Mã bucur cã am ocazia sã prezint în plenul Senatului poziþia Fondului Proprietãþii de Stat faþã de raportul Comisiei senatoriale de anchetã.
Încã de la constituirea sa, Fondul Proprietãþii de Stat a fost preocupat în cea mai mare mãsurã de desfãºurarea activitãþii sale, ºi nu de promovarea propriei imagini. Fondul Proprietãþii de Stat nu a cãutat sã-ºi facã reclamã. De obicei, despre noi au vorbit alþii ºi nu au fãcut-o cu obiectivitate decât în excepþie. Tocmai de aceea voi începe astãzi cu realizãrile pozitive ale Fondului Proprietãþii de Stat.
Ñ Numãrul societãþilor privatizate în perioada 1992Ð2000 Ñ 7.200, din totalul de 8.472.
Ñ Numãrul de societãþi în portofoliul actual Ñ 1.600.
Din acestea doar la 712 societãþi comerciale participarea Fondului Proprietãþii de Stat depãºeºte 50% din capitalul social.
Ñ Capitalul social în portofoliu Ñ 31.000 de miliarde.
85% din portofoliul deþinut în prezent sunt societãþile cele mai mari, strategice, a cãror vânzare se abordeazã sistematic pe baza programului PSAL 1 ºi, probabil, PSAL 2. Primele 20 de societãþi comerciale dupã mãrime din portofoliul Fondului Proprietãþii de Stat fac 56% din capitalul social neprivatizat încã al Fondului Proprietãþii de Stat.
S-a privatizat, dupã capitalul social:
Ñ în perioada 1992Ð1996 Ñ 3.570 de miliarde;
Ñ în perioada 1997Ð2000 Ñ 18.053 de miliarde. Numãr de societãþi privatizate: în 1992Ð1996 Ñ 2.725; în 1997Ð2000 Ñ 5.364 (ºi nu s-a încheiat anul). Contracte cu investitorii strãini: 1992Ð1996 Ñ 11; 1997Ð2000 Ñ 258 de contracte cu investitori strãini. Contracte semnate cu asociaþiile salariaþilor Ñ PAS:
1992Ð1996 Ñ 1.889; 1997Ð2000 Ñ 1.001.
Total încasãri din privatizare: 1992Ð1996 Ñ 1.902 miliarde lei;
1997Ð2000 Ñ 21.054 miliarde lei.
Numãrul convenþiilor de restructurare subvenþionate: 1992Ð1996 Ñ 2.377 de convenþii, alocând 2.012 miliarde lei, mai mult decât cei 1.902 obþinuþi din privatizare; 1997Ð2000 Ñ 157 de convenþii, cu alocare a doar 500 miliarde lei.
În perioada 1992Ð1996 s-au luat mãsuri de restructurare la 200 de societãþi comerciale, în perioada 1997Ð2000, la 1.430 de societãþi comerciale.
Rezultatul activitãþii de mai sus a dus la reducerea pierderilor din P.I.B. de la 2,39 procente la 1,35 procente în 1999.
Reducerea pierderilor din exploatare la societãþile din portofoliul Fondului Proprietãþii de Stat s-a fãcut de la 7,02 procente din cifra de afaceri în 1997 la 0,34 procente din cifra de afaceri în 2000 Ñ bilanþul pe semestrul I, ceea ce înseamnã cã, practic, s-au eliminat pierderile din activitatea de exploatare.
Rãmân pierderile generate de cheltuielile financiare ºi excepþionale.
Cuantumul lichidãrilor pe toþi cei 8 ani de existenþã ai Fondului Proprietãþii de Stat este net inferior celor din state vecine. În România 5% din portofoliul maxim al Fondului Proprietãþii de Stat reprezintã societãþile puse în lichidare judiciarã sau lichidare voluntarã. Spre comparaþie: în Ungaria, 20% din portofoliu ºi în fosta R.D.G., în Germania, 38% din portofoliu a fost privatizat din lichidare, ca vânzare de active. În România, doar 5%.
S-a demarat privatizarea sistemului bancar: Banca Românã pentru Dezvoltare, Banc Post sunt deja privatizate, Banca Agricolã este în negocieri, B.C.R.-ul este în faza adoptãrii de cãtre Guvern a strategiei de privatizare, fiind desemnat consultantul Fondului Proprietãþii de Stat pentru acest proces.
Descentralizarea ºi transparentizarea activitãþii Fondului Proprietãþii de Stat începând cu noiembrie 1998, prin delegarea deciziei de privatizare la direcþiile ºi sucursalele teritoriale pentru societãþile cu un capital social sub 50 de miliarde lei a accelerat ºi mai mult aceste procese de privatizare ºi restructurare.
Dupã privatizare, la marea majoritate a societãþilor Ñ 80% pe analiza fãcutã pânã în anul 1999 Ñ cifra de afaceri, profitul, gradul de utilizare a capitalului ºi productivitatea muncii au crescut. Au scãzut în schimb datoriile ºi arieratele generate de aceste societãþi comerciale.
Am sperat cã Fondul Proprietãþii de Stat va beneficia de o analizã obiectivã din partea unei comisii senatoriale de anchetã, o analizã obiectivã a activitãþii noastre. Citind raportul în întregime, nu sinteza prezentatã astãzi, mi-am dat seama cã nu este aºa. ªi am înþeles de ce a fost întârziat: pentru a se discuta în campania electoralã, pentru a fi folosit diversionist, ca armã în lupta politicã. Avem astfel un argument în plus pentru a grãbi privatizarea, pentru a scoate economia naþionalã de sub influenþa
jocurilor politice. Termeni ca, citez: ”Aruncã o luminã nefavorabilã asupra moralitãþii Fondului Proprietãþii de StatÒ; sau... ”Nu puþine voci apreciazã cãÉÒ, sau... ”...efecte nesatisfãcãtoare pe plan economicÉÒ; sau: ”Éfapte mai mult decât discutabileÒ; sau: ”Éapreciaþi dumneavoastrã limita dintre legal ºi ilegal în activitatea reprezentanþilor Fondului Proprietãþii de StatÉÒ ºi multe alte formulãri de acest gen fac parte din vocabularul politicienilor, ºi nu din cel riguros al profesioniºtilor.
Se afirmã în raport cã preºedinþii Fondului Proprietãþii de Stat dupã 1996 nu numai cã au fost susþinuþi de coaliþia aflatã la guvernare, dar sunt membri marcanþi ai P.N.Þ.C.D. Asta-i culmea! Ar fi trebuit sã fie de la P.D.S.R.! Ca ºi cum cei de pânã în 1997 nu au fost politicieni cu puternicã susþinere. Ca ºi cum domnul Dima nu este membru al P.D.S.R. ºi senator! Nu?! Vreau sã vã spun cã politizarea instituþiei s-a fãcut pe vremea mandatului domnului Dima. În timpul mandatului nostru ºi în timpul preºedinþiei mele nu am þinut cont în promovãrile fãcute de criterii politice. Membrii P.D.S.R. au fost promovaþiÉ directorul Departamentului privatizarerestructurare din acest moment Ñ unul din cele patru departamente ale Fondului Proprietãþii de Stat Ñ este fostul director pus de P.D.S.R. la Direcþia teritorialã Bucureºti, un om foarte competent, aºa cum sunt toþi ceilalþi care lucreazã în Fondul Proprietãþii de Stat. O altã directoare de pe vremea P.D.S.R. a fost menþinutã ºi promovatã. Niciodatã în Fondul Proprietãþii de Stat nu s-a þinut cont, datã fiind importanþa activitãþii noastre, de criteriul politic. Acuzele cum cã noi am fi ”peneþecedizatÒ instituþia aceasta sunt nedrepte. Preºedintele Fondului Proprietãþii de Stat, se spune în raport, a fost acuzat, domnul Radu Sârbu, deci sunt acuzat textual în raport cã am prejudiciat bugetul de stat cu circa 200 de miliarde de lei prin implicarea directã în afacerea POLLUS INVESTMENT CORPORATION din Toronto Ñ Canada în perioada de directorat la Cluj. Este vorba despre declaraþia publicã, fãcutã de mine într-o conferinþã de presã, de susþinere a unei investiþii importante, de zeci de milioane de dolari, fãcutã de una din cele mai mari firme de investiþii imobiliare din lume. Aceste afirmaþii preluate din presa de scandal ori de opoziþie au fost cuprinse în raport fãrã o minimã verificare. Sunt acuzat cãÉ
Vreau sã vã spun în schimb cã raportul ignorã cu desãvârºire Ñ deºi se referã la activitatea Fondului Proprietãþii de Stat Ñ ceea ce s-a întâmplat pânã când actuala coaliþie a preluat conducerea Fondului Proprietãþii de Stat. Din perioada 1995Ð1996 Fondul Proprietãþii de Stat a constituit la Banca COLUMNA depozite în sumã totalã de 118 miliarde lei ºi 18,85 milioane dolari S.U.A., fãrã o verificare prealabilã cu privire la solvabilitatea bãncii, fapt care a avut ulterior consecinþã imposibilitatea recuperãrii de cãtre Fondul Proprietãþii de Stat a unor importante sume depozitate la bancã, datoritã incapacitãþii de platã în care a ajuns aceasta. La 16 ianuarie 1998, organele de cercetare penalã au solicitat Curþii de Conturi a României efectuarea unui control la Fondul Proprietãþii
de Stat în vederea verificãrii modului de constituire a depozitelor de la Banca COLUMNA, control efectuat ºi materializat în procesul-verbal nr. 158/AB/29 aprilie 1998. Urmare controlului efectuat ºi notei de prezentare întocmite de cãtre organele de control la 23 iunie 1998 Curtea de Conturi a României a sesizat Parchetul de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie. Aprobarea constituirii depozitelor la Banca COLUMNA ºi semnarea convenþiilor de depozit ºi a actelor adiþionale la acestea în perioada mai 1995 Ñ ianuarie 1997 s-a fãcut de cãtre domnul Emil Dima, fãrã ca acesta sã fi solicitat sau obþinut date sau informaþii de la B.N.R. sau din alte surse specializate, la care avea acces în virtutea funcþiei pe care o deþinea, care sã-i permitã aprecierea solvabilitãþii bãncii. În acelaºi timp, domnul Emil Dima nu a dat nici dispoziþii în acest sens ºi nu a luat mãsuri ca aparatul tehnic al Fondului Proprietãþii de Stat sã procedeze la o astfel de verificare. Mai mult decât atât, toatã conducerea executivã a Fondului Proprietãþii de Stat din acea perioadã Ñ când dânsul era preºedinte Ñ i-a cerut sã nu facã depozite la Banca COLUMNA. Totuºi depozitele s-au fãcut. Astãzi Fondul Proprietãþii de Stat nu îºi poate recupera 81 de miliarde lei ºi 8,8 milioane dolari, cerând Tribunalului Municipiului Bucureºti punerea în lichidare judiciarã a Bãncii COLUMNA. Acestea sunt probleme despre care în raport nu se discutã ºi care sunt în instanþã. În schimb, în raport se fac tot felul de alte afirmaþii care nu au suport în activitatea noastrã ºi în documentele pe care Fondul Proprietãþii de Stat le-a pus la dispoziþia comisiei.
Se afirmã acolo cã ”am pierdut pachetul majoritar la multe societãþi comercialeÒ. Este adevãrat, dar nu noi l-am pierdut. Pe vremea preºedinþiei domnului Dima, nefãcându-se încã cuponiada, neºtiindu-se la care societãþi ce procent de acþiuni va pãstra Fondul Proprietãþii de Stat dupã ce vor prelua acþiuni micii acþionari ºi S.I.F.-urile, s-au vândut pachete de 51%, dupã care noi am rãmas sau nu cu pachete minoritare, pe care avem o problemã sã le vindem. Dar înþelegem circumstanþele, ne bucurãm cã au privatizat cât au privatizat ºi aºa, dar nu înþelegem sã acceptãm acuze în ce ne priveºte cu privire la rãmânerea Fondului Proprietãþii de Stat, în aceste circumstanþe, ca acþionar majoritar.
Ni se spune cã ”avem restanþe de încasat 9.912 miliarde leiÒ. Greºit! Documentele pe care le avem aratã cã avem într-adevãr restanþe de încasat, dar nu 9.912 miliarde lei, ci 270 miliarde lei ºi 1,1 milioane dolari.
Ni se reproºeazã cã ”am cheltuit 10 milioane de dolari pe firme de consultanþãÒ. Documentele care le-am pus la dispoziþia comisiei aratã cã am cheltuit 11 milioane dolari pentru consultanþã, din care 8 milioane dolari doar pentru ROMTELECOM, pe un contract semnat de Ministerul Telecomunicaþiilor, adicã comisionul minim de succes pe care l-au contractat cei de la Ministerul Comunicaþiilor, ºi Fondul Proprietãþii de Stat, pânã la urmã, dupã încheierea contractului pentru 35% din acþiuni, a fost obligat sã-l plãteascã.
Nu înþelegeþi, citind raportul, sau vã prefaceþi cã nu înþelegeþi Ñ mã întreb dacã nu înþelegeþi sau vã prefaceþi Ñ, cei care au scris raportul, care este diferenþa între vânzarea activelor ºi vânzarea acþiunilor? Faptul cã noi suntem obligaþi sã vindem acþiunile unei societãþi mai ieftin decât unele din activele societãþii respective se datoreazã faptului cã acþiunile sunt grevate de datorii. Noi când privatizãm marile societãþi comerciale vindem, în primul rând, datoriile lor. În al doilea rând, determinãm garantarea unor investiþii care sã consolideze locurile de muncã ºi sã le dea o speranþã într-o mai bunã salarizare ºi de abia în al treilea rând, la aceste societãþi-mamut cu probleme uriaºe, vorbim despre preþ. Suntem într-o poziþie foarte slabã din cauza bilanþurilor nenorocite pe care aceste societãþi le au.
Clauzele investiþionale negarantate. Pe mãsurã ce lunile au trecut, din Õ97 încoace, garanþiile pe care Fondul Proprietãþii de Stat le-a cerut au fost tot mai multe ºi tot mai serioase. Pe vremea 1992Ð1996 despre investiþii se vorbea în contracte în termenii aceºtia: ”50% din profitul viitor al societãþii va fi investitÒ, fãrã nici o altã garanþie. Dacã societatea n-ar fi fãcut profit nu se prevedeau investiþii. Excepþii rarisime de la aceastã formulare în contractele pânã în Õ96, în schimb, garanþii, prin gajarea inclusiv a unor pachete de acþiuni, dupã Õ97. În ciuda acestor lucruri acuzele se aduc actualei conduceri, ºi nu fostei conduceri.
Referitor la instabilitatea cadrului legislativ. Apariþia unor modificãri ale cadrului legislativ pe întreaga perioadã a activitãþii Fondului Proprietãþii de Stat, din 1992 pânã în 2000, ºi persistenþa de lacune în aceastã legislaþie, absenþa sau apariþia cu întârziere a unor legi conexe procesului de privatizare se datoreazã faptului cã aceastã legislaþie a fost creatã de la zero Ñ din 1992 încoace Ñ ºi nu rãspunde, oricum, Fondul Proprietãþii de Stat de lacunele legislative. Parlamentul României a fost cel care în 1998 ºi 1999 a aprobat Legea nr. 44/1998 ºi Legea nr. 99/1999, prin care s-a adoptat, respectiv modificat Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 88, care constituie cadrul legal, care circumstanþiazã cu rigoare activitatea Fondului Proprietãþii de Stat. Modificãrile la legislaþia privatizãrii au adus ºi menþinut principiul de renunþare la un preþ minim de vânzare, ceea ce a dinamizat mult privatizarea. Pentru cã noi facem privatizarea cu români, cu un capital românesc, cu vocaþie investiþionalã, mic faþã de oferta noastrã mare. Noi privatizãm în favoarea investitorilor români, punem în valoare spiritul de întreprinzãtor al românilor. Participarea strãinilor a fost nesemnificativã în toatã aceastã perioadã de 8 ani. S-au eliminat, prin legislaþie, privilegiile acordate asociaþiilor salariaþilor, discriminãri pozitive nejustificate, prin eliminarea cãrora, împreunã cu dobânda subvenþionatã de doar 10 procente, s-a determinat implicarea în ºi mai mare mãsurã a capitalului românesc în activitatea de privatizare.
Am fost foarte mult afectaþi în activitatea noastrã de instabilitatea cadrului legislativ în ceea ce priveºte facilitãþile investiþionale.
În ceea ce priveºte durata de funcþionare a Fondului Proprietãþii de Stat, este adevãrat cã Legea nr. 58, care a înfiinþat Fondul Proprietãþii de Stat, prevedea termenul de 7 ani pentru realizarea privatizãrii. Nu s-a fãcut, nu s-a încheiat. Nu Fondul Proprietãþii de Stat este în mãsurã sã-ºi perpetueze existenþa. Noi am ofertat pânã în prezent toate societãþile comerciale din portofoliu ºi am gãsit cumpãrãtori la cele pe care am reuºit sã le vindem.
În mãsura în care vor apãrea participanþi ºi de partea cealaltã a negocierilor ºi a tranzacþiilor noastre vom avansa, indiferent cine va conduce Fondul Proprietãþii de Stat.
Referitor la activitatea Fondului Proprietãþii de Stat, raportul susþine cã depãºim, ”Fondul Proprietãþii de Stat depãºeºte statutul conferit de lege, comportându-se ca proprietarul averii statului, în mod abuziv ºi fãrã un temei legal, prejudiciind interesele statului pe termen lungÒ, citat încheiat.
Fondul Proprietãþii de Stat îºi desfãºoarã activitatea strict în conformitate cu prevederile legale în ceea ce priveºte privatizarea societãþilor comerciale, cât ºi în ceea ce priveºte gestionarea acþiunilor deþinute de stat la agenþii economici.
Controalele se þin lanþ la Fondul Proprietãþii de Stat, începând cu Parlamentul României, Curtea de Conturi, Inspectoratul General al Poliþiei º.a.m.d. Nu mai vorbesc de Departamentul de Control al Guvernului.
Nu este vorba de o aroganþã a Fondului Proprietãþii de Stat, ci de luarea iniþiativei privatizãrii în circumstanþele în care celelalte instituþii ale statului nu o fac ºi se acuzã reciproc.
Prejudicierea intereselor statului este o acuzaþie gravã fãcutã în raport, care nu a fost probatã de nimeni, nici de organele abilitate ale statului.
”Fondul Proprietãþii de Stat nu a avut colaborarea corespunzãtoare cu ministerele economice care sunt rãspunzãtoare de elaborarea ºi aplicarea strategiilor sectoriale în economieÒ, se spune la pagina 10 din raport.
Fondul Proprietãþii de Stat, dimpotrivã, a contribuit la implementarea strategiilor sectoriale elaborate de ministerele de resort, în mãsura în care au fost aprobate de guvern ºi au existat resursele financiare necesare.
De asemenea, programele de restructurare ale tuturor agenþilor economici restructuraþi de Fondul Proprietãþii de Stat au fost avizate de ministerele de resort, neexistând nici o restructurare pe care noi s-o iniþiem sã fie pusã în aplicare înainte de obþinerea avizului ministerului economic de resort.
Suntem acuzaþi cu privire la evaluarea societãþilor comerciale în vederea privatizãrii, la pagina 15 din raport. Evaluarea societãþilor comerciale se face, conform prevederilor legale, în funcþie de mãrimea pachetului de acþiuni, mãrimea societãþii ºi metoda de privatizare. Rezultatul nu poate fi decât cel al unui calcul la care s-a aplicat o formulã.
Suntem acuzaþi, la pagina 16, cã am încãlcat legislaþia privind stabilirea preþului de ofertã pe acþiune.
Ordonanþa nr. 88 din 1997 privind privatizarea societãþilor comerciale stabileºte cã, de regulã, vânzarea se face pe baza raportului dintre cerere ºi ofertã, la preþul de piaþã, indiferent de metoda de privatizare, în baza unui raport de evaluare, fãrã a exista un preþ minim de vânzare.
Pentru societãþile comerciale cotate pe piaþa de capital, de regulã Fondul Proprietãþii de Stat, spune legea, nu va întocmi rapoarte de evaluare, ci va lua ca referinþã în tranzacþie media cotaþiilor pe piaþa de capital.
Nu Fondul Proprietãþii de Stat stabileºte pentru un numãr mare de societãþi comerciale preþul de ofertã, ci piaþa, la fel cum piaþa stabileºte preþul de adjudecare, tot conform unor legi pe care noi nu le-am fãcut, dar le aplicãm.
Procesul de urmãrire a realizãrii investiþiilor la care cumpãrãtorul s-a angajat este complex. De multe ori nerealizãrile sunt datorate cumpãrãtorilor, cu care ne judecãm.
Avem mii de procese din aceastã cauzã.
Uneori Fondul Proprietãþii de Stat încearcã sã ajungã cu cumpãrãtorul, pe cãi amiabile, la o înþelegere, admiþând prelungirea termenului de realizare a investiþiilor, plecând de la circumstanþele grele în care cumpãrãtorii pachetelor noastre de acþiuni sunt obligaþi sã-ºi administreze întreprinderile achiziþionate ºi de la faptul cã, de regulã, aceºtia sunt de bunã-credinþã. Reaua-credinþã se întâlneºte prin excepþie. Noi nu putem sã deosebim din perspectivã legalã aceste lucruri.
Analizând situaþia fiecãrei întreprinderi în parte, am acordat sau nu amânãri la plata unor rate sau la realizarea unor investiþii.
Fondul Proprietãþii de Stat nu are ca atribuþii ale postprivatizãrii urmãrirea indicatorilor financiari ai societãþilor comerciale privatizate, ci doar realizarea clauzelor contractuale. Nu suntem noi responsabili dacã acele întreprinderi merg mai prost dupã privatizare. Cu toate acestea noi le urmãrim ºi urmãrirea de cãtre noi a acestor indicatori aratã cã 80% o duc mai bine. ªi cei care o duc mai rãu, cele 18 procente care o duc mai rãu sunt în general peste 90% privatizãri cu asociaþiile salariaþilor, cumpãrãtori lipsiþi de puterea financiarã necesarã rentabilizãrii întreprinderilor pe care le cumpãrã ºi majoritatea sunt la Agromec-uri.
Toate contractele noastre sunt întocmite în conformitate cu modele de contract prevãzute de legislaþie pentru a fi un cadru general.
În contractele de vânzare-cumpãrare de acþiuni este prevãzutã posibilitatea rezilierii acestora, în cazul neplãþii la termen a contravalorii acþiunilor, precum ºi penalitãþi de întârziere pentru sumele datorate Fondului Proprietãþii de Stat. În perioada 1992Ð2000 au fost reziliate 1.131 de contracte tocmai din acest motiv.
## Domnilor senatori,
Privatizarea este o opþiune politicã. Este o opþiune pentru reforma economicã. Se face în favoarea românilor.
I.M.M.-urile de ieri preiau astãzi marile întreprinderi moºtenite de la regimul comunist.
Firmele acuzate de dumneavoastrã de lipsã de bonitate ºi-au dat mãsura, 75% din produsul intern brut vine din sectorul privat sau privatizat.
Cred cu tãrie în importanþa capitalã a privatizãrii. Aº adãuga în final, ca anexã, un comentariu la anexele raportului ºi cu aceasta închei.
Se preiau, în anexa 2, acuze fãcute gratuit, verificat gratuit, pe vremea când Departamentul de Control al Guvernului era condus de domnul Ovidiu Grecea, cu privire la abuzurile pe care funcþionarii Fondului Proprietãþii de Stat le-au fãcut în ceea ce priveºte reprezentãrile în Consiliile de administraþie ºi în adunãri generale ale acþionarilor.
Au existat, într-adevãr, 18 funcþionari care au abuzat. Toþi aceºti funcþionari au fost daþi afarã de actuala conducere ºi nu mai lucreazã în Fondul Proprietãþii de Stat.
În schimb, se reiau aici afirmaþii cu privire la faptul cã au fost reprezentanþi în adunãrile generale ale acþionarilorÉ în 26 de A.G.A., domnul Berlea Toader, expert la Fondul Proprietãþii de Stat Iaºi. A fost reprezentant în Adunãrile generale ale acþionarilor de la 3 Agromec-uri din judeþul Iaºi pentru a le diviza, cu mandate neretribuite.
Munca enormã de privatizare a societãþilor comerciale de tip Agromec a presupus, în primul rând, divizarea lor, pentru cã sãtenii care sunt cumpãrãtorii acþiunilor noastre la aceste Agromec-uri nu au vrut sã le preia împreunã, sã le divizeze pe sate.
Agromec-urile erau unitãþi care, fiecare, acoperea 2Ð3 comune, cu mai multe zeci de sate.
Oamenii care au fãcut aceste divizãri pe mandate neretribuite au fost acuzaþi în raportul Departamentului de Control al Guvernului de pe vremea lui Ovidiu Grecea ºi acuza se reia aici, fãrã verificare, deºi noi am pus la dispoziþie punctul nostru de vedere pentru mai mulþi funcþionari de ai noºtri care au lucrat în condiþii foarte grele ºi pe mandate neretribuite.
Sunt acuze nedrepte a cãror infirmare a fost probatã de documentele puse la dispoziþie de Fondul Proprietãþii de Stat.
Suntem acuzaþi noi, Fondul Proprietãþii de Stat, cã avem 75 de reprezentanþi parlamentari ºi funcþionari din structura Parlamentului, reprezentanþi ai Fondului Proprietãþii de Stat în adunãrile generale ale acþionarilor ºi în consiliile de administraþie. De când sunt eu preºedinte au fost 15, dintre care 14 ai opoziþiei.
Prin Ordinul nr. 1/1999 am determinat personal în consiliul de administraþie retragerea calitãþii de reprezentant F.P.S. în A.G.A. ºi C.A. la societãþile cu capital de stat a acestor categorii de personal. Se ºtie acest lucru. Cu toate acestea, în anexa 2 se reitereazã.
Sunt multe alte lucruri aici care în acelaºi spirit sunt prezentate, dupã pãrerea mea, suficient de subiectiv ºi tendenþios pentru a acuza acest raport de politicianism, ºi nu de rigoare, aºa cum noi speram, ºi constat cã în analiza de astãzi a Senatului va fi o disputã politicã în care argumentele obiective ºi documentele nu vor conta, ci poziþiile, _parti pris_ -urile luate _ab initio._
Vã mulþumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.