Sergiu Nicolaescu

Domnule preºedinte, domnule ministru, stimaþi colegi, Vã mãrturisesc cã consider un privilegiu pentru mine cã mã aflu în mijlocul dumneavoastrã ºi cã astãzi iau cuvântul într-o zi foarte importantã, la 55 de ani de la o mare nedreptate istoricã fãcutã de un regim comunist, ºi la 54 de ani ºi o zi de la execuþia lui Ion Antonescu.

Vã spun din capul locului cã fac parte din acea categorie socialã care a fost lovitã la vremea respectivã de regimul comunist ºi de ”aºa-zisele naþionalizãriÒ ºi simt importanþa momentului cu atât mai mult cu cât responsabilitatea ne revine nouã. Suntem în aceastã salã mai multe generaþii. Sunt generaþii care au fãcut închisoare, sunt generaþii care au muncit în perioada comunistã, trei generaþii cel puþin, existã generaþia din aceste trei generaþii care au fãcut revoluþia, ºi apoi cei 10 ani ai reformei.

Existã un ”darÒ, domnilor, ºi asupra acestui ”darÒ se opreºte cuvântul meu.

Rezultatele alegerilor locale sunt cunoscute. Ele au demonstrat, pe de-o parte, dezinteresul faþã de urne din partea unei pãrþi însemnate a populaþiei ºi, pe de altã parte, o schimbare a raportului preferinþelor electoratului în detrimentul Puterii.

P.D.S.R. a propus rezolvarea problemei proprietãþii conform standardelor recomandãrilor Uniunii Europene, aºa cum a spus-o ºi domnul ministru, adicã prin retrocedarea proprietãþilor acolo unde acest lucru este posibil sau printr-o justã despãgubire în celelalte cazuri.

Þãrile din fostul lagãr comunist, printre care citãm Ungaria, Polonia, Cehia, au procedat în acest mod cu precizarea cã despãgubirile au fost plafonate prin lege, în mod diferit, în fiecare þarã, în funcþie de posibilitãþile reale de platã ale bugetului ºi capacitãþilor economiei þãrii în cauzã.

Vã reamintim cã datoria publicã internã a României este, în prezent, subliniem, **în prezent** , o datã cu dobânzile ºi cu emiterea de noi titluri de stat, de aproape 100 de miliarde de lei, aceasta reprezintã cam 40% din bugetul þãrii. Ca ºi cum aceastã datorie internã plus cea externã n-ar fi suficiente, astãzi venim sã punem o nouã povarã în spinarea cetãþeanului, a contribuabilului, pentru cã el este cel care va plãti, în final, despãgubirile enorme, uriaºe, pe care le pretinde aceastã lege.

Dacã legea va trece, aºa cum a venit ea de la Camerã, va avea douã efecte: primul este cã legea va fi inaplicabilã datoritã resurselor mai mult decât modeste ale bugetului; al doilea efect va fi de naturã electoralã, ºi aici revin la concluziile desprinse din recent încheiatul scrutin pentru administraþia localã.

Mai multe analize politice fãcute de ziariºti ºi politicieni dupã alegeri aratã cã motivul central al absenteismului la urne ºi al schimbãrii raportului de preferinþe al electoratului este diferenþa dintre prioritãþile populaþiei ºi preocupãrile celor aflaþi la putere. Cetãþenii nu mai rezistã la creºterea preþurilor la servicii, energie, combustibil, produse de primã necesitate ºi se confruntã cu ºomajul, inflaþia ºi falimentul unor instituþii din sistemul financiarbancar sau cu jaful practicat la scarã naþionalã de Fondul Proprietãþii de Stat, în paralel cu distrugerea conºtientã a agriculturii ºi industriei.