat ºi un avion, nu mi s-au dat, iar faptul cã de 5 ani de zile nu se publicã acest lucru, sã ºtiþi cã va avea repercusiuni, fiindcã, vã rog sã mã credeþi, ºtiu mai multe despre acest lucruÉ

Deci, vã rog sã luaþi act în stenogramã. Domnul secretar de stat în Ministerul Funcþiei Publice, domnul Marian Pârjol, a prezentat rãspuns scris domnului senator Ion Vasile, care se declarã mulþumit.

Deci, domnul ministru Dijmãrescu, am impresia cã nu mai este, da?

Pentru domnul senator ªerban Sãndulescu, din partea Ministerului Transporturilor, domnul secretar de stat Aleodor Frâncu.

Aveþi cuvântul!

## **Domnul Aleodor Frâncu Ñ** _secretar de stat la_

## _Ministerul Transporturilor_ **:**

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnilor senatori,

La interpelarea domnului senator ªerban Sãndulescu, prima dintre ele, vã comunicãm urmãtoarele: schimbarea din funcþie a domnului Ion ªerbu.

Domnul ªerbu Ion a adresat Ministerului Transportului în data de 7 februarie 2000 un memoriu, în care solicitã o analizã a împrejurãrilor ºi modului în care domnul director general al Companiei TAROM a ordonat numirea sa în funcþia de copilot pe aeronava AIRBUS A 310 prin decizia din 27 decembrie 1999. Ca urmare, Ministerul Transporturilor a demarat cercetãrile, audiind reclamantul în repetate rânduri ºi a solicitat conducerii TAROM informaþii suplimentare referitoare la caz, declaraþii ºi rapoarte de la membrii echipajului. Constatãrile Ministerului Transporturilor cu ocazia cercetãrilor au fost urmãtoarele: domnul ªerbu Ion ºi-a depãºit competenþele implicându-se în asigurarea unor condiþii de cazare pentru echipaj, restrângerea contra bonuri de masã în afara contractului negociat ºi semnat de companie. Înþelegerea sa cu directorul hotelului este în afara cadrului legal. Autoritatea moralã a comandantului asupra echipajului a fost subminatã de aceastã înþelegere ºi, ca urmare, o parte din echipaj nu a respectat înþelegerea comandantului cu directorul hotelului. Domnul ªerbu a uzat de autoritatea scrisã ºi a schimbat temporar ºefa de cabinã, fãrã însã sã respecte regula de senioritate. Modul cum a fost numitã noua ºefã de cabinã, susþine ideea cã prin aceastã schimbare s-a dorit cu orice preþ sancþionarea celor ce nu au respectat înþelegerea comandantului cu directorul hotelului. Acuzaþiile aduse unul altuia Ð comandant/ºefã de cabinã Ð sunt dificil de probat, dar sugereazã calitatea celor ce le fac. Decizia directorului general al Companiei TAROM de schimbare a domnului ªerbu Ion din funcþia de comandant în cea de copilot este, în fapt, o sancþionare.

Da, vã mulþumesc.

Ca sã nu ajungem în situaþia aia, vã rog sã precizaþi anul, cã aþi spus cã în 30 de zile daþi rãspuns ºi apoi îl întreb pe domnulÉ

Da, vã mulþumesc, domnule preºedinte. Este vorba de anul curent.

Anul curent? Este interesant. Vã rog, domnul senator, dacã sunteþi mulþumit de rãspuns. Sunteþi foarte optimist.

Da, cred cã este optimist. Eu înþeleg cã domnul secretar de stat a spus ce putea sã spunã. Vreau sã-l întreb dacã francezii n-au fost implicaþi ºi în aceastã anchetã, având în vedere cã aeronava era de producþie franþuzeascã. Specialiºtii din Franþa au participat la aceastã anchetã?

Afirmativ. Încã de la primele momente ale acestei anchete au fost specialiºtii care au fost nominalizaþi de cele douã pãrþi din Franþa ºi din Belgia, respectiv inspectorul pentru siguranþa zborului din Franþa ºi inspectorul pentru siguranþa zborului din Belgia. Au participat încã de la început, tot cu dânºii am avut ºi acea întâlnire, anul trecut, de care v-am fãcut referire.

Rãmâne sã vedem raportul. Eu ºtiu, cã am fost ºi invitat atunci la PRO TV, am fãcut o emisiune la PRO TV ºi le-am spus niºte puncte de vedere. Am vãzut ºi ce s-a întâmplat la locul accidentului ºi sunt niºte semne de întrebare foarte serioase.

În fotografii, unde aþi vãzut?

Poftiþi? Da, în fotografii. Fotografiile, adicã vederile careÉ

Eu ºtiam foarte clar cã am închis locul respectiv ºi n-a pãtruns nici pasãrea. Vã mulþumesc.

Da, dar ziariºtii au fost înainte sã închideþi dumneavoastrã pãsãrile.

N-au fost, vã spun eu!

Am pus sã se filmeze ca sã arate ce tragedie a fost acolo.

Dacã-mi mai permiteþi o intrevenþie. Am înþeles cã domnul senator a cerut unele date despre acest eveniment, ºi nu le-a primit. Sunt gata sã vã stau la dispoziþie, sã vã furnizez tot ceea ceÉ

Aveþi grijã cã ancheta oricum are caracter secret în acest moment. Pãi, în momentul în care aþi spus cã dupã ce se va finaliza se va da publicitãþii, îmi închipu- iam cã veþi rãspunde cã dupã ce se va finaliza se va declara secretã. Pentru cã pânã atunci a fost publicã. De-aia nici nu se poate semna raportul de cãtre frrancezi ºi de cãtre belgieni. Deci, doamna vicepreºedinte Floarea Comºa, Autoritatea Naþionalã pentru Turism, rãspuns domnului senator Dumitru Badea.

## **Doamna Floare Comºa Ð** _vicepreºedinte la Autoritatea Naþionalã pentru Turism_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc, aveþi cuvântul!

Cu referire la interpelarea formulatã de domnul senator BadeaÉ

Adresez rugãmintea, atât domnului secretar de stat, cât ºi ziariºtilor sã manifeste respect ºi faþã de doamna vicepreºedinte Floare Comºa, ºi s-o ascultãm.

Mulþumesc.

Vã aducem la cunoºtinþã urmãtoarele:É

Vã rog sã nu rãspundeþi. Reiterez solicitarea domnului senator ªerban Sãndulescu.

Vã rog, aveþi cuvântul!

Mulþumesc.

Despre prezenþa României la Bursa Internaþionalã de Turism din Berlin, 11Ð15 martie 2000. Autoritatea Naþionalã pentru Turism, prin oficiul sãu de promovare a turismului, a participat la Bursa Internaþionalã de Turism de la Berlin, în perioada 11Ð15 martie 2000, cu un stand turistic pe o suprafaþã de 400 m[2] , amplasatã în Hala I.I.B. ºi a avut ca vecini Ungaria, Cehia, Slovacia ºi Serbia, sub denumirea geograficã: ”Europa Centralã ºi de Est.Ò Standul românesc a fost construit sub forma unei case þãrãneºti stilizate, cu douã prispe, o terasã ºi o cramã stilizatã montatã pe unul din pereþi. Pe marginea suprafeþei închiriate au fost construite o poartã þãrãneascã, 30 infodescuri, încadrate de arcade toate acoperite cu ºindrilã ca ºi casa. Pe prispã, pe terasã ºi împrejurul casei au fost aºezate mese pentru discuþii ºi negocieri ale societãþilor comerciale de turism participante. Toate aceste elemente s-au constituit într-o gospodãrie þãrãneascã. Pereþii exteriori ai casei, stâlpii prispelor ºi ai terasei, unele arcade ale infodescurilor au fost decorate, ca ºi interioarelor celor douã încãperi pentru tratative, cu obiecte de artizanat: ºervete, farfurii, ulcele, linguri de lemn, icoane, iar pe mese rustice au fost aºternute ºervete sau feþe de masã. Toate acestea, la care se adaugã mocheta de culoare verde, imitând iarba din curtea gospodãriei, au creat standului un aspect aparte, de unicat, extrem de atractiv.

Sãlile de tratative ºi cele 23 de mese cu care a fost dotat standul, pe lângã cele 30 infodescuri, au asigurat atât Oficiului de promovare a turismului, cât ºi societãþilor comerciale de turism, condiþii necesare pentru purtarea de discuþii ºi tratative cu firme de profil din Germania ºi din alte þãri, ºi de informarea publicului, specialiºtilor ºi reprezentanþilor mass-media asupra ofertei turistice româneºti. Pentru creºterea activitãþii româneºti la ITV, în

cadrul standului, ªtefan Popa PopaÕs a executat pe întreaga perioadã a bursei caricaturi ale persoanelor din public ºi ale specialiºtilor, iar formaþia folcloricã ”Virtuozii BanatuluiÒ ºi ”ReºiþeanaÒ au prezentat spectacole de muzicã ºi dansuri populare româneºti. Standul ºi activitãþile în stand au fost transmise pe **Internet line** întreaga perioadã a bursei, timp în care au fost consemnate 6000 de accesãri din partea celor interesaþi. Prezenþa României la ITV Ð 2000 cu indicarea numãrului halei ºi al standului a fost adusã la cunoºtinþa publicului, specialiºtilor ºi mass-media printr-o amplã campanie publicitarã declanºatã o datã cu deschiderea bursei în reviste de specialitate turisticã, un ziar cotidian ºi fotopanouri expuse în interiorul ºi exteriorul incinteiÉ

Vã mulþumesc, doamnã vicepreºedinte. Dacã aveþi mai multe detalii ºi aveþi un rãspuns scris, vã rog sã-l lãsaþi pentru domnul senator.

Existã ºi detalii ºi rãspuns scris.

Vã mulþumesc mult.

Deci, îl invit la tribunã pe domnul Victor Eros, vicepreºedinte la F.P.S.

Vã rog, vã invit la tribunã!

- Domnului senator Ion Vasile, spre a i se rãspunde la

- o interpelare din 20 martie.

- Vã rog sã-l ascultãm pe domnul vicepreºedinte. Aveþi cuvântul!

## **Domnul Victor Eros Ð** _vicepreºedinte la Fondul Proprietãþii de Stat_ **:**

Domnule preºedinte, doamnelor ºi domnilor,

Ca rãspuns la interpelarea domnului senator Ion Vasile, cu stimã vã comunic urmãtoarele:

S.C. TRANSMAR Ñ S.A. Ð Buzãu, S.C. Transport Autogeneral Servicii STAX Ñ S.A. din Buzãu ºi Societatea Comercialã BAT Ñ S.A. Boldeºti-Scãieni sunt societãþi comerciale la care pachetele de acþiuni deþinute de F.P.S. s-au vândut în acest an Ð 2000. Privatizarea acestor societãþi comerciale s-a fãcut prin licitaþie cu strigare, care s-au desfãºurat în conformitate cu prevederile legislaþiei în vigoare. Câºtigãtor al licitaþiei pentru achiziþionarea pachetelor de acþiuni la S.C. TRANSMAR S.A. Ð Buzãu este domnul Sandu Constantin Ð fiul, iar la Societatea Transport Autogeneral Servicii STAX Ñ S.A. Buzãu ºi S.C. BAT S.A. Boldeºti este domnul Sandu Ion Ð tatãl. Contractele de vânzare-cumpãrare încheiate prevãd pentru aceste societãþi comerciale ca preþul pachetelor de acþiuni, în sumã de aproximativ 10,5 miliarde lei, sã fie achitat pânã în lunile mai, respectiv iunie Ð, 2000. Menþionãm cã potrivit contractelor de vânzare-cumpãrare orice cumpãrãtor devine proprietar asupra acþiunilor, cu toate drepturile ºi obligaþiile, la data plãþii preþului prevãzut de contract. Pânã la data achitãrii integrale, pachetul de acþiuni nu poate constitui un mijloc de garantare. Pentru neplata preþului, contractele prevãd desfiinþarea de drept ºi pierderea de drept a contractului ºi pierderea garanþiei depuse de cumpãrãtor. Prin autorizaþia C.N.L.M.-ului, s-a autorizat oferta publicã secunÑ darã de vânzare de acþiune M.S.D.S., C.S. **Agromec** S.A. Buzãu ºi oferit de cãtre F.P.S. În timpul ofertei publice au fost surprinse acþiuni de cãtre ROMTEM Ñ S.R.L. ºi Sandu Ion, care au achitat integral pachetul de acþiuni. Societatea comercialã de forat sonde S.A. Berca nu s-a privatizat. Considerând cã cele prezentate vor contribui la clarificarea situaþiei ºi dacã în continuare mai aveþi nevoie ºi de alte observaþii, vã stau la dispoziþie.

Domnule senator, vã consult dacã sunteþi mulþumit de rãspuns.

Eu aº vrea sã întreb urmãtorul lucru: deci, dacã s-a fãcut o anchetã acolo? Dacã s-a fãcut o anchetã la F.P.S. Buzãu, acolo?

Acolo, da, s-a fãcut.

Cunoaºteþi ce datorii are BAT-Scãieni, TRANSMAR-ul ºi STAX-Buzãu?

Dumneavoastrã aþi spus aici 10 miliarde.

Nu, 10 miliarde ºi jumãtate sunt obligaþii contractuale asumate prin achiziþionarea acestor societãþi.

Da, de acord cu dumneavoastrã, numai cã el trebuie sã plãteascã ºi datoriile pe care le plãteºteÉ, în ce termen? ªi, din estimãrile noastre, ºi nu este vorba de altceva, ci de SEVAGROMEC, de AGROSTAR, de AGROTRANSPORT, de STAX, de BAT-Scãieni, de TRANSMAR ºi nu ºtiu dacã ºtiþi, dar zilele trecute a fost licitaþia la Schela de foraj Berca.

Tare m-aº mira, domnule senator, ºi dacã este aºa, câþiva colegi de-ai mei or sã se simtã foarte prost, pentru cã personal am dat dispoziþie sã se opreascã, pentru cã a apãrut o ofertã publicã aprobatã de C.N.V.M. ªi, în cazurile când apar oferte publice aprobate de C.N.V.M., Fondul Proprietãþii de Stat nu are dreptul sã vândã societãþile ºi cei de la Buzãu ºtiu pentru cã au vrut sã vândã societatea dar neºtiind de aceastã aprobare, sau ce ºtiu eu ce s-a întâmplat, cred ºi presupun, cu bunãvoinþã, dintr-o eroare au vrut s-o vândã ºi a trebuit sã fie opriþi.

Nu ºtiu cum sã întreb, mie mi se pare, totuºi, curios faptul cã o persoanã fizicã, cã e fiul, cã e tatãl, tot aia este, achiziþioneazã valori în termen de mai puþin de 6 luni de zile; eu nu ºtiu dacã a avut timp sã le plãteascã pe alea la care n-a semnat decât contractul, cã ºtiu ºi eu regulamentul cu 10 zile ºi cu 3 luni, valori care, cu datoriile pe care le au nu sunt aºa cumÉ, poate cu valorile astea au cumpãrat, dar cu datorii cu tot sunt valori care se duc la 150 de miliarde ºi eu nu ºtiu ce persoanã fizicã, în România, ºi în ce fel a putut sã acumuleze, în perioada asta, o sumã de felul acesta, pentru cã eu mai ºtiu cã aceste societãþi, de exemplu, TRANSMAR-ul, parcã, avea vreo 15 sau 20 de miliarde

Ãsta este rostul legii cu amnistia fiscalã.

Domnule senator, domnule preºedinte.

Eu am pus întrebarea, cum sã vã spun, cã ce e vândut, e bun vândut, dar totuºi, un semnal de alarmã, pentru cã iar nu ºtiu ce se întâmplã cu SEVAGROMECul, de exemplu, în partea care a luat pachetul respectiv, cã acolo nu se respectã nici o lege, acolo se vinde tot ce se cheamã tractor ºi utilaj, s-a vândut ºi nu ºtiu cine poate sã intervinã în condiþiile în care al doilea partener nu este întrebat. Eu ºtiu cã, parcã, Comisia asta Naþionalã de Valori Mobiliare la un moment dat a intervenit ºi a spus cã posesorii de pachete de acþiuni au ºi ei dreptul în consiliul de administraþie sã spunã ceva. Nici nu sunt întrebaþi, ºi oamenii ãºtia nu au 2%, au 38Ð40% din valoarea acestui SEVAGROMEC. Mai ºtiu, la fel, cã din SEVAGROMEC-ul acesta cu 84 de puncte de lucru în judeþ se vrea a se face structurã de partid, dar nici chiar aºa. Orice ”limitã are o margineÒ, domnule ministru, aºa-mi spunea mie un profesor la ºcoalã, la Universitate, la facultate.

V-aº ruga, suplimentar, în situaþia în care apreciaþi cã existã o serie de aspecte legate fie de privatizarea, fie de plata preþului privatizãrii unor societãþi comerciale, sã purtaþi aceste discuþii, în particular, cu domnul vicepreºedinte, în particular, oficial, desigur!

Dacã existã bunãvoinþã din partea domnului vicepreºedinte, l-aº ruga, deci, poate în cursul sãptãmânii acesteia sau la sfârºitul sãptãmânii, sau sãptãmâna cealaltã, poate îmi puteþi prezenta ºi mie un material scris, mai consistent ºi v-aº mulþumi foarte mult.

Deci, dacã am înþeles bine, rãspunsul nu trebuie sã-l dau acum. Vã aºtept cu respect, un rãspuns, acesta scurt, vi l-am adusÉ

Pãi am ºi spus, pot fi o serie de lucruri de amãnunt la care sã rãspundeþiÉ

ªi oricând, dacã luãm legãtura, ne contactãm unul pe celãlalt ºi când veniþi la F.P.S. pentru dumneavoastrã, ca senator, este normal, totul vã stã la dispoziþie, nu este nici o problemã.

S-a întâmplat sã nu prea fie primiþi senatorii la F.P.S.

Nu ºtiu dacã la mine s-a întâmplat aºa ceva.

Vã mulþumim.

Haideþi sã nu transformãm dezbaterile într-o discuþie contradictorie.

Vã rog, domnul senator Ardelean.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Problema pe care o ridic nu este nouã. De fiecare datã sau aproape de fiecare datã, interpelãrile ºi întrebãrile noastre nu prea au audienþã, în sensul cã domnii miniºtri, în mod deosebit, nu sunt prezenþi ca sã recepteze aceste interpelãri ºi deci, relaþia între Parlament ºi Guvern este ruptã. Solicit, în mod imperios, în numele Grupului parlamentar P.U.N.R., sã se facã o adresã, sã se intervinã, pentru ca Domniile lor sã se osteneascã pentru a fi prezenþi atunci când Parlamentul ridicã probleme de maximã stringenþã. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Sigur cã nu pot sã fiu bãnuit ca un susþinãtor al Guvernului dar nici nu pot sã nu respect Regulamentul Senatului. Cunoaºteþi foarte bine cã solicitarea de întrebãri ºi interpelãri trebuie sã fie depusã ºi înaintatã Guvernului pânã în ziua de joi, astfel ca atunci când existã absenþe din partea unor miniºtri, acestea se datoreazã ºi colegilor noºtri senatori care nu se înscriu decât în ziua în care formuleazã aceste întrebãri ºi interpelãri, sigur, nereferindu-mã la întrebãrile ºi interpelãrile cãrora, de luni de zile, nu li s-a rãspuns.

Vã mulþumesc, domnilor senatori!

Declar închise dezbaterile Senatului pentru astãzi. Ne vedem mâine dimineaþã la ora 9,00.

## _Lucrãrile ºedinþei s-au încheiat la ora 19,15._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti.

Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, telefon 411.58.33. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 44/2000 conþine 32 de pagini.**

Preþul 15.328 lei